Relatia ntre dou personaje

Stefan Gheorghidiu- Ela

(Ultima noapte de dragoste..., Camil Petrescu)

I Introducere- 4 elemente de compozitie si structura

Perioada interbelica inseamn diversificarea ariei tematice , dar si a formulelor

narative in ceea ce priveste romanul. Realismul dur (Rebreanu ), cel mitic (Sadoveanu),
realismul balzacian (Clinescu) sunt depasite prin romanul publicat in 1930 de Camil
Petrescu, roman subiectiv, psihologic si al experientei, prin care scriitorul se incadreaza
directiei moderniste, teoretizate de Eugen Lovinescu.

Scriitor modern, CP adera la maniera proustiana, declarandu-se adeptul acestei

formule care presupune subiectivitate , sinceritatea confesiunii, formula narativa a
jurnalului, fluxul constiintei si memoria afectiva.

In centru operei se afla povestea de dragoste a Lui Stefan Gheorghidiu si a sotiei

sale, Ela.
Evolutia relatiei din cuplu este sugerata inca din titlul operei, care se
centreaza asupra celor doua experiente de viata ale protagonistuui, dragostea si razboiul,
experiente care il vor modifica radical pe Stefan. Conform conceptiei scriitorului, doar in
iubire si in fata mortii omul isi dezvaluie adevaratul eu. Cele doua experiente indicate de
titlu sunt filtrate prin constiinta intelectualului, fiinta superioara, care le dezvaluie
sensurile multple, sensuri inaccesibile lumii comune.
Cele trei teme ale cartii, iutelectualul, dragostea si razboiul se dezvolta pe
fundalul societatii bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea, societate la care cei
doi soti ajung sa se raporteze in mod diferit, Ela integrandu-i-se, iar Stefan respingand-o
cu dispret.
Structurat in mod original, prin intermediul retrospectiei, romanul se deschide cu
timpul prezent (La Piatra Craiului in munte), in plin razboi, descris de personajul narator
chinuit de framantari in ceea ce priveste fidelitatea sotiei. Din capitolul al doilea, romanul
devine o rememorare a casniciei sale de soi ani, descriind etapele evolutiei cuplului, pana
la momentul de criza conjugala maxim. Revenirea in planul prezent se produce in partea
a doua a operei, axata pe imaginea razboiului . Atfel, timpul nararii si timpul narat se
impletesc, fluxul constiintei fiind cel care dicteaza firul evenimentelor.

Conflictul cartii evidentiaza evolutia cuplului , critica vorbind chiar despre

existenta unui conflict pe linia misoginismului romantic, intre barbatul vazut ca fiinta
superioara si femeia inferioara inteleasa ca un animal cochet. Conflictul erotic se naste
din credinta lui Stefan ca a gasit un ideal feminin in Ela, care, insa, se dovedeste treptat
o fiinta comuna, inferioara. Aspiratiile eroului nu corespund realitatii in care este obligat
sa traiasca, el trecand treptat de la divinizarea partenerei lui (iubirea vazuta ca
monodeism) la revelatia inferioritatii ei (o copie vulgara a uni Madone considerata
autentica). Acest conflict erotic este doar o fateta a conflictului intelectulului cu lumea.
Inadaptat superior, Gheorghidiu nu poate accepta reperele, scara de valori a acestei
societati,considerand-o marginita, meschina.

Daca incipitul romanului il surprinde pe erou in plina conflict interior in ceea ce

priveste relatia cu Ela, finalul ofera rezolvarea acestei stari prin divortul la care el se
decide in urma constatrii ca sotia sa este interesata doar de avere in cazul in care el ar fi
fost ucis pe front. Scena antologica a ultimei nopti de dragoste ii reveleaza imaginea unei
femei banale, comune , fata de care nu mai simte nimic si carei i lasa tot trecutul. Finalul
este totusi unul modern, intrucat destinul personajului este neclar in continuare, fapt
evidentiat si prin epilogul operei.

II. + III Statutul social, moral, psihologic al celor 2 pers+ 2 scene semnificatie

Povestea de dragoste este reconstituit prin intermediul memoriei afective intr-un

monolog confesiv care ia forma juralului. Din perspectiva povestii de iubire, romanul a
fost numit de critica o monografie a indoielii.

Cele doua personaje ale cuplului sunt construite prin tehnici diferite. Daca Stefan
isi dezvaluie detaliat trairile, gandurile, ezitarile in cadrul unui lung monolog confesiv,
prin introspectie, Ela este construita doar din perspectiva persinajului narator, neexistand
nicio alta perspectiva, ceea ce determina o urma de indoiala din partea cititorului.

Student la Filosofie, Stefan intra in categoria intelectualului nu doar prin studii, ci

prin modul in care problematizeaza existenta. Fiul unui jurmnalist sarac, dar integru, el
pare a perpetua idealismul tatalui sau, ceea ce deternina opozitia cu alte personaje ale
romanului , profund ancorate in lumea materiala, interesate de bani si ascensiune politica
(Tache si Nae Gheorghidiu), aspecte detestate de erou.
Ela provine si ea dintr-o familie modesta. Studenta la Litere, ea este considerata cea
mai frumoasa si mai populara fata din Universitate, de aceea atentia pe care i-o acorda
protagonistului il maguleste pe barbatul orgolios, care ajunge treptat sa se indragosteasca
de ea. Desi aparent apropiati ca structura sufleteasca la inceput, evolutia celor doi este
divergenta, aratand ca ei apartin unor tipuri umane diferite: intelectualul superior,
inadaptat societatii si cocheta superficiala, dornica de a straluci in aceasta societate.
nceputurile cuplului stau sub semnul adoratiei totale din partea Elei si al orgoliului
de a fi atat de patimas iubit de una din cele mai frumoase studente din partea lui Stefan.
El insusi recunoaste: acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri. Sentimentul de
atractie se naste deci asociat cu orgoliul masculin, care se dubleaz de afectiune sincer
din care nu lipseste insa constiina superioritii sale n cuplu: femeia aceea incepuse s-
mi fie scump tocmai prin bucuria pe care i-o ddeam eu.

Initial cei doi alcatuiesc un cuplu omogen, saracia nefiind un impediment in fata
fericirii lor. Ei duc o existenta boema, plina de farmec, Stefan admirand naivitatea,
puritatea, blandetea sotiei. Ela la randul sau ii admira neconditionat inteligenta, spiritul
bataios in discutiile de la Universitate. El o idealizeaza, vazand in ea o fiinta angelica, cu
ochii mari, vii, ca niste intrebari de clestar,cu neastamparl trupului tanar... un spectacol
minunat.
Textul descrie sentimentul i evolutia cuplului ditr-o singur perspectiv, ceea
masculin, de aceea imaginea realitii este fragmentar i subiectiv. Din aceast
perspectiv apare si portretul Elei realizat de barbatul indragostit : atta tineree, atta
nesocotin, atta generozitate. Din felul n care Stefan se raporteaz la Ela n prima
etap a casniciei lor rezult imaginea idealului sau feminin, n care frumuseea i
puritatea/naivitatea sunt componentele eseniale: asa o doream, rzvrtind fermector
pachetele de la bcnie i, n acelai timp, privind cu sfial pachetul de cri, pe care nu
le citea, dar tia cel puin c preuiau mult. Cu orgoliu, eroul rememoreaz i momentele
n care Ela asista la cursurile sale de filozofie, urmrindu-l cu devotament si admiraie
infantil i neclintit, chiar dac nu nelegea foarte mult. Antologic este si scena leciei
de filosofie din patul conjugal.
Comportamentul feminin standardizat din epoca, acceptat si de catre erou,
impune imaginea unei fiine feminine slabe, neajutorate, asculttoare i n permanent
admiraie fa de brbat, ablon din care Ela ncepe s ias treptat. O secven relevant
n acest sens este cina de la unchiul Tache, avarul pentru care o cstorie din dragoste
nseamn o eroare. Dei i susine soul n faa ironiilor lui Tache, care il consider pe
tefan un naiv, Ela se dovedete interesat de soarta motenirii, fapt care l dezamgete,
el mrturisind c ar fi vrut-o mereu feminin, dasupra discuiilor acestora vulgare,
plpnd i avnd nevoie s fie protejat. Ingerina Elei n problema motenirii trezete
nencrederea lui Stefan, este un semnal care indic faptul ca ei doi ar putea avea repere
valorice diferite.
Eroul mrturisete: m cuprindea o nesfrit tristee vznd c nici femeia asta pe care
o credeam aproape de sufletul meu nu poate nelege c poi s lupi cu ndrjire pentru
triumful unei idei, dar n acelai timp s-i fie sil s te frmni pentru o sum, fie ea
orict de mare.
De altfel, in secventa de la popota ofiterilor, Stefan va teoretiza si mai clar
conceptul de iubire ideala, singura forma de iubire pe care o accepta.
Aici, el asist la o discuie banal privitoare la iubire i fidelitata, ceea ce determin o
rememorare a propriei casnicii cu Ela. Discuiile camarazilor pe tema iubirii, a fidelitii
i se par puerile lui Stefan, care le tine acestora o adevrat prelegere despre iubire. El ii
expune convingerile privitoare la aceste noiuni cu un aer de superioritate, cu ironie i
arogan, ceea ce dezvluie profundele triri interioare. Pentru el iubirea e un proces de
autosugestie, o obinuin treptat cu femeia fr de care mai trziu nu poti tri. Sefan
face afirmatii tranante (Cei care se iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra
celuilalt), aspect care indica firea sa intransigenta si idealista, obsesia absolutului, aspecte
care il incadreaza de la inceput in tipologia intelectualului superior moral lumii sale,
caruia orice compromis ii este strain. Aceasta structura sufleteasca deosebita determin si
drama eroului. Predispus la analiz si autoanaliza, este predispus in mod firesc la
incertitudine n iubire.

De fapt, mostenirea schimb radical modul boem de via al celor doi. Stefan
triete cu iluzia c astfel se va putea izola de societatea pe care o detest, dar, de fapt,
banii i leag si mai mult de acest univers. Srci pn atunci, cei doi intr , prin
intermediul mostenirii, n cercurile mondene pe care Stefan le dispretieste din pricina
lipsei de principii morale, a arivismului i superficialitii. Pentru Ela, acest mediu
nseamn descoperirea unor standarde existeniale n care se regsete cu uurin.
Seratele mondene, ieirile la osea, btaia cu flori, amiciia strns cu Anioara, admiraia
pentru unchiul Nae, politician si causeur dezvluie firea ei superficial, nclinaia spre
frivolitate.
Flirtul cu obscurul avocat Gregoriade, tip superficial, cuceritor recunoscut, total
opus lui Stefan devine cauza unei suferine crescnde pentru erou. Gelozia care se nate
n sufletul su este motivat nu att de faptele Elei, minore n esen, ct de prejudecata
social : Auzisem de scandaluri... De asemenea, Stefan are o formaie interioar din care
nu lipsete componenta misogin: sunt clipe cnd ura i dezgustul meu petru femei devin
att de absolute, c socotesc c de la oricare dintre ele te poi atepta la orice. Astfel,
faptul c soia sa dorete s-i schimbe vestimentai, faptul ca dorete s stea n main
alturi de domnul G n excursia la Odobeti, c acolo primete de la acesta o crengu
nflorit de mr, c gust din supa acestuia, devin pentru Stefan dovezi evidente ale
faptului c este trdat n dragoste. Fire hipersensibil, el exagereaz proporiile acestor
gesturi, dnd-le o conotatie nscut mai degrab din orgoliul masculin rnit. Mai mult, el
devine patetic , strnind priviri ironice prin faptul c disimuleaz suferina. Veselia
excesiv pe care o abordeaz este n dezacord cu mcinarea interioar. Ela este perceput
ca imagine-simbol a tuturor femeilor nedemne, incapabile de sinceritate: ce trist
expeerien s-i condiionezi fericirea i cinstea ta de sexul capricios al femeii. Din
orgoliu, el refuz s intre n competiie cu ceilali, multumindu-se s observe ndeprtarea
afectiv treptat a soiei sale i propriul declin n ochii acesteia.
Momentul care se desfoar la Odobeti, cu ocazia excursiei de Sfinii
Constantin i Elena prilejuiete o criz grav n relaia de cuplu. Apropierea Elei de
domnul G i se pare evident, trind umilina de a fi privit cu mil de ceilali meseni.

Relaia se va desfura n continuare prin acumulare de tensiuni, urmate de rupturi

bruste si impacari neasteptate, perioadele de acalmie alternnd cu cele de criza, totul pe
fondul geloziei crescnde a lui Stefan. Intr-o astfel de criza, aduce acasa o prostituat cu
care soia l gsete acasa dimineata, cand revine de la un bal unde insistase s rmn.
Absena Elei de acasa intr-o noapte cand se intoarce pe neasteptate de pe front il
determin s-i cear acesteia s prseasc locuina, pentru ca apoi s afle ntmpltor c
aceasta i petrecuse noaptea la Anioara din teama de a ramane singur. Eroul oscileaz
ntre certitudine i incertitudine, ns mrturisete importna iubirii, implicit a Elei , n
existena sa: simeam c femeia aceasta era a mea n exemplar unic, aa ca eul meu, ca
mama mea, c ne ntlnisem de la nceputul lumii. Totui rceala se observ din felul n
care gndete despre Ela, numind-o nevast-mea, femeia aceasta. Suferina eroului
provine si din faptul c este nevoit s-i recunoasca o eroare de judecata grava: se
inelase asupra calitatilor Elei. Cand constientizeaza aceasta eroare , el are senzatia
ruperii axei sufletesti: ncrederea n eficacitatea inteligentei mele.

n acest conflict interior, personajul opteaza pentru nrolare , gest de demnitate

barbateasca, dar nscut si din dorinta de a parcurge o experien de cunoatere fr de
care nu s-ar fi simtit intreg sufletete. Componenta orgoliului nu lipseste ins, el
mrturisnd c s-ar fi simtit inferior celor care ar fi parcurs aceasta expeient. Deprtarea
de Ela, temerile tot mai accentuale, zvonurile, prezenei la Cmpulng, acolo unde era ea ,
a avocatului G, alimenteaz si mai mult gelozia eroului. Concomitent, experiena
frontului, dramele pe care le observ, suferina colectiv la care particip l fac sa se
ndeprteze totui de suferina individual i s contientieze lipsa de insemnatate a
dramei sale sentimentale in raport cu drama colectiv. Rzboiul nseamn vindecarea
eroului de suferina sa egist, de aceea, el decide s se separe de Ela defintiv. Ultima
imagine a femeii este elocvent pentru vindecarea lui Stefan, ea fiind descris ca o fiin
banal, nesemnificativ. De altfel, cele dou portrete fizice ale personajului feminin,
realizate n antitez la inceputul i la finalul operei, din perspectiva erolui-narator, indic
procesul de ndeprtare afectiv a ndrgostitului. Dac la nceput Ela apare ntr-o
ipostaz angelic, romantic, la final ea pare a-si pierde aceste atribute (aia blonda...putin
mai grasa). Ruptura este definitiva, iar protagonistul ii las soiei tot ce e in casa , de la
obiecte de arta, la carti...adica tot trecutul.

IV Opinia

In opinia mea, evoluia relaiei dintre cei doi ilusteraz tema incompatibilitii, a
orgoliului distructiv , dar si a nstrinrii ntre parteneri atat de diferiti (intelectualul si
cocheta). Totodata, romanul radiografiaza cu minutiozitate trairile indragostitului capabil
de autoanaliza, evidentiind ideea scriitorului: cata luciditate, atata drama.
Cred ca esecul cuplului se explica prin neputinta depasirii de catre fiecare partener
a datelor originare. Intelectualul este incapabil sa abdice de la principiile sale morale, iar
Ela este incapabila sa se sustrag seductiei vietii mondene.
Se observa ca romanul propune o imagine inedita a cuplului in raport cu alte
povesti de iubire prezentate in opere interbelice. Unite prin ideea esecului, cuplurile Ion-
Ana, Felix- Otilia si Stefan-Ela sunt totusi atat de diferite in ceea ce priveste structura
sufleteasca a partenerilor cuplului.
In concluzie, Stefa si Ela reprezinta de fapt doua destine incompatibile, pe care
iubirea le uneste pentru un timp, dar pe care le desparte viziunea diferita asupra vietii,
criteriu esential in rezistenta oricarui cuplu.