Vastul poem al "Iliadei", atribuit lui Homer, este una dintre cele mai vechi opere literare ale

civilizatiei grecesticare ne-au ramas in totalitate din mostenirea Antichitatii.Evenimentele cuprinse in Iliada se polarizeaza, catre doua centre de gravitate: izbucnirea de orgoliuprovocata de Agamemnon si ura fata de Hector. Mania lui Ahile fata de Agamemnon are drept consecinta inevitabilareculul aheilor in fata ofensivei conduse de Hector. De aici, porneste un grup de evenimente solidare intre ele. Ofensivatroiana nu poate fi oprita decat prin interventia lui Patrocle si aceasta coincide cu moartea eroului, ucis de Hector. Alteevenimente incep sa se desfasoare insa se pune in lumina razbunarea uciderii prin ucidere. Intreg orizontul Iliadei stasub semnul vointei nestirbite a lui Zeus ( Si-mplinita fu voia lui Zeus ), al carei corolar se afla in consensul celorlalti zeicu privire la trupul neinsufletit al lui Hector ( Zeus raspunse zeitei:/ Hero, fa bine si fi pe zei asa tare pornita./D rept eca nu sunt aceia de-o teap-amandoi, dar si Hector/Drag ne-a fost noua, mai drag decat oricare altul in Troia,/Mie incaimi-era scump, ca nu m-a lipsit de prinoase/Dragi si altaru-ncarcat imi era cu tot felul de bunuri/Si de fripturi si de vin,care noua ne sunt cuvenite./Totusi eu nu ma-nvoiesc in taina sa-i smulgem lui Hector ).Povestea cetatii Troia - numita si Ilion sau Ilium - incepe la nunta lui Peleu, unde au fost invitati toti zeiiOlimpului, mai putin Eris, zeita vrajbei. Infuriata peste masura, aceasta da portile la o parte si arunca un mar de aur,zicand doar: "celei mai frumoase". A doua zi, lupta pentru acest titlu se da intre Hera (sotia si sora lui Zeus, vesnicaaparatoare a femeilor casatorite), Atena (dura zeita a intelepciunii) si Afrodita (suava zeita a frumusetii). Nici macar Zeusnu a indraznit sa jurizeze competitia. Tot greul a picat pe tanarul Paris. Fiecare zeita a promis cate ceva nechibzuituluimuritor si, faptul ca Afrodita i-a promis-o pe Elena, sotia lui Menelau, care era de o frumusete nemaiintalnita, l-a manatsa-i dea marul de aur zeitei frumusetii. Si Paris o va avea pe Elena, dar cu ce consecinte? Troia va piere, doar renumeleva supravietui zidurilor si comorilor ingropate de negura timpului, moartea tuturor fratilor sai, inclusiv a sa,transformarea unui camp altadata inverzit in unul udat zilnic de sange troian si de sange grecesc, moartea atator eroiahei, printre care: Ahile, Aiax, Patroclos, Nestor, Ulise si multi altii. Paris o fura pe Elena si avutiile ei si se intoarce inTroia. Menelau, sotul celei furate, il starneste la lupta pe fratele sau, Agammemnon, care la randul sau cauta un pretextpentru a ataca Ilionul. De indata ce au ajuns pe plaja troiana, s-a observat ca razboiul nu era doar intre muritori, ci siintre zei. Fiecare zeu apara, proteja si incuraja pe adoratul sau, pana cand Zeus le-a poruncit sa nu se mai amestece inrazboi. Atena, incurajata de Hera cea sireata, a incalcat impreuna cu mama sa aceasta porunca. Hera l-a adormit peZeus, iar astfel cele doua zeite au inceput sa isi apere iar protejatii. Infuriat, insusi Poseidon iese din apele sale reci si iiincurajeaza pe muritori si chiar lupta alaturi de ei. Intr-un razboi in care muritorii ranesc zeii, in care toti cei implicaticunosc doar doua planuri - cel al razboiului si cel al durerii cauzate de acesta -, doar destinul ramane indiferent si stabil.In Iliada se disting conflictul intre pamanteni si conflictul intre zei, si, unindu-se, reusesc sa declansezerazboiul troian, nenorocire c e avea sa ramana in istorie pana in zilele noastre. Pe Olimp doar Zeus nu dormea dintre toizeii i i se infaieaz n vis lui Agamemnon i i spune s porneasc cu grecii o lupt mpotriva troienilor (Toti peste noapte dormeau si zeii ceilalti si ostenii/Razboitorii din car, numai Zeus n-

avea parte de tihna/Somnului). Cnd Agamemnon se trezete pornete lupta, dar Hera temndu se, o trimite pe Atena pentru a o opri. Ajuns n tabragrecilor se duce la Ulise i i porunci s i mpiedice pe greci s prseasc lupta.Ulise i ndeamn pe greci s nu ridiceasediul cetii, cci dac se vor ntoarce n patrie fr s cucereasc Troia, vor fi considerai lai, dar btrnul Nestor l e vorbete i i ndeamn s lupte, aa c otenii, condui de comandantul lor pornir spre cmpul de lupt. Cu toii tim c Iliada ne vorbete n mare parte despre rzboiul troian, dar rezumndu -se la personaje, l pune n lumin pe Ahile, rzboinicul cunoscut att pentru fora s, ct i pentru faptul c el nu lupt dect pentru propiulrenume, nesupunndu-se niciunui rege. Cum ntrun rzboi nu putem vorbi de o singur personalitate, se pune neviden, pe lng muli alii, i Agamemnon, regele Micenei. Chiar dac aparent reaciile lui Ahile la anumite fapte petrecute de -a lungul timpului nu sunt gndite sau poate exagerate, este evident c Agamemnon l a tratat nedrept. Se tie, deci, c regele micenian era mnios din fire. Cumaltfel ar fi putut fi interpretat faptul c Agamemnon refuz n repetate rnduri s renune la fiica preotului Chryses pentru a o lua drept slug (S nu mai dau peste tine, btrne, pe aici, la corbii,/Fie acum zbovind, fie iari venind,alt dat,/Ca nu cumva nici cununia zeiasc, nici sceptrul zadarnic/S nu i rmn! Pe ea nu i -o dau mai degrab pe dnsa/ O so ajung n Argos, la mine, departe de ar), n timp ce soldaii si mor de cium (Molima rea a strnit prinotire, pierind multe neamuri)? Pentru a nruti situaia, ori pentru a uri mai tare chipul tiranic al lui Agamemnon, amintim faptul c el de multe ori se

dovedete a fi un comandant incompetent i iresponsabil. Incompetena sa iese n eviden prin decizia sa de a testa loialitatea soldailor si, spunndu le s se ntoarc acas (Hai s fugim cu corbii cu tot n iubita -ne ar).Asta, bineneles, provoac o mas de exod uri de vase care se opresc numai la interveia forelor zeiei Atena i a lui Odiseu ( Nu i mai oprete nimica, nval vor da la corbii). Actiunea epopeii isi desfasoara firul cand precipitat, cu infruntari dramatice, cand molcom cu amanariintentionat provocate de povestitor. Personajele sale sunt numeroase si sunt surprinse intr-un anume moment alevolutiei lor fara a interveni mari transformari in comportamentul lor.Ulise este rege al insulei Ithaca recunsocut pentru inteligenta sa, simbol al istetimii care invinge acolo unde fortafizica este neputincioasa. La insemnurile sale, aheii construiesc celebrul Cal de lemn cu care reusesc sa-i amageasca peasediati. Troienii darama portile cetatii pentru a transporta calul de lemn in care erau ascunsi soldati dusmani si isigrabesc astfel singuri sfarsitul. Peripetiile lui Ulise pe drumul de intorcere constituie Odiseea. Vestit pentru mintea sa istea i pentru prudena i vorbele frumoase pe care tia s le rosteasc (9 Pe vremea-aceean tabr nici unul/ Nu sta s se msoare cu Ulise n agerimea minii; pe oricine / Grozav l dovedea cu isteimea Mritul tu printe ), el este trimisadesea n solii sau i se dau diverse nsrcinri. De pild, este trimis la regele Lycomedes s l aduc pe Ahile, l nsoetepe Menelau atunci cnd acesta se duce s o cear pe Elena de la troieni, mijlocete mpcarea lui Agamemnon cu Ahile,o aduce pe Ifigenia la Aulis, e trimis s l caute pe Filoctet mpreun cu armele lui Hercule, ptrunde ca iscoad n Troia ise nelege pe ascuns cu Elena s i trdeze pe troieni (Dar pieptul mi se sfiie de jale/ Gindindu mla bietul, ineleptulUlise, care acum de mult vreme/Tot sufer nenorociri departe ). Ulise a luat parte la rzboi

n calitate de fostpretendent la mna Elenei. Potrivit tradiiei, el l a sftuit pe tatl Elenei cum s i aleag soul, propunnd ca toipretendenii s se adune, iar Elena s aleag, i ca toi s jure c l vor ajuta pe cel ales dac cineva va ncerca s -i fure soia. n urma acestui jurmnt, cnd Elena a fost rpit de Paris, s -a organizat expe diia grecilor mpotriva Troiei( Pe acel dumnezeiesc Ulise care/ E omul cel mai chibzuit). Tema Tiganiadei, scrisa de Ion Budai Deleanu , ascuns la prima ved ere, nu este alta dect lupta pentru unitate naional, dar tema epopeei Iliada este rzboiul Troiei, n care se confrunt aheii venii din Grecia cu troienii i aliaiiacestora, fiecare tabr fiind susinut de diverse diviniti, cum ar fi Atena, Poseidon sau Apollo. Dup zece ani derzboi, soarta acestuia nu continu prin numeroase lupte colective sau individuale care ilustreaz figuri ca Ajax, Hector sau Patrocle. n final, aheii nving graie victoriei lui Ahile care l ucide pe conduc torul troian n luptdirect. Aa cum n epopeile antice zeii participau la ntmplrile prezentate, lund partea unora sau altora dintrecombatani Atena l apr pe Ahile de sulita lui Hector, iar Apolo l ascunde pe fiul lui Priam ntro cea deas spre a -lferi d e mnia Peleianului., n iganiada intervin n conflictul dintre cretini i turci Satana i sfinii. Din perspectiva personajelor, Iliada se aseamana cu Baltagul intrucat razboinicul Aiax este ca o oglinda a VitorieiLipan. Ambii prezinta o ambitie desavarsita in indreptarea raului facut, sunt doua firi razbunatoare si ambii dau dovada edevotament fata de popor, respectiv fata de traditiile si obiceiurile mostenite, de afectiune in vederea reusitei in razboisi respectiv pentru copii dar si pentru raposatul sot. Nu in ultimul rand, atat Aiax, cat si Vitoria sunt foarte curajosi.Razbonicul se lupta pentru poporul sau si nu se lasa doborat cu una cu doua, iar femeia se avanta in lumea barbatilor,dovedindu-le ca ea nu se da batuta pentru nimic in lume, chiar daca asta a insemnat sa faca dreptate cu propria-i mana.Iliada este o capodopera a lumii antice de o dramatica, neegalata maretie artistica. Atribuita aedului Homer,cantaretul orb si ratacitor, Iliada aduna in versurile ei minuni de vitejie, personajele de o mare complexitate sufleteasca,conflicte in care oameni si zei,

muritori si nemuritori sunt amestecati deopotriva, manati de aceleasi patimi. Deasupra acestor fapte pierdute in noaptea unei lumi ce nu mai este, ramane cantecul lui Homer, adevarata minune aarhitecturii sufletul antic.