Iliada

Iliada este o epopee atribuită lui Homer (poet orb, grec legendar),
care pare a fi fost un aed (poet-muzician al Greciei antice, creator și
totodată executant al propriilor producții (versuri și muzică) pe care le
recita și le cânta acompaniindu-se la liră) din Ionia, din a doua jumătate
a secolului VIII î.Hr., şi care a preluat în epopeele sale, Iliada şi
Odiseea, tradiţii, fragmente şi motive din mituri vechi şi cântece
populare.
Iliada este compusă din 15 337 de hexametri dactilici şi, din epoca
elenistica, divizată în 24 de cânturi. Textul a fost probabil compus între
850 şi 750 I.C. (date deja menţionate de către Herodot), deci cu patru
secole după perioada în care istoricii înscriu războiul mitic pe care
acesta îl relatează.
Tema epopeii o reprezintă războiul Troiei, în care se confruntă
aheii veniţi din Grecia cu troienii şi aliaţii acestora, fiecare tabără fiind
susţinută de diverse divinităţi, cum ar fi Atena, Poseidon sau Apollo.
După zece ani de război, soarta acestuia nu continuă prin numeroase
lupte colective sau individuale care ilustreaza figuri ca Ajax, Hector sau
Patrocle. În final, aheii înving graţie victoriei lui Ahile care îl ucide pe
conducătorul troian în luptă directă.
În cele 24 de cânturi, însumând circa 15 000 de versuri, Iliada
relatează fapte de vitejie excepţională făcute de eroi neînfricaţi, dintre
care se detaşează Ahile. Acesta nu cunoaşte teama şi preferă o moarte
glorioasă unei vieţi tihnite, însă este neîndurător, refuzând familiei
duşmanului său până şi consolarea de a-i preda corpul acestuia. Îl
umanizează însă prietenia pentru Patrocle.
Ahile întruchipează virtuţile eroului războinic. Spre deosebire de el,
Hector detestă războiul şi nu luptă pentru glorie, ci pentru a-şi apăra
cetatea; este iubitor de pace şi de raţiune. Figurile celor doi eroi reies
şi din cuvintele pe care şi le adresează înainte de luptă - procedeu des
folosit de Homer pentru caracterizarea personajelor, cuvintele lui Ahile
sunt mânioase şi jignitoare, în timp ce Hector vorbeşte calm şi măsurat.
Poetul îşi caracterizează eroii şi din câte un epitet frecvent legat de
numele personajului respectiv, de exemplu "şoimanul Ahile".
Personajele sunt prezentate în mişcare, dinamismul fiind
amplificat de imagini auditive referitoare la zgomotul bătăliei sau la
zornăitul înfricoşător al armelor unui erou, ca în cazul lui Diomede. La
prezentarea sugestivă a unei situaţii contribuie şi comparaţia, care la
Homer este dezvoltată pe mai multe versuri.
Alături de eroi intervin şi zeii, conferind operei un caracter miraculos.
Astfel, Atena îl apără pe Ahile de suliţa lui Hector, iar Apolo îl ascunde
pe fiul lui Priam într-o ceaţă deasă spre a-l feri de mânia Peleianului.
Cele două epopei homerice (Iliada şi Odiseea) au fost traduse în limba
română de George Murnu.
Războiul Troiei durează de aproape zece ani. Se confruntă astfel
aheii veniţi din toată Grecia cu troienii şi aliaţii acestora. În faţa cetăţii
fortificate, sute de nave de asediatori se află întinse pe plajă şi le
servesc drept tabără.
Cântul I
Agamemnon, comandantul aheilor, o ia prizonieră pe Chryseis,
fiica preotului troian al lui Apollo. Furios, zeul răspândeşte ciumă şi
boli în tabăra aheilor. Ghicitorul Calchas dezvăluie cauza bolii, iar
Ahile îi cere lui Agamemnon să elibereze prizoniera. Regele consimte,
însă decide să o ia în schimb pe concubina lui Ahile, Briseis. Mâniat,
acesta hotărăşte să se retragă din luptă, nemaioferindu-le aheilor
ajutorul mirmidonilor
săi. Totodată el îi cere mamei sale, Thetis, să obţină de la Zeus
promisiunea unei victorii a troienilor.
Cântul II
Înşelat în somn de un vis trimis de către Zeus, Agamemnon se
trezeşte sigur de victoria trupelor sale. Povesteşte acest vis aliaţilor săi,
apoi, pentru a îi încerca, se preface a dori să părăsească sediul Troiei.
Războinicii se pregătesc de retragere, însa Ulise, rege al Itacăi, reuşeşte
să îi împiedice să plece. Cele două armate sunt gata de luptă: aheii,
veniţi cu un număr mare de vase din întreaga Grecie vor face faţă
căpeteniilor troieni şi aliaţilor acestora, dardanieni, pelasgieni, lycieni şi
traci.
Cântul III
Troianul Paris, fiul regelui Priam, este cuprins de teamă la
vederea lui Menelau, căruia îi furase soţia, pe Elena, declanşând astfel
conflictul. Ca urmare a reproşurilor dure ale fratelui său, viteazul
Hector, Paris le propune aheilor să se înfrunte el însuşi cu Menelau.
Duelul are loc, Menelau, luptător experimentat, căpătând cu uşurinţă
avantaj în faţa fragilului şi tânărlui Paris. Însă acesta este salvat de la
moartea sigură ce îl ameninţa prin intervenţia divină a Afroditei, care îl
scoate din luptă şi îl trimite în Troia.
Cântul IV
În Olimp, Zeus doreşte să fie recunoscută victoria lui Menelau,
pentru a redobândi pacea şi a salva astfel oraşul. Însă Hera, care doreşte
cu ardoare victoria aheilor, îi cere Atenei să îi împingă pe troieni să nu-
şi respecte jurămintele de pace. Atena îl convinge atunci pe Pandare să
tragă în Menelau cu o săgeată, pentru a distruge armistiţiul, ceea ce de
altfel se şi întâmplă. Revizuindu-şi trupele, Agamemnon îi îndeamnă la
luptă pe cei mai mari comandanţi ai săi — Idomeneus, cei doi Ajax
(Ajax fiul lui Telamon şi Ajax fiul lui Oïlée), Nestor, Ulise şi Diomede
— şi luptele reîncep.
Cântul V
În furia bătăliei, aheii masacrează un număr mare de troieni. În
mod particular se evidenţiază Diomede, susţinut de către Atena, care îl
ucide, între altele, pe Pandare şi care îl răneşte pe Eneas şi pe mama
acestuia, zeiţa Afrodita, venită să îl salveze. Zeii se implică în luptă:
Apollo îl salvează pe Eneas şi îl trimite pe fratele său să se angajeze în
luptă alături de troieni. Hector, înflăcărat de cuvintele lui Sarpedon, îşi
duce trupele în luptă. Îngrijorate de această întorsătură de situaţie, Hera
şi Atena se înarmează şi îşi oferă ajutorul aheilor apăraţi de către Ares,
care este la rândul lui rănit de Diomede. Într-un sfârşit, zeii şi zeiţele
urcă în Olimp pentru a judeca acest conflict în faţa lui Zeus.
Cântul VI
Hector se intoarce în Troia şi îi cere mamei sale, Hecuba, să
aducă jertfe zeiţei Atena, rugând-o să-l îmblânzească pe Diomedes.
Hector porneşte spre palatul fratelui său, Paris.
Hector îl ceartă pe acesta că stă acasă în timp ce au loc asemenea
lupte, iar acesta îi răspunde că atunci se pregătea de luptă. Apoi Hector
pleaca la casa lui unde Andromaca, soţia sa, şi fiul său Astyanax îl
roagă plângând să nu mai plece la luptă fiindcă se tem de pierirea sa.
Însă Hector nu ascultă de rugile acestora şi, înainte de a pleca la luptă,
îi roagă pe zei să aibă grijă de soţia şi fiul său. La porţile cetăţii Hector
îl întâlneşte pe Paris care era gata de luptă.
Cântul VII
Atena şi Apollo hotărăsc să pună capăt măcelului. Profetul
Helenus află de sfătuirea zeilor şi îl sfătuieşte pe Hector ce să facă.
Hector îi provoacă astfel pe
conducătorii greci la duel. Ca urmare a tragerii la sorţi, urmează ca
Ajax, fiul lui Telamon, să îl înfrunte. La căderea nopţii, niciunul dintre
ei nu este declarat învingător, deşi Hector este rănit. Se decide o pauză
temporară. Se profită de aceasta pentru îngroparea numeroşilor morţi
de pe câmpul de luptă.
Cântul VIII
Ziua următoare grecii si troienii incep din nou lupta . Zeus
foloseste cântarul norocului pentru a vedea pe cine va ajuta . Se pare că
norocul era de partea troienilor . În timpul luptei grecii fug deoarece
sunt ameninţaţi cu un fulger iar troienii vin după ei ajungând la zidul
care proteja corăbiile . Acolo troienii instalează corturile si se pregătesc
pentru ziua următoare .
Cântul IX
După luptă grecii se străng la un sfat în cortul lui Agamemnon .
Acolo Agamemnon îşi dă seama că doar un lucru îl poate face
învingător : Ahile . Nestor , Ajax si Ulise hotărăsc să plece la cortul ui
Ahile . Ajunşi acolo cei trei beau impreună cu Ahile deşi nu se termină
cu bine deoarece Ahile refuză să se întoarcă .
Cântul X
În acea noapte grecii hotărăsc sa spioneze tabăra troiană oamenii
aleşi pentru această misiune fiind Ulise şi Diomede . Acolo află că
duşmanii au chemat aliaţi . Cei doi omoară cateva persoane si fug cu
doi cai .
Cântul XI
Zorile se iviră iar bătălia incepuse din nou . Ca in cele din ziua
precedentă troienii domină lupta şi chiar îl rănesc pe Agamemnon .
Văzand ca grecii sunt în pericol Ahile îl trimite pe Patrocle la cortul lui
Nestor . Acolo Nestor îi spune că dacă nu vine Ahile la luptă să vina el
(Patrocle) îmbrăcat în armura stăpânului său . După conversaţie
Patrocle se întoarce în fugă la cortul lui Ahile .
Cântul XII
În timpul bătăliei Zeus trimite un semn care arată că dacă troienii
se vor duce la corăbiile grecilor vor fi omorâţi fără milă . Deşi vede
semnul Hector continuă să înainteze Încetul cu încetul zidul era cucerit
de troieni şi se pare că grecii aveau nvoie de un miracol ca să fie salvaţi
.
Cântul XIII
Zeus care urmărea bătălia pleacă dar nici nu se apucă bine că
apare Poseidon care îi ajută pe greci în luptă . Hector merge cu armata
spre corăbii deşi grecii îi primesc cu urlete sălbatice .
Cântul XIV
Ştiind ca Zeus se poate întoarce pe câmpul de luptă , Hera îl
roagă pe Somn , fratele Morţii să îl adoarmă pe Zeus . Somnul acceptă
deoarce Hera îi spune că îl va căsători cu una dintre Graţii . În acest fel
Poseidon îi ajută pe greci . În timpul luptei Ajax îl loveşte pe Hector cu
un bolovan în cap , făcândul sa-şi piarda cunoştinţa . Astfel grecii prind
curaj . Troienii se retrag şi pierd tot teritoriul câştigat .
Cântul XV
Iată că în cele din urmă Zeus se trezeşte şi mânios se duce la Hera
.Ca să nu se mai aştepte la alte inşselătorii Zeus dezvăluie ceea ce vrea
să facă : acesta vrea ca troienii să caştige lupta pentru a le arăta grecilor
că fără Ahile aceştia nu pot câştiga lupta ; atunci se va întoarce Ahile şi
el (Zeus) va hotărî ca Troia să fie cucerită . Aşa dar Poseidon se
întoarce la aflarea veştilor . Hector îşi revine , iar troienii se întorc la
luptă . Cu atât de mult curaj au luptat că în sfarşit au ajuns în faţa
corăbiilor .
Cântul XVI
În timp ce grecii se luptau cu troienii , Patrocle îi spune hotărât
lui Ahile că se va duce la luptă . Patrocle se îmbracă cu armura
prietenului său pentru a-i speria pe troieni şi pentru a-i readuce onoarea
lui Ahile . Astfel pleacă spre câmpul de luptă . Cântul XVII
Acolo Patrocle îi alungă pe troieni deşi este lovit de o lance .
Hector , văzându-l , îl străpunge cu o lance în burtă . Aşa şi-a găsit
Patrocle sfârşitul . Grecii se luptau pentru trupul lui Patrocle , în timp
ce un soldat grec mergea spre cortul lui Ahile pentru a-i da veştile .
Cântul XVIII
Ahile primeşte veştile şi poarta o discuţie cu mama sa Thetys .
Acesta o roagă pe mama sa să-i ceară lui Hefaistos o nouă armură mult
mai frumoasă şi mai puternică decât cea purtată de Patrocle . Tot mama
sa îi spune să se ducă pe câmpul de luptă şi să ia trupul prietenului său
fără arme . Astfel Ahile se duce la luptă şi îi face pe troieni să fugă prin
urletele acestuia . Aşa Ahile ia trupul şi îi promite promite lui Patrocle
că îl va ucide pe Hector .
Cântul XIX
Ahile primeşte armura şi hotărăşte sa se împace cu Agamemnon .
Grecii pleaca împreună cu Ahile la luptă . Eroul scoate un strigăt şi în
faţa tuturor grecilor acesta se îndreaptă spre zidurile de necucerit ale
Troiei .
Cântul XX
"Acum se hotărăşte soarta razboiului" zise Zeus . Acesta le-a dat
permisiunea zeilor de a interveni în luptă . Atena , Poseidon , Hefaistos
şi Hera de partea grecilor , iar Afrodita , Ares , Apollo şi Artemis de
partea troenilor . Revenim la lupta muritorilor . Ahile ajunge să se lupte
cu Aeneas , dar Poseidon ştiind că Ahile îl va omorî , îl retrage pe
Aeneas din luptă pentru că pe acest erou îl aştepta o soartă măreaţă .
Apare Hector , iar aşa începe un nou duel . Hector era aproape de al
omorî pe Ahile dacă nu ar fi intervenit Atena . Ahile încearcă să atace ,
deşi la rândul lui , Hector este salvat de Apollo .
Cântul XXI
Ahile ucidea toţi troienii ce-i apăreau în cale . Acesta îi fugăreşte
furios pe duşmani chiar şi prin apele râului . Văzând ce mizerie a
cauzat în ape , râul umflă apele care erau aproape să-l omoare pe
Ahile . Şi chiar aşa s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi intervenit Hefaistos .
În timpul luptei , între zei are loc o înfruntare . Printre zeii din Olimp
nu se afla Apollo . Acesta intrase în Troia . Priam le ordonă troienilor
să deschidă porţile pentru ca soldaţii să intre in cetate . Apollo ia
înfăţişarea unui troian pentru a-i distrage atenţia lui Ahile (pentru ca el
să nu intre în cetate) . Planul a funcţionat , iar troienii au intrat in
cetate .
Cântul XXII
Se pare că ceva neaşteptat s-a întâmplat . Un singur troian a
rămas afară ; acela era Hector . Troienii îl imploră să intre şi el .
Evident , aşa Troia putea fi cucerită dacă Hector ar fi murit . Acesta
refuză , iar pe câmpie se aşterne o tăcere deplină . Ahile era faţă în faţă
cu Hector . Văzând cum duşmanul de moarte înaintează , pe troian îl
lasă curajul . Ahile era înconjurat de o lumină divină ; asta era cauza
fricii . Hector o ia la fugă înconjurând de trei ori zidurile cetăţii . Zeus
foloseşte iar un cântar pentru a vedea cine va
supravieţui . Se pare că lui Hector i-a venit rândul să moară . Atunci ,
Atena luă înfăţişarea fiului lui Priam , Deifobos . Hector ia lancea şi o
aruncă in duşman . Nu reuşeşte . Îi cere lancea fratelui , deşi lângă el nu
se afla nimeni . Era o capcană . Atunci Ahile luă din nou lancea şi îl
nimeri pe Hector în gât . Ahile leagă trupul de car şi pleacă . Cântul
XXIII
Ahile organizează concursuri cu premii din propria pradă de
război în cinstea lui Patrocle
Cântul XXIV ( ultimul cânt )
Trecuseră câteva zile de la moartea lui Hector , iar Priam se duce
la cortul lui Ahile pentru a cere trupul fiului său . Ahile acceptă
rugămintea . Timp de douăsprezece zile grecii n-au mai luptat pentru că
troienii au adus onoruri viteazului lor luptător . Dupa cele douăsprezece
zile Ulise pune la cale un şiretlic . Grecii se prefac că pleacă şi lasă pe
ţărm un cal de lemn în care se află cei mai puternici luptători . Troienii
crezând că e un dar de la zei îl aduc în cetate . Grecii au ieşit şi au
deschis porţile . Atunci ei au năvălit şi au cucerit Troia , dar l-au
pierdut pe marele Ahile .