Iliada -Traducerea George Murnu

Date despre autor pe scurt

Homer este un rapsod grec despre a cărui biografie nu se știe absolut nimic, decât
că a trăit acum circa 3000 de ani, în zona asiatică (ionică) a greciei antice.
Cum, în greacă ”homeros” înseamnă ”ostatic”, e destul de probabil că Homer nu
a fost o persoană, ci un grup de persoane, fii ai ostaticilor, care nu participau la
lupte, dar erau obligați să memoreze faptele de război și folclorul locului.
Cantitatea imensă de fapte era memorata, apoi, scrisă de un scrib.
Traduceri in limba Romana

Homer, Iliada, În romînește de George Murnu, Studiu introductiv și comentarii de D.M. Pippidi, Editura
de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1955

Homer, Iliada, traducere de George Murnu, ediție bilingvă (greacă și română), Editura Literatură
Universală, București, 1967

Homer, Iliada, traducere de Dan Slușanschi, ilustrații de Mihail Coșulețu, Editura Humanitas, București,
2012,

Bibliografie

Cartea nr.1 din colecția Miturile și legendele lumii, Iliada

Alte Opere Ale Autorului (HOMER)

Iliada, Odiseea

Specia, Structura

Specia- genul epic, poem scris in versuri

Titlul

Iliada s-ar traduce ”Cântec despre Ilion”. Ilion (sau Ilios) era numele dat de greci

orașului Troia.

Tema. Structura.

Tema Iliadei este războiul troian, însă nu în întregime, ci doar o perioadă scurtă,

de câteva săptămâni, la 10 ani după ce războiul începuse. Iliada se termină înainte

de finalul războiului troian.

Structura este cea a unei epopei de mari dimesiuni. Este scrisă integral în versuri

(peste 15.000) de versuri și este împărțită în 24 de cînturi, respectiv, de la 1 la 24. Traducerea în limba
română (george Murnu)- respectă ritmul original al operei

Tip de narator

Iliada are un narator omniscient care descrie tot ce se întîmplă în ambele tabere,

în Olimp sau în mintea personajelor, dar lasă multe din personajele sale să

povestească detalii din viața lor. Astfel, Iliada acoperă nu doar perioada războiului

troian, dar prezintă și întâmplări din locurile natale ale eroilor sau evocă alte

momente dinantea războiului.

Personaje principale

Agamemnon

Agamemnon este capetenia ostirilor aheilor care timp de noua ani au asediat cetatea Troiei. Cearta lui
Ahile duce la retragerea celui din urma din lupta si la pierderi insemnate pe campul de lupta. Dupa
caderea Troiei, la intoarcerea acasa, este ucis de sotia sa, Clitemnestra.

Ahile

Unul din eroii de seama ai Iliadei, cel a carui forta si iscusinta vor cantari greu in razboiul troian.
Mama lui, zeita Thetis, l-a scufundat la nastere in apele Styx-ului pentru a-l face invulnerabil in fata
oricaror arme. Un singur calcai (acela de care il tinea mama sa) a ramas neudat, ramanand punctul
sau vulnerabil. Ahile a fost crescut de centaurul Hiron care l-a hranit cu maduva de leu, daruindu-i la
maturitate si o lance fermecata. Cu toate impotrivirile mamei sale, Ahile vine totusi sub zidurile Troiei
si, dupa multe fapte de eroism, este sagetat de Paris, fratele lui Hector, in calcaiul vulnerabil, fiind,
numai in acest fel, doborat in lupta.

Hector

Erou de seama al razboiului troian si al Eliadei, Hector, fiul regelui Priam, sot al Andromacai, cade
rapus in lupta de catre viteazul Ahile.

Menelau

Menelau este regale Spartei. Maniat de fapta lui Paris care ii rapise sotia, pe frumoasa Elena,
porneste, in semn de razbunare, sangerosul razboi troian.

Ulise

Ulise este rege al insulei Ithaca recunsocut pentru inteligenta sa, simbol al istetimii care invinge acolo
unde forta fizica este neputincioasa. La insemnurile sale, aheii construiesc celebrul Cal de lemn cu care
reusesc sa-i amageasca pe asediati. Troienii darama portile cetatii pentru a transporta calul de lemn in
care erau ascunsi soldati dusmani si isi grabesc astfel singuri sfarsitul. Peripetiile lui Ulise pe drumul de
intorcere constituie Odiseea.

Rezumat pe capitole

Cântul 1

Apollo împrăștie ciuma în rândurile aheilor pentru că Agamemnon o luase

prizonieră pe fiica unui preot de-al său. Ahile îl convinge să o elibereze, iar regele

acceptă, dar o vrea la schimb pe Briseis, prizoniera lui Ahile. Nervos, Ahile decide

să își retragă sprijinul pentru ahei, ba chiar o roagă pe mama sa, Tetis, să

mijlocească la Zeus o victorie troiană.

Cântul 2

Zeus îi trimite lui Agamemnon ”un vis momitor” ca să-l facă sigur că va cîștiga

bătălia cu Troia. Armatele se pregătesc de luptă și sunt descriși aliații lui

Agamemnon (inclusiv numărul de corăbii sau ostași ai fiecăruia) precum și aliații

Troiei.

Cântul 3

Înaintea luptei, ambele tabere aduc sacrificii zeilor. Paris se înfruntă unu la unu cu

Menelau, cel căruia îi furase soția, pe Elena. Cum Menelau e pe punctul să-l ucidă,

zeița Afrodita îl smulge din luptă pe Paris și-l duce acasă, în patul lui.

Cântul 4

Sus, în Olimp, zeii urmăresc bătălia ca pe un meci, bînd și chefuind. Zeus crede că

”Biruitor e, totuși, Menelau”. Dar Atena ia chipul lui Laodocos și îl convinge pe

”craiul Pandaros” să-l lovească pe Menelau ”cu săgeata cea iute”. Menelau scapă

doar cu o rană superficială, fiind apărat de platoșă și de brâu, iar Agamemnon se

adresează aliaților săi, îndemnîndu-i să reînceapă luptele, unde mor căpitanii

Tracior și ai Epeilor.

Cântul 5

Atena îi dă energie lui Diomede, care face multe victime între troienii de vază,

inclusiv doi fii ai lui Priam. Tot Atena îi ghidează sulița care îl omoară pe Pandaros,
arcașul care încercase să-l ucidă pe Menelau. Diomede îl rănește grav pe Eneas și

apoi chiar pe Afrodita, mama lui, care venise să-l salveze. Zeus consideră că doar

Atena și Ares ar trebui să participe la luptă, iar Atena, prin intermediul lui

Diomede, îl rănește pe zeul războiului, Ares.

Cântul 6

Lupta continuă, cu Diomede care e de neoprit. Menelau e pe punctul de a-l cruța

pe Adrastos, în schimbul unor mari bogății, dar Agamemnon îl ceartă pentru

această slăbiciune. Hector îi cere mamei sale să sacrifice 12 junci la templul Atenei

pentru a-l opri pe Diomede. Soția lui, Andromaha îl imploră să nu se întoarcă pe

câmpul de luptă, de frică să nu rămână văduvă. Dar Hector își face rugăciunea și

pleacă la luptă, împreună cu fratele lui, Paris.

Cântul 7

Cei doi frați fac măcel printre ahei, iar Atena și Apollo găsesc soluția pentru

evitarea măcelului. O luptă 1 la 1 între un aheu și un troian. Hector și Aias (Ajax)

încep lupta dar niciunul nu iese biruitor la căderea nopții, așa că lupta se

întrerupe, iar cei doi se întorc în taberele lor ca niște eroi. Cele două tabere au

răgaz să-și ardă morții.

Cântul 8

Zeus pune în cumpănă norocul grecilor și al Troienilor, pe muntele Gargaros.

Norocul pare să fie de partea troienilor, așa că Zeus aruncă cu fulgere după ahei,

care fug și se ascund la corăbiile lor. Troienii conduși de Hector îi ajung spre seară

și așteaptă dimineața pentru a da atacul final.

Cântul 9

Aheii se adună la sfat, iar concluzia e că doar Ahile îi poate salva. Ulise, Aias și

Nestor merg la Ahile, unde îi prezintă oferta lui Agamemnon: bogății nenumărate

și sclave, inclusiv Briseis, plus șansa de a-i fi ginere. Ahile refuză categoric, arătînd

că îl detestă pe Agamemnon. Ulise duce răspunsul, iar Agamemnon îl numește pe

Diomede comandant.

Cântul 10

Agamemnon nu are somn, așa că, împreună cu Nestor, îi trezesc din somn pe

Ulise și pe Diomede și îi trimit iscoade în tabăra troienilor. Ei îl prind pe Dolon,

iscoada troienilor și află de la el despre toți aliații Troiei. Cei doi, ajutați de Atena,

ucid cîțiva traci și le iau caii. Se întorc în tabara grecilor, unde sunt primiți ca eroi.

Cîntul 11

Bătălia începe de dimineață, iar Agamemnon, Ulise și Diomede luptă și sunt toți

răniți. Din corabia sa, Ahile vede măcelul și-l trimite pe Patrocle la Nestor. Acesta

îl convinge să intre măcar el în luptă, dar purtînd coiful lui Ahile, în speranța că

troienii se vor speria.

Cântul 12

Zeus trimite un semn de rău augur, un șarpe aruncat din cer de un vultur. Troienii

nu se opresc și se duc către corăbiile aheilor, ca să le incendieze. Zidul aheilor e pe

punctul să cedeze.

Cântul 13

Zeus renunță să mai urmărească bătălia și pleacă în treburile lui. Troienii se

apropie de corăbiile aheilor deși Poseidon îi ajută pe greci. Hector ajunge în fața

corăbiilor, unde aheii se pregătesc de bătălia finală, mulți dintre căpeteniile

ambelor tabere murind în luptă.

Cântul 14

Hera și Somnul reușesc să-l adoarmă pe Zeus, astfel că Poseidon îi poate ajuta pe

ahei. Aias scapă de lovitura lui Hector și-l izbește cu un bolovan în cap. Prietenii îl

scot repede pe Hector de pe câmpul de luptă, iar grecii prind curaj.

Cîntul 15

Zeus se trezește și o ceartă pe hera. El își dorește ca troienii să câștige, câtă vreme

Ahile nu luptă. Dacă Ahile va decide să revină în război, atunci și el, Zeus, va ține
partea grecilor. Apollo e trimis la Hector să-i dea forță, iar troienii revin cu și mai

mare putere în luptă, ajungând lîngă corăbiile aheilor, cu tăciunii pregătiți pentru

incendiere.

Cântul 16

Cum troieni deja începuseră să încendieze vasele grecești, Patrocle îi cere lui Ahie

să intre în luptă cu mirmidonii. Ahile îi oferă coiful și armele sale, iar Patrocle intră

în bătălie, Unde îl ucide pe Sarpedon, fiul lui Zeus. Patrocle este rănit de Euforb,

dar continuă să lupte. Hector îl vede și îi dă lovitura de grație.

Cântul 17

După ce l-a omorât, Hector îi ia lui Patrocle armura și armele lui Ahile. Menelau îl

ucide pe Euforb, apoi aheii recuperează cadavrul lui Patrocle după lupte grele. Și-l

duc spre corăbii, dar Hector se întoarce să-l ia înapoi. Antiloh, fiul lui Nestor, e

trimis la Ahile să ducă vestea morții lui Patrocle.

Cântul 18

Ahile e distrus de durere și vrea să răzbune moartea prietenului său. Mama sa,

Tetis, îl roagă să nu plece la luptă înainte de a-i aduce ea armură și arme noi,

făcute de hefaistos în Olimp. Ahile îl aduce pe Patrocle în tabăra ahee pentru

incinerare, în timp ce Hefaistos tocmai termină de făcut noua armură.

Cântul 19

Tetis îi aduce lui Ahile noua armură și îl îndeamnă să se împace cu regele

Agamemnon. Ahile acceptă, iar Agamemnon i-o dă înapoi pe Briseis. Ulise îi

sfătuiește să plece la luptă abia după ce toții soldații au mâncat și băut bine. Calul

lui Ahile îi prevestete și el moartea.

Cântul 20

În Olimp, Zeus le cere zeilor să se decidă cu cine țin. Atena, Hera, Hermes,

Hefaistos și Poseidon vor lupta de partea aheilor, iar Apollo, ares, Artemis și

Afrodita. Apollo îl păcălește pe Eneas să lupte cu Ahile dar Poseidon, știind că Eneas trebuie să
supraviețuiască, îl salvează din luptă. La rândul ei, Atena îl
salvează pe Ahile de sulița lui Hector, apoi Apollo îl salvează pe Hector de Ahile.

Nervos, Ahile măcelărește toți troienii care îi ies în cale.

Cântul 21

Ahile ucide mulți troieni, pe care îi aruncă în râul Xantos. Rîul se răzbună și

aproape îl omoară pe Ahile, dar Hefaistos intervine și-l salvează aruncând cu foc.

În Olimp, zeii se ceartă între ei, în timp ce Apollo, luînd chipul lui Agenor, îi

distrage atenția lui Ahile, pentru ca toți soldații troieni să poată intra înapo în

cetate.

Cântul 22

Porțile Troiei s-au închis, dar Hector a rămas afară, oricât l-au rugat părinții. Mai

întâi, Hector evită lupta dar, la final, el și Ahile se confruntă. Zeus le cântărește

șansele, iar sorții sunt de partea lui Ahile. Apollo îl părăsește pe Hector, iar Atena

îl ajută pe Ahile, care îl ucide pe Hector. La final, cadavrul său este tîrît de Ahile

prin fața cetății Troia, unde toată lumea își bocește eroul.

Cântul 23

Ahile revine la tabăra aheilor și îl incinerează pe Patrocle. Apoi organizează

întreceri de care și de lupte, oferind premii câștigătorilor.

Cântul 24

Priam află de la Zeus că poate merge în tabăra grecilor pentru a cere trupul lui

Hector. Încărcat cu daruri, Priam ia cadavrul lui Hector și-l duce în Troia, cerându-i

lui Ahile 12 zile de răgaz pentru ceremoniile de incinerare. Hector este ars iar

oasele lui, îngropate cu cinste

Personaj – caracterizare

Deși nu este neapărat un personaj principal al Iliadei, mi-a plăcut de Ulise.

În primul rând, el este elementul de echilibru din tabăra grecilor, întrucât

Agamemnon și Ahile sunt prea încrezuți, Menelaos e prea moale, iar ceilalți nu au

autoritate suficientă. El e cel care îi convinge pe soldați să nu plece acasă, el e cel

care face, cu Diomede, un raid care întoarce soarta războiului. El e cel care insistă

la Ahile ca soldații să mănânce înainte de a pleca a bătălie. Deși momentul nu

apare în Iliada, el este cel care reușește singur ce nu au reușit zeci de mii de

soldați în 10 ani: să cucerească Troia cu ajutorul calului troian.

Dintre toate personajele, el este cel mai isteț și cel mai înțelept (alături de Nestor)

dar e și un luptător viteaz. Fără el, oastea grecilor ar fi pierdut războiul cu Troia

Referințe critice

”Iliada este cea mai veche, cea mai celebră și cea mai durabilă povestire despre

oameni în război” Ian Johnston

“Alexandru cel Mare îl prețuia așa de mult pe Homer, încât Iliada era cartea sa de

căpătâi” (Baldassare Castiglione)

Opinia pesonală

Impresia mea e că seamănă foarte mult cu un film istoric.

Scenele de război sunt prezentate așa de veridic, încât, pur și simplu, se pot

vizualiza ca un film. Sulițele zboară în aer, loviturile sunt violente, învinșii cad în

pulbere cu sângele țîșnind din ei, exact ca în film. Singurele momente neveridice

sunt discursurile prea lungi dinaintea fiecărei bătălii. În rest, Homer prezintă

foarte cinematografic războiul Troiei, deși cinematografia a apărut la peste 3

milenii după războiul troian. Dintr-un anumit punct de vedere, cred că Homer e

unul din înaintașii cinematografiei.