Sunteți pe pagina 1din 4

Momentele subiectului

Expozitiunea

Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care locuitorii satului Pripas se afla la hora in curtea
Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea. In centrul adunarii este grupul dansatorilor. Descrierea dansului traditional
somesan este o pagina etnografica prin portul popular, prin pasii specifici, prin viguarea dansului, prin figurile
pitoresti ale lautarilor.

Asezarea privitorilor reflecta relatiile socilale, fruntasii satului, primarul si chiaburii disculta separat de taranii
asezati pe prispa. Fetele ramase nepoftite la hora privesc, iar mamele si babele mai retrase vorbesc despre
gospodarie. Este prezentata si Savista, oloaga satului, prezentata cu un portret grotesc.

Sunt prezentati intelectualii satului, preotul Belciug, familia invatatorului Herendelea care vin sa priveasca fara
sa se amestece in joc.In hora sunt numai fete si flacai. Hotararea lu Ion de o lua pe Ana la joc, desi o place pe
Florica cea saraca constituie inceputl confictului.

Intriga

Vasile Baciu, tatal Anei, vine de la carciuma la hora si se confruntă verbal cu Ion pe care-l numeste hot si talhar
pentru ca sarantocul umbla sa-i ia fata promisa unui bogat George Bucluc. Rusinea pe care i-o face Vasile Baciu
lui Ion la hora in fata satului starneste dorinta de razbunare a lui Ion care la randul lui il face de rusine pe Baciu
lasand-o insarcinata pe Ana pentru al determina sa accepte nunta.

Conflicte

La safarsitul petrecerii flacaii merg la carciuma. Este prezentata bataia flacailor in aparenta pentru plata
lautarilor, dar in fapt pentru a o lua pe Ana de sotie. Acest lucru constituind victoria lui Ion care il rapune pana
la urma cu parul pe George.

Conflictul central al romanului este lupta taranului pentru pamant.

Drama lui Ion este drama taranului sarac care nu-si accepta conditia si este pus in situatia de a alege intra
iubirealui petru Florica si averea Anei. Conflictele secundare intre Ion si George Bucluc mai intai pentru Ana si
apoi pentru Florica. Conflictul tragic este sinuciderea Anei.

Desfasurarea actiunii

La nunta cu Ana, Ion isi da seama ca tot pe Florica o iubeste. In plus, el nu-i cere acte socrului pentru pamantul -
zestre, si simtindu-se inselat, incep bataile si drumurile Anei de la Ion la Vasile. Preotul Belciug mediaza
conflictul dintre Ion si Vasile, in care „biata Ana nu este decat o victima tragica". Sinuciderea sotiei nu-i trezeste
regrete sau constiinta vinovatiei, pentru ca in Ana, iar apoi in Petrisor, fiul lor, nu vede decat garantia
proprietatii pamanturilor. Nici moartea copilului nu-l opreste din drumurile lui dupa Florica, maritata acum cu
George, astfel ca deznodamantul este previzibil.

Actiunea se desfasoara pe doua planuri paralele, al taranilor si intelectualitatii rurale, care confera impresia
de monografie a lumii infatisate. Personaje apartinand celor doua planuri sunt prezentate in scena simbolica de
la inceputul romanul o hora a soartei (Nicolae Manolescu).

In celalalt plan, rivalitatea dintre preot si invatator pentru autoritate in sat este defavorabila celui din urma. El
are familie: sotie, un baiat, poetul visator Titu, si doua fete de maritat, dar fara zestre, Laura si Ghighi. In plus,
casa si-o zidise pe lotul bisericii, cu invoirea preotului. Cum relatiile dintre ei se degradeaza, pornind de la
atitudinea lor fata de faptele lui Ion, invatatorul se simte amenintat. Marturisirea lui Ion ca invatatorul i-a scris
jalba determina conflictul celui din urma cu autoritatile austro-ungare si problemele sale de constiinta
nationala. Accepta inutil compromisul, votandu-l pe candidatul maghiar la alegeri.

Preotul Belciug este un caracter tare. Ramas vaduv inca de tanar, se dedica total comunitatii. Visul sau de a
construi o biserica noua in sat este urmarit cu tenacitate, iar romanul se incheie cu petrecerea poporului
prilejuita de sfintirea bisericii.

Deznodamantul

George nu este decat un instrument in mana destinului pentru ca il omoara pe Ion, si este arestat, Florica
ramane singura, iar averea lui Ion revine bisericii.

Romanul „Ion” de Liviu Rebreanu este social, realist, tradițional și obiectiv. El urmărește povestea mai multor
personaje, purtând ca titlu numele protagonistului.

Ion este personajul eponim* și aparține clasei țăranilor săraci, care se confruntă cu ierarhia socială construită în
funcție de avere. Destinul lui Ion se plasează pe cele două coordonate Eros** și Thanatos***.

Opera este structurată în două părți „Glasul pământului” și „Glasul iubirii”; conține 13 capitole de aproximativ
40 de pagini unul. Cuvântul „glas” este o sugestie a ispitei de neînvins și a dorinței necontrolate. Prima parte
conține 6 capitole, iar a doua parte 7. Titlurile capitolelor sunt: 1. „Începutul”, 2. „Zvârcolirea”, 3. „Iubirea”, 4.
„Noaptea”, 5. „Rușinea”, 6. „Nunta”, 7. „Vasile”, 8. „Copilul”, 9. Sărutarea”, 10. „Ștreangul”, 11. „Blestemul”,
12. „George”, 13, „Sfârșitul”. Aceste cuvinte-cheie rezumă fiecare capitol și realizează simetria incipitului cu
finalul. Temele prezente în opera literară sunt: pământul, iubirea, moartea, etc

*eponim= care dă numele său unui oraș, unei regiuni, etc.

**Eros în mitologia greacă reprezintă zeul iubirii, fiul lui Hermes și al Afroditei și frate cu Anteros.

***Thanatos reprezintă în mitologia greacă zeul protector și personificare a morții, identificat cu zeița Mars din
mitologia romană. Thanatos era fiul lui Nyx și frate cu Hypnes .

Romanul începe în manieră descriptivă cu drumul care duce în satul Pripas, într-o zi de sărbătoare, la început
de toamnă, iar personajele se află la hora din sat. Perechile sunt împărțite după o ierarhie socială dată de avere
și dansează someșana cu multă pasiune.

Ion este îndrăgostit de Florica, cea mai frumoasă fată din sat, dar foarte săracă și fără zestre. Însă îi face curte
fetei lui Vasile Baciu, numită Ana, care are o zestre bogată și mult pământ. Ana este urâțică și foarte slăbuță.
Tatăl ei a rămas văduv de tânăr, iar mama Anei a murit la nașterea unuia dintre frații ei. Fata naivă, duce lipsă
de dragoste maternă și de-a lungul copilăriei îndură numeroase bătăi din partea lui Vasile. Tatăl ei dorește să o
mărite cu George Bulbuc pentru că era un om înstărit și o iubea sincer pe Ana. În plus, viitorul ginere era de
acord să primească zestrea Anei doar după moartea socrului, lucru care îl încânta peste măsură pe Vasile.

Ana și Ion se întâlnesc sub un nuc după horă, povestesc, iar băiatul încearcă să cucerească inima fetei. Ei sunt
văzuți și pârâți lui Vasile Baciu. Ion este jignit de tatăl Anei pentru că este sărac și acest lucru îi stârnește patima
de a stăpâni cât mai mult pământ și ura față de Alexandru Pop (tatăl lui), care a băut pământul din zestrea
Zenobiei (mama lui). Tatăl protagonistului era poreclit „Glanetașul” pentru că îi plăcea să cânte la fluier. El se
îmbăta des, dar era foarte blând la băutură. Singura problemă era că bea pe datorie și a trebuit să vândă o
groază de pământ pentru a achita datoria.

Ion se îmbată la cârciuma satului și se bate cu George Bulbuc. Ulterior, preotul Belciug îl umilește la biserică.
Ion este foarte supărat pe tatăl lui și pentru a recupera o parte din pământul pierdut, ia puțin din terenul vecin.
Deținătorul pământului observă și îl dă în judecată. Protagonistul este foarte îngrijorat că ar putea sta în
închisoare.

Ion a fost cel mai iubit dintre elevii învățătorului Herdelea și a renunțat la școală în ciuda insistențelor
învățătorului. El considera că nu este nevoie să știe prea multă carte, cu atât mai mult cu cât îi plăcea să lucreze
pământul mult iubit. Chiar dacă a renunțat la școală, în zilele de sărbătoare mai citea din cărți pentru că îi făcea
mare plăcere.

După ce a abandonat școala, a rămas în relații foarte bune cu Zaharia Herdelea și cu Titu, fiul dascălului, căruia
îi plăcea să scrie poezii. Poetul l-a sfătuit în legătură cu luarea în căsătorie a Anei, spunându-i că dacă tatăl ei nu
este dispus să i-o dea, va trebui să-l silească.

Astfel, Ion se întâlnește cu Ana mai multe seri la rând, până când reușește să intre în casa fetei, în mare liniște,
pentru că Vasile sforăia în camera alăturată, după o beție zdravănă. Ana îl pofti pe cuptor și acesta o
necinstește. Vasile se trezește, dar crede că fiica lui este cu George Bulbuc și parcă doarme mai liniștit, crezând
că dacă-și mărită fata, scapă mai repede de o povară și o gură de hrănit.

Laura este sora poetului și are o simpatie pentru Aurel Ungureanu, student la medicină, care nu are intenții
serioase cu ea. Fata primește multe scrisori din partea unui preot numit George Pintea, iar în a optzecea
scrisoare el o cere de nevastă de la învățător, spunându-i că o iubește nespus pe Laura și vrea să o ia fără
zestre. Dascălul este foarte fericit pentru că a dat norocul peste fiica lui cea mare, dar ea este tristă pentru că îl
simpatizează pe Aurel. Totuși, după ce află că băiatul nu are intenții serioase, este de acord să se căsătorească
cu Pintea.

Anei îi este clar că va deveni mamă și îi spune lui Ion că soarta ei este în mâinile lui. Ion este foarte fericit și nu
mai vine în fiecare seară, spre supărarea fetei care îl așteaptă în zadar. Ana nu știe de ce nu vine să o ceară de
la Vasile și se teme că va fi judecată, fiindcă nu-și va mai putea ascunde sarcina.

Vasile Baciu este convins că acel copilul îi aparține lui George Bulbuc și, când Ana începe să se simtă rău, îi
aduce o moașă. Aceasta îi spune că va avea un băiat.

Tatăl Anei nu înțelege de ce nu vine pețitorul fetei și, după ce merge la el, află că Ion al Glanetașului este tatăl
bebelușului. Când ajunge acasă o bate pe Ana foarte tare, încât biata fată de abia îl roagă să nu o omoare. După
ce se adună mai mulți oameni pentru a salva tânăra, Vasile se enervează, o închide în casă unde o bate și mai
tare. Ana era însărcinată deja în cinci luni și în următoarele trei săptămâni mănâncă bătaie zilnic.

Tatăl ei o sfătuiește să meargă la Ion pentru a stabili nunta, dar când ajunge la el, este ignorată pentru că Ion se
aștepta ca Vasile să vină la el să-i dea fata.

Tatăl Anei știa că Ion vrea doar pământul și de aceea nu e de acord să-i dea fata, dar acum nu mai avea încotro.

Vasile Baciu a fost în situația lui Ion de a se căsători pentru avere, fiindcă și el a făcut-o în tinerețe, cu
precizarea că a iubit-o pe mama Anei ca pe ochii din cap și a suferit mult la moartea femeii.

Preotul Belciug era în relații bune cu dascălul Herdelea și l-a lăsat să-și facă casă pe pământul bisericii, zicându-i
că îi dă lui locul acela pentru toate lucrurile făcute în favoarea elevilor din Pripas. Totuși, relația lor se răcește
foarte tare și învățătorul se gândea mereu că va veni preotul să-l dea afară din casă pentru că pământul nu era
trecut pe numele lui.
Laura este vizitată de Pintea și își fac logodna. Tatăl fetei este foarte fericit că Laura se căsătorește cu Pintea, un
om de calitate și speră la un astfel de noroc și pentru Ghighi, mezina familiei.

Titu are mai multe aventuri cu o femeie căsătorită, numită Roza Lang și cu Virginia Gherman, care îi servesc ca
inspirație pentru următoarele poezii.

Tatăl lui nu este de acord cu statul degeaba a lui Titu și se decide să-l angajeze. Ion vine la învățător pentru a-i
scrie o scrisoare în maghiară și preotul este de acord, dar o pune pe Laura să o transcrie pentru a nu se da de
gol că el a scris-o.

Preotul se decide să îl ajute pe Ion și pe Vasile Baciu să se înțeleagă cu nunta și îi cheamă la negociere pe
Alexandru, Zenobia, Ion, Ana și tatăl ei. Părintele a avut grijă ca ei să nu știe unul de venirea celuilalt, dar cumva
toți bănuiau.

Ana stă pe toată durata negocierii într-un colț foarte rușinată, pe când ceilalți purtau o discuție aprinsă. Ion este
de acord să o ia pe Ana, dar vrea toată zestrea. Vasile zice că le-o va da după nuntă. Belciug este destul de
mulțumit că a reușit să aplaneze puțin conflictul dintre enoriași.

Nunta Anei are loc în paralel cu nunta Laurei. Pe când Ana este destul de tristă pentru că nu putea dansa dansul
miresei, Ion va dansa cu Florica și oricât și-ar dori să nu se uite Ion atât de drăgăstos la partenera lui de dans, el
tot o face. Bărbatul îi spune în batjocură că nu e la mormântare.

Nunta Laurei a fost de vis și începe să-l simpatizeze puternic pe Pintea. Ulterior, ei pleacă din Pripas și vizitează
mai multe locuri . Fata este foarte tristă că trebuie să-și părăsească locurile natale și se desparte cu ochii în
lacrimi de membrii familiei.

După căsătorie, Ana stă un timp la Ion, care pune presiuni pe Vasile să-i dea pământul. Ba chiar o trimite și pe
Ana să îl ceară, dar ajunge să fie bătută atât de tată, cât și de soț. Apoi își trimite nevasta la casa părintească.
Tatăl ei o lasă să stea la el. Ion crede că Ana s-a înțeles cu Vasile să nu-i dea zestrea Anei.

Socrul îl lasă pe Ion să-și aleagă cinci bucăți de pământ pe care să le lucreze, iar restul îl vor primi după moartea
lui. Ginerele nu este de acord și atunci îl dă în judecată pe Vasile, plătind la avocat prețul unui vițel zdravăn.

Vasile este supărat și când vede că se apropie termenul de judecată, merge de bunăvoie la notar cu Ion, unde îi
lasă toată averea cu condiția să stea în continuare în casa lui. Acolo Baciu are parte de o glumă oribilă, cum că
s-a dus bogat și a plecat sărac. Aceste cuvinte îl marchează foarte tare.

Ana este primită înapoi de Ion și într-una din zile merge să-i ducă de mâncare pe câmp. Acolo își naște copilașul,
pe Petrișor, ajutată de Zenobia. Ion simte o repulsie față de băiețel și este încercat de sentimente ciudate când
soția îi transmite vorbele Zenobiei și anume, că bebelușul seamănă cu el.

Laura va naște o fetiță și o va numi în cinstea doamnei Herdelea, Maria. Sentimentele dintre Pintea și nevasta
lui devin foarte profunde și toți sunt încântați când vizitează familia intelectualilor cu noua membră a familiei.

Ion a mărturisit că Herdelea i-a scris scrisoarea și oricât ar nega dascălul, adevărul iese la iveală, iar intelectualul
trebuie să se retragă din învățământ și să se mute într-o altă casă. Ion este foarte fericit că deține pământ și îl
lucrează cu multă plăcere, se simte biruitor și vede că eforturile lui au dat roade. În ciuda acestui lucru râvnește
foarte tare la dragostea pentru Florica, când află că ea se va căsători cu George Bulbuc. # Savista este oloaga
satului și, din milă, dusă de soțul Floricăi la el acasă. În zilele de sărbătoare este lăsată să cerșească. Ana mergea
zilnic acasă la tatăl ei, își hrănea copilul fără să-i zică nimic lui Vasile și se uita la cuptor cu ochii îndurerați. Îi era
foarte clar că Ion a iubit zestrea ei, nu și pe ea, iar în ochii lui Petrișor vedea doar privirea lui Ion și parcă se
temea să vadă ochii bebelușului. Spunea mereu că Ion era de vină.

S-ar putea să vă placă și