ION
-LIVIU REBREANU-
CAPITOLUL IV –
NOAPTEA
„ Ion” este un roman social scris de Liviu Rebreanu și
apărut în anul 1920. Ion este primul roman obiectiv din
literatura română, fiind apărut în anul 1920, după o lungă
perioadă de elaborare, așa cum însuși autorul menționează
în finalul operei.
PERSONAJE
Ion al Glanetașului, protagonistul și personajul eponim al romanului.
Vasile Baciu (tatăl Anei)
Zenobia Pop (mama lui Ion și soția Glaneta șului)
Alexandru Pop (capul familiei Pop, poreclit „Glaneta șul”, tatăl lui Ion)
Zaharia Herdelea, învățătorul din Pripas
Părintele Belciug
Titu Herdelea (fiul învățătorului Herdelea, poet și na ționalist)
George Bulbuc (flăcău din satul Pripas, foarte înstărit)
Ana (fată cu avere, dar nu atât de frumoasă ca Florica)
Florica (fiica văduvei lui Maxim Oprea, cea mai frumoasă fată din sat,
însă fără zestre)
Aurel Ungureanu (student la medicină, pe care Laura îl simpatiza)
Roza Lang (soția celuilalt înva țător și una dintre „iubitele” poetului
Titu)
Laura (fiica învățătorului Herdelea)
Maria (soția învățătorului)
Avrum (crâșmarul care se sinucide)
Filipoiu (doctor)
George Pintea (preot, iubitul și soțul Laurei)
Toma Bulbuc (tatăl lui George Bulbuc)
IDEI PRINCIPALE
[Link] tot venea acasă la Ana, dar nu vorbea cu ea,
deoarece Ana nicinu-l băga în seamă. Vorbea toată ziua cu
Baciu Vasile. Într-o noapte, Ion avenit să o vadă pe Ana şi ea
s-a bucurat foarte mult.
[Link] primeşte o citaţie să meargă la judecată. Se împacă cu
Simion Lungu,dar intervine iarăşi popa care-l învrăjbeşte pe
judecător împotriva lui Ion,şi-l determină să-l trimită în
temniţă pentru bătăile şi scandalurileprovocate.
[Link]şte telegrama lui Pintea în care anunţă că soseşte în
Pripassâmbăta. Vine Ion cu familia să ceară sfatul lui
Herdelea cu privire lajudecată. Acesta i-a spus că va face o
plângere la ministerul justiţiei şi să-lscape pe Ion de la
ispăşirea pedepsei.
[Link]şte Pintea în Pripas şi toată familia Herdelea îl acoperă
cu atenţii. Adoua zi va fi bal şi el se oferă să conducă fetele.
[Link] cere trăsura lui Belciug. Îl ia pe Ion ca vizitiu fără ca
acesta ştie.Tinerii ajung la bal, dansează, Titu se şine
după Lucreţia, care nu-l bagă înseamă. Ion priveşte la acest
bal, dar inima lui fuge acasă la dragosteapentru pământ şi
muncă, care este mai mare decât orice.
[Link] este apărat de toţi sătenii, Herdelea face plângere la
minister.
[Link] petrece cu prietenii lui într-o cârciumă.
[Link] petrece toată noapte cu Roza Lang.
[Link] vine la Ana în fiecare zi şi noapte până reuşeşte ce şi-
a propus- seculcă cu ea, iar George află acest lucru.
MODURI DE EXPUNERE
Modurile de expunere ale romanului de tip obiectiv Ion, de Liviu
Rebreanu, îndeplinesc o serie de funcţii epice în discursul narativ.
Descrierea iniţială are, pe lângă rolul obişnuit de fixare a
coordonatelor spaţiale şi temporale, funcţie simbolică şi de
anticipare.
Pasajele descriptive susţin interesul cititorului pentru desfăşurarea
epică. Naraţiunea obiectivă îşi realizează funcţia de reprezentare a
realităţii prin absenţa mărcilor subiectivităţii, prin „stilul cenuşiu”.
Alături de funcţia esenţială de reprezentare, în roman apare şi
funcţia epică de interpretare/semnificare. Ea nu anulează
obiectivitatea, ci o accentuează prin „semnele” care anticipează
destinele şi conduc eroul (şi cititorul) pe calea stabilită de naratorul
omniscient. Dialogul susţine veridicitatea şi concentrarea epică.
