Ion Apare in 1920, cosiderata capodopera scriitorului Geneza romanului Romanul a fost elaborat intr-un lung si complicat proces.

1. O prima varianta o reprezinta nuvela Rusinea aparuta in 1903, o schita de portret a batranului glanetasului. 2. In nuvela Zestrea din 1910 fixeaza trasaturile viitorului erou 3. In 1912, prozatorul are deja un plan al romanului in 13 capitole. Pana in 1917 redacteaza prima versiune, pana in 1920 il rescrie in intregima. Publicat in prima editie intr-un singur volum si din a doua in 2: Glasul Pamantului si Glasul Iubirii Punctul de plecare il reprezinta cateva scene din biografia viitorului: 1. prima scena s-a petrecut pe hotarul satului Prislop (Era o zi de inceput de primavara, +iesisem cu pusca la vanat de porumbei salbatici, hoinarind pe coastele dimprejurul satului, am vazut un taran in haine de sarbatoare care s-a aplecat si a sarutat pamantul. L-a sarutat ca pe o ibovnica. Scena m-a uimit si mi s-a intiparit in minte 2. Un alt moment relevat n jurnalul scriitorului face referirea la ntlnirea cu un fecior harnic dar foarte srac Ion Pop al Glanetaului care nu avea pamant. Din vorbele lui se simte o dragoste pentru pmnt aproape bolnvicioas. Pronuna cuvantul pamant cu atata sete, cu atata lacomie si pasiune, parca ar fi fost vorba de o fiinta vie si adevarata. Ascultandu-l mi-a adus aminte pe omul care a imbratisat pamantul 3. Tot atunci are loc in satul natal un alt eveniment relatat scriitorului de sora sa Livia, eveniment ce va reprezenta subiectul nuvelei Rusinea. Un taran isi bate strasnic fata, pe Rodovica, pentru ca ramasese insarcinata cu cel mai sarac flacau din sat. Structura si compozitia romanului a. Romanul are o constructie monumentala, in dou prti, cu 6 si respectiv 7 capitole: Glasul pamantului si Glasul iubirii. Capitolele au titluri sinteza pentru actiunea epica, de ex: Iubirea, Rusinea, Nunta, Copilul, Blestemul etc. In cadrul capitolelor, materialul epic e structurat in secvente narrative, variind intre 6 su 9 unitati b. Naratiunea are 2 planuri principale (Tehnica planurilor paralele). In prim plan apare destinul lui Ion, proiectat pe panza satului. In planul al doilea apare viata intelectualitatii rurale, grupate in jurul familiei invatatorului Herdelea. Cele doua planuri se intersecteaza sau curg parallel. Reprezentativ este in acest sens primul capitol al romanului Inceputul unde ne sunt prezentate personajele ce vor lua parte la actiune. Trecerea de la un plan la altul se face prin alternanta, iar succesiunea secventelor prin inlantuire

c. Romanul are o alcatuire simetrica, circulara, sferoida. Modelul este Tolstoi. Romanul incepe cu 5 scene successive: drumul spre satul Pripas, Crucea cu Hristos rastignit, Hora, Infruntarea verbala dintre preot si Vasile Baciul, bataia dintre Ion si George. Finalul reia aceleasi secvente in ordine inversa: prabusirea lui Ion sub loviturile lui George, altercatia dintre preot si Baciu, hora, troita, drumul care se indeparteaza de satul pripas. Fundamentala ca semnificatie este metafora drumului prin care scriitorul ne conduce in spatiul geographic, social si uman in care se va petrece actiunea. Drumul se dimensioneaza si avem astfel perspectiva satului aflat la traditinala hora de duminica, unde facem cunostinta cu toate personajele romanului. Viziunea panoramica se restrange la grupurile de la hora si la protagonisti, Ion, Florica, Ana si George. Pe drum, la inceputul romanului nu vine nimeni, iar in final pleaca fam Herdelea. d. O alta tehnica folosita este tehnica contrapunctului. Naratorul prezinta aceiasi tema in cele 2 planuri diferite. Nunta Anei/Laura, conflictul exterior Ion/Vasile Baciul, conflictul invatator/preot. Se pun astfel in evidenta secventele narrative, episoade simetrice, antitetice, care confera acrtiunii aspect polifonic. Subiectul romanului\ . Expozitiune: Actiunea incepe intr-o zi de duminica la hora in curtea Tudosiei, vaduva lui Maxim Oprea. Sunt prezentate principalele personaje, satul transilvanean Pripaz si timpul sec 19-20. Intriga: Venirea lui Vasile Baciu la hora si confruntarea cu Ion pe care-l numeste hot si talhar pentru ca umbla sa-I ia fata promise lui George Bulbuc. Desfasuratea actiunii: Ion o seduce pe ana si il oblige pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. Simtindu-se inselat de Vasile Baciu pentru ca nu primsie acte pentru pamant Ion o brutalizeaza pe Ana. Belciug mediaza conflictul dintre cei 2. Treptat Ion se intoarce la Florica maritata intre timp cu George Bulbuc. Punctul culminant. Sinuciderea Anei. Deznodamantul. Ion este ucis de George. Acesta este arestat. Florica ramane singura iar averea lui Ion revine bisericii. Conflicte Conflictul central al romanului este lupta pentru pamant in satul traditional. Conflict care va genera pe cele secundare: 1. Conflictele nationale intre romani si autoritatile statului austroungar 2. Conflictele de autoritate intre inv Herdelea si preotul Helciug 3. Conflicte erotice intre Ion si George Dincolo de conflictele exterioare se regaseste in roman si conflict interior (conflictul intre cele doua glasuri, la pamantului si al iubirii), care se rezolva la nivelul personajului principal.

Roman monografic Dincolo de destinele individuale romanul prezintta aspecte monogragice (realism) - mari evenimente din viata omului (nunta, botez, inmormantare) - obiceiuri (Craciunul) - relatii de familie (Glanetasul, Herdela, Bulbuc, Baciul) - relatii socioeconomice - traditii laice (hora, jocul popular, portul popular) - institutii ale satului traditional (biserica, scoala, carciuma) - institutiile statului austroungar (judecatoria, notariatul) Scriitorul acorda o atentie deosebita elementelor de specific national etnografice folclorice. In satul pripas se rasfrange ca intr-o oglinda imaginea intregii transilvanii. Aspectele civilizatiei rurale au rolul de a reliefa profilul particular al satului si de a contura felul taranilor de a intelege existenta. Si la Rebreanu, umanitatea rurala isi deruleaza viata cotidiana dupa un scenariu arhaic, stereotip, respectat cu strictete. Rebreanu a evitat descrierile pitoresti, idilice ale satului prezente in proza samanatorista sau poporanista, elementele monografice fiind construite in linie realista cu exactitate aproape stiintifica Personaje Ca orice roman realist, romanul are o galerie numeroasa de personaje. 1. Tarani bogati: George sau Vasile Baciu 2. Tarani saraci: Ion, Zenobia, Alexandru 3. Tarani intelectuali: Zaharia, Belciug, Titu 4. Primari, notari, avocati etc, intr-o diversitate a lumii rurale Sunt 124 de personaje nominalizate, 97 de personaje anonime si un numar mare de personaje individualizate: 1. pers principale: Ion, Ana, Florica, preotul, invatatorul ,G Bulbuc, V Baciu 2. pers secundare: Doamna Herdelea, Laura, Titi 3. pers episodice: taranii, Simion Lungu, batranul Glanetasu, Zenobia, primarul, avocatul Grofsoru Ana Topologic intruchipeaza destinul femeii din mediul rural, stapanit de o mentalitate veche: Femeia reprezinta doua brate de lucru, o zestre si o producatoare de copii (G. Calinescu) Fiica lui Vasile Baciu se detaseaza din primele pagini ale romanului, la hora, alaturi de Florica si in contrast cu ea. Prin aparitia celor doua femei autorul prefigureaza cele 2 glasuri intre care va pendula Ion. Era orfana de mama, tatal sau, stapan al multor

pamanturi, ursuz, cazut in patima bauturii, vede in Ana un dusman care i-ar stirbi proprietatea prin casatorie. Se indragosteste de Ion, in care vede salvarea ei, nesocoteste barierele sociale, infrunta jignirile si brutalitatile tatalui si apoi ale barbatului. Rebreanu se dovedeste un bun cunoscator al psihologiei feminine: ii surprinde zvarcolirile, universul interior, gesturile, limbajul, existenta plata, cenusie. Finalul, prin gestul spanzurarii sugereaza drama casniciei taranesti (G. Calinescu) Florica Expresie in plan simbolic al glasului iubirii prin care scriitorul a urmarit umanizarea protagonistului romanului. Este fiica vaduvei lui Maxim Oprea, fata cea frumoasa din Pripas. Insusirile ei fizice pun in lumina indirect profunzimea sentimentelor lui Ion. Apare in prim-planul actiunii la hora, dar va disparea din actiune atata vreme cat glasul pamantului, il anuleaza pe cel al iubirii. Dupa casatoria lui Ion cu Ana, ea ramane cu George, dar se va intoarce la Ion pe care si ea il iubeste cu pasiune. Este zugravita in contrast cu Ana, desi soarta Floricai este la fel de nefericita: cel pe care l-a iubit nu i-a putut apartine din cauza impedimentelor sociale, iar cel cu care s-a casatorit v-a infunda puscaria pentru omucidere.

Zaharia Herdelea Prin el scriitorul caracterizeaza conditia intelectualitatii rurale din Transilvania aflata sub austro-ungari. Are o situatie materiala modesta, conditia de slujitor aservit autoritatilor unguresti il determina la tot felul de compormisuri. Doamna Herdelea, cu ambitii privind viitorul fiicelor, situatia celor doua fete Laura si Ghighi, care trebuie maritate. Titu, cu aerele lui de scriitor etc, toate sunt motive care il indeamna pe invatator la prudenta. Framantarile lui se intensifica dupa ce, cladindu-si o casa pe locul bisericii, cu invoirea lui Belciug, simte ca el si familia lui pot fi oricand aruncati pe drumuri. Din acest motiv, il uraste pe preot fara voia lui, atatat parca de soarta. E constient ca romanii care trebuie sa-i invete pe copiii romani numai ungureste, numai e roman, ci renegat sadea. Va fi suspendat din serviciu in favoarea lui Nicolae Zegreanu, va reveni la scoala, dar i se va impune pensionarea de catre inspectorul Horvat. In final totul se aliniaza in familia Herdelea unei descurajante platitudini: domana Herdelea e multumita pentru mariajul Laurei, Titu isi incropeste un rost in Bucuresti, Zaharia se impaca cu Belciug, pe care il considera un popa fara pereche. Intre cei doi se restabileste armonia, in numele cauzei romanilor, pe care o apara pe fiecare in felul sau.

Belciug
Este preotul satului. Duhovnic si educator, isi cunoaste bine misiunea. Vaduvia si strasnicia caracterului I-au dobandit faima de sfant. Cand inspectorul Horvat isi exprima numultumirea ca nu aude la orele de religie Tatal nostru in ungureste,

raspunde scurt, asta nu se poate. Apara cu demnitate si curaj cauza coanationalilor, nu accepta compromisurile. Caracterizarea lui Ion 1 Personaj principal, fiului lui Alexandru Pop al Glanetasului, taran sarac Personaj titular si central, dominand intreaga lume a romanului Celelalte personaje principale (Ana, Baciu, Florica, George) graviteaza in jurul lui punandu-i in lumina trasaturile. 2 E un personaj monumental, realizat din tehnica basoreliefului. Intreaga constructie epica e organizata in doua parti pentru a sugera evolutia interioara a eroului Chiar de la inceput, este sfisiat intre cele doua chemari, a pamantului si a iubirii, urzeste planul seducerii Anei, princ care putea obtine loturile lui Baciu. Apoi da curs celeleilalte chemari, a iubirii, si o seduce pe Florica 3 E un personaj complex, cu insusiri contradictorii, viclenie si duiosie, cinism sau naivitate Initial, e dotat cu o serie de calitati, dar in goana dupa avere se dezumanizeaza treptat, fiind sanctionat in final de scriitor. 5 Este un personak realist, tipic pentru o categorie sociala: taranul care doreste pamant Personajul realist are o psihologie complexa si este urmarit in evolutie. Exponent al taranimii, Ion este insa puternic individualizat prin destinul sau tragic. 6 Trasaturile personajului se dezvaluie in evolutia conflictului. Rebreanu isi urmareste eroul in diverse ipostaze, intre care se detaseaza cu pregnanta doua: inainte si dupa intrarea in posesia pamanturilor mult visate Daca la inceput se simtea mic cat un vierme pe care il calci in picioare, dupa ce obtine loturile lui Baciu se vedea mare si puternic ca un urias din basme. Capitolul nunta este semnificativ deoarece il surprinde in cele doua ipostaze, devenite voci interioare care-l ademenesc permanent La inceputul romanului, I se contituie un portret favorabil: era iute si harnic ca ma-sa, sau munca ii era draga si pamantul ii era drag ca ochii din cap. Lipsa pamantului apare ca o nedreptate pentru flacaul harnic, chipes si istet. Silitor si cuminte, e simpatizat de invatatorul Herdelea, care ii apreciaza calitatile: A fost cel mai iubit elev al invatatorului Herdelea. E respectat de flacaii din sat si temut de tigani. La inceput tot satul e de partea lui si il condamna pe Baciul, dar dupa bataia cu George, Belciug il dojeneste in biserica.

Treptat, in goana lui dupa pamant, personajul se dezumanizeaza. Intra pe locul lui Simion Lungu, care fusese al Glanetasilor, este chemat la judecata si numai jalba scrisa de invatator il scapa de inchisoare. Urzeste planul seducerii Anei cu cinism. E interesat, apoi brutal si in cele din urma indifferent. Nici sinuciderea Anei, nici moartea copilului nu-i trezesc constiinta. Dupa ce obtine ce-si propusese de la Baciul, isi indreapta atentia spre Florica. Falsa prietenie cu George, ii ingaduie sa vina oricand in casa lor. Venind odata noaptea dupa Florica, este ucis de George cu lovituri de sapa. 7 Modalitatile de caracterizare sunt variate, specifice romanului realist obiectiv. Naratorul prezinta initial direct biografia personajului, adaugand pe parcurs elemente de portret moral. Caracterizarea facuta de celelalte personaje se subordoneaza tehnicii pluralitatii perspective. Pentru doamna Herdelea, Ion este cumsecade, muncitor, harnic, saritor, istet, in timp ce pentru Helciug este un stricat si un bataus, un om de nimic. Comportamentul eroului fata de celelalte personaje ii subliniaza complexitatea. Cu Ana este la inceput tandru, apoi indiferent. Cu Vasile Baciul sau George, este interesat sau batjocuritor in functie de scopul propus. Predomina caracterizarea indirecta care reda fapte ,gesture. Autocaracterizarea, realizata prin monolog interior, evidentiaza un personaj puternic, hotarat sa isi atinga scopurile, un spirit machavelic: ma molesesc ca o baba naroada, parca n-as fi in stare sa ma scutur de calicie. Vestimentatia ii reflecta conditia sociala de taran, iar numele, atat de comun, este emblematic pentru reprezentativitatea personajului. 8 Diversele receptari critice, contradictorii uneori, reflecta de asemenea complexitatea personajului: E. Lovinescu: Ion este expresia instinctului de stapanire a pamantului, in slujba caruia pune o inteligenta ascutita, o cazuistica stransa, o viclenie procedurala si cu deosebire o vointa imensa. Nimic nu-I rezista G. Calinescu, fire instinctive, calauzit de impulsuri elementare, violent si patimas, Ion e o bruta careia siretenia ii tine loc de desteptaciune T. Vianu, natura voluntara, senzuala, cu o senzualitate distructiva, tiranica N.Manolescu, Ion traieste in preistoria moralei, intr-un paradis foarte crud, el este bruta ingnua 9 Relatia cu George Bulbuc Arta narativa: Este un roman realist.

1. Literatura realista este imitatie a realitatii (mimsesis). Reda lumea asa cum este ea, fara sa o infrumuseteze sau sa o idealizeze. Felul in care reda lumea taraneasca, spre deosbire de literatura anteriaora, semanatorista, poporanista 2. Relatia dintre realitatea biografica si roman; scriitorul se documenteaza riguros, se inspira din fapte reale, da viata unor personaje reale, autentice. Geneza: 3 3. Lumea creata este veridica, credibila, este ceea ce a numit Garabeti Ibraileanu, roman de creatie. 4. Infatiseaza o lume monografica, sub toate aspectele ei (viziunea monografica) 5. Foloseste o viziune deductive, logica, previzibila, impersonala. Sistemul anticiparilor (previzibil) 6. Stilul anticalofil, stilul scriitorilor realisti, este sobru, prcis, limpede, impersonal Roman obiectiv (Doric, de creatie) 1. Naratiunea se face la persoana a III-a: Rebreanu, Nu m-am sfiit sa scriu la persoana a III-a, intrucat amestecul eului ar diminua veridicitatea romanului 2. Naratorul este omnisicient, de tip demiurgic, intrucat stie firele intrigii, stie destinele personajelor, stie gandurile, sentimentele si intentiile lor cele mai intime Naratorul este ubicuu, intrucat se afla in mai multe locuri, nareaza fapte diferite, realitati simultane, in planuri paralele 3. Perspectiva narativa e perspectiva dindarat, naratorul stie mai mult despre personaje, stie totul despre ele 4. Naratorul se distanteaza de personaje si evenimente, e neutru si impersonal; Vocea auctoriala (vocea naratorul omniscient), intervine accidental pentru a relata acele evenimente pe care cititorul nu le poate afla altfel, pentru a rezuma procesele psihologice, sau intamplarile prea marunte, pentru a prezenta succinct o biografie. Naratorul reda realitatea plasmuita, nu ca pe o succesiune de evenimente imprevizibile, accidentale, ci ca pe un process logic, cu final explicabil si previzibil. 5. Inlantuite cauzal si temporal, faptele sunt veridice, credibile, verosimile. 6. Este respectaca cronologia intamplarilor. 7. Eroul este reprezentativ, tipic pentru clasa taraneasca si pentru problema acuta a lipsei de pamant si a puaperizarii accentuate a taranimii. Imaginea asupra vietii este ampla, cuprinzatoare, efectul asupra cititorului fiin acela de creare a iluziei vietii

Observatii In Arca lui Noe, Manolescu observa: roman doric realist social, narator omniscient obiectiv care nu-si critica sau elogiaza personajele. Realitatea nu mai este infatisata ca o succesiune de evenimente, sau ca o confuzie de intamplari, ci ca un process incheiat, inchiegat, ca o secventa din viata societatii rurale pe care autorul o cunoaste foarte bine. Influenta naturalismului:

personaje predestinate, puse in miscare de un destin implacabil, care le insoteste ca o fatalitate. Personajele devin victime (Ion e ucis, Ana se sinucide, George merge la ocna). Nici un personaj nu are nici o sansa, nu I se ofera alternativa. Personajele asculta de o voce interioara care le subjuga viata: Ion pamantul, Ana dragostea, George invidia

Roman traditional (Nicolae Manolescu) -zugraveste o lume omogena si rationala -valorile collective le integreaza pe cele individuale -morala tuturor ( colectiva ) triumfa -fapta prevaleaza asupra psihologie, epicul asupra analizei -scopul ei de a crea iluzia vietii -narator omniscient, obiectiv, impersonal, per. a III-a -perspectiva unica asupra evenimentelor si personaj tipic

Relatia Ion - George Bulbuc Daca Ion e protagonistul romanului, George Bulbuc e personajul antagonist. Tipologic, George reprezinta bogotanul satului, actioneaza si se comporta dupa etica feciorului de tarani bogati. Dupa mentalitatea vremii, ca flacau instarit, nu I se cuvenea decat o fat ape masura; de aceea parintii se intelesesera cu Vasile Baciu in privinta Anei, iar fata ii placea desi nu era cine stie ce frumoasa. Portretul fizic e realizat din cateva linii: greoi, spatos, umeros ca un taur, umbla leganat si cu genunchii inmuiati. Portretul moral e construit pe alocuri in antiteza cu cel al lui Ion: ambitios si orgolios, harnic, muncitor si strangator. Conflictul dintre cei doi e prezentat inca de la inceputul romanului si ia uneori forme violente. George il considera pe Ion un rival mai ales dup ace o pierde pe Ana si o cucereste pe Florica. La nunta intelege amenintarea pe care o reprezinta Ion ochii glanetasului infipti ca niste lipitori de Florica ii spusera ca din ei porneste primejdia In finalul romanului, avertizat de Zavista, oloaga satului despre relatia lui Ion cu sotia lui, il ucide. -motivarea intamplarilor tradeaza intentiile moralizatoare ale prozatorului in legatura cu o casnicie care sfarseste prost intrucat se bazeaza pe interes, orgoliu si razbunare. Scene smenificative: Cap 1 inceputul- e prezentat conflictul dintre cei doi, infruntarea fizica si verbala pentru plata lautarilor. Motivul real este insa Ana , cu care Ion se retrasese in gradina sub un nuc desi tatal fetei Vasile Baciu ii spune preotului Belciug despre George: asta e ginerele meu care mi-i drag, cu el ai sa-mi cununi fata Cap 12 George-George ii spune Floricai ca pleaca Duminica noaptea sa aduca un car de lemne, se intoarce din drum si il surprinde pe Ion la sotia lui. Il ucide cu trei lovituri de sapa. De spaima Florica iesi in usa n-avea putere sa stoarca nicio lacrima, ramase pe prsipa ca o stafie surprinsa de lumina zilei