CURS 4 ANATOMIE

Sensibilitatea proprioceptiva constienta

Receptorii
- Reprezentati de corpusculii neurotendinosi Golgi , Vater PACINI , Ruffini , Nikolaidini ,
terminatiile nervoase libere – acestea din urma fiind implicate in receptionarea sensibilitatii
dureroase.
Calea de transmitere
- Este comuna cu cea a sensibilitatii exteroceptive epicritice
- Exista cateva exceptii : proiectia corticalei se realizeaza inafara ariei de proiectie somestezice
1,2,3 si in aria 4-arie motorie din girul precentral
- Proiectia este de tip incrucisat dar exista si aici o exceptie – sensibilitatea bucala se proiecteaza
bilateral
- Protoneuronul si Deutoneuronul sunt comuni ca si anatomie cu calea tactila epicritica
- Cel de-al treilea neuron se gaseste la nivel talamic

Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta

- De control al miscarii precum si al tonusului muscular intrinsec
Receptorii
- Fusuri neuromusculare , corpusculi Pacini, TNL- principal rol in transmiterea durerii
Calea
- Protoneuronul – la nivelul ggl spinal, iar axonii acestuia sunt reprez de fibre care au grosime
mijlocie (intermediare ca grosime) si vor patrunde in diviziune postero-mediana a radacinii
spinale , dupa care vor patrunde la nivel medular
- Acest tip de sensibilitate este transmisa prin intermediul a 2 cai :
a) Fascicul spino-cerebelos dorsal (Flechsig)
b) Fascicul spino-cereelos anterior (Gowers) – incrucisat
c) Fasciculul cuneo-cerebelos – este de fapt o continuare a celui spino-cerebelos posterior
Flechsig

a) Fascicol spino-cerebelos posterior

- Are protoneuronul la ggl spinal inferior de C8 (de la C8 in jos)
- Fasc cuneo-cerebelos isi are protoneuronul la nivelul ggl spinal intre C1-C7
b) Fasciuculul spino-cerebelos anterior
- Protoneuronul la niv ggl spinal inferior de L3

Deutoneuronul
- Se gaseste la nivel medular
- Exceptie la nivelul fasc spino cerebelos posterior ce isi are originea deutoneuronului in nucleul
TORACIC a lui Clark ( LAMA 7 REXED)- Acest nucleu se intinde intre C8-L2, fibrele nervoase pana
sa ajunga la niv acestui nucleu vor avea un traiect ascendent medular de 6-7 segmente si vor
face sinapsa ulterior in nucleul toracic

1
- Fibrele deutoneuronului (axonii lui) vor ajunge apoi la nivelul cordonului lateral medular de
aceeasi parte (DESEN 1) si vor da nastere fasciculului spino-cerebelos posterior ce se va gasi
situat intre fasciculul dorso lateral, spino-talamic anterior si de asemenea, lateral de tractul
piramidal incrucisat.
- Acest fascicul va prezenta de asemenea o somato-topie in urmatorul fel : fibrele ce aduc
informatia de la membrul inferior se proiecteaza superficial, iar cele care aduc informatia de la
memrul inferior sunt proiectate profund !
- Fibrele vor avea un traiect ascendent si vor traversa maduva spinarii ajungand pana la nivelul
bulbului, unde se vor gasi in portiunea postero-laterala a CALOTEI Bubare, inferior de fosa
romboida.
- Pe calea peducului cerebelos inferior, fibrele vor ajunge la nivelul cerebelului, mai exact la
nivelul paleo-cerebelului, unde se vor proiecta ca fibre muschioase.
- Acestea vor transmite sensibilitatea pentru membrul inferior

Fasicolul Cuneo-cerebelos
- Reprez o continuare a fasc spinocerebelos posterior (Fleschig)
- Protoneuronul se gaseste la nivelul ggl spinal de la C1-C7
- Axonii protoneuronului vor urca pana la 6-7 segmente si vor face sinapsa cu deutoneuronul ce
se gaseste la nivel bulbar
- Deutoneuronul este reprezentat de nucleul cuneat bulbar
- De la acest nivel, axonii vor trece lateral de nucleii Goll si Burdach si vor forma fascicolul cuneo-
cerebelos care va urma un traiect comun cu fascicolul Fleschig tot prin peduculul cerebelos
inferior si se va proiecta tot ca fibre muschioase la nivelul scoartei paleo-cerebelului, in aria de
proiectie a membrului superior
- Rolul acestei cai este de a controla tonusul muscular si tonusul de postura precum si
coordonarea muscarilor posturale de ortostatism si de decubit
- Acest mecanism se realizeaza prin controlul miscarilor individuale a fiecarui muschi in parte
- Acest fascicul va realiza coordonarea miscarilor membrului superior cu miscarea membrului
inferior

Fasiculul spino-cerebelos anterior

- Protoneuronul este reprezentat de neuronul de la niv ggl spinal ce se gaseste situat inferior de
L3-L2
- Axonii protoneuronului vor patrunde la nivel medular si vor urca un singur segment medular si
vor face sinapsa cu deutoneuronul
- Deutoneuronul se va gasi in lamele 2,3,4 rexed ca si neuron interalar ce va face ulterior sinapsa
in lamele 5,6,7
- Axonii deutoneuronilor se vor incrucisa ajungand la nivelul cordonului lateral de partea opusa,
unde vor forma fasciculul spino-cerebelos anterior sau incrucisat
- O mica parte a fibrelor axonale se pot alatura fascicolului spino-cerebelos direct/Fleschig – 10%
- Fibrele fasc spino-cerebelos incrucisat vor traversa maduva spinarii si vor ajunge la nivelul
trunchiului cerebral unde vor strabate bulbul si puntea , vor ocoli peduncul cerebelos superior

2
 (PCS) si vor patrunde la nivelul valului medular superior, dupa care se vor proiecta la nivelul
Paleocerebelului in aria de proiectie a membrului inferior
- Inainte de a se proiecta pe scoarta cerebeloasa, fibrele fascicolului spino-cerebelos incrucisat se
vor decusa din nou astfel incat informatiile vor ajunge la emisfera cerebeloasa corespunzatoare
membrului inferior respectiv
(DESEN 3)

SENSIBILITATEA INTEROCEPTIVA
- Prezinta ca si stimuli urmatorii :
 Stimuli mecanici – spasm, tractiune, distensie, compersiune
 Stimuli intrinseci/extrinseci – stimuli chimici
(hipoxie,acidoza,hipo/hiperpotasemie) , stimuli hormonali (histamina,bradikina)
,temperatura ce are 2 extreme (frigul si temp > 45 grade)

RECEPTORII
- Terminatii nervoase libere
- Corpusculii lamelati

Protoneuronul
- Prezent in toti ggl spinali
- De la acest nivel vor pleca fire axonale amielinice ce vor intra in diviziunea antero-laterala a
radacinii posterioare a nervului spinal

Deutoneuronul
- Se gaseste la nivelul lamelor 2,3 si 4 Rexed
- De la acest nivel, calea are acelasi mod de proiectie ca si sensibilitatea nociceptiva spino-
talamica anterioara
- Exista si o cale polisinaptica de transmitere a sensibilitatii viscerale, aceasta calea poarta numele
de calea spino-reticulo-talamica, unde se vor efectua mai multe sinapse intermediare ce vor
avea rol in a incetini viteza de transmitere a impulsului !!!

Ultimul neuron
- Se va gasi la nivel talamic
- La nivelul ventro-postero-lateral , precum si la nivelul nucleilor difuzi intralaminari , de aici,
proiectia va fi una de tip cortical la nivelul cortexului limbic si girusului CINGULAR , precum si la
nivelul ariei somestezice secundare asemanatoare sensibilitatii termoalgezice

3
 CARACTERISTICILE DURERII VISCERALE
1) Durerea viscerala este una raportata
2) Durerea are un grad mare de convergenta a impulsurilor – unui protoneuron ii va
corespunda un deutoneuron (transmitere de 1 la 1, nu se pierd informatii )
3) Beneficieaza de procesul de facilitare corticala si anume ca un stimul dureros sub prag poate
fi perceput ca durere viscerala
4) Durerea viscerala se supune aceluiasi proces de control si transmitere ca si durerea somatica
si anume este dependenta de mediatorul reprezentat de substanta P ce se afla sub controlul
enkefalinelor si endorfinelor.

Durerea raportata – ce inseamna ? Prin durere raportata se intelege faptul a : sensibilitatea

unui visceromer este comuna si poate fi resimtita la nivelul unui dermatomer ce corespunde
numeric cu mielomerul visceromerului , dar au un numar corespunzator . Acest lucru se
explica prin 2 lucruri :
- fibrele ce transmit informatia sunt amielinice – informatiile viscerale pot fi scurt-circuitate catre
fibrele senzitive de vecinatate
- Ambele au poarta comuna de intrare radiculara la nivelul lamei 2 rexed, astfel incat informatia
poate fi trasmisa catre ambele zone de receptie, catre deutoneuronul caii nociceptive, precum si
catre deutoneuronul caii centrale