Nucleii substanţei cenuşii

Substanţa cenuşie a măduvei spinării este situată în centru. Pe secţiune

transversală, are formă de fluture sau literă H, fiind alcătuită din:
- coarnele anterioare
- coarnele posterioare
- zona intermediară – centrată de canalul ependimar

Zona intermediară reprezintă bara transversală situată între cornul posterior

şi cornul anterior.
Între C8-L2, zona intermediară prezintă expansiuni laterale, numite coarne
laterale.
Porţiunea mijlocie a zonei intermediare poartă numele de comisură cenuşie şi
este alcătuită din.
- substanţa cenuşie centrală (periependimară) – situată în jurul canalului
ependimar
- comisura cenuşie anterioară sau preependimară – situată anterior de
canalul ependimar
- comisura cenuşie posterioară sau retroependimară – situată posterior de
canalul ependimar
Canalul ependimar, vestigiu al lumenului tubului neural, este căptuşit de celule
ependimare (asemănătoare celulelor gliale) şi conţine LCR.
Inferior, se prelungeşte în filum terminale printr-o mică porţiune dilatată, numită
ventriculul V sau ventriculul terminal Krause, situat la 5-6 mm de conul medular.
Superior, canalul ependimar se continuă cu ventriculul IV, situat la nivelul
trunchiului cerebral.
Zona intermediară corespunde lamelor Rexed VII şi X.

Cornul posterior se întinde pe toată lungimea măduvei spinării şi are

următoarele caracteristici:
- este mai lung decât cel anterior, ajungând până în apropierea periferiei
medulare, de care este separat printr-o lamă subţire de substanţă albă, numită
strat marginal Lissauer
- este îndreptat oblic spre posterior şi lateral
- este mai îngust decât cornul anterior
- prezintă cap, col şi bază
- corespunde lamelor Rexed I-VI

Cornul anterior se întinde pe toată lungimea măduvei spinării şi are

următoarele caracteristici:
- este mai scurt decât cornul posterior, fiind la distanţă de periferia medulară
- prezintă cap şi bază
- are marginea anterioară festonată, datorită emergenţei fibrelor rădăcinii
anterioare a nervului spinal
- este mai lat decât cornul posterior, în special la nivelul intumescenţelor, unde
prezintă o prelungire laterală, aripa cornului anterior, constituită din grupul
nuclear lateral
- are o direcţie aproape sagitală
- corespunde lamelor Rexed VII, IX şi VII.
 Substanţa cenuşie a măduvei spinării este alcătuită din celule gliale ale
substanţei cenuşii şi corpuri neuronale ale neuronilor radiculari, cordonali şi de
asociaţie.

Neuronii radiculari sunt neuroni somatici şi vegetativi, care îşi trimit axonii în
rădăcina anterioară a nervului spinal.
Se găsesc în cornul anterior şi în nucleul intermedio-lateral. Sunt reprezentaţi
de:
- neuroni somato-motori – de 3 tipuri:
o neuroni α – cu 2 subtipuri:
 α fazici – ce se distribuie fibrelor striate cu contracţie rapidă
 α tonici – ce se distribuie fibrelor musculare cu contracţie
lentă, dar susţinută
o neuroni β – ce se distribuie fibrelor musculare striate cu contracţie
lentă şi fibrelor intrafusale
o neuroni γ – cu 2 subtipuri:
 γ 1 – care au axoni cu diametrul şi viteza de conducere mai
mari. Se distribuie fibrelor intrafusale cu sac nuclear
 γ 2 - care au axoni cu diametrul şi viteza de conducere mai
mici. Se distribuie fibrelor intrafusale cu lanţ nuclear
- neuroni viscero-motori – sunt de 2 tipuri:
o neuroni viscero-motori simpatici preganglionari – situaţi între
segmentele C8-L2, formează nucleul intermedio-lateral simpatic.
Coloana neuronilor simpatici proemină la exterior, formând cornul
lateral.
o neuroni viscero-motori parasimpatici preganglionari - situaţi între
segmentele S2-S4, formează nucleul parasimpatic sacral.

Neuronii cordonali sunt neuroni senzitivi somatici şi vegetativi, ale căror

prelungiri centrale (axoni) formează fascicule ascendente, în funiculele anterior şi lateral.
Se împart în neuroni cordonali somatici, situaţi la nivelul cornului posterior şi
neuroni cordonali vegetativi, situaţi în nucleul intermedio-medial, din lama VII Rexed.

Neuronii de asociaţie sau interneuronii au următoarele roluri:

- fac legătura între neuronii somato-senzitivi din cornul posterior şi neuronii
somato-motori din cornul anterior, respectiv între neuronii viscero-senzitivi şi
neuronii viscero-motori, deservind reflexele polisinaptice medulare
somatice şi vegetative
- fac legătura între diverse segmente medulare ipsilaterale. Axonii lor părăsesc
substanţa cenuşie şi intră în substanţa albă, unde au traiect ascendent sau
descendent, formând fasciculele propriospinale (de asociaţie). Reintră în
substanţa cenuşie la alte nivele, deservind măduva intersegmentară.
- fac legătura între diverse segmente contralaterale – neuroni comisurali.

Cornul posterior

La nivelul cornului posterior se găsesc neuroni somato-senzitivi şi interneuroni,

grupaţi în următorii nuclei:
 - nucleul pericornual (sau stratul zonal Waldayer) - corespunde lamei I
Rexed.
La nivelul lui fac sinapsă fibre exteroceptive (fibre subţiri, laterale, ale
rădăcinii posterioare a nervului spinal)
- substanţa gelatinoasă Rolando - corespunde lamei II Rexed
La nivelul ei fac sinapsă fibre exteroceptive.
- nucleul propriu al cornului posterior - corespunde lamelor III-VI Rexed
La acest nivel fac sinapsă fibre exteroceptive, subţiri şi fibre
proprioceptive inconştiente, de grosime medie
Partea laterală a lamei V e reprezentată de substanţa reticulată a măduvei.
Lama VI e mai dezvoltată la nivelul intumescenţelor, fiind formată din
neuroni somato-senzitivi, ce asigură inervaţia senzitivă a membrelor.
- nucleul cervical lateral - situat în partea laterală a bazei cornului posterior, la
nivel C1-C2.
Are neuroni mici şi este interpus pe calea de alertă a durerii.

Porţiunea intermediară

Prezintă:
- o parte centrală – care corespunde lamei X Rexed
Este formată din substanţa cenuşie centrală, comisura cenuşie
preependimară şi comisura cenuşie retroependimară.
- o parte laterală – care corespunde lamei VII Rexed
Neuronii de la acest nivel formează următorii nuclei:
 nucleul toracic Clarke - situat între comisura cenuşie şi baza
cornului posterior, la nivel C8-L2.
E format din neuroni somato-senzitivi proprioceptivi – sunt
neuroni mari, veziculoşi.
La nivelul lui fac sinapsă fibre proprioceptive inconştiente.
Nucleii proprioceptivi mai sunt reprezentaţi de:
o nucleul cuneat accesor din bulb
o nucleul mezencefalic al nervului V.
 nucleul intermedio-medial – situat lateral de lama X Rexed, se
întinde pe toată lungimea măduvei.
Este format din neuroni viscero-senzitivi.
La nivelul lui fac sinapsă fibre interoceptive - sunt fibre
laterale, subţiri, ale rădăcinii posterioare a nervului spinal
 nucleul intermedio-lateral format din neuroni viscero-motori
- între segmentele C8-L2, nucleul intermedio-lateral este
format din neuroni simpatici şi proemină la exterior, formând cornul
lateral
- între segmentele S2-S4, nucleul intermedio-lateral este
format din neuroni parasimpatici şi se numeşte nucleul
parasimpatic sacrat.

Funcţional, neuronii din nucleul intermedio-lateral simpatic se împart în 2

categorii:
- neuroni organizaţi în centrii metamerici - reprezentaţi de centrii
vasomotori, pilomotori şi glandulari sau sudoripari
- neuroni organizaţi în centri segmentari – reprezentaţi de:
  centrul pupilo-dilatator (irido-dilatator) - situat între
segmentele C8-T2. Axonii neuronilor de la acest nivel fac
sinapsă în ganglionii simpatici cervicali, de la care pleacă
fibre postganglionare, care:
o asigură inervaţia viscerelor capului şi gâtului
o formează nervii cardiaci cervicali
 centrul cardioaccelerator – situat între segmentele T3-T5.
Axonii neuronilor de la acest nivel fac sinapsă în ganglionii
T2-T5, de la care pleacă fibre postganglionare ce asigură
inervaţia viscerelor toracelui
 centrul splahnic (simpatic) al organelor abdominale -
situat între segmentele T6-T12. Axonii neuronilor de la
acest nivel trec prin ganglionii latero-vertebrali fără a face
sinapsă, formând nervii splahnici mare, mic şi inferior.
Fibrele preganglionare ale nervilor splahnici fac sinapsă în
ganglionii plexului celiac.
 centrul splahnic (simpatic) al organelor pelvine - situat
între segmentele L1-L2. Axonii neuronilor de la acest nivel
trec prin ganglionii laterovertebrali fără a face sinapsă şi
ajung la ganglionii mezenterici inferior şi hipogastrici.

Nucleul parasimpatic sacrat – are o poziţie mai medială decât coloana

simpatică, deci nu proemină la exterior.
Axonii neuronilor preganglionari parasimpatici pătrund în rădăcina anterioară a
nervilor spinali S2-S4, din care se desprind, formând nervii pelvici (erigenţi).
Nervii pelvici fac sinapsă în ganglionii previscerali şi plexuri parietale
(intramurale).

Cornul anterior

E format din neuroni somato-motori şi interneuroni. Neuronii somato-motori

sunt de 3 feluri:
o neuroni α – cu 2 subtipuri:
 α fazici – ce se distribuie fibrelor striate cu contracţie rapidă
 α tonici – ce se distribuie fibrelor musculare cu contracţie
lentă, dar susţinută
o neuroni β – ce se distribuie fibrelor musculare striate cu contracţie
lentă şi fibrelor intrafusale
o neuroni γ – cu 2 subtipuri:
 γ 1 – care au axoni cu diametrul şi viteza de conducere mai
mari. Se distribuie fibrelor intrafusale cu sac nuclear
 γ 2 - care au axoni cu diametrul şi viteza de conducere mai
mici. Se distribuie fibrelor intrafusale cu lanţ nuclear
La nivelul intumescenţelor, cornul anterior prezintă o prelungire laterală, numită
aripa cornului anterior, formată din neuroni care asigură inervaţia membrelor.
Neuronii somato-motori formează lama IX Rexed şi sunt împărţiţi în 3 grupe
nucleare.

Grupul nuclear medial

Se întinde pe toată lungimea măduvei şi este format din doi nuclei:
 - nucleul ventro-medial - axonii neuronilor din acest nucleu
asigură inervaţia muşchilor antero-laterali ai trunchiului
- nucleul dorso-medial - asigură inervaţia muşchilor
posteriori ai trunchiului

Grupul nuclear central

Este format din 3 nuclei:
- nucleul spinal al nervului XI - situat între segmentele C2-C5.
Axonii neuronilor din acest nucleu formează rădăcina spinală a nervului XI,
apoi trec în ramura externă a nervului XI şi asigură inervaţia muşchilor SCM şi
trapez
- nucleul nervului frenic - situat între segmentele C3-C5. Axonii
neuronilor de la acest nivel inervează muşchiul diafragm
- nucleul nervului ruşinos – situat între segmentele S2-S4. Axonii
neuronilor de la acest nivel inervează diafragmele pelvină şi urogenitală

Grupul nuclear lateral

Formează aripa cornului anterior (la nivelul intumescenţelor) şi este format din 3
nuclei:
- nucleul ventro-lateral - asigură inervaţia muşchilor care
acţionează în articulaţia umărului, respectiv a şoldului
- nucleul dorso-lateral – asigură inervaţia muşchilor care
acţionează la nivelul articulaţiei cotului, respectiv a genunchiului
- nucleul retro-dorso-lateral - asigură inervaţia muşchilor care
acţionează la nivelul articulaţiei pumnului, respectiv a gleznei

Nucleii grupului lateral sunt împărţiţi în zonă anterioară, care asigură inervaţia
extensorilor şi o zonă posterioară, care asigură inervaţia muşchilor flexori.
Interneuronii cornului anterior formează:
o lama VIII - între intumescenţe
o lamele VII şi VIII - la nivelul intumescenţelor.
Laminaţia substanţei cenuşii

Substanţa cenuşie e împărţită în 10 lame Rexed, şi anume:

- lama I Rexed
 corespunde nucleului pericornual, în care fac sinapsă fibre
exteroceptive
- lama II Rexed
 corespunde substanţei gelatinoase Rolando, în care fac
sinapsă fibre exteroceptive
- lamele III-VI Rexed
 corespund nucleului propriu al cornului posterior, în
care fac sinapsă fibre exteroceptive şi proprioceptive
inconştiente
 partea laterală a lamei V e reprezentată de substanţa
reticulată a măduvei
 lama VI e mai dezvoltată la nivelul intumescenţelor şi este
formată din neuroni somato-senzitivi, ce asigură inervaţia
senzitivă a membrelor
- lama VII Rexed
 între intumescenţe - corespunde părţii laterale a
porţiunii intermediare, şi este formată din:
o nucleul toracic
o nucleul intermedio-medial
o nucleul intermedio-lateral
 la nivelul intumescenţelor - lama VII se prelungeşte în
cornul anterior şi asigură interneuronii grupului nuclear
lateral al cornului anterior
- lama VIII Rexed
 este formată din interneuronii cornului anterior sau ai
grupului nuclear medial
 între intumescenţe - este situată lateral de lama IX
 la nivelul intumescenţelor - este situată între lama IX
(medial) şi lama VII (lateral)
- lama IX Rexed
 este formată din neuroni somato-motori ai cornului
anterior
 între intumescenţe - este situată în partea medială a
cornului anterior şi este formată din grupul nuclear
medial şi grupul nuclear central
 la nivelul intumescenţelor - lama e situată în:
o partea medială a cornului anterior – este formată
din grupul nuclear medial şi grupul nuclear
central
o în partea laterală a cornului anterior - este
formată din grupul nuclear lateral, ce determină
aripa cornului anterior
- lama X Rexed
 corespunde părţii centrale a porţiunii intermediare şi este
formată din comisurile cenuşii pre si retroependimare, ce
conţin neuroni comisurali