Sunteți pe pagina 1din 6

MADUVA SPINARII

Este organizata in substanta cenusie si substanta alba.


Substanta cenusie se afla in interior formata din aglomerari neuronale (neuroni si
prelungiri) si organizata in 3 perechi de coarne.
Coarne:
1) Posterioare:
Sunt formate din cap, col si corp si ajung pana la periferia maduvei existand zona
marginala Lissaver. Contin neuroni senzitivi in care fac sau nu sinapsa fibrele neuronilor din
ganglionii nervilor spinali de pe radacina posterioara.
2) Anterioare:
Sunt mai groase, cu periferie festonata care nu ajunge la periferia maduvei. Sunt formate
din cap si baza.
Aceste doua categorii de coarne se gasesc pe toata lungimea maduvei spinarii.
3) Laterale:
Se gasesc intre coarnele anterioare si posterioare sau intre radacinile nervilor spinali de
dimensiuni mai mici de natura vegetativa. Le gasim doar la nivelul maduvei T2-L1.
Continut: neuroni din 3 categorii
1)

Radiculari: somatici si vegetative


Axonii acestor neuroni se afla in radacina ventral a nervului spinal.

2)

Cordonali: senzitivi
Apartin cornului posterior.

3)

Intercalari = de asociatie.
Realizeaza legatura intre neuroni senzitivi si motori de aceasi parte sau de parte opusa.
Impartirea in coarne cu neuroni a fost studiata ---> 1972 Rexed experiment pe pisica si
observa dispozitia lamelara a substantei cenusii = lamele Rexed (I-X).
Lamele:
I-VI corn posterior
VII- corn lateral
VIII-IX corn anterior
X- Substanta cenusie periependimara.

Periferia pe sectiune substanta alba (contine fibre, fascicule, tracturi


ascendente/descendente si de asociatie) organizata in:
Funiculul posterior: intre santul median dorsal si santul latero-dorsal sau radacina dorsala
a nervului spinal
Funiculul anterior: intre fisura mediala ventrala si radacina ventrala a nervului spinal
Funiculul lateral: mai intins intre radacinile nervului spinal
Central canalul ependimar
1

Cranial Canalul ependimar se deschide in unghiul inferior al ventriculului IV (intre


trunchiul cerebral si cerebel)
Caudal se termina printr-o dilatatie ventriculul V Krause
Continut: LCR
-

Meningita acumulare LCR


Diagnosticul se face prin punctie lombara L4-L5
LCR tulbure ---> infectie bacteriana
LCR limpede ---> infectie virala
LCR cu sange ---> defect de punctie sau hemoragie

Substanta cenusie:
Contine neuroni radiculari. Axonii acestor neuroni in radacina anterioara a nervului
spinal. Sunt doua categorii de neuroni:
A.
Somatici
B.
Vegetativi
A.

Neuroni radiculari somatici


Alfa1: pentru fibre cu contractie rapida
Alfa2: pentru fibre cu contractie lenta
Beta: pentru fibre cu contractie lenta si intrafusale cu sac nuclear
Gama1: pentru portiunea periferica, contractile a fibrelor intrafusale cu sac nuclear
Gama2: pentru portiunea periferica contractile a fibrelor intrafusale cu lant nuclear
Acesti neuroni sunt grupati ---> la nivelul cornului anterior columna ventral cu 3 coloane
nucleare: mediala, intermediara si laterala.

1)
a)

Coloana mediala este cale pentru fasciculul spinotalamic anterior


Se distribuie muschilor trunchiului cu mentiunea ca are doua subcoloane:
ventro-mediala in segmentul T1-L2, responsabila pentru activitatea muschilor toracelui si
abdomenului
b)
dorso-mediala = cervico-dorso-lombara responsabila de activitatea muschilor erectori
spinali
2)
3)

a)
b)
c)
d)

coloana intermdiara = central


in teritorii mai restranse in si in vecinatatea intumescentelor
Gasim:
nucleul n. frenic C3-C5
nucleul n. accesor C1-C5 activiteatea sternocleidomastoidianului si trapezului
nucleul lombo-sacrat L2-S2 pentru mm diafragmei pelvine si perineului
Coloana laterala statie pe calea spinotalamica laterala.
Se gaseste numai la nivelul intumescentelor deserveste articulatiile membrelor
superioare si inferioare ---> impartire:
Nucleu ventral responsabil pentru articulatiile centurilor scapulara si pelvina
Nucleu ventro-lateral responsabil de articulatiile scapula-humerala si coxo-femurala
Nucleu dorso-lateral responsabil pentru articulatiile cotului si genunchiului
Nucleu retrodorso-lateral responsabil pentru articulatiile d ela nivelul maibii si piciorului
Toti nucleii somatici apartin lameloe Rexed VIII-IX!!!
2

B.

Nuclei radiculari vegetativi


Numai in cornul lateral T2-L1. Neuronii de la acest nivel sunt organizati in neuroni
radiculari vegetative ce apartin lamei Rexed VII si sunt neuroni preganglionari:
a)
Simpatic
b)
Parasimpatici
a)

b)

Neuroni radiculari vegetativi simpatici:


Isi trimit axonii spre radacina anterioara a nervului spinal, apoi iau calea ramurii
comunicante albe ---> lantul simpatic latero-vertebral ---> sinapsa => neuroni postganglionari
Neuroni radiculari vegetativi parasimpatici:
Cu axoni lungi care ajung previsceral sua intramural
Coloana intermedio-mediala mai putin reprezentata, de obicei duce prelungiri spre
coloana intermedio-laterala
Se gaseste topografic langa canalul ependimar si langa nucleul thoracic
Coloana intermedio-laterala contine centrii S si PS

Centrii simpatici:
Centrul ciliospinal = iridodilatator= centrul lui Budge C8-T2
Centrul bronhodilatator T1-T5
Centrul cardioaccelerator T3-T5
Centrul abdomino-pelvin=splanhnici T5-T12
Nervii spanhnici toracali cu distributie abdominala in plexul celiac
Nervii spanhnici pelvini L1-L2 care ajung la nivelul plexului hipogastric
Centrii pilomotori, sudoripari, vasomotori: peste tot
Nucleul simpatic pelvin= simpatico inferior al lui Jacobson invervatia simpatica a
viscerelor pelvine
La jonctiunea dintre bazele coanelor anterioare si posterioare in coloana
intermedio-laterala se gaseste centrul parasimpatic LARUELLE = centru PS pelvin S2S4 responsabil de mictiunem defecatie, erectie, ejaculare si parturitie.
NUCLEI CORDONALI
Se gasesc in cornul posterior si apartin lamelor Rexed I-VI.
Sunt grupati in nuclei senzitivi. La ei ajung tracturile spinotalamic si spinocerebelos.
Lama Rexed I: nucleul pericornual posterior = nucleul Waldayer = strat zonal Waldayer.
Are aspect spongios cu fibre in retea, in ochiurile careia se gasesc neuroni.
Lama Rexed II: substanat gelatinoasa Rolando contine neuroni putini, dar mai multe fibre
perpendiculare pe substanta gelatinoasa care sunt dendrite ale nucleului propriu.
Lama Rexed III si IV: apartine nucleului propriu sau nucleului capului cornului posterior
Este mai mare, corespunzand la doua lame
Aici ajunge fasciculul spinotalamic lateral.

Lama Rexed V-VI: Schimba modalitatea senzitiva exteroceptiva ---> proprioceptiva


De mentionat: partial lama V corespunde nucleului toracic.
Nucleul toracic Clarke Stilling lama VI, partial V si chiar VII.
Nucleu cu neuroni mari, veziculari.
Face parte din calea proprioceptiva realizand cu alti nuclei columna proprioceptiva. Acestia
sunt:
-

Nucleul cuneat accesor VON MONAKOV ce apartine bulbului


Nulcuel tractului mezencefalic al trigemenului din mezencefal
In nucleul toracic face statie calea spinocerebeloasa Fleshig.
Nucleul toracic apartine lamei vegetative Rexed VII!!!

Alti nuclei ai cornului posterior:


Nucleul visceral lateral de nucleul propriu. Contine neuroni de talie mijlocie si este
restrans ca teritoriu.
Nucleul cervical lateral doar in C1-C2. Acest nucleu interpus pe calea de alerta a
durerii.
Nucleii comisurali anteriori anterior de santul periependimar si pe marginea mediala a
cornului anterior.
Nucleii comisurali posteriori partea posterioara a substantei comisurale si pe marginea
mediala a cornului posterior.
NEURONI DE ASOCIATIE:
Sunt interpusi intre neuronii senzitivi si motori homo sau contralaterali. Sunt neuroni de tip
Golgi II care au pericarionul si prelungirile exclusiv in substanta cenusie. Realizeaza legaturi intre
neuroni de acelasi fel sau neuroni cu functii diferite.
Rolul lor principal nu este numai de verigi de legatura ci interpunerea intre aferentele
centrale sau periferice care sosesc la neuroni au rol modulator al influxului nervos inainte de a le
trasmite ---> au rol facilitator si inhibitor asupra influxului nervos.
Dintre neuronii din aceasta categorie neuronii RENSAW cu rol inhibitor.

NERVUL SPINAL
Sunt 31 de perechi prin care MS se pune in legatura cu: muschii somatici, ariile
tegumentare si organele interne.
Mielomer = portiune din MS care corespunde unui nerv spinal.
31 perechi---> 31 mielomere care pastreaza metameria, fiecare numerotat cu un numar ce
corespunde originii nervului spinal si nu distributiei lui periferice.
Rizomer = radacina nervului spinal care corespunde sau nu mielomerului de origine.
Pe lungimea maduvei se instaleaza un decalaj mielomer-rizomer (identificarea prin
procedeul Chipault)
Miomer = segment sau grup muscular ce corespunde radacinii ventrale a nervului spinal =
motorie.
Spanhnomer = viscer sau segment de viscer care corespunde unui anumit mielomer tot
prin radacina ventrala ---> atribuie fiecarui mielomer un miomer si un spanhnomer.
Radacina dorsala (senzitiva) = responsabila de sensibilitatea transmisa de mielomer prin
radacina dorsala, unui segment de tegument = dermatomer

Fiecare nerv spinal este format din:


Doua radacini: anterioara si posterioara
Trunchi comun mixt
5 ramuri:
Dorsala
Ventrala
Meningeala
Comunicanta alba
Comunicanta cenusie

Nervii spinali:
8 cervicali
12 toracali
5 lombari
5 scarali
1 coccigian

Radacina posterioara:
Contine 500.000-550.000 de fibre. Este cea mai groasa ( de 5 ori fata de cea anterioara)
98% senzitiva
(70 % conduce sensibilitatea exteroceptiva, 28% sensibilitatea
proprioceptiva)
2% fibre ale sensibilitatii interoceptive
Radacina posterioara contine pe traseu un ganglion care embrionar migreaza din crestele
neurale. Acest ganglion contine neuroni somatosenzitivi si viscero-senzitivi. Axonii neuronilor
viscero-senzitivi patrund prin radacina posterioara a nervului spinal si fac sinapsa in cornul
lateral sau in substanta grizea centralis in jurul canalului ependimar.

1)
2)
3)
4)

Dendritele neuronilor viscero-senzitivi sunt lungi si ajung la periferie la receptorii vasculari/


viscerali (interoceptivi)
Axonii neuronilor somato-senzitivi din ganglionii care formeaza majoritatea fibrelor in
radacina posterioara intra in maduva avand 4 alternative:
Axonii mai scurti fac sinapsa in nucleii cornului posterior
Axonii mai lungi pot sa ajunga sa faca sinapsa direct in cornul anterior. Ceastia = calea
reflexelor monosinaptice osteotendinoaseca: r. bicipital, r. tricipital, r. patelar, r. ahilian, r.
stiloradial si r. cubitopronator
Sinapsa cu axonii motoneuronilor din cornul anterior prin interpunerea unuor alti neuroni
de asociatie.
Este calea reflexelor polisinaptice: cutanat abdominal, cresterian, de tripla flexie
Exista o categorie de axoni cei mai lungi care gasesc deutoneuronul in segmentul
supramedular (bulb)
= fasciculul spinobulbare Goll si Burdach axonii fac sinapsa in nucleii gracilis si cuneat.
Dendritele neuronilor somato-senzitivi fac conexiunea cu exteriorul si cu proprioceptorii.

S-ar putea să vă placă și