Sindroamele corticale

curs studenti

dr ST
 NEOCORTEX
1. homotipic
- agranular = arii motorii
- granular= arii senzitive, senzoriale
2. heterotipic – arii asociative

Straturile neuronale neocorticale

• plexiform
• granular extern
• piramidal extern
• granular intern
• piramidal intern
• multiform

dr ST
 Sindromul de lob frontal
• ZONA MOTORIE
- iritatia – crize motorii jacksoniene sau focale
- leziunea – grade difrite de pareze cu intindere variabila, conform somatotopiei ariei 4 (in general atingerea izolata a
ariei 4 da hemiplegie flasca, iar asociat cu aria 6 instalarea spasticitatii este mai rapida)
• ZONA PREMOTORIE (sindr. prefrontal)
1. tulburari reflexe (aria 6a) – grasping, groping, r. de apucare al piciorului, r. tonic al piciorului
2. ataxia prefontala Bruns – descrisa la ataxii
3. crize adversive oculocefalice (aria 8), epilepsie frontala atipica
4. tulburari psihice prefrontale :
o - moria (euforie, glume, calambururi, hipomanie, dezinhibitie, bulimie, erotism exagerat, lipsa simtului autocritic,
megalomanie)
o - apatie, - sindrom Kleist= sindr. apatico-akinetic-abulic cu indiferenta afectiva fata de anturaj sau propria
persoana, familie; leziuni arii 13,24, poate progresa pana la mutism akinetic.
o - atentia, memoria anterograda, calculele matematice, rationamentele, gandirea sunt tulburate, scazute
o - confuzie, amnezie tip Korsakov
5. afazie: motorie Broca (44,45), motorie transcorticala, transcorticala senzitiv-motorie, agrafie (picior F2)
6. apraxie motorie, a mersului, apraxia mainii stangi in leziuni ale partii anterioare a corpului calos
7. tulburari vegetative (ariile 10,11,12,13, 14, 24, 25) : sudorale, vasomotorii, termice, digestive, pilomotorii, pupilare,
dar mai ales sfincteriene de tip incontinenta urinara cu indiferenta fata de locul si momentul acestui act.
8. anosmie in leziuni orbito-frontale cu compresiune a bulbului olfactiv – v. sindr. Foster –Kennedy.

dr ST
Examinarea afaziilor

dr ST
 Examinarea afaziilor
• LIMBAJUL EXPRESIV
1. Vorbirea spontana : - fluenta (>90 cuvinte/min), prozodia, propozitii cu peste 5 cuvinte,
organizate gramatical, fara exces de substantive.
2. Vorbirea repetata: - initial cuvinte simple, apoi expresii complexe.
3. Vorbirea automata:
- limbajul serial (numarat anterograd, retrograd, zilele saptamanii, lunile anului),
- limbajul memorat (poezii, rugaciuni, formule de politete),
- limbajul emotional si forme verbale automate.
4. Denumirea obiectelor, imaginilor, culorilor, segmentelor corporale, etc.
5. Examinarea scrisului : spontan, dictat, copiat.
• LIMBAJUL RECEPTIV
1. Executarea ordinelor: ordine simple, testele Head (ex sa duca mana stanga la
urechea dreapta, proba Pierre-Marie – cate un ordin asociat unui obiect)
2. Sa arate obiecte, culori, sa deosebeasca cuvine corecte de incorecte
3. sa interpreteze povesti, texte de ziar citite, proverbe, etc.
4. examinarea lexiei (texte simple, ordine date in scris).

dr ST
 Afazia motorie Broca
• Apare prin afectarea zonei ariilor 44,45 frontale in zona piciorului F3.
• Vorbirea spontana nu este fluenta, variind de la absenta pronuntiei oricarui cuvant
(afemie), la vorbire rezumata la cateva cuvinte, fara predicate , fara acorduri
gramaticale, cu substitutii de litere sau silabe (parafazie literala, silabica sau
semantica), uneori cuvintele sunt complet distorsionate, de neinteles, cand apare asa
numita jargonafazie. Uneori pacientul foloseste perifraza pentru cuvinte ce nu le poate
spune (ex nu poate spune cutit ci ..ala cu care se taie painea). In cazurile discrete
afazia Broca se rezuma la rare parafazii, dificultate in pronuntarea unor cuvinte sau
expresii complexe. Limbajul serial si automat sunt mai bine conservate decat cel
spontan. Poate dezvolta “intoxicatie” prin cuvant (se blocheaza si repeta aceasi
cuvant).
• Intelegerea vorbirii este in general mult mai bine pastrata fata de alte tipuri de afazii,
pacientul executa corect ordinele, dar, desi intelege nu repeta corect cuvinte sau fraze,
avand partea de expresivitate verbala afectata.
• Vorbirea repetata este relativ bine conservata doar in forma clinica de afazie motorie
transcorticala, in leziunile situate usor superior fata de aria Broca.
• Exprimarea in scris prezinta de asemenea afectarea limbajului expresiv mentionata,
(parafazii, limbaj sarac, agramatisme, etc) atat pentru scrisul spontan, cat si pentru cel
dictat si mai putin copiat.
dr ST
 Afazia senzoriala Wernicke

• Apare in leziuni ale ariilor 21,22 din lobul temporal si zonelor de vecinatate.
• Este o afazie cu vorbire spontana fluenta, dar cu parafazii, “neologisme”, uneori
logoree si “intoxicatii” prin cuvant sau expresii, care sunt repetate stereotip.
• Intelegerea vorbirii este afectata in grade variate de severitate, uneori pacientul nu
intelege nici cele mai simple ordine, alteori se deceleaza modificari doar la probe mai
complexe de asocieri de notiuni, sau testul Pierre-Marie. Prezinta frecvent anomie.
• Vorbirea repetata este alterata, in cazuri severe pacientul nu poate repeta nici cuvinte
simple, pentru ca nu le intelege, in cazuri usoare repeta expresii simple, dar nu si
complexe.
• Intelege (lexia) ordine simple in scris (dar uneori deloc – trebuie facuta diferenta cu
alexia prin leziune occipitala , cand nu sunt recunoscute nici literele ca simboluri
verbale ci ca forme grafice), in cazuri usoare intelege propozitii simple, dar texte
complexe (stiri de presa, etc), desi le citeste nu le intelege si nu le poate reproduce
rezumativ sau ca explicatii rezumate.

dr ST
 Sindromul de lob parietal
• Iritativ = epilepsia partiala sau jacksoniana senzitiva
• Lezional = sindromul de lob parietal (deficitar).
 Sindromul de lob parietal
A. Indiferent de emisfer (dominant sau nondominant):
- tulburarea de sensibilitate de tip parietal (hipoestezie pe hemicorpul contralateral cu usoara predominanta
pentru cea profunda constienta, asociind inatentie senzitiva, astereognozie, largire a cercurilor lui Weber si
dermolexie deficitara).
- rar, tulburari trofice contralateral, sub forma amiotrofiilor Silverstein, mai frecvent totusi in leziunile lob
parietal nondominant.
- quadrantanopsie homonima inferioara
- afectare nistagmus optokinetic in leziuni parieto-occipitale.
- f. rar, tulburari gustative in leziuni de arie 43, regiunea parietala ascendenta inferioara.
B. Lobul parietal dominant:
- apraxie ideatorie (40), ideomotorie
- sindrom Gerstmann in leziuni ale regiunii parieto-temporo-occipitale (agrafie, acalculie, dezorientare stg/dr,
agnozie digitala).
- apraxie constructiva majora (nu poate desena forme geometrice elementare – ex cerc, triunghi)
C. Lobul parietal nondominant:
- tulburare de schema corporala (sindrom Anton – Babinski= anosognozie, anosodiaforie, iluzii kinestezice,
hemiasomatognozie, autotopoagnozie, membru fantoma, alloestezie, neglijare hemicorp si hemispatiu
stang.
- agnozie vizuospatiala stanga,
- apraxie de imbracare
- apraxie constructiva minora (neglijeaza zonele din stanga ale desenului fara a avea hemianopsie),
deseneaza greu forme tridimensionale.
dr ST
 Sindromul de lob temporal
1. Tulburari auditive
– in leziuni unilaterale apare o hipoacuzie contralaterala, eventual unele tipuri de distorsiuni tonale, in leziuni
severe, bilaterale ale regiunilor girilor transversi Heschl poate aparea surditatea.
- leziuni iritative – crize epileptice senzoriale auditive
- agnozia pentru sunete sau memoria melodiilor in leziuni de lob temporal drept (nondominant).
- agnozia auditiva globala –leziuni temporal stang,
2. Tulburari olfactive
- aria 34 din regiunea uncusului= hipo/para/anosmii; halucinatii olfactive in epilepsia uncinata
3. Tulburari vizuale – hemianopsie laterala homonima, quadrananopsie lat homonima superioara, halucinatii
in campul hemianoptic in epilepsia temporala.
4. Tulburari vestibulare particulare- vertij complex cu senzatie de deplasare in spatiu, fara nistagmus, fara
greata.
5. Pseudoataxia cerebeloasa temporala.
6. Tulburari afazice – leziuni de lob T dominant : afazie Wernicke (21, 22); afazie amnestica/anomica (37),
afazie senzoriala transcorticala, alexie in leziuni temporo-occipitale stg.(aria 19 si in jur)
7. Epilepsia de lob temporal (v. acolo) – baraj verbal, crize psihosenzoriale, psihomotorii, absenta, modificari
paroxistice ale constientei (dismnezice, modificari de personalitate, memorie panoramica, idee parazita,
anxietate, depresie , euforie paroxistica, crize uncinate, etc)
8. Tulburari psihice complexe (tulb memorie tip Korsakov, accese de furie, agresivitate, sindrom Kluver-
Bucy=apatie, crestere activitate sexuala, bulimie, tendinte de cercetare prin pipait si ducere a obiectelor la
gura)
dr ST
 Sindromul de lob occipital
 Indiferent de lob (dr/stg)
1. Epilepsia occipitala : fosfene, viziuni colorate simple, scotoame scintilante sau hemianoptice.
2. Tulburari de camp vizual: hemianopsii homonime complete, sau doar periferice, sau doar
maculare, sau vedere tubulara, sau vedere doar periferica bilaterala, sau hemianopsie
altitudinala, sau cecitate corticala.
3. in leziuni bilaterale:
- pierderea perceptiei culorilor , - prosopagnozie, - sindrom Balint (paralizie psihica a privirii,
ataxie optica, inatentie vizuala)- paliopia- alloestezia vizuala- perceptie anormala a trecerii
timpului.
4. tulburari psihice si de comportament = scadere memorie, mai ales vizuala si topografica,
indiferenta afectiva, afectarea capacitatii de calcul matematic.
5. agnozii vizuale: pentru imagini fotografice, stereoscopica, cecitatea psihica.

 Lobul occipital drept, nondominant

1. metamorfopsii si halucinatii vizuale (macro/micropsii, distorsiuni, microteleopsii, poliopie)
2. pierdera memoriei topografice, orientarii in spatiu, pierderea familiaritatii locurilor cunoscute

 Lobul occipital stang (dominant)

1. alexia (aria 19,39)
2. agnozii pentru culori (agnozie cromatica)
3. Obiectagnozia (nu poate recunoaste vizual obiecte, dar le recunoaste si denumeste de ex prin
palpare, deci nu are anomie). dr ST
 AGNOZIILE

• TACTILE – leziuni parietale, arii 7 si 40.

- ahilognozie (pentru consistenta, materal de fabricatie)
- amorfognozie
- astereognozia
- macro / microstereoagnozia
• VIZUALE – leziuni occipitale, parieto-occipitale
- obiect agnozia
- agnozia cromatica (nu recunoaste deloc culori, nuante)
- asimbolia cromatica (isi da seama ca sunt culori / nuante diferite dar nu le poate preciza)
- cecitatea corticala ptr culori
- agnozia ptr imagini fotografice
- agnozii vizuospatiale topografica, stereoscopica, geometrice,
- alexia
- sindromul Balint (paralizie psihica a privirii+ataxie optica+tulburare atentie vizuala)
- prosopagnozia
- cecitatea psihica

dr ST
 AGNOZIILE
• AUDITIVE
- agnozia auditiva completa (nu recunoaste sau nu interpreteaza nimic din ce aude)
- agnozii tonale, melodice, ritmice (lob temporal nondominant).
- agnozia verbala in afazia Wernicke
• SCHEMA CORPORALA
- asomatognozia
- sindr Anton Babinski: anosognozie, anosodiaforie, hemiasomatognozie, iluzii somatice
de forma, marime, pozitie, miscare a membrelor, alloestezie, membru fantoma, iluzii
kinestezice
- sindr Gerstmann arii 39/40 stg = agnozie digitala+dezorientare stg/dr+acalculie+agrafie
- heautoscopia –lez parietooccipitale stg

dr ST
 APRAXIILE
• Schema clasica a eupraxiei – Liepman (1905)
- centrul pentru compunerea ideativa a planului de actiune motorie - lobul parietal
dominant, aria 40 (praxia ideatorie)
- centrul pentru compunerea engramei motorii a actelor voluntare (schema bloc kinetica)
in aria 6 frontala dominanta (apraxia motorie)
- centrul motor = ariile 4 frontale bilateral, primesc impulsurile din centrul ideomotor, cea
din dreapta prin corpul calos.
• Clasificare
- apraxii globale: ideatorii, ideomotorii (leziuni in caile ce unesc centrii ideator si motor),
- apraxii specifice unei functii : de imbracare, a mersului, constructiva;
- apraxii localizate: facio-buco-linguala, a mainii stangi, motorie (melokinetica),
constructiva

dr ST
 APRAXIILE
Apraxia ideatorie Apraxia ideomotorie Apraxia motorie
(melokinetica)
cortex parietal dominant / 40 conexiunile intre centrii I / M cortex prefrontal aria 6

bilateral uni-/ bilateral unilaterala

mai ales miscari tranzitive mai ales intranzitive ambele miscari

executa doar acte simple, nu nu executa acte simple, nici desincronizari in grupe
pe cele complexe complexe limitate de muschi
poate sa imite mai bine nu executa, nu imita este constient de deficit
decat sa execute la ordin
imita gesturi simple, nu si afecteaza doar actiunile la miscarile automate,
complicate ordin, cele automate, voluntare, la ordin sunt la fel
spontane sunt normale de afectate
dr ST