PSIHIATRIE

Note de curs

1
SEMIOLOGIE

2
CUNOATEREA

3
 Cunoaterea
Ansamblul de funcii ale psihismului care permit
reflectarea realitii exterioare n vederea orientrii
i adaptrii eficiente n concordan cu trebuinele
individului
Funciile elementare prin care se realizeaz
cunoaterea sunt:
Atenia
Percepia
Memoria
Gndirea
4
M
E
D
I SENZAII JUDECI
U
PERCEPII
L RAIONAMENTE
REPREZENTRI

N
C
O
AFECTIVITATE
N
J
U COMPORTAMENTE
R
ATITUDINI

T
O
R
5
 ATENIA
(PROSEXIA)

6
 ATENIA

Funcie psihic elementar

Realizeaz orientarea selectiv i concentrarea

activitii psihice asupra unor obiecte, aciuni,
fenomene, n scopul de a le percepe, nelege i
asimila, sau la nevoie de a le percepe i evita.

7
 ATENIA (psihologic)
STABILITATE MOBILITATE
Atenie eficient

MOBILITATE
STABILITATE
Atenie spontan mrit (hiperprosexie spontan)

STABILITATE
MOBILITATE
Atenie spontan sczut (hipoprosexie spontan)
( atenie voluntar mrit) 8
 ATENIA (psihologic)

VOLUM
(DISTRIBUTIVITATE)

Creterea ateniei
Creterea ateniei
voluntare
spontane

9
 MSURAREA ATENIEI
Se evalueaz: concentrarea, volumul,
intensitatea / concentrarea
Proba clinic (Kraepelin) enumerarea
unei serii (cifre, noiuni) n ordine invers
Proba repetrii numerelor (7 cifre spuse
de examinator cte 1/sec)
Proba psihologic (testul Bourdon)
bifarea unor litere dintr-un text
Tahistoscopul
Baterii de teste neurocognitive 10
 DISPROSEXII
1. Disprosexii cantitative
A) Hiperprosexii selective n:
depresia melancoliform (ideea de culpabilitate)
paranoia (tema delirant)
fobii (tema fobic)
tulburarea obsesiv (tema obsesional)
cenestopatii
hipocondrie (teme legate de starea de sntate)
Hiperprosexie neselectiv (spontan) n manie
11
 DISPROSEXII

B) Hipoprosexii (extrem: aprosexia) apar n:

surmenaj
anxietate
tulburri cognitive (de ex n: deteriorri organice,
demene, ntrzieri mintale, intoxicaii, delirium)
schizofrenie (prin detaare afectiv, retragere
autist sau tulburare cognitiv)
aprosexia (n come)
12
 DISPROSEXII

2. Disprosexii calitative (paraprosexii)

= disocierea dintre atenia spontan i atenia
voluntar
Apar n:
manie (hiperprosexie spontan neselectiv cu
hipoprosexie voluntar)
fobii
la normali n condiii de concentrare deosebit
13
PERCEPIA

14
 PERCEPIA
Senzaie, percepie, reprezentare

Senzaia:
semnal senzorial elementar unimodal,
stimul simplu i uniform
obinut printr-un singur analizator
izvorul iniial al tuturor informaiilor noastre

15
 PERCEPIA
Senzaie, percepie, reprezentare
Percepia
proces primar care realizeaz imagini sintetice
se desfoar numai atta timp ct se pstreaz
contactul cu stimulul
este reflectarea direct i unitar a ansamblului
nsuirilor i structurii obiectelor i fenomenelor
o multitudine de senzaii
16
 PERCEPIA
Senzaie, percepie, reprezentare
Reprezentarea
reflectarea ca imagine intuitiv a unui obiect
sau fenomen care n momentul respectiv nu
este perceput, dar care a acionat n trecut
asupra analizatorilor
poate fi evocat, actualizat prin stimuli
verbali i nonverbali
este rezultatul unei prelucrri i
generalizri anterioare 17
 PSIHOPATOLOGIA PERCEPIEI

1. Tulburri cantitative ale percepiei

Hiperestezia = suprasensibilitate la stimuli
care nu erau percepui (subliminali)
Hipoestezia = scderea sesibilitii (apare n
stri de inducie hipnotic, isterie, oligofrenie,
schizofrenie, tulburri de contiin).
2. Tulburri calitative ale percepiei
Iluzii
Halucinaii 18
ILUZIILE

19
 ILUZIILE
Iluziile fiziologice (la normali)
percepia sau interpretarea eronat a unor stimuli
senzoriali existeni
apar n condiii de distan prea mare, lumin
insuficient, stri afective speciale
persoana poate realiza i corecta imaginea fals
rezult dintr-o proiectare a imaginarului n actul
perceptiv sau prelucrare eronat a imaginilor
percepute 20
 ILUZIILE

Iluziile patologice
percepii deformate ale unor stimuli reali
pacientul nu i d seama de caracterul lor
patologic
apar n: stri psihotice pe fond organic
(delirium tremens, stri confuzionale n
febr, intoxicaii cu droguri halucinogene)
epilepsie, schizofrenie paranoid
21
 ILUZIILE PATOLOGICE
Clasificare:
Iluzii patologice exteroceptive
vizuale
auditive
olfactive
gustative

Iluzii patologice interoceptive (viscerale)

Iluzii patologice proprioceptive
22
 ILUZIILE PATOLOGICE
1. VIZUALE
a) Metamorfopsii = impresia deformat a
obiectelor i spaiului perceput
macropsii
micropsii
dismegalopsii (deformate)
b) Porropsii = obiectele par mai ndeprtate /
apropiate
c) Pareidolii (eidolon - fantoma) = animarea,
antropomorfizarea unor percepii simple
23
 ILUZIILE PATOLOGICE
d) False recunoateri
ex: dj vu, connu, vcu, sau jamais vu, connu, vcu
apar n: manie, stri confuzionale, sdr. Korsakoff, demene,
patologia de lob temporal
e) Iluziile de persoan
Iluzia sosiilor (sdr. Capgras): un membru al anturajului a fost
nlocuit de o sosie n scop persecutor; persoane familiare sunt
nlocuite de impostori identici.
Iluzia Fregoli: un persecutor unic se ascunde sub nfiarea altor
persoane; un acelasi impostor ce apare sub diverse chipuri.
apar n: schizofrenie, tulburarea delirant, leziuni de emisfer
drept

24
 ILUZIILE PATOLOGICE

2. AUDITIVE
impresia c diferite sunete sunt mai
deprtate/apropiate puternice/estompate
diferite zgomote sunt percepute drept cuvinte
injurioase
3. OLFACTIVE (paraosmii)
4. GUSTATIVE se ntlnesc de obicei mpreun
cu cele olfactive
25
 ILUZIILE PATOLOGICE
5. INTEROCEPTIVE (VISCEROCEPTIVE)
I PROPRIOCEPTIVE
perceperea eronat a funcionrii unor organe
sau aparate
modificarea schemei corporale
Dismorfofobia = perceperea ca urte a
trsturilor proprii
apar n: debutul schizofreniei, schizofrenia
paranoid, stri confuzionale, patologia
obsesional 26
 ILUZIILE PATOLOGICE
Cenestopatia = tulburare a percepiei propriei
cenestezii a individului, este o iluzie intern
senzaii corporale neplcute (arsuri, dureri,
parestezii, furnicturi, nepturi) ce sugereaz
afeciuni medicale
nu respect nici o repartiie metameric, fr un
substrat organic obiectivabil
descrise cu participare afectiv important
apare n: sdr hipocondriac, tulburrile somatoforme,
tablouri clinice anxioase, depresive, patologia
psihiatric a vrstei a III-a
27
HALUCINAIILE

28
 HALUCINAIILE
Halucinaiile = percepii false, fr obiect de perceput
(H Ey, Falret 1864; Ball 1890)
Halucinaiile funcionale (concomitente): exist
doar atta timp ct persist excitantul real
Halucinaii fiziologice: hipnagogice (n fazele
premergtoare instalrii somnului), hipnapompice (la
trezire); la normali i n narcolepsie
Halucinoze: semnificaia lor patologic este
recunoscut de ctre bolnav (n halucinoza peduncular
Lhermitte-van Bogaert, stri toxice, infecioase, ASC)
29
 HALUCINAIILE propriu-zise
(psihosenzoriale, adevrate)
sunt percepii false
apar n cmpul exteroceptiv sau interoceptiv
n absena stimulilor corespunztori (din
exteriorul sau interiorul corpului)
pacientul le percepe i le crede ca fiind reale
pot deveni punctul de plecare al unor acte
agresive sau al altor alterri de comportament cu
mare caracter de periculozitate, att pentru
bolnav ct i pentru cei din jurul lui.
30
HALUCINAIILE propriu-zise
(psihosenzoriale, adevrate)

Halucinaiile sunt simptome psihotice

semnalnd tulburri de extrem
gravitate, care necesit ntotdeauna
internarea de urgen ntr-o secie de
psihiatrie pentru precizarea imediat a
diagnosticului i tratamentului adecvat.

31
 Caracteristicile halucinaiilor
1. Caracter de senzorialitate (mimeaz percepie)
2. Caracter de obiectualitate (se refer la un obiect
din afar);
3. Proiecie spaial n spaiul perceptiv;
4. Convingerea bolnavului asupra realitii lor;
5. Complexitate variabil;
6. Claritate variabil;
7. Durata continu / intermitent;
8. Congruente / incongruente cu starea afectiv;
9. Rezonan afectiv (anxiogen iniial);
10. Comportament halucinator.
32
 Clasificarea halucinaiilor

1. Halucinaii exteroceptive (vizuale,

auditive, olfactive, gustative, tactile,
autoscopice, transpuse)
2. Halucinaii interoceptive (viscerale)
3. Halucinaii proprioceptive (kinestezice,
motorii)

33
 1.a. Halucinaiile vizuale

monocromatice / policromatice
microptice (liliputane)
macroptice (gulliveriene)
extracampine / intracampine
elementare (fosfene) / complexe (figurate)
scenice (statice) / panoramice (n micare)

34
 1.a. Halucinaiile vizuale
Diagnostic diferenial cu:
halucinaiile hipnagogice, hipnapompice;
surmenaj intens, scurte, cu caracter hipnagogic;
afeciuni oftalmologice (cataracte, sindrom Ch.
Bonnet din glaucom, nevrita optic retrobulbar,
retinite);
afeciuni neurologice de lob occipital (tumori,
traumatisme unde au ramolisment) - au caracter
halucinozic;
migrena oftalmic (aspect elementar de fosfene).
35
 1.b. Halucinaiile auditive
elementare (foneme)
comune (sunete bine definite obinuite)
verbale (complexe)
favorabile / defavorabile / imperative
comentative persoana II / III
Apar n: afeciuni ORL, leziuni neurologice ale
cilor de conducere, leziuni LT, stri
confuzionale, delirium tremens, schizofrenie,
depresie psihotic, aura epileptic
36
 Alte tipuri de halucinaii
exteroceptive
1.c. Gustative (n: crizele uncinate din epilepsie, LT,
rinencefal i uncusul hipocampului, stri delirante
persecutorii, confuzii)
1.d. Olfactive
1.e. Tactile (haptice) (n: intoxicaia cu cocain,
alcool, micri de reptaie, parazitoze halucinatorii)
1.f. Autoscopice (speculare, deutoscopice,
beantoscopice)
1.g. Transpuse (repercursive) audiia colorat (vede
ceva plcut i aude muzic plcut). 37
 HALUCINAIILE
2. Halucinaiile interoceptive (viscerale)
au mai mult caracter pseudohalucinator,
absena sau schimbarea poziiei unor organe
transformarea organismului n animale
3. Halucinaiile proprioceptive (motorii,
kinestezice)
impresii de micare a unor segmente corporale
sau corpului n ntregime
au mai mult caracter pseudohalucinator 38
 PSEUDOHALUCINAIILE
(halucinaiile psihice)
Se deosebesc de halucinaiile propriu-zise:
Nu corespund total cu imaginea real a
obiectelor i fenomenelor, nu au deci
caracter de obiectualitate
Nu se proiecteaz n consecin n afar, ci
se petrec n interiorul corpului
Pacientul le atribuie existena unor aciuni
provocate din afar prin hipnoz etc.
39
 PSEUDOHALUCINAIILE
Pseudohalucinaiile auditive
voci interioare auzite asemenea unui ecou
sonorizarea gndirii, sonorizarea lecturii
auzite cu urechile minii
convingerea c i ceilali aud i i descoper
propriile gnduri (tranzitivism)
Pseudohalucinaiile vizuale
imagini ce apar n spaiul subiectiv
vzute cu ochii minii
40
 PSEUDOHALUCINAIILE
Pseudohalucinaiile tactile
senzaii penibile (iradiere, cureni), senzaii
n sfera genital
Pseudohalucinaiile interoceptive
de stpnire interioar (spirite ptrunse n
diferite organe, care acioneaz ca o
persoan strin)
Pseudohalucinaiile motorii
micri impuse
41
 Ipoteze asupra mecanismului de
producere a halucinaiilor (I)
Metode experimentale de studiu: stimulare
cortical, privare senzorial, psihoze
experimentale.
Ipoteza mecanismului lezional: halucinaiile
sunt rsunetul clinic al excitaiei locale
lezionale, modalitatea senzorial corespunznd
zonei lezate
Ipoteza dopaminergic: hiperactivitate DA n
tractul mezolimbic
42
 ntrebri relevante
Vedei ceva special, auzii o voce?
Simtiti ca v atinge cineva?
De cnd au aprut halucinaiile?
Apar chiar naintea somnului, sau numai atunci?
Ai avut recent un eveniment care v-a afectat?
Ce medicamente luai?
Bei alcool regulat?
Folosii droguri ilegale?
Pacientul este agitat, confuz, febril, are senzaie de vom,
cefalee?

43
 Circumstante clinice de aparitie (I)

Intoxic. ac. (alcool, alte drog.)

Perioadele de remisiune a unei astfel de
intoxicatii
Delirium
Dementa
Febra (mai ales copii, virtsnici)

44
 Circumstante clinice de aparitie (II)

Insuficiente de organ (renala, hep., neo cer.)

Deficite senzoriale (surdit., cecitate)
Sch.
Tulb. Psihotice
PTSD

45
MEMORIA

46
 MEMORIA

Funcie psihic elementar

Permite:
nregistrarea
informaiilor i
conservarea experienelor trecutului
evocarea
i confruntarea lor cu datele prezentului
Este permanent activ (informaiile noi
modific ansamblul elementelor stocate)
47
 MEMORIA

Structuri cerebrale implicate n memorie

Formaiunea reticulat activatoare: implicat n
fixare (memorare i integrare), evocare
Sistemul limbic (amigdal, corpi mamilari,
hipocamp, hipotalamus, aria septal, fornix,
cortex limbic format din girus cingulat i
parahipocampic), n particular circuitul Papez
Cortexul: meninere, stocare i evocare
48
 MEMORIA

Clasificare psihologic
Memorie imediat (sec, min) asigur continuitatea
Memorie medie (ore) unei aciuni

Memorie ndeprtat asigur continuitatea

contiinei i unitatea
sau de lung durat (ani) persoanei

49
 MEMORIA EXPLICIT
(declarativ) (I)
/ semantic / episodic - memoreaz
experiena personal (evenimente episodice
Tulving, 1983), pe care o identific cu self - ul
(am venit de la aeroport la ora 6, ...am
terminat facultatea acum 3 ani etc.);
Depinde de LT medial, c. mamilari,
poriunea medie a diencefalului - hipocamp,
neocortex; acest sistem reine rapid
informaii / fapte noi (memorie semantic). 50
 MEMORIA EXPLICIT (II)
Mai nou filogenetic dect cea implicit /
nondeclarat.; apare dupa varsta de 3 ani.
Controlat contient, flexibil, larg utilizat,
interconectat cu alte procese psihice, ex.
gndirea, care opereaz cu noiunile,
cunotinle acumulate pe cont propriu, n
cursul propriei noastre experiene, ale
acestui sistem de memorie.
51
 MEMORIA EXPLICIT
(declarativ) (IV)
Dup spt. luni are loc consolidarea
cortical a memoriei (de aici amnezia
retrograd consecutiv TCC care afecteaz
convexitatea cerebral) care necesit
perioade de somn REM ( n PTSD apar
tulb. somn, de REM, rememorri continue
ale evenim. psihotraumatizante )

52
 MEMORIA IMPLICIT (I)
Nondeclarativ / procedurala fara constientizare,
precede M. Explicit i rmne activ tot restul
vieii; rutine din ce in ce mai numeroase si cxe.
Include multiple sisteme neurale ale memoriei
(comportamentale, emoionale, perceptuale)
Reactivarea acestor sisteme n procesul de
rememorare nu se nsoete de percepia subiectiv
a rememorrii (mergem fr s ne reamintim cum
s o facem).
53
 MEMORIA IMPLICIT (II)
Reglat de multiple structuri, fiind destinat
unor proceduri extrem de numeroase i
diverse: habitusurile depind de neocortex si
neostriat, fenomenul priming de neocortex,
cerebelul pt comportamentele dependente de
muchii motori etc.

54
 MEMORIA IMPLICIT (III)
Respectivele proceduri sunt stocate ca atare,
ca succesiuni de operaiuni, procese, ceea ce
le face puin accesibile altor procese ale
memoriei sau psihismului.
Este dependent de nvarea prin
condiionarea simpl, clasic i nu de
nvarea asociativ i funcioneaz din
primele luni de via.
55
 Memoria de lucru (atenia de
lucru) (I)
Proces dinamic de stocare temporar i
manipulare a informaiei n cursul input
ului de informaii senzoriale care vin de la
aparatul senzorial.
Baddley (1986) susine
o structur a memoriei de lucru sugerat
de tipurile de experimente pe care a lucrat - descrie o
bucl fonologic (phonological loop), dedus din
experimentele efectuate pe materialul verbal, pe care se
bazeaz i o cale vizuo - spaial (visuospatial sketchpad),
rezultat din experimente mnezice cu forme spaiale.
56
 Memoria de lucru (atenia de
lucru) (II)
Aceste sisteme(sisteme sclav) sunt supuse
unui control executiv, unui centru executiv,
iar informaia este filtrat i temporizat de
un tampon (buffer) care permite
penetrarea unui numr limitat de informaii,
de 7 + / - 2 (numrul magic 7 plus minus
2 Miller, 1956).

57
 Memoria de lucru (atenia de
lucru) (III)
Probele clinice si testele psihologice de
psihodiagn. confirm empiric aceast
limitare a amplitudinii de reinere mnezic,
capacitatea mnezic depinznd de numrul
itemilor evocai, de clexit., de claritatea
pronuniei, tonalitate, care fac ca informaia
verbal, conceptual s poat fi mai eficient
difereniat, filtrat prin sistemele mem. de
lucru. . 58
 MEMORIA

Se desfoar n dou etape:

conservarea
Memorarea
reproducerea

recunoaterea
Reactualizarea
reproducerea

59
 MEMORIA

LEGILE MEMORIEI
Legea disoluiei memoriei (Delay): disoluia
ce realizeaz amnezia merge de la complex
la simplu
Legea regresiunii memoriei (Ribot): uitarea
se ntinde att de la prezent la trecut ct i
de la complex la mai puin complex
Se rein mai bine evenimentele intens trite
emoional dect cele indiferente
60
 Factori care moduleaz
activitatea mnezic
1. nivelul de activare a vigilenei, a ateniei
2. motivaia
3. starea afectiv
4. repetarea nvrii, un factor de consolidare
5. forma i natura informaiei (organizare logic,
date verbale, vizuale, cifrate), memorizare
diferit n funcie de individ
6. vrsta - max. la 20 de ani, apoi scade lent
7. ageni farmacologici (amfetamine) stimuleaz
memoria crescnd vigilena
61
 Evocarea i uitarea
Evocarea - proces activ prin care gndul
aduce n contiina actual informaia de
care are nevoie, instantaneu / din aproape n
aproape
Uitarea (proces activ) o uitare fiziologic,
pasiv, n absena reactivrii, utilizrii sau a
valorii afective. Exist i o uitare activ,
asemntoare cu evocarea.
62
PATOLOGIA MEMORIEI
(DISMNEZIILE)

CANTITATIVE

CALITATIVE

63
Memoria de lucru (atenia de
lucru) (III)

64
 DISMNEZIILE CANTITATIVE
1. HIPERMNEZII = evocri exaltate, involuntare,
mai alerte, nsoite de accelerarea proceselor gndirii
Apar: la normali, n paranoia, tulburarea paranoid de
personalitate, la oligofreni geniali, n stri febrile,
intoxicaii cu eter, cloroform, barbiturice, amital,
vasculari
Mentismul (derulare incoercibil, caleidoscopic de
amintiri, idei) n stri de surescitare
Viziunea retrospectiv (retrirea unor perioade din
via n cteva momente) n situaii de pericol vital
iminent, epilepsia temporal
65
 DISMNEZIILE CANTITATIVE

2. HIPOMNEZII
Apar la normali n stri de epuizare psihic, la
cei cu ntrziere mintal uoar, la involuie,
stri nevrotice, sindromul de oboseal
cronic.

66
 DISMNEZIILE CANTITATIVE

3. AMNEZII
Amnezia de fixare (anterograd) = incapacitatea
de a integra informaii noi.
Amnezia de evocare (retrograd) = incapacitatea
de a rememora o informaie care a fost fixat
normal. Este imposibilitatea de a evoca amintiri
anterioare debutului bolii.
Amnezia antero-retrograd (amnezie mixt)
67
 DISMNEZIILE CANTITATIVE

Amnezia lacunar: o perioad net delimitat

de timp (ore, zile)
Amnezii funcionale i selective
Amneziile selective (elective, tematice, afectogene)
n stri nevrotice, amnezii ale copilriei, lacunare la
isterici,disocieri mnezice la isterici, posttraumatice,
doliu, patologia de catastrof, fluctuaii emoionale
Amneziile schizofrenilor distorsiuni haotice ale
memoriei, modificri ale amintirilor
68
 DISMNEZIILE CALITATIVE
(paramnezii)
1. Tulburrile sintezei mnezice imediate
Falsa recunoatere (deja sau jamais vu,
vecu, pense, entendu): n stri de surmenaj,
obnubilare, manie, schizofrenie
Criptomnezia (plagiat involuntar): n
schizofrenie, demene, paranoia
Paramnezia de reduplicare (re-identificarea
perpetu a obiectelor, persoanelor cu altele
cunoscute): n demene
69
 DISMNEZIILE CALITATIVE
(paramnezii)
2. Tulburrile rememorrii trecutului
Confabulaii (halucinaii de memorie)
Pseudoreminiscenele nerecunoaterea
timpului sau spaiului (n Korsakoff)
Ecmnezia confundarea trecutului cu
prezentul (n demene)
Anecforia ridicarea vlului amnezic (la
normali n stare de oboseal, demene)
70
GNDIREA

71
 GNDIREA
Activitate psihic contient
Se exprim prin limbaj i se elaboreaz
sprijinindu-se pe cuvinte

Elem. furnizate de
cunoatere gndire Idei
memorie Raionamente
percepie Judeci
imaginaie
72
 GNDIREA

Funcie central a vieii psihice prin care se

deosebete esenialul de fenomenal pe baza
experienei i a prelucrrii informaiilor.
Gndirea raional normal se dirijeaz
spre concluzii sau judeci care corespund
consensului majoritii indivizilor la
noiunea de realitate.

73
 OPERAIILE GNDIRII

ANALIZA
SINTEZA
COMPARATIA
ABSTRACTIA
CONCRETIZAREA
GENERALIZAREA

74
 OPERAIILE GNDIRII

ANALIZA SINTEZA
diferenierea nsuirilor asamblarea mental a
obiectelor/fenomenelor nsuirilor eseniale i
prin desfacerea mental particulare ale
n prile lor componente obiectelor/fenomenelor
ntr-un tot unitar

COMPARAIA
evidenierea asemnrilor i deosebirilor
dintre obiectele i fenomenele analizate 75
 OPERAIILE GNDIRII

ABSTRACIA CONCRETIZAREA
desprinderea unei laturi parcurge calea invers de
sau nsuiri concomitent la abstract la concret,
ignorndu-le pe celelalte obiecte sau fenomene n
Se nrudete cu ANALIZA toat varietatea trsturilor
sale caracteristice

GENERALIZAREA
repartizarea unui obiect la o categorie pe baza
unor elemente comune i eseniale
76
 GNDIREA
Cuvnt rol de achiziie, depozitare i vehiculare a
informaiei
Noiune cristalizeaz nsuirile comune i eseniale
ale obiectelor, fenomenelor; poate fi
asociaii
exprimat prin variate cuvinte
Judecat stabilete raporturi ntre noiuni

Raionament opereaz cu mai multe judeci

nelegere proces activ de construcie mental a

unui fapt/situaii 77
 PSIHOPATOLOGIA GNDIRII

Tulburri de ritm i coeren (cantitative)

Tulburri de coninut (calitative)

Tulburri ale comunicrii verbale

(expresiei verbale i grafice a gndirii)

78
TULBURRI DE RITM I
COEREN A GNDIRII

Tahipsihia
Bradipsihia
Anideaia

79
 TULBURRI DE RITM
I COEREN A GNDIRII
1. Tahipsihia = accelerarea ritmului ideativ
Apare n: sindromul maniacal, schizofrenie,
agitaie/excitaie psihomotorie, PGP, intoxicaii,
surmenaj, epuizare, stri nevrotice, ebrietate.
Mentismul = desfurarea rapid, incoercibil,
automat, tumultuoas a reprezentrilor i ideilor
fa de care bolnavii au critic ncercnd s o
stpneasc
Apare n: oboseal, tensiune nervoas,
intoxicaii uoare, automatism mental
80
 TULBURRI DE RITM
I COEREN A GNDIRII
Incoerena gndirii = forma extrem a pierderii
legturii logice dintre idei
Apare n: schizofrenie, demene avansate,
tulburri de contiin.
salata de cuvinte = amestec lipsit total de coninut
logic i inteligibilitate;
jargonofazia = pare a vorbi o limb proprie
verbigeraia = ataxie a limbajului - repetarea
stereotip a acelorai propoziii,
cuvinte, lipsite de neles 81
 TULBURRI DE RITM
I COEREN A GNDIRII
2. Bradipsihia
Apare n: epuizare fizic i psihic, b. Parkinson,
encefalite, intoxicaia cu CO, schizofrenie,
depresie, melancolie, oligofrenie
Lentoare ideativ (bradilalia)
Vscozitatea psihic = scderea fluenei verbale
Fading mintal = scderi / creteri n intensitate
Baraj ideativ = oprire intempestiv a fluxului
ideativ
82
 TULBURRI DE RITM
I COEREN A GNDIRII

Manierismul = sublinierea exagerat a unor

amnunte nesemnificative pe o gndire ridicol
solemn
Srcirea ideativ = scderea productivitii
ideilor, acestea devin tot mai concentrice sau
monotematice

83
 TULBURRI DE RITM
I COEREN A GNDIRII

3. Anideaia = dispariia fluxului ideativ

Apare n come, demene, idioie, epilepsie
(automatismul anideic)

84
TULBURRI DE CONINUT
ALE GNDIRII

Ideea obsedant / obsesiv

Ideea prevalent
Ideea delirant

85
IDEEA OBSEDANT /
OBSESIV

86
IDEEA OBSEDANT / OBSESIV

Este o idee patologic, dominant, care se

impune contiinei dei este n dezacord cu ea
Este strin personalitii bolnavului
Bolnavul i recunoate caracterul parazitar,
patologic (are critic), lupt pentru nlturarea
ei dar nu reuete
Se nsoete de grad mare de anxietate

87
IDEEA OBSEDANT / OBSESIV

Bolnavul e contient de caracterul patologic al

obsesiei ideea delirant
Bolnavul tie c obsesia eman din propria
via psihic automatismul mental

88
IDEEA OBSEDANT / OBSESIV

Temele obsesive cele mai frecvente:

contaminarea cu substane murdare
sexuale
religioase
de a-i nedrepti/leza pe alii

Apare n: tulburarea obsesiv-compulsiv,

depresii, schizofrenia la debut (uneori)

89
IDEEA OBSEDANT / OBSESIV

Clinic obsesia mbrac mai multe forme:

Idei (obsesii ideative, idei obsesive)
ndoieli obsesive
Amintiri, reprezentri obsesive
Fobii (obsesii fobice)
Tendine impulsive (obsesii impulsive)
Compulsii (sunt strns legate de idei obsesive)
Aciuni obsesive (ritualuri, ceremonialuri)
90
IDEEA PREVALENT

91
 IDEEA PREVALENT
Este o idee dominant hipertrofiat, rigid,
cu caracter patologic
Concordant cu sistemul ideativ al persoanei
(care nu-i poate sesiza caracterul patologic)
Energizeaz, fanatizeaz persoana
Tendin la nglobare a evenimentelor i
persoanelor din jur
Are potenialitate delirant
92
 IDEEA PREVALENT

Se ntlnete n:
stri reactive de intensitate psihotic
stri postonirice
epilepsie
alcoolism
toate strile predelirante

93
IDEILE DELIRANTE

94
 IDEILE DELIRANTE

Apar pe un fond de claritate a contiinei

Se exprim limpede
Mecanismele delirului sunt unice sau
multiple (n legtur cu fenomene
perceptuale sau ideative)
Pot fi deschise sau ncapsulate

95
 CARACTERISTICILE
IDEILOR DELIRANTE
JASPERS (1913):
1. Convingerea delirant (certitudinea)
2. Incorigibilitatea (neinfluenabilitatea)
3. Lipsa motivaiei convingerilor delirante
i a atitudinii critice fa de ele
(imposibilitatea coninutului)
4. Comportamentul delirant.

96
 CARACTERISTICILE
IDEILOR DELIRANTE
1. pun stpnire pe contiina insului
2. se menin n ciuda contradiciilor evidente
cu realitatea
3. nu corespund realitii cu care se afl n
cert contradicie i pe care o reflect n
mod deformat
4. schimb comportamentul
97
 CLASIFICAREA
IDEILOR DELIRANTE
Idei delirante de persecuie
Idei delirante de relaie
Idei delirante expansive: de mrire, bogie
(grandoare), invenie, reform, filiaie,
erotomanice, mistice
Idei delirante depresive: autoacuzare i
vinovie, hipocondriace, prejudiciu, negaie
sdr. Cotard (idei delirante de enormitate +
imortalitate + negaie)
98
 CLASIFICAREA
IDEILOR DELIRANTE
Idei delirante mixte (evolueaz pe fondul unei
tonaliti afective ambigue)
idei de interpretare exogene sau endogene
(inferene, prin intuiie imediat, de la o
percepie exact la o concepie delirant), se
dezvolt n reea
Clerambault idei delirante pasionale (gelozie,
erotomanie)
idei de influen
idei metafizice
99
 IDEILE DELIRANTE

Autismul = interiorizarea patologic a

gndirii delirante cu pierderea contactului
cu realitatea.
- este de obicei srcit n coninutul su
delirant, aprnd mai trziu n evoluia
psihozei
Alogia = pierderea legturilor logice ale
gndirii (schizofrenie)
100
 TULBURRILE
COMUNICRII VERBALE
(ale expresiei verbale i grafice a gndirii)

101
 TULBURRILE
COMUNICRII VERBALE

Sunt consecutive tulburrii de gndire

DISLOGII
DISFAZII
DISLALII

102
 DISLOGIILE

Sunt tulburri mentale ale limbajului,

consecutive modificrilor de form i
coninut ale gndirii, evolund fr
modificri ale funciei limbajului i
aparatului logomotor.
1. Tulburri de form ale activitii
verbale (dislogii de form)
2. Tulburri de coninut ale limbajului
(dislogii de coninut)
103
 DISLOGII DE FORM

Tulburri de intensitate, nlime, timbru

exprim tonalitatea afectiv
ezitant exprim anxietate, dezorientare
Aprozodie = dispariia intonaiei armonioase,
normale a discursului

104
 DISLOGII DE FORM
Hiperactivitatea verbal
Bavardaj = creterea cantitativ a limbajului, care
devine redundant (n deteriorri involutive, isterie,
stri anxioase)
Tahifemie = creterea ritmului i debitului prin
accelerare ideativ
Logoree = creterea ritmului i fluenei verbale
pn la pierderea sensului discursului bolnavului,
care devine incoerent (n manie, schizofrenie
paranoid, alte psihoze, intoxicaie acut cu etanol
sau droguri) 105
 DISLOGII DE FORM

Hipoactivitatea verbal
Bradifemie (sau vorbirea laconic sau srcirea
vorbirii) rspunsuri scurte, neelaborate, care
limiteaz comunicarea (n depresie, schizofrenie,
tulburri organice)
Negativism verbal (n schizofrenia catatonic)
Barajul vorbirii i al gndirii ntreruperea brusc
a fluxului verbal cu reluarea apoi a discursului, dar
fr legtur ideativ cu coninutul anterior (n
schizofrenie)
106
 DISLOGII DE FORM
Afonia = pierderea vocii parial/total prin
cauze organice sau psihice (ca de ex. n
tulburarea conversiv)
Musitaia = vorbire n oapt, ininteligibil, n
special la schizofreni
Mutacismul = mutism deliberat, voluntar (la
simulani, ca reacie de opoziie)
Mutismul = dispariia limbajului
- akinetic - absolut (afemia, anartria)
- selectiv - discontinuu
107
 DISLOGII DE FORM
Tangenialitatea = vorbire digresiv, reduce
comunicarea sau o face irelevant pentru c oculteaz
ideea principal (schizofrenie, simulare, tulburri
factice)
Vorbirea supraelaborat, digresiv, circumstanial
(manierist) = vorbete mult, comunic puin datorit
supraelaborrii discursului (schizofrenie, intoxicaii
uoare, stri confuzionale)
Solilocvia (criptolalia) = vorbete singur fr intenia
comunicrii (schizofrenie)
108
 DISLOGII DE FORM

Ecolalia = repetarea cuvintelor interlocutorului

(schizofrenia catatonic, demene)
Perseverarea = autointoxicare cu cuvinte (demene)
Palilalia = repetarea unui cuvnt
Logoclonia = repetarea ultimei silabe
Psitacismul = culmea incoerenei, sonorizarea
mecanic a unor foneme lipsite de orice coninut
semantic (idioie, demene avansate)

109
 DISLOGII DE CONINUT
(ale funciei semantice)

alterarea sensului cuvintelor

cuvintele apar ca trunchiate, modificate,
fuzionate, rezultate prin inversarea
fonemelor
bolnavul confer cuvintelor sale o
accepiunea particular, proprie, inedit,
diferit de cea comun
110
 DISLOGII DE CONINUT
La nivelul cuvintelor
Paralogisme = atribuirea unui sens particular
unui cuvnt oarecare (schizofrenie)
Neologisme active, pasive = cuvinte inventate
cu scpul de a transmite o informaie sau aprute
ntmpltor, prin asonan, fuzionare,
contaminare
Glosolalie = neologisme abundente, accentul
unei limbi strine, limbajul lund aspect
automat, bizar, incomprehensibil
Jargonofazie = ca i cnd ar fi o limb nou
111
 DISLOGII DE CONINUT
La nivelul frazei
Dispersia semantic
paragramatism (fraze cu expresii bizare)
embolofazie (cuvinte strine de sensul general
al frazei, ce apar inserate n mod repetat)
schizofazie (cuvinte asociate ntmpltor)
agramatism (fr cuvinte de legtur)
Disoluia semantic (limbaj fr funcie de
comunicare, o simpl activitate logomotorie, cu
aparen automatic sau ludic)
112
 DISFAZII

Tulburri ale comunicrii prin nenelegerea

cuvntului vorbit/scris.
Apar n leziuni cerebrale circumscrise
unilaterale.
Afazia = ansamblul tulburrilor de
comunicare prin intermediul vorbirii,
scrisului, semnelor ca urmare a afectrii
unor funcii ale creierului.
113
 DISFAZII
Perseverarea (intoxicaia prin cuvnt)
Parafazia (nlocuirea cuvntului potrivit cu altul
nepotrivit)
Afazia receptiv (senzorial) Wernicke =
incapacitatea de a nelege vorbirea celorlali
(sensul cuvintelor). Vorbirea spontan este fluent
dar fr sens.
Afazia expresiv (motorie) Broca = nelegerea
este pstrat dar abilitatea de a vorbi este grav
afectat. 114
 DISFAZII

Amnezia verbal = uitarea substantivelor

Anomia = pacientul nu poate denumi obiectele
dei pstraz posibilitatea de a le recunoate i
utiliza
Alexia = nenelegerea limbajului scris
Aprozodia = tulburarea intonaiei (receptiv /
executiv)

115
 DISLALII

Tulburri de articulare (pronunare) datorate

modificrilor aparatului logomotor
Rotacismul
Sigmatismul
Balbismul
Logofobia

116
 TULBURRILE
EXPRESIEI GRAFICE
Graforee, grafomanie (demene, schizofrenie,
manie, paranoia)
Tulburri morfologice ale scrisului:
Grifonaj
Scris n ghirland, suprapus, n oglind
Neografisme
Paragrafisme
Ermetismul grafic (semne neinteligibile)
117
AFECTIVITATEA

118
 AFECTIVITATEA

Proces psihic care reflect raportul ntre trebuine

(coninutul afectivitii) i obiectele, fiinele sau
fenomenele lumii.

Se exprim prin:
Stri afective elementare/starea de afect
(debut brusc, participare neurovegetativ, nsoit
n condiii patologice de ngustarea cmpului
contiinei)
Emoii (spontane, de scurt sau lung durat)
119
 AFECTIVITATEA
Dispoziii (stri afective de fond, de mic
intensitate, reflectnd starea de moment, rezultanta
tuturor impulsurilor extero-interoceptive,
proprioceptive, contientizate doar parial)
Sentimente (durat mai lung, mai intense,
implicnd i o participare a proceselor de
motivaie)
Pasiuni (modificri intense de lung durat ale
dispoziiei, cu participare afectiv i cognitiv
stabil, au valoarea unei dominante voliionale)
120
TULBURRI CANTITATIVE
ALE AFECTIVITII

HIPERTIMII
HIPOTIMII
LABILITATE AFECTIV

121
 HIPERTIMII
Negative
1. depresia = diminuarea patologic a pragului
dispoziional
2. anestezia psihic dureroas = sufer pentru c
nu poate suferi
3. anxietatea = teama fr obiect (anxietate
generalizat, atacul de panic, fobia)
Apar n: sindroame nevrotice din boli somatice,
tulburare bipolar, depresiv, anxioas
schizofrenie, sevraj, boli endocrine, psihopatii
122
 HIPERTIMII
Pozitive
1. dispoziia expansiv = stare de dezinhibiie i
siguran de sine, stim de sine crescut,
sentiment de bun dispoziie
2. euforia = stare subiectiv de veselie excesiv
i nemotivat, n care individul devine
indiferent fa de evenimentele din jur, care
nu i mai pot modifica buna dispoziie
3. hipomania (elaia) = creterea patologic a
pragului strii subiective de bine
Apar n: hipomanie, manie, ASC, HTA, PG,
intoxicaii uoare, demene 123
 ANXIETATEA
teama fr obiect, iraional, difuz, nelinite
psihic i motorie, rsunet vegetativ, iminen de
pericol, pot apare pe acest fond obsesii i fobii
teama anticipat, fr un obiect sau o situaie
concrete, resimit subiectiv ca o aprehensiune,
tensiune sau stare de disconfort legate de o
ameninare necunoscut care ar putea proveni din
interiorul / exteriorul corpului
anxietate liber flotant (generalizat), atacul de
panic, anxietatea focalizat (fobic), angoasa

124
 FOBIA
Team patologic, obsesiv, de intensitate
disproporionat cu obiectul precizat (obiect,
fenomen, fiin).
Apare ca o reacie exacerbat fa de stimuli
inofensivi, care nu sufer procesul normal de
estompare i obinuire, ci dimpotriv devine din
ce n ce mai pregnant prin ntrirea prin contactul
cu obiectul / situaia fobic
pantofobii (fobii difuze)
monofobii (sistematizate)
125
 FOBII

acrofobie aihmofobie
androfobie astrafobie
claustrofobie cromatofobie/ereutofobie
fotofobie heliofobie
hidrofobie zoofobie
dismorfofobie taferofobie
gamafobie nozofobie/sifilofobie

126
 HIPOTIMII
Detaarea = distanarea n relaiile interpersonale
datorit absenei implicrii emoionale (n:
schizofrenie, tulburarea antisocial de personalitate,
demen, stri de obtuzie, obnubilare)
Anhedonia = absena pcerii n existena cotidian
Alexitimia = dificultatea de a descrie sau
contientiza propriile emoii i sentimente
Indiferentism afectiv = scdere foarte accentuat a
tonusului afectiv i capacitii de rezonan
Atimia (apatia) = lipsa total a intersului fa de
sine i ambian 127
 LABILITATEA AFECTIV
Labilitatea afectiv = variaii afective ntre polul
pozitiv i cel negativ (n manie, tulburri de
personalitate)
Poikilotimia = modulare afectiv univoc conform
strii afective a celor din jur (n PGP, demene,
oligofrenii)
Incontinena afectiv = trecere incoercibil de la
o stare emoional la alta opus (demene)
Disforia = stare de disconfort deosebit combinat
cu tristee, anxietate, iritabiliate, nelinite (n sevraj
la alcool, tulburri de personalitate)
128
TULBURRI CALITATIVE ALE
AFECTIVITII

PARATIMII
INVERSIUNEA AFECTIV
AMBIVALENA AFECTIV

129
 TULBURRI CALITATIVE
ALE AFECTIVITII
Paratimia = afectivitate paradoxal, reacii
afective inadecvate fa de situaii sau evenimente
(n stri reactive, schizofrenie)
Inversiunea afectiv = sentimente negative,
aberante fa de persoane iubite sau pe care firesc
ar trebui s le iubeasc
Ambivalena afectiv = coexistena unor stri
afective opuse calitativ fa de aceeai persoan
sau situaie
130
 PSIHOPATOLOGIA
MANIFESTRILOR INSTINCTIVE

INSTINCTUL ALIMENTAR
INSTINCTUL DE APRARE
INSTINCTUL SEXUAL

131
 INSTINCTUL ALIMENTAR
Crescut
Fagomania = mnnc fr o impulsiune sau
nevoie de hran (n nevroze, diabet insipid,
tumori cerbrale)
Bulimia = exagerarea nevoii de hran (diabet,
tumori diencefalice, hipertiroidia, convalescen
dup boli consumptive)
Polifagia = ingerare crescut fr discernmnt,
chiar de produse necomestibile (demene,
oligofrenii, schizofrenie, psihopatii severe cu
pervertirea instinctului alimentar)
132
 INSTINCTUL ALIMENTAR
Sczut
Anorexia scderea sau absena poftei de mncare
(n depresii)
Anorexia nervoas (n stri nevrotice, psihopatii,
la adolescente)
Sitiofobia refuzul de alimente e motivat
psihopatologic prin coninutul halucinaiilor
(auditive, gustative, olfactive) sau ideilor delirante
de otrvire, autoacuzare, inutilitate, negaie
(depresii, schizofrenie)
133
 INSTINCTUL DE APRARE

exagerarea nevoii de autoconservare

(ca n stri hipocondriace n care apare
tanatofobie, nozofobie)

scderea, abolirea instinctului de

aprare (indiferent de pericole, tendina la
automutilare, idei i tentative de
sinucidere oligofrenii, schizofrenie,
demene)
134
 INSTINCTUL SEXUAL
I DE REPRODUCERE
exagerarea (nimfomania, satiriazis)
scdere, abolire
scdere fr modificarea libidoului impotena
sexual psihic anafrodisie, tulburri de
dinamic sexual
scdere cu scderea i a libidoului
perversiuni sexuale (tulburri ale modului
de satisfacere a trebuinelor sexuale)
135
VOINA

136
 VOINA
Funcie a psihicului orientat spre atragerea
unor scopuri propuse contient, pentru a
cror realizare sunt necesare:
- deliberarea,
- planificarea i
- organizarea forelor i aciunilor
Trecerea contient de la o idee la o activitate
social determinat prin nvingerea unor
obstacole i prin mobilizarea resurselor
psihologice i morale ale individului.
137
 VOINA

Voina necesit 2 condiii (Piaget):

conflict ntre dou tendine (o singur
tendin nu genereaz un act voluntar)
o tendin cedeaz n faa celeilalte
datorit inegalitii lor
Este un reglaj al reglajelor, opunndu-se
actelor impulsive prin caracterul ei deliberat
i subordonarea ei controlului raional.
138
 VOINA

A) Voin pozitiv, activ (de mobilizare, de

aciune, de depire a obstacolelor)

B) Voin negativ, defensiv (de reinere a

impulsivitii)

139
TULBURRILE VOINEI
(DISBULII)

CANTITATIVE
CALITATIVE

140
 TULBURRILE
CANTITATIVE ALE VOINEI
(Predominant ale voinei pozitive, active)
Hiperbulia = creterea forei voliionale (n
toxicomanie este o hiperbulie defensiv dar i
o hiperbulie activ, dar cu scopuri negative, i n
paranoia este o hiperbulie ,,activ, pozitiv)
Hipobulia = indecizie, ezitare, ineficien sau
ineficacitatea capacitii de a aciona (n stri
nevrotice, manie, toxicomanii, psihopatii,
oligofrenie) 141
 TULBURRILE
CANTITATIVE ALE VOINEI

Negativismul, opoziionismul = scderea

voinei active (n schizofrenie)
Abulia = scderea voinei active, pozitive, lipsa
de iniiativ, incapacitatea de a aciona (n
catatonie, depresii profunde)
Sugestibilitatea = scderea voinei active i a
voinei defensive, lipsa atitudinii personale, a
consecvenei n anumite scopuri
142
 TULBURRILE
CALITATIVE ALE VOINEI
(Predominant ale voinei pasive, defensive)
Parabulia (scdere a voinei defensive) =
implicare voliional nsoit sau determinat de
anumite pulsiuni sau acte paralele, parazite
Impulsivitatea = dezechilibrul dintre tendina
impulsiv i controlul voluntar
Raptusul = scderea voinei defensive, deci o
cretere extrem a impulsivitii (n epilepsii, stri
confuzionale, melancolie, catatonie, psihopatii,
intoxicaii cu amfetamine, delirium tremens) 143
 TULBURRILE
ACTIVITII MOTORII

144
 INUTA
Dezordinea vestimentar
non-conformism subcultural oligofrenie
stare confuzional demene
schizofrenie manie depresie
Rafinament vestimentar exagerat
histrionism bizareria din schizofrenie
pedanterie caracteriala megalomanie
Bizarerii / excentriciti vestimentare
Travestitism utilizarea hainelor sexului opus
Cisvestitism utilizarea vemintelor propriului
sex dar nepotrivit cu vrsta. 145
 MIMICA
Mimica = expresie verbal i nonverbal
Privirea red n mod spontan coninutul
afectiv al vieii psihice.
Modificri cantitative
Hipermimii - localizate
- generalizate
Hipomimii
Ecomimii
Neomimii
146
 MIMICA

Modificri calitative (paramimiile)

mimica de mprumut
ecomimia
hemimimia
neomimia
jargonomimia

147
 DIMINUAREA
ACTIVITATII MOTORII
Hipokinezia = inhibiie psihomotorie: lentoarea
micrii scderea cursului ideativ, hipomimie,
bradilalie
Akinezia
Baraj motor
Fading motor
Stupor
Catalepsie = imobilitate complet, flexibilitate
ceroas
Negativism motor = rezistena activ/pasiv 148
 EXAGERAREA
ACTIVITII MOTORII

Hiperexpresivitatea mimico-gestual
(relateaz exagerat, teatral simptomele)
Nelinitea psihomotorie
Excitaia psihomotorie
Agitaia psihomotorie

149
TULBURRI MOTORII SPECIFICE
Impulsurile = pulsiuni extrem de brute i
irezistibile, deseori violente; lipsete lupta anxiogen
mpotriva lor (ca n compulsiune), consumarea
actului impulsiv are loc nainte de a se realiza critica
lui.
Raptusul = manifestare impulsiv paroxistic
Apare n: stri confuzionale, epilepsii, melancolie,
catatonie, stri stuporoase, la nevrotici sau la
isterici ca urmare a unei emoii, psihopai, debili
mintali, heboidofrenie, paranoiaci stenici,
intoxicaii (amfetamine, psihedelice), alcoolism
cronic 150
TULBURRI MOTORII SPECIFICE
Stereotipii = micri repetitive, adesea
bizare, fr scop, ntotdeauna aceleai, identice
cu ele nsele
Bizareria = gesturi i micri ilogice,
ininteligibile, care frapeaz prin ciudenia lor
Manierisme = gesturi / micri simple
artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite
persoanei respective i situaiei n care se afl
Ticurile = micri intempestive, repetitive,
rapide, fr control voluntar
151
SINDROMOLOGIE

152
 DSM IV
Conceptului de tulburare mintal, ca multe alte concepte n medicin
i tiin, i lipsete o definiie operaional consistent, care s acopere
toate situaiile. Toate comdiiile medicale sunt definite la nivele
difererite de abstracie de ex. patologie structural (ex. colita
ulceroas), prezentare simptomatic (ex. migrena), deviere de la norma
fiziologic (ex. hipertensiunea) i etiologie (ex. pneumonia
pneumococic). Tulburrile mintale au fost deasemenea definite printr
o varietate de concepte (ex. distres, discontrol, dezavantaj,
disabilitate, inflexibilitate, iraionalitate, pattern sindromal, etiologie i
deviere statistic). Fiecare este un indicator util pentru o tulburare
mintal, dar nici unul echivalent cu conceptul n sine i diferite situaii
ateapt diferite definiii (p. xxi).

153
 Echivalenele tulburrii
Distres
Discontrol
Dezavantaj
Disabilitate
Inflexibilitate, iraionalitate
Pattern sindromal
Etiologie
Deviere statistic 154
 Subtitlu sugerat de DSM IV
SINDROAME,
STRI
i
PATTERN - uri PSIHOPATOLOGICE

155
 Sindroame / stri
Sindroame (catatonic / Cotard etc.), dar nu se
specific totdeauna explicit sindr. definitorii pt. o
tulburare / alta, vorbind totodat de nivele /
intensiti psihopatologice, iar jargonul
psihiatric utilizat cotidian, folosete formulri de
tipul sindr psihotic, sindr. obsesiv, sindr.
demenial n sensul n care trebuie s nelegem
c vorbim despre un pacient care are o stare de
acel tip, centrat pe unul dou simptome ale
psihozei / demenei etc. alturi de alte simptome.
156
 Definiia tulb. mintale (I)
DSM III, IV utilizeaz o definiie a tulb.
mintale pentru c este la fel de util ca
oricare definiie disponibil i ne ajut s
ghidm deciziile privitoare la ce condiii de
la grania dintre normal i patologic ar
trebui incluse n DSM IV (p. xxi).

157
 Definiia tulb. mintale (II)
n DSM IV fiecare dintre tulb. mintale este
conceptualizat ca un sindrom / pattern psihologic
/ comportamental semnificativ care apare la un
individ i este asociat cu o suferin prezent (ex.
simptom dureros) sau disabilitate (ex. diminuarea
uneia / mai multor domenii de funcionare) sau cu
un risc semnificativ crescut de moarte, durere,
dizabilitate sau o pierdere important a libertii.
(p.xxi).

158
 Tulb. Contiinei (I)
forma de activitate bazal a creerului i
gndirii, poate fi definit ca organizare a
experienei sensibile actuale ( Ey, 1963).
Starea de cunoatere a propriei experiene
prezente, de a fi contient de sine, ca obiect,
de a reflecta la propria exp. subiectiv,
contiina vs incontient (Oyebode, 2008).

159
 Tulb. Contiinei (II)
Percepia i cont. se confund pt. c a
percepe nu nseamn numai a identifica
obiecte exterioare, ci i a lua act contient
ca atare de situaia real i actual trit i
care interfer cmpul fenomenal, de a sesiza
ceea ce este exterior eu-lui de ceea ce este
n interiorul lui (Ey,1974) .

160
 Tulb. Contiinei (III)
Fiind ansamblul vieii psihice la un moment dat analiza
semiologic a contiinei = seciunea transversal prin
existena unui subiect, iar Personalit. = sec. longitud. (Ey)

... scena pe care fenomenele psihice particulare pleac i

vin, mediul n care ele se mic, astfel c uneori scena
devine prea strmt (contiina se ngusteaz), mediul
devine perturbat, contiina tulburat. n jurul nucleului
contiinei se etaleaz ctre periferie un cmp de percepie
din ce n ce mai obscur ( Jaspers , p.136).

161
 Criterii clinice (Jaspers, 1913)
a)- detaarea (ndeprtarea) de realitate prin
creterea pragului senzorium, ceea ce nseamn
hipoprosexie de fixare;
b) - amnezia / hipomnezia de fixare consecutive
detarii;
c) - dezorientarea, secundar perturbrii ateniei,
percepiei, memoriei imediate i medii;
d) - incoerena variabil a gndirii i aciunilor.

162
 Realitate vs propria subiectivit.
Claritatea cont. poate fi apreciat n funcie
de cap. subiectului de a discrimina realitatea
de propria sa subiectivitate vom vorbi de
srcia vs. bogia coninutului
contiinei sau de aglutinarea, neclaritatea
vs. delimitarea, precizia fenomenelor de
contiin.

163
Ingustarea cmpuluicontiinei
Limitarea / ngustarea i polarizarea
cmpului contiinei, fenomene ntlnite n
formele de perturbare a contiinei propuse
de clinicienii epocii (anii 50 60): starea
crepuscular, respectiv starea delirant
(delirium) i oneiroid.

164
SINDROMUL DEMENIAL

165
 SINDROMUL DEMENIAL
Deterior. Cognitiva org. globala;sunt afectate toate
funciile psihice de cunoatere:
orientarea auto- i allo-psihic,
atenia,
memoria de fixare i de evocare,
nvarea,
gndirea - inteligenta
Pierderea abilit. rezolvare problemelor curente vieii
de zi cu zi, uit conveniile sociale uzuale.
166
 SINDROMUL DEMENIAL

Diagnosticul demenei se bazeaz n mare msur

pe examinarea clinic a pacientului i pe
informaiile obinute de la familie.

n general, modificri ale personalitii survenite

dup vrsta de 40 de ani trebuie s ridice problema
debutului unui sindrom demenial.

167
 SINDROMUL DEMENIAL

Funciile psihice elementare afectate major de

demen sunt:
memoria,
orientarea,
limbajul,
personalitatea,
percepia
gndirea.

168
 SINDROMUL DEMENIAL
n stadiile iniiale:
oboseal
dificulti n susinerea unor activiti
probleme n rezolvarea sarcinilor ce implic
activitate intelectual mai complex sau
modificarea strategiilor curente de rezolvare a
problemelor.
n stadiile tardive pacientul necesit supraveghere
permanent.

169
 SINDROMUL DEMENIAL
Afectarea memoriei (amnezia)
precoce
mai ales in demenele de tip cortical
iniial pentru evenimente recente
se agreaveaza cu evoluia bolii
Apraxia = imposibilitatea de a efectua activiti
motorii, cu ciuda funciei motorii intacte
Agnozia = pierderea capacitii de a recunoate
obiecte
170
 SINDROMUL DEMENIAL

Afectarea orientrii
afectat mai ales n formele corticale de demen
se manifest n special prin dezorientare de tip spaial
Afectarea limbajului
afazia (criteriu de diagnostic)
forme mai subtile (limbajul circumstanial, stereotip,
vag sau anomia)

171
 SINDROMUL DEMENIAL

Afectarea personalitii
modificrile de personalitate sunt uneori primele
simptome semnalate de familie.
accentuarea unor trsturi premorbide de
personalitate
modificri n sensul introversiei i apatiei.
n demena fronto-temporal modificrile de
personalitate sunt foarte proeminente.

172
 SINDROMUL DEMENIAL
Tulburri de percepie
la 20- 30% din pacienii
halucinaii auditive, olfactive sau vizuale.
modificrile perceptuale nsoesc frecvent
tulburrile de gndire (deliruri paranoide)
Reacia catastrofic
Izbucniri anxioase, coleroase disproporionate la
contrarieri minore datorit realizrii ca nu poate
rezolva probelme noi sau s modifice stratgiile
aplicate anterior pentru rezolvarea problemelor. 173
 SINDROMUL DEMENIAL
Sindromul apusului de soare: somnolen,
ataxie, stare confuzional care apar la diminuarea
stimulilor exteriori (de ex. lumina)
Simptome depresive, anxioase (40% - 50%)
Crize convulsive (10%-20%)
Reflexe primitive
Simptome neurologice de focar (n demena
vascular)

174
 MCI (I)
Debut, evol. insidioase
Deficite mem., alte defic. cognitive minore.
Activit. zilnice conservate, desi dificult.
cognitive sunt sesizate de cei din jur.
Este necesara evaluarea cognitiva.
Studii pe termen lung 10 20% peste 65.
Ar fi la usor risc de DA, dar unii evol. spre
ameliorare 175
 MCI (II)
MCI amnestic (ev. recente, date de pe
agenda, conversatii) / non amnestic
(dificultatea de a lua decizii rapide,
secventele temporale unei operatii,
dificultati ale perceptiei vizuo - spatiale)
Nu sunt teste specifice, judecata clinica
globala nuantata (anamneza, obs. apartin.,
eval. dispozitiei, niv. anter. fction., eval.
neurologica clinica) 176
 Pseudodementa, amnezia disoc.
Post stres
Raspunsuri alaturi, imprecise, partiale
Cognitia pastrata
Este necesara eval. cognitiva (MMSE
depinde de niv.educ., test ceas)
Identific. Fals + a dementei trebuie evitata
dator. fact. emotion. / motivation., in special
depresia anx., ca si lentoarea mot. varsta.
177
SINDROMUL PSIHOPATIC

178
TULBURARILE AFECTIVE

179
 TULBURAREA DEPRESIVA
MAJORA (depresia monopolara,
depresia unipolara)
DISTIMIA
TULBURAREA BIPOLARA (psihoza
maniaco-depresiva)
TULBURAREA CICLOTIMICA

180
 TULBURAREA DEPRESIVA
MAJORA criterii diagnostice
5 din urmatoarele simptome au fost prezente in
cursul unei perioade de 2 saptamani
1. Dispozitie depresiva (trist, gol)
2. Pierderea interesului sau placerii (anhedonie)
*prezenta obligatorie a 1 sau 2
3. / Greutate (ex. o modificare cu mai mult de 5%
a greutatii corporale intr-o luna)
4. Insomie / hipersomnie
181
 TDM criterii diagnostice
5. Agitatie / inhibitie motorie
6. Oboseala / pierdere energie
7. Sentimente de devalorizare sau vinovatie excesiva
sau inadecvata (ce pot fi delirante)
8. Capacitatii de gandire sau concentrare; indecizie
9. Idei recurente de moarte, ideatie suicidara
recurenta / TS / plan specific de sinucidere

182
 TDM criterii diagnostice
Excludere episod mixt
Alterarea semnificativa a functionarii
sociale, ocupationale sau altor activitati
Excludere afectiuni medicale generale (ex.
hipotiroidie)sau efecte directe ale unor
substante (drog de abuz, medicamente)
Excludere depresie de doliu (persistenta
simptomelor mai mult de 2 luni)
183
 TDM Forme clinice
TDM cu factori psihotici: halucinatii si
idei deliante depresive congruente
(inutilitate, vinovatie, de moarte) sau
incongruente (de relatie, de control al
gandirii, de persecutie) cu dispozitia
TDM cu factori catatonici: cel putin doua
simptome catatonice (flexibilitate ceroasa,
stupor, negativism, posturi neobisnuite,
manierisme, grimase, ecolalie, ecopraxie)
184
 TDM Forme clinice
TDM cu factori melancolici: idei deliante
sunt de mare intensitate, pun in pericol viata
pacientului , comportament delirant suicidar
Depresia se inrautateste dimineata, cu in
somnie cu cel putin 2 ore inaintea orei
uzuale de trezire
Inhibitie/ agitatie psihomotorie
Anorexie cu scadere masiva in greutate
185
 TDM Forme clinice
TDM cu factori atipici: in care depresia se
instaleaza clinic reactiv la stresori (chiar
pozitivi), cu apetitului si greutatii,
hipersomnie, greutate in membre,
senzitivitate in relatiile interpersonale
Depresia de post-partum: apare la 10-
15% din lauze, debutul se situeaza la 60%
dintre ele in primele 6 sapatamani ale
puerperiului ; evolutia clinica 3-14 luni
186
 TDM Forme clinice
Tulburarea depresiva cu patern sezonier:
apare toamna/ iarna sau intr-o anumita
perioada a anului independent de eventualii
factori stresori
Depresia recurenta : doua episoade
repetate in 5 ani sau cel putin trei episoade
inaintea episodului curent
Depresia majora rezistenta la tratament 3
tentative terapeutice consecutive si corect
administrate nu duc la remisiune 187
 TDM Diagnostic diferential
Depresia asociata unei boli somatice
Depresia consecutiva unei dependente de
substante psihoactive
Tulburarea distimica simpt. Depresive
minore persista pe o perioada de 2 ani
Dementa
Depresia de doliu- incepe la 2-3 saptamani
dupa decesul unei persoane, durata 6-8
saptamani (>6-8 sapt. dg. de TDM)
188
TDM Epidemiologie. Evolutie
Prevalenta:
10-25% femei si 5-12% barbati (de 2-3 ori
mai mare la femei decat la barbati)
Dupa 50 de ani rata femeilor este egala cu
cea a barbatilor
Evolutie: de regula recurenta
risc de recadere 50% dupa primul episod
risc de recadere 80% dupa al treilea episod
Media episoadelor in cursul vietii este de 4
189
 Factorii de risc Factorii care favorizeaza recaderea

ISTORIC DE EPISOD DEPRESIV NUMAR DE EPISOADE ANTERIOARE

ANTERIOR

ISTORIC FAMILIAL DE TD TRATAM. ANTIDEPRESIV INADECVAT

ISTORIC DE TS RASPUNS PARTIAL LA TRATAM.

SEXUL FEMININ INTRERUPEREA PREMATURA
TRATAMENT

VARSTA DE DEBUT INAINTE DE 40 DE AMBIANTA INCARCATA EXCESIV

ANI EMOTIONAL

PERIOADA POST-PARTUM COMORBIDITATE SOMATICA SI

PSIHICA

COMORBIDITATI SOMATICE/
MEDICAMENTE/ SUBST.
PSIHOACTIVE

ABSENTA SUPORTULUI SOCIAL

190
EVENIMENTE STRESANTE
 TDM Etiologie
Ipoteza monoaminica: niveluri anormale
ale metabolitilor dopaminei ( in depresie,
la suicidari si violenti), noradrenalinei
Serotonina ar fi in fanta sinaptica
Scaderea, epuizarea cantitatii normale de
neurotransmitatori monoaminergici data de
un proces de boala necunoscuta, de un stres
sau de anumite substante care ar duce la
simptome de depresie.
191
 Ipoteza monoaminica:
Dovezi ale serotoninei in fanta sinaptica
- efectul ISRS
- rec. 5-HT2 dupa administrarea
antidepresivelor
- triptofanului (precursor al serotoninei)
plasmatic la depresivi
Modificarile rec serotoninici: pana acum
exista date doar pentru rec. 5HT2A ca ar fi
disfunctional in depresie
192
 Ipoteza monoaminica:
Noradrenalina: nivelul 3-methoxy-4-
hidroxyphenil-glycol (MHPG metabolit al
noradrenalinei) in LCR - depresie
- manie
Dopamina: niveluri scazute sugerate de
relatia intre deficitul DA din boala
Parkinson si depresie, existenta depresiei in
ziua a 3-a post partum si anterior lactatiei

193
 Ipoteza neuroendocrina: probabil
variatiilor aminelor biogene la nivelul
hipotalamusului (cortizolul in depresie,
TSH, FSH, GH, LH, testosteronul)
Ipoteza genetica: se bazeaza pe
frecventa crescuta de 2-3 ori a depresiei la
rudele de gradul I ale pacientilor,
concordanta de 50% de aparitie a bolii la
gemenii monozogoti fata de 20% la dizigoti

194
 TDM Tratament
Tratamentul farmacoterapeutic
(Antidepresive)
Tratamentul Psihosocial
Terapia electroconvulsivanta (electrosocul)
Psihoterapia cognitiva, comportamentala si
interpersonala

195
 DISTIMIA
Definitie: o forma atenuata, ambulatorie de
depresie corespunzand caracterului
depresiv sau depresiei
caracterologice(Yerevanian, Akiskal)
Tulburare subafectiva cu debut insidios
precoce, cu durata de cel putin 2 ani si
evolutie persistenta sau intermitenta

196
 TULBURAREA BIPOLARA

Cunoscuta si ca Psihoza maniaco-depresiva

Subtipuri ale tulburarii bipolare:
- Bipolar I = Ep. Depresiv Major + Ep.
Maniacal
- Bipolar II = Ep. Depresiv Major + Ep.
hipomaniacal (chiar ambulatoriu)
-Ciclotimia
197
 TULBURAREA BIPOLARA
Ciclotimia= simptome hipomaniacale
alternate cu simptome subdepresive pentru
cel putin 2 ani
Mania pura= dispozitie iritabila/ euforica
Tulburarea bipolara cu cicluri rapide: 4
episoade/an
Mania Mixta: Episoade mixte cu dispozitie
depresiva
198
 TULBURAREA BIPOLARA.
Epidemiologie
Prevalenta: 1%
egal raspandita la femei si barbati
subtipul de ciclizare rapida este mai
frecvent intalnit la femei
Debutul debutul se situeaza intre 15-20 de
ani (varsta medie 19 ani); rar dupa 40 de ani
6% din cei cu boala bipolara au o
comorbiditate cu abuz de subst. psihoactive
199
 EPISODUL MANIACAL
diagnostic diferential
abuz de substante, intoxicatie sau sevraj
Medicatie (steroizi, antidepresive, L-dopa,
amfetamine, ACTH, barbiturice)
Boli neurologice -scleroza multipla, sdr. de
lob frontal, stroke, epilepsie temporala,
traumatism cerebral, demente, encefalita etc
Boli endocrine sdr. Coushing,hipertiroidism
Infectii, boli autoimune
200
 EPISODUL MANIACAL-
Etiologie
1. Ipoteza Kindling =stimularea repetata
subliminala neuronala ce genereaza
potential de actiune iar la nivel cerebral o
descarcare hipersincrona neuronala
generalizata sustinuta de efectul
anticomitialelor in tratamentul maniei
2. Ipoteza monoaminelor - nivelului de
NA si DA in sistemul limbic
3. Ipoteza genetica : studii pe gemeni
201
 EPISODUL MANIACAL -clinica
Dispozitie iritabila/ euforica c.p. 1 sapt.
Distractibilitate
Insomnia ( nevoia de somn fara sa afecteze
nivelul energetic care este chiar )
Sentimentul de marire si grandoare (!! Delir)
Fuga de idei cu logoree
Hiperactivitate (sexuala, sociala, profes.)
Dezinhibitie - verbala, sexuala, cheltuierea
banilor, calatorii neasteptate, sofat
202
 Episodul hipomaniacal
Dispozitie expansiva cel putin 4 zile clar despartita
de episodul depresiv
Cel putin 3 din :
- grandiozitate/ autostima
- nevoii de somn
- mai vorbaret decat deobicei
- fuga de idei sau senzatie subiectiva de ganaduri
rapide
* Nu necesita internare

203
 TULBURAREA BIPOLARA. Evolutie
Episoadele netratate se pot prelungi pana la
6-12 luni
Remisiunea este deobicei completa intre
episoade
Debutul este mai precoce decat la TDM,
evolutia mai trenanata, cu remisiuni mai
scurte
Prognosticul este mai incapacitant
profesional, familial
204
TULBURAREA BIPOLARA. Tratament

In fazele acute se urmareste remisiunea

episoadelor, iar intre faze mentinerea
remisiunii si prevenirea recaderii printr-un
timostabilizator
Dupa remisiunea primului ep. maniacal,
tratamentul de intretinere va fi mentinut
timp indelungat

205
NEVROZELE

206
 NEVROZELE
Definitie: Tulburari non-psihotice
caracterizate prin deficit subiectiv,
anxietate, variate simptome somatice care
inhiba comportamentul social si scade
capacitatea individului de integrare sociala.

207
 NEVROZELE
Debutul unei nevroze in context reactiv,
dupa un eveniment stresant care depaseste
posibilitatile de adaptare ale individului -
nevrozele sunt considerate afectiuni
reactive/exogene/psihogenii, adica tulburari
psihice care apar in urma unei traume
psihice.

208
 NEVROZELE
Trairi subiective care perturba echilibrul psihismului
subiectului, fara a altera capacitatea de testare a realitatii.
Nevroticul are critica si constienta bolii, vine singur de
bunavoie la medic si doreste sa se trateze.
Conflictul interior trebuie inteles ca o stare subiectiva
de rau/discomfort interior generate de anxietate.
Subiectul incearca sa se apere inconstient de aceasta
anxietate rezultatul fiind convertirea anxietatii in
simptome nevrotice subiective (fobii, insomnii,
compulsii, astenie).

209
 FORME CLINICE
I. Tulburarile (nevrozele) anxioase
1.Tulburarea de panica ( Anxietate paroxistica episodica)
2.Tulburare de anxietate generalizata
II. Tulburarile (nevrozele) fobice
1. Agorafobia
2. Fobiile specifice (simple)
3. Fobia sociala
III. Tulburarea obsesiv compulsiva
IV. Tulburarea de stress post-traumatica
V. Tulburari somatoforme
1. Tulburarea de somatizare
2. Hipocondria
VI. Neurastenia
VII. Tulburarile Disociative (de Conversie)
1. Amnezia disociativa (Amnezia Psihogena)
2. Fuga Disociativa
3. Stuporul Disociativ
210
 I. TULBURARILE (NEVROZELE)
ANXIOASE
1. Tulburarea de panica ( Anxietatea paroxistica
periodica).
- Caracteristici clinice:
Atacuri recurente de anxietate paroxistica severa (panica)
imprevizibile ( adica nu depind de nici o situatie(circumstanta/
persoana/ imprejurare), nu sunt declansate direct de ceva.
Apar neasteptat, cresc in intensitate, ating maximul in 10 minute.
Variate de la subiect la subiect ele sunt caracterizate prin:
Debut brusc cu palpitatii si alte simptome somatice care domina
tabloul ( motiv pentru care pacientul este deseori consultat de
medicul generalist, cardiolog, etc).
Durere toracica.
Lesin, senzatia de cadere (senzatia de cap gol).
211
 Tulburarea de panica
Ameteli.
Senzatia de irealitate (derealizare, depersonalizare).
Teama de a nu muri, de a-si pierde controlul ( de a
inebuni).
Se atinge maximul de intensitate in circa 10 minute.
Se atinge acest crescendo de frica si simptome vegetative
care-l face sa plece in graba de oriunde s-ar afla
(transpiratii, senzatia de cald/rece, sufocare, vertij,
tremuraturi, tahicardie, parestezii).
Teama de noi atacuri
Durata : minute -1/2h-2 ore, lasand locul unei senzatii de
usurare si adesea de astenie
212
 Tulburarea de panica.
La baza acestor tulburari nevrotice ar sta o
anumita vulnerabilitate ce ar consta in:
- Particularitati defectuoase de adaptare invatate
in copilarie si adolescenta care cresc nivelul de
anxietate difuza sau predispune la perceperea
anxioasa a realitatii => conflictul intra-psihic.
- Anumite particularitati biologice (explicate
doar ipotetic prin afectarea sistemelor NA-
ergice, serotoninergice, GABA-ergice,
glutamatergice)
213
 Tulburarea de panica
Aceasta vulnerabilitate, in conditii de
stress, suprasolicitare emotionala, frustrari
afective (esecuri profesionale, materiale,
in relatia cu o persoana semnificativa
emotional, catastrofe, etc) decalnseaza
nevroza in plan clinic si care imbraca o
forma clinica sau alta.

214
 Tulburarea de panica
Diagnostic pozitiv:
Cel putin 4 din simptomele somato-senzoriale ce insotesc
o anxietate paroxistica si care ating paroxismul in cel
putin 10 minute (DSM IV).
Sa nu fie datorate unor imprejurari cunoscute,
previzibile.
Intre atacuri ( care trebuie sa fie cateva luni) sa existe
interval liber de simptome anxioase (desi anxietatea
anticipatorie este obisnuita).
Sa apara numai in ABSENTA ORICAREI FOBII.
Risc familial genetic : monozgoti -41%, dizigoti -4%.
Desi e o predispozitie genetica, nu se stie modelul de
heritabilitate.
215
 EVOLUTIA:
o Episodul initial e probabil sa apara in 3-6 luni dupa un
eveniment semnificativ (moartea, divortul, etc).
o Mai poate apare ca o complicatie a utilizarii unei
substante psihic active (cocaina, amfetamin-like), de aceea
trebuie luata o anamneza la primul episod.
o Evolutia are un pattern remisiune-recadere cu frica
persistenta pentru un nou episod. Anxietatea anticipatorie
poate fi mai mult /mai putin constanta si poate fi
evidentiata la un interviu amanuntit.
o Complicatiile fobice- apar la majoritatea pacientilor in
grad variabil insa, cea mai serioasa e aparitia unei fobii
delirante.
216
 TRATAMENT

A. Farmacoterapie:
antidepresive triciclice
inhibitori selectivi ai receptorilor serotoninergici
benzodiazepinele au avantajul efectului rapid (dezavantajul =
aparitia dependentei cu simptome de rebound la iscontinuarea
tratamentului.
Beta blocantele si atenololul au fost la fel de eficienti ca
placebo.
B. Psihoterapie:
cognitiva incercarea identificarii originii senzatiilor
somatice si reducerea sensului catastrofic pe care-l acorda.
Tehnici de deconditionare/ de invatare sa-si controleze
respiratia pentru a nu face hiperventilatie.

217
 2. Tulburarea de anxietate
generalizata
Caracterizare clinica:
Anxietate nejustificata, persistenta si excesiva care nu
apare limitata la o anumita circumstanta ambientala. Este
numita si anxietate liber flotanta , dar poate fi legata de
preocuparile majore ale existentei indivizilor (activitatea
profesionala/ scoala).
Acuze variabile dominate de:
-Nervozitate permanenta, iritabilitate.
-Tensiune musculara.
-Tremor.
-Transpiratii, ameteli, palpitatii, gura uscata.
218
2. Tulburarea de anxietate generalizata
Acuze variabile dominate de:
- Disconfort epigastric.
- Dificultati de concentrare.
- Tulburari de somn.
- Teama ca o peroana apropiata va avea un accident, se va
imbolnavi.
- Intensitatea, durata, frecventa anxietatii sunt
disproportionate fata de probabilitatea efectiva/impactul
evenimentului receptat ca pericol. Au dificultati in stoparea
trairii anxietatii
- scadere semnificativa in domeniul profesional, social
219
 EPIDEMIOLOGIE
Prevalenta: 4,1 - 6,6% (ECA).
Comorbiditati somatice:
endocrine (hipertiroidia, hipocalcemia),
intoxicare cu substante stimulante (cafeina, amfetamina),
insuficienta respiratorie,
cardio-vasculare (aritmii, insuficienta cardiaca)
Evolutia: cronica ( necesita adesea tratament de lunga durata) sau
intermitenta.
Tratament:
Pe termen scurt: benzodiazepine, B-blocante (au eficienta
superioara benzodiazepinelor).
Pe termen lung: triciclice, ISRS, trazodone - in doze mai mici ca
cele din depresie.

220
 II. TULBURARILE (NEVROZELE)
FOBICE
1. Fobiile Specifice (simple): cele mai frecvente benigne.
Debut in copilarie, adolescenta.
Fobii de animale, insecte, de avion, de scoala, de obiecte ascutie.
Ele persista la un individ cronic, dar sunt nesemnificative patologic.
2. Agorafobia
Definitie: frica de spatii deschise, dar dupa DSM IV si de multime,
de a calatori cu autobuzul, trenul, automobilul, de a sta la rand.
Cronica - invalideaza dezvoltarea treptat uneori de-a lungul anilor
Conduita de evitare completa izolare
nu iese decat insotit.
* Se asociaza adesea cu atacurile de panica, cand poate fi consecinta
acestora (pacientul evita situatiile in care se teme ca ar putea putea sa
apara atacul de panica).
Tratament: benzodiazepine asociate cu antidepresive si psihoterapie
cognitiv-comportamentala.
221
3. Fobia sociala
Teama de a nu fi umilit in situatia in care subiectul poate fi
observat/supus criticilor celorlalti in legatura cu ce face,
sau intr-o situatie mai dificila.
Aceasta expunere provoaca un raspuns anxios imediat ce a
aparut situatia respectiva, putandu-se ajunge chiar la
declansarea unui atac de panica circumscris situatiei
respective.
Apare la adolescenti, adulti care au critica .
Situatia fobogena este de obicei evitata sau suportata cu
frica.
Evolutie cronica- cu oscilatii ce depind de starea de
oboseala sau de stres.
222
 III. Tulburarea obsesiv
compulsiva (TOC)
Se caracterizeaza prin prezenta obsesiilor
(cu caracter intrusiv, egodistonic, dificil de
controlat, anxiogene) si a compulsiilor
(comportamente/fenomene psihice, mintale,
repetitive care declanseaza anxietate
insuportabila atunci cand subiectul li se
opune).

223
 III. Tulburarea obsesiv compulsiva.
Compulsiile pot fi executate pentru a neutraliza o obsesie,
idee sau pulsiune inaceptabila.
Obsesiile:
ideative (imagini/scene mentale obscene, ruminatii ale
unor probleme nerealiste, chiar meta-fizice),
fobice- neoplasme, SIDA, murdarie, de contaminare,
indoieli obsessive, la acestea se pot adauga ritualurile (de
verificare, ablutomanie, de ordine).
Pacientul: -recunoaste ca sunt propriile ganduri/impulsiuni.
-sunt constant neplacute, anxiogene.
-cel putin un gand, comportament, impulsiune
domina atat de mult incat nu mai opune rezistenta
224
Comorbiditati: depresia +/- anxietatea.
Prevalenta: pe durata vietii = 25%. Varsta de debut
11-28 de ani, uneori destul de brutal ( in decurs de o
luna) fond foarte precipitat. Varsta la baieti e
semnificativ mai precoce (9-25) fata de fete (11,5-30
ani).
Fiziopatologie:
Perturbari ale serotoninei (Clomipramina e eficace).
Perturbari ale dopaminei (simptomele sunt
perturbate de agonisti dopaminergici, amfetamina, L-
Dopa).
Afectarea structurilor bazale(nucleii lenticulari
bilateral, lobilor frontali).
Evolutia cronica la 2/3 si fluctuenta la 1/3 din
pacienti. Debut precoce si personalitate premorbida
patologica (schizotipala mai ales)= prognostic grav. 225
 IV. TULBURAREA DE STRES
POSTTRAUMATIC

Apare dupa stress intens (depaseste experienta umana

obisnuita, catastrofe, razboaie).
Caracteristici clinice:
retrairea mentala a evenimentului post-traumatizant
sub forma de insomnii , flash-back-uri si ganduri.
prezenta starii dissociative (reeditarea
evenimentului psiho traumatizant pe fond de alterare
a constientei si chiar reproducerea perceptuala a
evenimentului).
226
 IV. Tulburarea de stres posttraumatic
tulburari neurovegetative cu anxietate declansate
de situatii asemanatoare evenimentului
traumatizant.
evitarea oricarei situatii evocatoare a
evenimentului stresant.
alterarea afectivitatii (reducerea reactivitatii
emotionale , incapacitatii de a avea sentimente.
pesimism proiectat in viitor (nu va avea copii,
cariera, mariaj, o viata normala).

227
IV. Tulburarea de stres posttraumatic
tulburare de somn cu cosmaruri evocatoare
recurente.
dificultati de concentrare
teme de culpabilitate
Irascibilitate
ACUTA Dureraza minim 1 luna -3 luni,
alterarea functionarii sociale e evidenta.
PTSD cronica 3 luni
PTSD cu debut tardiv la cel putin 6 luni dupa
stressor.
228
 V. TULBURARILE SOMATOFORME

Definitie: Tulburari nevrotice dominate de

simptome somatice care sugereaza chiar o
suferinta somatica fara ca acesta sa fie
convingator reprezentata clinic.
1. Tulburarea de somatizare
2. Hipocondria

229
1. Tulburarea de somatizare
Stare de discomfort subiectiv, asociata cu depresie sau anxietate,
dominate de acuze somatice multiple si debut inainte de 30 de ani.
a) Simptome dureroase in orice parte a corpului.
b) Simptome gastro-intestinale (greata, varsaturi, diaree, intoleranta
alimentara)
c) Simptome sexuale (tulburari menstruale, indiferenta sexuala)
d) Un simptom pseudo-neurologic (de tip conversiv).
e) Simptome cardio-vasculare.
Se ajunge la disfunctie socio-ocupationala pt ca solicita frecvent
concedii medicale, merg din doctor in doctor.
Evolutie cronica, diagnostic diferential cu o multitudine de afectiuni
somatice. Pacient dificil care antreneaza control somatic din partea
medicului, refuza
230
2.Hipocondria
Preocuparea persistenta legata de posibilitatea de a
avea una/mai multe boli somatice serioase si
progressive.
( din sfera nevrozei sfera psihozei delirante cu
continut hipomaniacal ( idee prevalenta/deliranta)
In tulburarea nevrotica hipocondriaca pacientii
atribuie unor senzatii banale/normale semnificatie
patologica, considerandu-le semne ale unor diferite
boli somatice.
Pacientul prezinta anxietate si uneori chiar usoara
depresie secundare. Frica de prezenta uneia/mai
multor boli (nosofobia) fac parte din hipocondrie
231
 2.Hipocondria
Majoritatea pacientilor raman in cadrul asistentei
primare (nici nu ajung la psihiatru) sau a altor
specialitati medicale.
Trimiterea la psihiatru este adesea considerata
ofensatoare pentru pacient
Trebuie diferentiata de existenta reala a unor tulburari
somatice reale, dupa eliminarea carora medicul
generalist, internistul, etc. trebuie sa explice cu tact
pacientului necesitatea de a accepta un tratament
adecvat psihiatric.
Evolutia este de cele mai multe ori cronica,
beneficiul secundar (protectia anturajului) fiind un
factor important de cronicizare. 232
 VI. NEURASTENIA
Tulburare nevrotica ce consta in fatigabilitate crescuta dupa
un efort mental, insotita sau nu si de senzatia subiectiva a unei
slabiciuni fizice, cu diminuarea performantelor obisnuite
profesionale.
Clinic:
Dificultati de concentrare cu scaderea randamentului gandirii.
Ameteala.
Cefalee in casca de tip tensiune.
Iritabilitate (slabiciune iritabila).
Insomnii de adormire sau la mijlocul perioadei de somn sau hipersomnia.
Lipsa relaxarii, incapacitatea de a se relaxa, chiar trezirea matinala
(pacientul se scoala mai obosit decat s-a culcat).
Dispozitie usor depresiva, anhedonie, cenestopatii.
Nici unul din semnele de tip somatic vegetativ, sau depresiv nu trebuie sa fie
suficient de bine exprimate pentru a sugera o boala somatica anume/depresie.
233
 VII. TULBURARILE DISOCIATIVE

Apare cel mai des dupa o trauma.

o Debut brusc/treptat.
o De obicei e un singur episod
o Disociatia- scindarea reversibila a psihismului prin
suspendarea episodica a unitatii sale functionale.
o Se manifesta prin suspendarea propriei persoane,
memoriei, comportamentului, constiintei. O parte a
subiectului se separa si pare ca functioneaza automat.
o Conversia= declansarea(trairea in plan somatic) a
unei stari de mare emotie rezultata din refularea unei
motivatii cu semnificatia de aparare inconstienta.
234
1. Amnezia disociativa
Uitarea selectiva partiala/totala a unor evenimente
psihotraumatizante.
Conservarea memoriei de fixare.
Tulburarea de memorie e constientizata de subiect
care solicita ajutor medical.
Absenta unei trairi afective intense a acestei
pierderi de memorie.
Absenta unor cauze organice (TCC recent, Sdr.
Korsakoff).
Remisiune spontana si completa.
235
 2.Fuga disociativa
Parasirea neasteptata a domiciliului asocita cu amnezia partiala/totala a
trecutului personal (inclusiv identitatea) si asumarea unei noi identitati.
Pe perioada tulburarilor nu constientizeaza tulburarile de memorie si se
comporta normal.
Apare dupa o situatie traumatizanta.
Dureaza ore - luni.
Remisiunea e spontana si totala.

3.Stuporul disociativ
Inhibitie psihomotorie instalata evident in legatura cu o psiho-trauma
Durata variabila.
Se remite spontan dupa administrare de amital sodic.
Se asociaza sau nu cu grade variate de tulburari de constienta
Se va diferentia de : catatonie din sindromul catatonic, Stuporul depresiv,
stuporul catatonic de origine organica ( post-TCC, infectios).
236
TULBURARI DE DEZVOLTARE
A PERSONALITATII

237
 DEFINITIE

Stari de dizarmonie a personalitatii

exprimate clinic prin patternuri de
comportament maladaptativ.

238
TP pot fi anuntate inca din adolescenta sau
chiar mai devreme si continua de-a lungul
intregii existente. Subiectii cu TP au in
intreaga lor biografie accidente si tulburari de
relationare cu ceilalti, viata lor fiind
caracterizata de multiple dificultati in
indeplinirea obligatiilor sociale si
profesionale, ca si in sustinerea unei relatii
emotionale stabile si de lunga durata.

239
 Nu reusesc sa se perceapa pe sine asa cum ii vad ceilalti
din afara,
Absenta/dificultatea realizarii unei relatii empatice cu
ceilalti.
Comportamentul lor supara, deranjeaza pe ceilalti.
Cerc vicios: continua conflictualitate cu ceilalti.
Psihopatii raman niste neintelesi, inadaptabili.
Isi neaga defectul de adaptare,
Isi neaga simptomele si
Refuza ajutorul psihiatric.
Dincolo de armura protectiva a personalitatii lor se afla
depresia si anxietatea. 240
 Etiologie
1. Componenta genetica (concordanta pentru TP a fost de cateva
ori mai mare la gemenii monozigoti decat la gemeni dizogoti).
Clusterul A (paranoica + schizoida + schizotipala)
Mai frecvent la rudele biologice ale schizofrenilor.
Clusterul B ( histrionica + narcisista + antisociala + borderline)
Psihopatii borderline au mai multe rude cu tulburari de dispozitie
decat subiectii control, iar tulburarile borderline deseori coexista
cu depresia.
Clusterul C (evitanta + dependenta + obsesiva + pasiv-agresiva).
E mai clara componenta genetica pentru TOC la monozigoti, (fata
de dizigoti), de obicei aceasta tulburare are asociate un set de
simptome comune cu depresia
Personalitatea evitanta se asociaza cu un prag crescut de anxietate.
241
 2. Componenta temperamentala: copii cu un
temperament mai fricos dezvolta tulburari
de personalitate de tip evitant.
3. Componenta social-culturala: un copil
anxios crescut de o mama la fel de anxioasa
este mai vulnerabil pentru a face o tulburare
de personalitate decat acelasi copil anxios
crescut de o mama normala.
4. Componenta psihanalitica.

242
 5. Componenta biochimica
Un nivel de androgeni(testosteron, 17
estradiol) a fost gasit la cei cu tulburari
impulsive. Nu e clara corelatia dintre
hormonii androgeni si agresivitate. DST
anormal la borderline.
Nivel MAO in globulele rosii a fost gasit
la un grup de studenti care au exteriorizat
un comportament social mai activ.
243
 Neurotransmitatori:
A. Nivel scazut de 5HIAA= metabolit al
serotoninei la suicidali, pacienti mai
impulsivi si agresivi.
B. Nivele crescute de endorfine endogene ar
fi asociate cu un temperament mai pasiv.
C. Sistemele dopaminergic si serotoninergic
au functie de activare-trezire ale unor
componente ale trasaturilor de personalitate.
244
 Psihopatia paranoiaca
Suspiciozitate constant manifesta.
Neincredere in oameni in general si in
prieteni in special.
Ambele se manifesta in variate circumstante
si contexte.
Interpreta actiunile oamenilor ca deliberat
amenintatoare

245
 Psihopatia paranoiaca
La examenul clinic vedem un ins care nu se
poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de
umor, hiperserios, cauta in situatie si
context probele care sa-i sprijine banuielile.
Desi premizele sunt false rationamentele
sale sunt corecte si binedirectionate.
Exprima ganduri care atesta clar proiectia ,
ideile de prejudiciu si idei ocazionale de
referinta.
246
 Psihopatia paranoiaca
Se simt usor atacati, tratati cu lipsa de
respect si reactioneaza in consecinta rapid
cu furie sau printr-o actiune razbunatoare.
Ezita sa faca confidente altora datorita
temerii nejustificate ca informatia va fi
utilizata impotriva sa.
Pastreaza pizma, invidia, nu uita usor
insultele, tratarea cu lipsa de consideratie
este plin de resentimente.
247
 Psihopatia schizoida

Tendinta constanta de-a lungul vietii de a

evita cat mai mult contactele sociale.
Resimt disconfort in a se angaja intr-o
actiune comuna cu altul sau altii pentru ca
sunt foarte introvertiti.
Izolati, excentrici, singuratici.
Afectul ingust, politete manierista

248
 Psihopatia schizoida
La examenul clinic: raceala, rezerva
indepartata, lipsa de implicare in
evenimente cotidiene, distanti, calmi si
tacuti, nesociabili, izolati.
Prefera slujbe singuratice, solitare,
necompetitive.
Este indiferent la laudele sau criticile
celorlalti.

249
 Psihopatia schizoida
Barbatii nu se casatoresc pt ca nu pot
accepta intimitatea, femeile pot accepta
pasiv un barbat agresiv care hotaraste el sa
o ia de sotie.
O inabilitate de-a lungul existentei de a se
infuria si de a-si exprima nemultumirea in
mod direct.
Pot promova sanatatea sau pacea, devin
vegetarieni, se implica in miscari filozofice
250
 Tulburarea schizotipala
Capacitati scazute pentru legaturi apropiate.
Relatii interpersonale deficitare.
Deficit de adaptare sociala cu disconfort
afectiv acut,
Excentricitati comportamentale datorate
unor tulburari cognitve si perceptuale
Clinic: Incepe la adultul tanar, se toceste
relativ dupa 40 de ani
251
 Tulburarea schizotipala
Ciudat in imbracaminte, vorbire, gandire.
Vine in contradictie cu normele sociale in
general acceptatede mediul in care traieste.
Convingeri ciudate, gandire magica
se pot crede inzestrati cu puteri speciale,
paranormale (capacitatea de a comunica
prin ganduri, de a avea clarviziuni,
premonitii) ceea ce ii face sa participe la
practici oculte, religii mai speciale.
252
 Tulburarea schizotipala
Percepe mediul si pe ceilalti ca ostil, e mai
izolat pentru a se apara de sentimentul ca e
obiectul preocuparii speciale a celorlalti
(interpreteaza tot ce fac ceilalti ca fiind
referitoare la ei in sens rau)- aceste trairi
de referinta nu sunt delirante
Limbajul cu stereotipii, metafore, detalii
excesive, face dificila comunicarea cu altii
Nu ajung la incoerenta ideo-verbala.
253
 Tulburarea schizotipala
Prefera izolarea sociala pentru a evita
anxietatea generata de relatiile sociale pe
care le suporta greu
Afectivitate rece, distant
Pot avea uneori scurte episoade psihotice
avute
Mai pot avea iluzii cu continut somatic,
fenomene de derealizare, depersonalizare.

254
 Psihopatia histerica
Comportament dramatic, colorat,
demonstrativ aratat de o persoana
extraverta, excitabila, excesiv de emotionala
Inabilitate de a mentine o relatie profunda,
care sa presupuna un atasament efectiv real
si autentic.
Comportament evident de atragere a atentiei
Tind sa-si exagereze sentimentele si
gandurile
255
 Psihopatia histerica
Daca nu li se acorda atentie vor plange, vor
fi indispusi, vor acuza pe altii
Comportament seductiv, erotizand adesea si
relatia terapeutica. Pot fi disfunctionali
sexual: femeile anorgasmice, barbatii
impotenti.
Relatiile lor emotionale sunt superficiale, ei
fiind orgoliosi, preocupati de sine,
nestatornici si schimbatori.
256
 Psihopatia histerica
Au o puternica dependenta, neavand
capacitatea de a-si amana gratificarea unei
dorinte si nici toleranta la frustrare
Definitie (Chodoff): Egocentrism
Histrionism=teatralism+ hiperexpresivitate
mimica+plasticitatea atitudinii corporale +
dramatizarea relatarii prin intonatiile vocii+
recursul la formule de limbaj menite sa
frapeze auditoriul
257
 Psihopatia antisociala
Acte repetate antisociale sau criminale
Incapacitate de a se coforma normelor
sociale inca din adolescenta (chiul de la
scoala, fuga de acasa sau din caminul de
copii)
Comportament iresponsabil sau antisocial
inaintea varstei de 15 ani (chiul, absente,
somaj)
258
 Psihopatia antisociala
Ignorarea normelor sociale: ocupatii ilegale,
cu/ fara arestari, ranirea altora, furturi
Incapacitate de a-si face si urma un plan de
viitor
Calatorii din loc in loc fara un scop anume
Mincinos, lipsit de remuscari
Nu a avut niciodata o relatie monogama
totala mai mult de un an
Indiferent fata de propria sa unitate
259
 Psihopatia dependenta
Tendinta de a se subordona altora
Ii lasa pe altii sa decida in legatura cu slujba
lor, cum sa traiasca etc.
Nu au incredere in ei insisi si cer avizul
altora/ asiguarari de la altii
Au dificultati in a initia proiecte proprii
Pasivitate, sugestibilitate
260
 Psihopatia dependenta
Se tem sa nu fie abandonati
Usor legati de criticismul sau dezaprobarea
altora
Pot trai o stare de disconfort cand raman
singuri chiar pentru o perioada scurta de
timp
Paseaza altora responsabilitatile proprii in
domeniile importante ale vietii lor
261
 Psihopatia evitantanta
Senzitivitate extrema la respingerea de catre
altii
Nu au prieteni apropiati, confidenti (altii
decat rudele de grd. I)
Nu stabilesc relatii cu altii daca nu sunt
siguri ca acestia au o parere buna despre ei
Evita activitatile sociale/profesionale care
implica relatii interpersonale importante
262
 Psihopatia evitantanta
Ambarasati, anxiosi, plang, blushing in fata
altor oameni
Exagereaza pericolele potentiale , pot anula
intalniri importante pentru ca anticipeaza ca
vor fi depasiti, epuizati de efortul de a le
face fata
Reticenti in diferite situatii sociale de teama
de a spune ceva nepotrivit (foolish)

263
 Tulburarea de personalitate
obsesionala
Perfectionism care interfera cu indeplinirea
sarcinilor, indica incapacitatea de a termina
o actiune sau proiect datorita imposibilitatii
realizarii propriilor standarde impuse
Preocupare excesiva pentru detalii, reguli,
liste, scheme
Devotiune excesiva asupra muncii (cu
ignorarea distractiilor din timpul liber)
264
 Tulburarea de personalitate
obsesionala
Indecizie
Retragere emotionala cu ingustarea
afectelor
Scrupulozitate, hiperconstiinciozitate
Inflexibilitate in materie de moralitate/
principii etice/ valori
Lipsa generozitatii in privinta timpului,
banilor, cadourilor
265
 Tulburarea de personalitate
pasiv-agresiva
Comportament care exprima o agresivitate
subiacenta si care este exteriorizata pasiv
Obstructionism+amanare+taraganare+
incapatinare+ ineficienta
iritabil, suparat, ursuz, imbufnat
Protesteaza fara justificare
Crede ca face mai mult decat cred altii ca
face
266
 Tulburarea de personalitate
pasiv-agresiva
Se simte ofensat, iritat, jignit cand altii ii fac
observatii utile
Obstructioneaza eforturile altora, le
saboteaza prin inactiune sau proasta sa
actiune
Critica in mod nejustificat, batjocoresc,
dispretuiesc pe cei aflati in pozitii sociale de
autoritate
267
 Tulburarea de personalitate
borderline
E situata la granita dintre psihoze si nevroze
Carcaterizata prin afect, dispozitie,
comportament, relatii obiectuale, imagine
de sine extrem de instabile
Denumita si Schizofrenie ambulatorie,
personalitate instabil emotional, caracter
psihotic

268
 Tulburarea de personalitate
borderline
Foarte labili emotional, cu mari oscilatii de
dispozitie
Pot face episoade micropsihotice
(simptome psihotice trecatoare)
Comportament foarte impredictibil
Acte autodistructive repetate
Difuziunea identitatii = se plang de lipsa
unui sens real al propriei identitati
269
 Tulburarea de personalitate
borderline
Sentimente de goliciune, plictiseala
sufleteasca
Impulsivitate in cp 2 domenii care pot
deveni autoprejudiciante ca: cheltuirea
banilor, sex, uzul de substante, furtul din
magazine, abuzul de bautura si mancare
Relatii interpersonale instabile/intense
caracterizate prin alternarea intre extreme
270
 Tulburarea de personalitate
borderline
Supraidealizare Devalorizare
Furie nejustificata si intensa/ pierderea
controlului
Amenintari repetate cu suicidul
Comportamente sau eforturi de automutilare
Eforturi frenetice, violente de a evita
abandonul real/imaginar
271