1.

Idei delirante expansive: marire, bogatie, inventie si grandoare in manie, schizofrenie, paranoia, reforma, filiatie,
erotomanice, mistice, religioase. 2. idei delirante si depresive: persecutie,revendicare , gelozie, transformare si posesiune(delir metabolic si zootropic) , relatie (atitudinile, comportamentul, discursul celorlalti face referire la el), autoacuzare si vinovatie, hipocondriace(boala, defecte fizice), prejudiciu, negate 3.Tb.de limbaj: a. logoreea=cresterea ritm verbal ca o consec. a cresterii ritm ideativ(sdr. Maniacal, schizo paranoida asoc. Cu excitatie psihomotorie, intoxicatii usoare, sdr de agitatie psihomotorie) b. bradilalia=incetinirea ritm verbal (depresie, vorbire monotona, ritm scazut cu pauze,alterari cantitative ale constientei , demente incipiente, stari postcritice in epilepsie c. negativism verbal: suspendarea comunicarii verbale (sdr catatonic,forma catatonica a schizo, tumori cerebrale, infectii oculare) d. salata de cuvinte = incoerenta verbala extrema e. jargonafzia = mania supraacuta schizofrenie , f. verbigeratia = juxtapunere de cuvinte fara nici o legatura g. stereotipii verbale = repetare automata, ilogica, a unor cuvinte sau propozitii care nu au continut ideativ (schizophrenia reziduala, sindr catatonic) h. neologisme = cuvinte nou formate de pacient (schizophrenia reziduala, paranoia) i. ecolatia= sdr ecopatic din sdr catatonic (repetarea cuvintelor interlocutorului) dementa j. sel =vorbeste de unul singur(schizo reziduala/ dezorganizata) 4. Hipertimiile negative: a.depresia= trairea intensa a unei dureri morale, a inutilitatii, devalorizarii, pe fondul unei dispozitii deprimate; incetinirea ritmului ideativ; inhibitie motorie (pleoape lasate, expresie negative, comisuri bucale coborate, frunte incruntata, umeri lasati, cap plecat, membre inerte); diminuarea gesticii, vorbirii, hipersomnie /insomnie. b. anxietatea= teama difuza, fara obiect, irationala insotita de o puternica neliniste psihomotorie, resimtita ca iminenta unui pericol, mobilizare continua si nemotivata, oftat, cresterea ratei pulsului, mictiuni mai frecvente (tb. nevrotice, tb. anxioasa generalizata, atac de panica, depresii, debut schizo, dementa, alcoholism, sevraj) c. fobii= stare afectiva de teama pato cu obiect prcis, de intensitate disproportionate fata de obiectul respective, cu alterarea continutului gandirii; ex : agoraphobia, claustrophobia, androfobia, 5. Hipertimiile pozitive : a. dispozitia expansiva= cresterea ritmului ideativ, tonus mai bun, active motorize mai buna b. euforia= veselie pato ( sdr maniacal, idei delirante ) ; fonduri organice :intox acuta- alcool, cofeina, morfina, demente -senile, vasc, posttraumatice, oligofrenii, tb vasculare cerebrale 6. Disforia= forma mixta de tb a afectivitatii (interferenta iritatiei cu tristetea ) ; dispozitie proasta , neplacuta, combinata cu tristete, anxietate, iritabilitate, uneori insotita de neliniste psihomotorie ( in per intercritice epilepsie ,sevraj alcoolism, encefalopatie post TCC) 7. Paratimiile= afectivitate paradoxala ( stari reactive ,schizo) : - ambivalenta afectiva= 2 stari afective opuse calitativ -inversiune afectiva= transf unui sentim firesc de iubire in ura 8. Disbuliile= tb de vointa -hiperbulia= cresterea fortei volitionale (toxicomania defensiva si activa cu scopuri negative, paranoia activa pozitiva ) -hipobulia= afectarea predominanta a vointei active ; indecizie; ezitare; ineficienta (stari nevrotice, toxicomani, psihopati, oligofreni, maniaci ) -negativismul, opozitionismul= scaderea vointei active din schizo (mixta si de comportament) -abulia= scaderea vointei active pozitive, lipsa de initiativa, incapacitatea de a actiona (catatonie, depresii profunde) -sugestibilitatea= scaderea vointei active si defensive, lipsa atitudinii personale, a consecventei in anumite scopuri 9. Tb. mimicii=cantit si calitative -cantitative: a. hipermimiile= / localizate (mistici, deliranti, halucinati, isterici, psihastenici- mimica compensatorie ) // generalizate(maniacali) b. hipomimiile= facies lami (masca paralitica prin hipotonia musc faciale=> aplatizare expresie faciala ); stari confuzionale, oligofrenie, demente. -calitative=paramimiile fac parte din parakinezii, miscari cu pervertirea sensului si continutului natural si logic ,alaturi de manierisme=pervertirea sensurilor simple; stereotipii de pozitie/miscare= repetarea inutil si inadecvat situatiei a acelorasi manifestari . Mimica de imprumut = expresii controlate deliberat cf unui scop (mitomanie, superestimari, isterie) . Ecomimia=cresterea sugestibilitatii din catatonie ( "reflectare in oglinda" in stari dementiale profunde)

. Hemimia= persistenta unilaterala a expr mimicii . Neomimia= bizara, neobisnuita . Jargonomimia= expr multiple,neinteligibile . Psitacismul mimic=hipermobilitate inexpresiva si de neinteles 10. Hipokineziile=stare de inhibitie psihomotorie caract prin lentoarea miscarii, scaderea cursului ideativ, saracirea expresivitatii mimico- pantomimice, bradilalie. -Akinezia= abolirea activitatii: 1. baraj motor (oprirea brusca, aleatorie a oricarei miscari, inclusiv a vorbirii) 2.( diminuarea pana la disparitie a oricarui gest sau activ motorie) -Stupoare (imobilitate cvasicompleta , inertie motorie, nu raspunde la solicitari, react vag, tardiv, mimica impietrita intro expresie de durere/ anxietate/ amimie). In: isterie, melancolie, catatonie -Catalepsie: 1. imobilitate completa( inhibitie motorie cu hipertonie musc) 2. flexibilitate ceroasa (misc se fixeaza in atitudine) -Negativism= rez activa/ pasiva la orice stimul extern (verbal, alimentar, motor). In: schizo, stupoare melancolica, oligofrenie. 11. Sdr de agitatie psihomotorie= expresie motorie mai mult sau mai putin tulburata, dezordonata, iesita de sub controlul involuntar printr-o stare afectiva partic si halucinatorie, deliranta ; destructurare in mai multe/ mai putine grade a constientei ; reactie la factorii psihotraumatizanti. Caract prin : vivacitate crescuta, nerabdare, ton ridicat voce, logoree, exacerbarea memoriei si ideatiei, mobilitatea afectelor, miscari/ mimica/gesturi bruste, necontrolate. Apare in : intoxicatii ( CO, eter, belladona, droguri, delirium tremens, medic.) infectii soc chi epilepsie acces maniacal schizo sdr demential psihopatie histrionica 12. Disprexiile= tb de atentie -cantitative: 1. hiperprexii= de ob selective. In : depresia melancoliforma, fobii, paranoia, obsesia, hipocondria. 2. hipoprexii:grad extrem= aprexia. In:anxietate, oligofrenii, dementa , neurastenie. -calitative= paraprexii= disociere dintre spontana si cea voluntara. 13. Tb cantit de perceptie - hiperestezia= suprasensibil la stimuli subliminali (debut b interne sau psihice); cenestopatia=tb constienta cu critica perceptiilor intero/ proprioceptive , constand din senzatii penibile difuze fugace care apar fara modif organice obiectivabile (nevroza astenica) - hipoestezia= in atacuri de inductie hipnotica ,schizo, ligofrenie, isterie, dementa 14. Iluziile= interpretarea eronata a unui stimul senzorial existent in campul de perceptie : -fiziologice = distanta mare, lumina insuficienta, oboseala ;persoana poate realiza si corecta iluzia -patologice : - exteroceptive : /vizuale: /metamorfopsii ( micropsii, macropsii, anacropsii ,dimegalopsii=deformari). In: psihoza organica , false:// proportii (departare/ apropiere) //false recunoasteri (manie, confuzie, Korsakov) ////iluzia de persoana- iluzia sosiilor =sdr Capgras - iluzia Fregoli :persecutor unic cu mai multe chipuri /auditive: departe/ aproape /adresari injurioase / olfactive(paraosmii)- si mirosul poate fi influentat - interoceptive= percepere eronata functionare organe. In : schizo, paranoia, stari confuzionale; cenestopatia 15. Halucinatiile psihosenzoriale :caracter de senzorialitate, de obiectualitate; proiectie spatiala,; bv convins de ele; rezonanta afectiva; comport halucinator /exteroceptive : - auditive :elementare- foneme sau sunete complexe- verbale favorabile/ nefavor In: afect ORL, stari confuz, delirium tremens, schizo, depresie psihotica -vizuale :rare, anxiogene, liliputane/gulliveriene In : delirium tremens=zoopsii, opium -olfactive si gustative: neplacute In : criza uncinata , delir persecutor, confuziii -tactile: In : intox cu cocaina, halucinoze alcoolice /interoceptive :schimbarea pozitiei/ absenta unor organe / transformarea organismului in animal

16 Pseudohalucinatiile= nu au caracter de obiectualitate. Se petrec in inter corpului : bv "vede si aude cu ochii mintii" -auditive :ecou/ sonorizarea gandirii (sdr de automatism mental Kandinski) -vizuale - tactile -interoceptive -kinestetice 17.Tb cantitative ale memoriei : -hipoamnezia= diminuarea usoara, trecatoare a capacitatii de retinere si evocare mnezica -fizio: oboseala -pato :intarzieri mintale, involutie -amnezia= scadere importanta a memoriei cu amprenta pe activitatea individului. 1. anterograda: de fixare ;info recente. In: Korsakof, tb confuzionale 2. retrograda :de evocare ;info vechi. In: tb organice, stari predementiale, Korsakof netratat 3.antero/retrograda: "pustiu mnezic". In :toate tipurile de dementa 4. lacunara :hiatus mnezic. In: criza epileptica, black-out alcoolic 5. tematica :afectiva -electiva -hiperamnezia: insotita de hiperprosexie.In : paranoia, oligofrenie- idiotii geniali 18. Paramneziile= tb sintezei trecut-prezent sau inlocuirea amneziei generale cu inventii. 1. confabulatia=halucinatii de memorie; semn cardinal in sdr Korsakof -3forme: fapte posibile/ fantastice(delir fantastic)/onirice 2. ecmnezia= tb globala de confundare trecut-prezent 3. false recunoasteri, identificari : epilepsia temporala, manie, sdr Korsakof, demente usoare 19. Tb cantitative de gandire prin cresterea ritmului ideativ 1. tahipsihia=accelerarea usoara a ritmului ideativ. In: sdr maniacal, schizo la debut, intoxicatii usoare, stari de epuizare 2. mentism= forma partic de accelerare; bv descrie un automatism mental pe care nu-l poate controla-sdr Kandinsky 3. incoerenta / "fuga de idei" =in forma agitata a schizo. Are 3 forme -salata de cuvinte -jargonafazia -verbigeratia 20. Ideea obsedanta =asediaza gandirea =mare suferinta pt bolnav =se impune constiintei =bv in total dezacord, continut contrar firii lui In: nevroze, depresii, debut schizo(tb obsesiv-compulsive):indoieli/amintiri/actiuni obsesive 21. Ideea prevalenta=anticamera ideii delirante; se impune cu forta pacientului care lupta sa o puna in practica( idee credibila). Ex. : gelozia, fanatismul. In: involutie, alcoolism, delir paranoic 22. Def ideii delirante =perturbare calitativa grava a gandirii a. convingerea/ certitudinea deliranta=ideea pune stapanire pe bv b. incorigibilitatea=nu e influentabil c. imposibilitatea continutului d. modificarea comportamentului 23. Tb motorii specifice: 1. impulsiune=nevoie imperioasa si brutala de a indeplini un act antisocial, agresiv sau absurd. In:epilepsie, psihopati, betie acuta, schizo, manie, dementa. 2. raptusurile=manifestare impulsiva paroxistica in cursul careia subiectul este manat de o irezistibila emergenta emotionala astfel incat actioneaza exploziv In: stari confuzionale, catatonie, nevrotici, forme grave de psihopati, intoxicatii, alcoolism cronic. 3. stereotipii = miscari repetative, adesea bizare, fara scop, intodeauna aceleasi, care subliniaza discursul sau compotamentul pacientului. In: schizo-disocierea intra-psihica, ambivalenta. 4. manierismul = expresivitate gestica, atitudine absurda care face comportamentul si mimica nenaturale, pretioase. 5. bizareria = grad mare de manierism pana la disparitia componentei logice a gesturilor, miscarilor, mimicii. 6. ticurile = miscare anormala, supraadaugata unei activitati motrice normale, inconstienta, brusca, spasmodica la un subiect jenat de prezenta lor si care incearca sa se opuna (b ticurilor= maladia Gilles de la Tourette) 7. comportamente rituale=ritualuri de linistire, rit repetitive si invadatorii parazitand activit normale cu caracter obsesional. 24. Clasif psihotropelor A. PSIHOLEPTICE= inhiba activitatea SN prin : -scaderea vigilentei

-reducerea performantelor intelectuale -sedare emotionala 1. hipnotice 2.neuroleptice(NL) 3. tranchilizante B. PSIHOANALEPTICE= stimuleaza activitatea SNC prin: -cresterea vigilentei -ameliorarea dispozitiei -cresterea randamentului 1. antidepresive 2. psihoenergizante C. PSIHODISLEPTICE=dau tb. calitative ale activitatii psihice, in special in domeniul perceptiei/dispozitiei/ gandirii Clasif hipnoticelor: induc/ faciliteaza instalarea unei stari ce seamana cu somnul normal in caracteristicile saleEEG. A. BARBITURICELE: traverseaza BHE ; puternice inductoare enzimatice ; scad pe EEG cantitatea totala de somn paradoxal(REM). Ef secundare: somnolenta matinala/ vertij/ cefalee/ tb de coordonare si echilibru ---mai ales la compusii cu eliminare rapida=PENTOBARBITAL, SECOBARBITAL/SECONAL, NEODORM/NEMBUTAL Ex.: AMOBARBITAL/DORMITAL, FENOBARB/ GARDENAL B. NONBARBITURICE(BZD HIPNOTICE) Ex.: NITRAZEPAM, FLUNITRAZEPAM, TRIAZOLAM C. NONBARB/NONBZD : GLUTETIMID 25. Neuroleptice (antipsihotice traditionale ) -blocheaza sist dopaminergice centrale (nigrostriat, mezolimbic, mezocortical, tuberoinfundibular) -unele au si act colinergica si noradrenergica =>ef neuro, neurovegetative, neurohormonale -potenteaza efectele sedative ale altor depresoare centrale -act adesea si pe receptorii alfa-adrenergici -inconstant au activ anticolinergica, antihistaminergica, antiserotoninergica Clasificare: A. NL SEDATIVE: CLORPROMAZINA B. NL POLIVALENTE(incisive): HALOPERIDOL C. NL DEZINHIBITORII( act dezinhibatorie=doze mici ; act antideliranta=doze mari): SULPIRID Tratament de mentinere : previne recurenta psihotica si respitalizarea schizo; pacienti la primul episod=1-2 ani; episoade multiple=5 ani. Intreruperea tratamentului=> creste rata recaderi + forme mai severe cu risc de comport antisocial. 26. Efecte secundare NL 1. NEUROLOGICE :-efecte extrapiramidale precoce: dischinezia acuta=crize oculogire, plafonarea privirii, hiperextensie nucala si a musculaturii axiale; survin fara supradozaj datorita sensib individuale; -sdr parkinsonian=dischinezie tardiva. SDR HIPERKINETIC cu maleza generala, jenant pt pacient (tahikinezie, akatisie) DISKINEZIA TARDIVA: modif motorii hiperkinetice in reg buco-linguo-masticatorie, musc axiala, mb inferioare +/- miscari coreiforme 2. ANTICOLINERGICE PERIFERICE: uscaciunea gurii, disfagie, constipatie, dific de mictiune, cresterea P intraoculare, midriaza, tb de acomodare, scaderea transpiratiei, ef centrale (delirium anticolinergic)-dezorientare, confuzie, tb de memorie, agitatie,productivitate psihotica 3.CARDIO-VASC : hTA orto 4. TEP 5.h TERMIE 6. FOTOSENSIBILIZARE 7. ENDOCRINO: amenoree, galactoree. Ginecomastie 8. HEMATO: leucocitoza, leucopenie 9. HEPATOTOXICITATE: ictere colestatice 10. HIPOSIALOREE 11. CRESTERE PONDERALA 12. DISFCTIE sexuala: scadere libidou, tb erectie, ejaculare, orgasm 13. SDR NL MALIGN(SDR paloare-hipertermie) t>40 grade AV=140-160 Paloare/ polipnee/ instabilitate TA/ modif constiinta si adinamie extrema/ creste CPK sau mioglobinurie/ acidoza metabolica Instalare in 36-48 h la un bv tratat mult timp cu NL/ la schimbarea NL/ la un bv niciodata tratat si primind NL de 2-3 S 27. Indicatii+ contraindicatii NL I : -toate starile psihotice -toate formele de schizo - depresia cu factori psihotici - sdr organice cu simptome psihotice : delirium t, agitatia din Coreea Hungtington, maladia Tourette

CI :- b neuro evolutive(Parkinson, scleroza in placi) -glaucom -porfirii -I Renala - IH - coronaropatii -varstnici : se impune diminuarea posologiei 28. Tranchilizantele = gru p heterogen de psihotrope psiholeptice =fctie de posologie: ef hipnotice/sedative/ miorelaxante/anticomitiale MEPROBAMAT= redutabil potential de abuz si simptome de sevraj ANTIHISTAMINICE=anxiolitice ineficiente BZD= ef sec mai putine, mai sigure in supradoza, mai putin capabile de a induce dependenta =au 4 actiuni:anxiolitica/ miorelaxanta/anticonvulsivanta/ sedativ-hipnotica =se recom adm pe per scurte si intreruperea treptata Indicatii: -combaterea anxietatii in general -schizo( ca hipnoinductoare+ pt combatere ef secundare NL) -delirium tr -depresii -nevroze -insomnii 29. Antidepresivele: act timoanaleptica prin inhibitia recaptarii NA +/- SEROTONINEI ; inhibitia catabolismului intracerebral al neurotransmitatorilor 1. AD TRICICLICE: AMITRIPTILINA/ DOXEPINA/ IMIPRAMINA. Ef sec: supradozare+ fen anticolinergice(vezi la 26)+hTA+ metabolice+ endocrino 2. AD TETRACICLICE: AMOTRIPTILINA 3. IMAO: dau HTA paroxistica grava 4.INHIBITORI SELECT AI REC SEROTONINEI: FLUOXATINA, PAROXATINA( Prozac, Zoloft). Ef sec: agitatie, anxietate, insomnii,sdr serotoninergic=confuzie, neliniste, mioclonii, hiperreflexivitate. Ortotimizantele=> LITIUL=manie+ prevenire recurente tb bipolare. Ef sec: tb digestive, sdr poliurie-polidipsie, crestere ponderala, tremor digital. Este CI in sarcina( =teratogen) 30. Terapia electroconvulsivanta= adm de socuri electrice pt obtinerea unor crize asem cu grand-mal. Se modif BHE cu o mai buna absorbtie a anumitor substante. Se aplica in 6-8-12 sedinte la 2 zile interval. Rezultatele apar la al 3-lea soc. I: cazuri speciale(urgente)=depresia cu suicid sau rezist la tratament, schizo catatonica. R. adverse: tb de memorie reversibile( 3L) 31. Betiile 1. simpla( acuta/ comuna /vulgara_) cu 2 faze: vesel-trist 2. profunda :cantitate mare de alcool in timp scurt=> coma alcoolica 3. patologica: la non-alcoolici cu cantit mici de alcool pe fond de pato SNC (epilepsie, encefalopatie). La scurt timp dupa ingestie dezvolta o stare crepusculara, epileptoida, insotita de confuzie mentala de tip oniroid, halucinator- delirant, cu fapte antisociale grave si apoi in mod absurd adorm la locul respectiv. Episoadele sunt insotite de amnezie lacunara. 32. Sdr demential reprezinta deteriorarea extrema a persoanei, o coborare in sd axial catre limita de jos, adica se coboara de la inteligenta la absurd, la minimalizare. Tabloul poate fi agravat si accelerat in evolutie de episoade acute.Evol sus 3 tipuri ppale: 1. sdr demential partial din ATS; 2. dementa globala de tip senil 3. dementa de tip Alzheimer 33. Sdr nevrotic : se caracterizeaza printr-un conflict interior nerezolvat ce det suferinta psihica si corporala.E adesea mascat si suporta explorari inutile , formand >50% din consultatiile de interne, endocrino, neuro si chiar neurochir.Se cronicizeaza, se invalideaza, se pot decompensa psihotic si constituie o clasa de nefericire greu de satisfacut pe termen lung.de aceea fac si obiectul "med alternative" si sunt supusi la toate procedeele care "fac minuni" In esenta este o slabire a eului, o neincredere in propriile forte, o descurajare, o umilire, o sfortare, un fel de agatare de existenta, de mentinere a sit sociale, a familiei, o implorare a compasiunii. Semiologia e polimorfa si labila si indata ce e combatut un simptom fondul anxios gaseste alta iesire.Nevroticul poate sa ramana necunoscut pt ca are o aparenta somatica si nu se marturiseste sau pur si simplu poate sa isi ignore propria nevroza si sa nu isi dea seama de ea dupa ce s-a insanatosit sau poate sa se prelungeasca intr-o dezvoltare nevrotica ce implica o deformare definitiva nu numai a aptitudinilor ci si a caracterului. Sdr nu e mai grav decat cel psihotic, dar exista posibilitatea unor greseli: este substituit de sdr psihopatic, iar el substituie sdr psihotic. Este descris in cadrul psihigeniilor si considerat in primele 6 L de desfasurare o reactie la stress ; intre 6L- 3ani =nevroza pp-zisa ; dupa 3 ani = dezvoltare nevrotica. Nu este un sdr omogen si cu cat se indeparteaza de neurastenic catre obsesivofobic si isteric, fact externi psihogeni se

combina si cu o vulmerabilitate personala cu o tendinta caracteriala avorizanta. De aceea la acelasi stress unii raman achilibrati iar altii fac variate nevroze inclusiv sdr psihosomatice.De asemenea sdr nevrotic se poate intalni si in debutul psihozelor sau al dementelor cand este o masca inselatoare. 34. Sdr psihopatic: se caracterizeaza prin aptitudini intelectuale suficiente integrate insa intr-un caracter dizarmonic. Dizarmonia este data in fiecare tip de psihopatie de o anumita trasatura de caracter : -in psihopatia paranoida = supraestimarea propriului eu cu subevaluarea celorlalti -schizoizi =dificultatea de comunicare -epileptoid =aderenta si impulsivitatea -isteric = demonstrativitatea -antisocial =agresiunea -borderline = instabilitatea -dependent = dependenta de altii -evitant = insuportabilitatea implicarii -fobic = frica de anumite situatii -pasiv-agresiv= duplicitatea

Aceste trasat dominante nu pot fi stapanite sau moderate si pe langa suferinta pe care o impun, fac rau si celorlalti. Subiectii respectivi au discernamantul pastrat. O parte se pot decompensa psihotic ( schizoizii, distimicii). Daca pana la proba contrarie ei trec drept normali, determina totusi o poluare , un fel de "totul e permis", o coruptie pana la a pune intr-o situatie penibila pe normali care, ramanand in limite obisnuite, nu ajung la aceeasi prosperitate. Sdr rezulta aici dintr-o anomalie comportamentala, biotipica cat si printr-o anomalie castigata, printr-un deficit de educatie de tip sociopatic. Pt a evita o etichetare exagerata, dgn e mai bine sa fie pus dupa o examinare biografica cat mai extinsa care sa cuprinda si posibilele acte savarsite.Deci psihopatul are un stil ,un pattern , un model pervasiv, cu mici variatii de-a lungul existentei si isi repeta malignitatea in acte compulsive, oarecum marcate de destin, cu o vointa centrata subetic. 35 Sdr psihotic autentic e reprezentat de psihozele endogene (schizofrenia, psihoza maniaco-depresiva, paranoia, parafrenia). El presupune delirul sau delirul si halucinatia, adica o deformare grava calitativa a realitatii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii. De aici alienarea, instrainarea, indepartarea de gandirea comuna; colaborarea si dialogul devin distorsionate ; existenta sociala devine adesea dificila, conflictuala, periculoasa, agresiva si chiar antisociala. Motivatiile actelor sunt patologice, discernamantul e compromis si se ajunge la iresponsabilitate si izolare cvasidefinitiva. S-a vorbit de un "proces de psihoza" in contrast cu "reactia conflictuala " in nevroze deducandu-se ca sdr psihotic e prin definitie endogen daca este ininteligibil si reactiv daca este inteligibil ( o distinctie de mare valoare prognostica) Expresia sdr psihotic se poate face prin aproape intreaga gama de sindroame. Conteaza totusi sdr persistent, dominant si caracteristic pt entitate cum ar fi: -disociativ sau delirul primar pt schizofrenii -sdr de exaltare pt manie -sdr de persecutie pt paranoia Sdr psihotic reactiv contine un conflict real, iar cel psihotic de natura isterica se intaln in anumite imprejurari (detentie). 36. Clasificarea dependentei medicamentoase - categ 1 = opiacee - categ 2 =barbiturice si tranchilizante -categ 3 =cocaina - categ 4 =marijuana -categ 5 =amfetamine -categ 6 =LSD -categ 7 =Khat ?? -categ 8 =tutunul -categ 9 = cafeaua

37. Delirium tremens : -febra, tremuraturi, halucinatii vizuale (zoopsii), onirism, delir fragmentar cu amnezie, stare grava. -durata =2-3 zile -tratament: hidratare masiva +vit. B1+ tranchilizante (Meprobamat,Diazepam) !!!! Nu barbiturice, neuroleptice. 38. Dementa alcoolica: consumul cronic de alcool conduce la deteriorarea functiilor cognitive cu declin general al funct sociale, ocupationale di de autoingrijire, mimand semnele incipiente din d Alzheimer. Spre deosebire de aceasta, evolutia incetineste la oprirea consumului , dar revenirea la starea premorbida este incompleta. Tabloul clinic este de severitate medie, non-evolutiv sau usor progresiv incluzand hipomnezie, confabulatie, dezorientare, retard psihomotor, stereotipii ; aceste modif intelectuale pot fi insotite de modif neuroanatomice sau neurofiziologice. 39. Dementa Alzheimer : este cea mai grava ; poate fi socotita ca o dementa precoce. Acelasi substrat ca la dementa senila: atrofie globala cu marirea ventriculilor (hidrocefalie interna), microplaci senile, degenerescenta fibrilara. Pe langa dementa senila obisnuita, caracteristic in dementa Alzheimer este sdr neurologic instrumental al celor 3 A :Afazie/ Agnozie/ Apraxie. Incontinenta , emaciere, final prin infectii terminale. Anatomopat :atrofie cerebrala- scade nr de neuroni din cortexul frontal, temporal, parietal / placi neuronale senile argentofile

cu amiloid / corpi vacuolari /scade acetiltransferaza si Ach. Tratament: ARICEPT (DONAZEPIL) 5-10 mg /zi (inhib specific si reversibil al acetilcolinesterazei) 40. Dementa arteriosclerotica multiinfarct are o evol variabila in medie intre7 si 10 ani si combina tb neurologice : AVS tranzitorii/ definitive cu o evol psihica ondulanta caract prin scaderea fctiilor intelectuale, a puterii de concentrare,a memoriei(mai ales a celei recente) si cu crestere a proceselor afective, adica labilitate afectiva, sentimentalism exagerat pana la ras si plans spasmodic pseudobulbar ++ omul imbatranit,cu mers tarsait, pierderea gesturilor fine, modificarea scrisului, scaderi si acuze in toate simturile (nu mai vad bine, nu mai aud bine, fosfene, acufene ), cefalee, ameteli etc. Se pierde enorm, dar totusi se mentine ceva din constiinta propriei persoane.Un vascular poate da raspunsuri uneori mai bune, alteori mai vagi, incomplete=> raspunsuri inegale. Totusi la el fatada poate fi mult timp mentinuta. Nu moare de dementa ci prin faptul ca slabeste, e vulnerabil la infectii si la toata patologia de involutie.Pe acest fond se pot inregistra episoade confuzionale legate de cresteri aleTA sau de procese trombembolice si deci se poate asista in ultimii ani la anumite agravari si nesperate reveniri, vorbindu-se in cadrul acestui tablou clinic de dementa multiinfarct. 41. Dementa Pick: are ca substrat in ppal o atrofie a lobilor frontali si a polului frontal al lobilor temporali. Se caract printr-un sdr apatoabulic in care bolnavele (rap F/B =5/1 ) raman inactive sau chiar la pat, nu sunt agresive si tabloul seamana cu cel al frontalilor (lipsa lob frontal). Pot avea afazie amnestica. Clinic :sdrPEMA =palilalie + ecolalie +mutism +afazie. 42. Complicatiile psihiatrice ale alcoolului : -sdr Korsakof la alcoolici - encefalopatia Gavel ?- Wernicke -dementa alcoolica

- halucinoza Wernicke -paranoia alcoolica - epilepsia alcoolica

43. Halucinoza alcoolica :=sdr paranoid numit gresit halucinoza. Consta in halucinatii auditive cu continut persecutor cu caracter de comentariu la persoana a 3-a ( Benedett a constatat ca in schizo spre deosebire de halucinoza a sunt ordine directe date bolnavului ) .Este o afectare periculoasa antisociala, boln dand curs mesajelor. Este o afectare cronica conditionata si de un teren schizoid (ar face parte din grupul schizofreniilor) 44. Patologia de maternitate : A. tb psihice in cursul maternitatii: legate mai ales de o posibila situatie conflictuala (sarcina nedorita, conflict in familie) si care determina de obicei manifestari indirecte, ascunse. Gravida se poate plange de cefalee, depresiuni, totul se leaga de evolutia normala sau pato a sarcinii: HTA, edeme, risc de eclampsie, frica de ce o asteapta. Conteaza f mult incurajarea ginecologului, asigurarea pac ca sarcina evolueaza normal, pregatirea psihologica a nasterii. Alta frica a mamei este ca in per conceptiei a avut o gripa, a luat medicamente sau a facut ex Rx nestiind ca este insarcinata si face o reactie fobica. Trat este simptomatic. B. tb psihice perinatale (primele 10 zile dupa nastere). Pot survenii confuzii mentale legate de hemoragii masive, infectii, resturi placentare. Confuzia se poate exprima prin : obnubilare, stupoare, tb productive, delirant-vizuale, impulsiuni suicidare, homicidere. Legata de aceasta confuzie e si pruncuciderea.Expertiza trebuie sa dovedeasca retrospectiv ca a fost un episod confuzional.. Maj se remit. Se indeparteaza copilul pt ca este in pericol. C. tb psihice de lactatie (pana la 1 an). Mai ales la primipare, tot in context nefavorabil erup fenomene psihotice de tip depresiv, schizofreniform,paranoid, mai rar maniacal. Prognosticul este foarte rezervat. 45. Tb psihice in HIV : 1. sdr neurasteniform : cefalee, astenie fizica si psihica, iritabilitate, insomnii. 2. stari depresive - frecvent reactive 3. dementa HIV : slabiciune, lentoare, scaderea capacitatii de concentrare, dificultati de rezolvare a problemelor si la citit. Evol rapid progresiva spre dementa globala si moarte. 4. tb psihotice acute :frecvent sdr delirant 5. stari confuzionzle (delirium) Tb psihice sifilis : Stadiul 1 = reactii nevrotice obsesionale pana la suicid (sifilofobie-mai ales la barbati care isi vad leziunea; femeile o constata mai greu) Stadiul 2 =neurastenie cu cefalee care nu cedeaza la trat, iritabilitate, esec intelectual; daca e neglijat dezvolta tb nevrotice caract prin reactii nesfarsite de frica Stadiul 3 =sifilisul cerebral cu meningoencefalita sifilitica cr cu tablouri clinice variate( nevrotice, psihopatice, psihotice) Stadiul 4 = paralizia generalizata progresiva (PGP) asoc sau nu cu tabes dorsal; este o meningoencefalita cronica specifica cu debut polimorf in care la sdr curente(maniacal, depresiv, confuzional) se adauga inexplicabil elem dementiale(absurditati, lipsa simt critic) 46. Sdr crepuscular : are drept caracteristica inceputul si sfarsitul brusc, deci semneaza paroxismul epileptic.Este o echivalenta epileptica si se intalneste la epilepticii manifesti sau la cei latenti revelati de o betie patologica.A 2-a caracter este ca trezirea nu e la fel de sistematica cum este la oneroid, e mai dezorganizata, mai fluctuenta ca nivel, putandu-se intrica cu haluc vizuale, deci se amesteca si cu nivelul oniric,; deaici si explicatia amneziei partiale reale. O alta caract este repetitivitatea identica la acelasi bolnav; violenta este absurda, fara sens.

47. Sdr de automatism mental = asociere de fen psihopatice ce det la pac sentimente si convingeri delirante ca nu mai e stapan pe vointa sa( o forta straina ii dirijeaza gandurile, perceptia ). Pac prezinta pasivitate (I se impun anumite trairi), fenomene de dedublare a gandirii sau ecou, halucinatii verbale (" comentariu" al gandurilor, actelor). Triplul automatism : motor (=ticuri, stereotipii, impulsiuni) + ideoverbal + senzorial (=halucinatii vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile ) 48. Sdr de conversie: caracter atipic, variabil, polimorf.Patogenia nu poate fi demonstrata. Nu respecta conditia afectiunii pe care o sugereaza, exista o somatizare a dezordinii psihice. E legata de situatii conflictuale, dependenta de anturaj, iar manifest sunt modulate in fctie de ce zice o persoana sau alta; nu se pierde contactul cu realitatea Poate sa apara "lesin nevrotic". Simptome : manifestari senzoriale (orbire, surditate, paralizii, afonie, hemiplegie, ticuri, convulsii trasaturi asociative : probleme sexuale, indiferenta fata de simptome mecs disociative- person se descompune in fragmente mari, sugestibilitate, atragerea atentiei Poate avea beneficii primare= prevenirea impulsivitatii cu scaderea anxietatii si secundare =obtinerea unor avantaje din statutul de bolnav (atrage atentia, manipuleaza, se elibereaza de sarcini) 49. Sdr oneroid .invazia inconstientului asupra starii de veghe hu e totala ci partiala=> amestec intre vis si realitate de proportii variateAsemanator visului). Oneroidul nu este oniricul care ignora realitatea ;este mai sistematizat, e o poveste fantastica, o interpretare a realitatii in sensul fantastic, care rastoarna datele realului (in sensul ca ceilalti sunt elementele unui scenariu de film in functie de ce stie si ce a vazut fiecare). Oniricul e fragmentat, nu e o succesiune de imagini, scene de film cum e oneroidul. In descrierea standard boln zace la pat cu ochii deschisi si da impresia ca percepe realitatea inconjuratoare, dar nu comunica. El e prins, e hipnotizat, e iluzionat magic de visul la care sista. De aici rezulta ca boln nu halucineaza ci are o falsa recunoastere continua, o iluzionare sistematica, percepe delirant si este foarte vecin? Desi nu trebuie confundat cu delirul primar. Oneroidul apartine pato acute, dureaza ore sau zile si dupa desfasurarea episodului il povesteste ca pe o poveste minunata care l-a fascinat. Toxicomanul face onirism in abstinenta si face oneirodie agreabila cand isi admin substantele. 50. Sdr oniric : este determinat de invazia totala a constientei normale de catre inconstient in starea de veghe. E o situatie proprie de obicei starilor psihoorganice toxice acute ( delirium tremens ), infectioase (meningaencefalita). Bolnavul nu doarme, dar e ca si cum ar dormi cu ochii deschisi nemaitinand cont de reperele realitatii, fiind animat de visul lui. Onirismul reprez un vis, cel mai frecvent un cosmar care nu e trait ca vis ci este proiectat in realitate, substituind-o, fara sa tina cont de ea. Halucinatia vizuala e fenomenul principal desi pot fi implicati secundar si ceilalti analizatori. Bv traieste o situatie limita din care incearca sa scape, sa fuga pt ca e un delirum cu halocinatii, bv e agitat conform acestei imagistici: e alergat, se lupta cu obstacolele imaginare. Onirismul pune in pericol viata si celor din jur. Se termina de obicei printr-un somn profund, reparator. 51. Sindromul psihoorganic= o tulburare psihica explicata printr-o leziune anatomica sau metabolica in care agentul patogen actioneaza brutal, masiv, global si det o stare de confuzie mentala. 52. Sindromul psihoorganic cronic = Agentul patogen este de intensitate mai scazuta, actioneaza pe o perioada mai lunga, cu actiune mai difuza (peste 6 luni). In deteriorare mentala, sdr demential, oligofrenie. 53. Sindromul psihoorganic de involutie = ultima etapa ontogenetica presupune fen de regresiune anatomofiziologica globala.Aceasta se numeste proces patoplastic? (adica un proces organic care favorizeaza si un dezechilibru psihologic)Exista o involutie fiziologica, deci o scadere a performantelor insa cu o compensare spirituala si o involutie pato in care creativitatea adultului e inlocuita cu o noua dominanta care este corpul, dar nu sub aspect estetic. Problema care se pune este intretinerea, mentinerea corpului , lupta cu deformarea si suferinta corporala. Omul are o constiinta exagerata a corpului lui, asta il ingrijoreaza si incepe sa isi puna problema finala, ajunge la probleme de filozofie, se pune deci problema mortii de care suntem angoasati, nelinistiti si reevaluam viata de pana aici. Exista in psihiatrie 2 cai mari prin care se ajunge la acest final :cea mai frecventa cale este cea vasculara (ateroscleroza sistemica cu deteriorari cerebrale, cardiace, renale cu/fara HTA). A2-a cale este cea degenerativa, globala sau in ppal cerebrala. 54. Cura de dezintoxicare -detoxifierea medicamentoasa este numai primul stadiu al tratam. -un tratam ce se doreste eficace are drept componente de baza consilierea si alte terapii comportamentale. -exista detoxifiere nonsubstitutiva; se face cu CLONIDINA 0.1-0.3 mg /zi, maxim 1mg in primele 3 zile dupa care se continua cu 0.1-0.3 mg/zi ??? - substitutiva cu METADONA (agonist opioid de sinteza cu efecte similare cu ale morfinei ). Desi exista riscul de dependenta la Metadona, sevrajul indus de intreruperea acesteia este mai bland. -planul terapeutic in detoxifierea substit = 4tipuri: a. detoxifiere pe termen scurt- reducerea dozelor intr-o luna sau mai putin

b. detox pe termen lung = reducere doze in interval >1L c. mentinerea pe termen scurt = prescriptie si stabilizare pt maxim 6L d. ment pe termen lung = >6L Indiferent de schema se incepe cu 10-20 mg/zi si se creste zilnic pana la 120mg. Se mai folosesc si medicamente adjuvante : agenti anticonvulsivanti (CARBAMAZEPINA 400-600 mg ; VALPROAT DE NA pana la1000mg/zi) + anxiolitice (BZD) + antidepresive triciclice in doze mici + hipnotice la nevoie. Dupa o per de3-4 S in spital urmeaza cura de consolidare a rezultatelor terapeutice in cadrul careia se continua si cura de dezobisnuire. 55. Cura de dezobisnuire : are drept sop rezolvarea dependentei de substante psihoactive pe termen lung, vizand in primul rand dependenta psihologica. Ea incepe practic odata cu cura de dezintoxicare si se continua si in afara spitalului. Abordarea este medicamentoasa si psihoterapeutica. Pt tratam psihotrop chimioterapia se incepe ca si la cura de dezintoxicare. Modelul este cel pt heroina (Metadona,anxiolitice, antidepresive triciclice, anticonvulsivante). Un rol important revine diferitelor forme de psihoterapie de tip suportiv, de consiliere si pe prim plan la ora actuala de tip cognitiv-comportamental in echipa psihiatru-psiholog-terapeut- asistent social. De asemenea este activ implicata familia care la randul ei poate avea nevoie de consiliere adecvata si rezolvarea situatiilor de criza. 56. Amfetamine(psihostimulante) : se injecteaza IV , dau un tablou de excitatie asemanator schizo paranoide, idei de forta, de grandoare : este agresiv, intolerant, capacitate de efort extrema. Intreruperea poate da psihoze confuzionale de tip delirium, diferentiate de halucinatii. 56. Toxicomania la amfetamine: - amfetamine (psihostimulante) se inj i.v., da un tablou de excitatie asemanator schizofreniei paranoide, idei de forta, de grandoare: este agresiv, intolerant, capacitate de effort extrema - intreruperea poate det psihoze confuzionale de tip delirium, diferentiate de halucinatii 57. Toxicomania la benzodiazepine: - in stadiile incipiente ale intoxicatiei, pacientii prez simpt asemanat intox cu alcool (par beti), acuza ameteala, comport dezinhibat, uneori violent - in stadiile tardive miscarile isi pierd coordonarea si devin mai lente - sevraj: anxietate, agitatie, manif g-I (in prima faza); oboseala, crampe musc, tahicardie, tremor generalizat, hiperreflexie apar ulterior 58. Toxicomania la heroina: - efectul esential este euforizarea - se produce o blanda obnubilare, o usurare de povara subiectiva interna (neliniste, angoasa, depresie, indispozitie si se stimuleaza creatia, imaginatia, visarea) - se poate ajunge chiar la somn, specific somnul cu ochii deschisi - un portret robot al heroinomanului ar putea fi un tanar cu conditie igienica dubioasa, cu apucaturi violente, antisociale, nu poate fi trist, daca il trezesti te omoara pt ca i-ai stricat visul - se incearca substituirea heroinei cu metadona, dar rezultatele nu sunt excelente (60-70% recaderi in prima luna de la abstinenta) 59. Tulb psihice in boala Parkinson: - sunt datorate modif morfopat si funct specifice din bP - dementa in bP apare de obicei, in formele severe si intruneste toate caract unui sd depresiv fara aspecte partic specifice - mai pot sa apara stari depresive 60. Tulb psihice in tumori cerebrale: - semne generale: sd de HIC ( FO-edem papilar,vase turgescente; EEG-unul sau mai multe focare inexplicabile; PEG-asimetrie ventriculara, hidrocefalie interna asim +/- atrofii corticale aferente) - semne neurologice locale: pierdere de constienta sau epilepsii generalizate sau localizate - dpdv psihiatric pot prez un tablou depresiv, sd schizofreniforme, deliruri paranoide 61. Atacul de panica: - episoade recurente de anxietate paroxistica, severa, intense, neliniste, senzatie iminenta de moarte; - apare imprevizibil, nelegat de o circumstanta exterioara; - are caracter crescator (in 10 min atinge maxim) - debut brusc, plapitatii, dureri toracice, lesin, senz de cadere, transpiratii, tremor distal - simte ca pierde controlul, nu mai e stapan pe sine - DSM IV "teama de a nu innebuni" - depersonalizare - uneori dispnee,greata, frisoane - dupa 30min-2h episodul se stinge lasand o stare de usurare, epuizare - se repeta (cateva luni) - apar comorbiditati: depresie, tulb de personalitate - netratata evolueaza ani si se poate complica

- mai des la femei tinere; varsta medie de debut 16-20 ani - sunt studii care atesta o origine genetica 62.Caract clinice ale tulb anxioase generaliz: - teama fara obiect pe care o traieste tot timpul - anxietate nejustificata si persistenta care nu apare limitata la o anumita circumstantatemporala sau ambientala - anxietate "liber flotanta" - se acutizeaza in anumite momente - simptome: palpitatii, ameteli, senzatie de gura uscata, dificultati de concentrare, tulb de somn - in timp duce la scaderea performantelor sociale, personale, de cuplu - se asoc cu: tulb de panica, tulb fobice, depresie, alcoolism, rezolutie cronica 63. Tulb (nevroze) fobice: - teama de un obiect precizat - a) agorafobie=frica de spatii inchise, de multime, de a calatoricu autobuzul, de a sta la rand - este extrem de invalidanta (uneori se pensioneaza) - se asoc frecv cu atacuri de panica - b) fobii specifice-simple =de obiecte ascutite, etc ; apar la copii si adolescenti si dispar la adulti, dar pot persista si la adult - c) fobia sociala= teama de a nu fi umilit, pus intr-o situatie in care subiectul poate fi observat si criticat - se poate ajunge la declansarea unui atac de panica - frecv la adolescenti 64. Caract clinice ale tulb obsesiv compulsive: - prezenta obsesiilor si compulsiilor care se asociaza si persista si induc pacientului o stare de anxietate continua, care pot duce la invalidarea pacientului - compulsii: fizice si psihice - obsesii: tipuri ideativ- luminarea unor teme fobic - de a te imbolnavi de SIDA, de a contamina - pacientul recunoaste ca nu sunt normale, lupta cu ele - se complica cu depresie, alte tulb anxioase - afecteaza adultul tanar, mai frecv baietii - evolutie cronica 2/3, fluctuenta 1/3 65. Caract clinice ale tulb de stress posttraumatic: - apare dupa un stress intens care depaseste experienta obisn - clinic: - retraire mentala a evenimentului sub forma de imagini si ganduri - evitarea oricarei stari evocatoare a evenimentului stresant - aparitia unor tulb neuroveget: somn cu cosmaruri, dificult de concentrare - modif starii emotionale: capacit scazuta de a react emotional - irascibilitate - durata: 1-3 luni - alterarea funct normale - exista o forma cronica peste 3 luni 66. Caract clinice ale tulb de somatizare: - stare de discomfort subiectiv +/- depresie, anxietate, dominata de acuze somatice multiple si care debuteaza inainte de 30 ani - simptome dureroase in orice parte a corpului, dar care nu au niciodata un echivalent somatic - simpt g-I: greata, varsat, intoleranta alimentara - c-v: palpitatii, precordialgii - neurologic: conversii, pareze, parestezii - sexuale: menstruale, de dinamica sexuala - simpt refractare la trat - evolutie cronica - pacient dificil fata de care medicul face contratratament 67. Hipocondria: - preocupare persistenta legata de posibilit de a avea una sau mai multe boli somatice - boala poate deveni prevalenta, chiar deliranta - teama de a face mai multe boli grave (nozofobie) - +/- depresie secundara - pacienti dificili - evolutie cronica, intretinuta de beneficul secundar 68. Schizofrenia paranoida: - cel mai comun - domina sd paranoid, care este cel mai bine exprimat in faza acuta a bolii - exista idei delirante de persecutie, urmarire, otravire, control al gandurilor si ideilor de catre ceilalti, grandoare, misticism, misiune speciala, schimbare corporal ,gelozie, filiatie (nastere ilustra), inventie

, relatii/referinta (la media, TV, oamenii pe strada privesc pacientul cu ostilitate, suspiciune, "intr-un fel anume" 69. Schizofrenia catatonica: - domina tulb psihomotorii, repr de elem sau totalit sd catatonic care poate fi interrupt de per de excitatie violenta (raptusuri catatonice) - negativism - atitudine zi posturi bizare (pt per lungi) - rigiditate - flexibilitate ceroasa (mentinerea membrelor, corpului in pozitii impuse din exterior) - sindrom: ecomimie-ecolalie-ecopraxie - stupor - uneori stereotipii - uneori raptusuri (activit motorie crescuta, aparent fara scop, neinfluentata de stimuli ext - izbucnire brutala, irepresibila, de raptus 70. Schizofrenia hebefrenica (dezorganizata): - debut precoce, insidios (15-25 ani) - domina alterarea afectivitatii (dispozitie superficiala,. Inadecvata, ras prostesc, nemotivat, zambete bizare traducand o atitudine de autosatisfactie, de nimic motivata) - halucinatii efemere, fragmentare - tendinta la solitudine - comportament lipsit de scop, imprevizibil, cu manierisme, grimase - limbaj dezorganizat, stereotipii de fraze incoerente, acompaniate de ras - prognostic rezervat, tocire precoce a afectivitatii si vointei 71. Schizofrenia nediferentiata: - elem ale tulb schizofrene de tip paranoid, catatonic, hebefrenic, dar nu sunt conforme cu nici unul, nu se diferentiaza nici o clara predominenta a unui set particular de caracteristici 72. Schizofrenia reziduala: - coresp stadiului tardiv, cronic, "cicatrizat" dupa multiple episoade paranoide acute floride - consta in predominanta simpt negative: lentoare psihmotorie, hipoactivitate, tocirea afectivitatii (complet aplatizata), slaba comunicare non verbala prin saracire mimica cu privire indiferenta si lipsa modularii vocii, postura pasiva, lipsa autoingrijirii, izolare sociala - gandire saracita cu relaxarea asociatiilor, alogie (gandire ilogica) 73. Ipoteze etiologice in schizofrenie: 1. th. vulnerabilitatii genetice sustinuta de studiile pe gemeni si de adoptie: - gemenii monozigiti au concordanta de 50% pt schizo, fata de dizigoti (14%) - concordanta mai mare pt simptomele negative decat cele pozitive - tendinta monozig de a face tipuri identice de schizo - studiile de adoptie pe copiii proveniti din mame schizo, adoptati imediat dupa nastere, au dem incidenta mai mare decat la copiii mamelor normale 2. th. vulnerabilitate-stres: interact dintre vulnerab genetica si cea indusa de mediul psihotraumatizant (adoptii de la mame schizo de familii normale, au facut mai rar boala decatcei neadoptati, asupra carora au act fact defavorizanti antrenati de existenta unei mame schizo 3. ipoteza dopaminergica: - boala este data de cresterea activit dopaminergice - act neurolepticelor (fenotiazine) dopamino-blocanta - similitudinea psihozelor amfetaminice cu schizo - scaderea metab dopaminei in LCR, plasma, urina dupa trat neuroleptic - cresterea R dopaminergici observata post-mortem in creierul schizo netratati 4. ipoteza serotoninergica prin act neurolepticelor atipice 5. ipoteza neuroanatomica: - implicarea LF (hipofrontalitate la studii de imagistica functionala, constand in scaderea fluxului cerebral prefrontal si scaderea consumului de glucoza, deci a metabolismului, in aceesi zona, chiar in repaus) - lipsa partiala a activarii cortexului prefrontal in timpul testelor functiilor cognitive; hipofrontalitatea ar corela cu simpt negative - largirea spatiilor ventriculare, mai ales la barbati, corelata cu simpt negative - scaderea densit neuronale in anumite arii (frontal, motorie) - reducerea volumului LT 74. Trat schizofrenie: - faza acuta: cura neuroleptica, medicatie antipsihotica atipica, TEC - trat de intretinere - trat psihoterapeutic si de reabilitare 75. Partic clinice ale tulb depresive majore (episodul depresiv major): - episoade depresive/ de pierdere marcata a interesului si a placerii in activit obisn cu evol ciclica a dispozitiei de la eutimie la depresie si apoi la remisiuni (si uneori la hipomanie)

- cand tulb de dispoz este severa, psihotica, se ajunge la perturbareaprof a functiilor cognitive - clinic: - implica invariabil afectarea dispozitiei ca sentimente de depresie in cea mai mare parte a zilei timp de cel putin 2 sapt - diminuarea marcata a interesului si placerii pt toate/aproape toate activit, cea mai mare parte a zilei/aproape in fiecare zi - semne neuroveget sau neurosomatice ale depresiei: - pierdere in G, desi nu tine dieta sau luare in G (cel putin 5% din G in+/-) intr-o luna - scaderea/cresterea apetitului - insomnie/hipersomnie aproape in fiecare zi - fatigabilitate/lipsa de energie - sentimente de inutilitate/ culpa excesiva, inadecvata - ganduri recurente de moarte, ideatie suicidara recurenta, fara un plan anume - inhibitie psihomotorie/neliniste psihomotorie asoc anxietatii de insotire - aceste simpt nu trebuie sa se datoreze doliului, abuzului de subst psihoactive sau unor cauze somatice 76. Ipoteze etiologice ale tulb afective: 1. vulnerabilitatea genetica: - studii fam si de adoptie au aratat un risc crescut la rudele de gradul I, care scade odata cu consagvinitatea; riscul pt tulb afective la rudele grad I ale pac cu tulb depresiva majora este de 3 ori mai mare decat in pop gen, dar mai mic ca pt tulb bipolara - studiile de genetica moleculara arata ca ar fi implicat bratul scurt al cromoz 11 si poate cromoz X in transm bolii bipolare 2. ipoteza monoaminelor: - serotonina ar fi scazuta in fanta sinaptica; este sust de: efectul ISRS, scaderea R 5-HT2 dupa adm antidepresivelor, scaderea metabolitilor serotoninei in LCR-ul sinucigasilor, scaderea triptofanului (precursor al serotoninei) plasmatic la depresivi - NA scaderea niv a fost dovedita prin scaderea 3-methoxy-4-hidroxiphenyl-glycol (MHPG-metabolit al NA) in LCR si cresterea lui in manie; sunt leg funct intre receptorii 5-HT2 si NA - Dopamina sugerata de studii care fac leg intre boala Parkinson (a gg bazali) si depresie 77. Episodul hipomaniacal: - dispozitie expansiva cel putin 4 zile, clar despartita de episodul depresiv; - se intalnesc cel putin 3 din: - grandiozitate/autostima crescuta - scaderea nevoii de somn (ii ajung 3 ore dupa care se simte odihnit) - mai vorbaret decat de obicei - fuga de idei sau senzatia subiectiva de gandire rapida - distractibilitate - agitatie psihomot/cresterea activit directionate (scolare, profesionale, sexuale) - implicare excesiva in activit placute cu mare potential prejudiciant - episodul duce la schimbarea clara in funct individului care nu ii este caract - schimbarea de dispozitie e obs de altii 78.Psihopatia paranoida: - suspiciozitate constant manifesta - neincredere in oameni in general si in prieteni in special - tendinta de a interpreta act oamenilor ca deliberat amenintatoare - se simt usor atacati, tratati cu lipsa de respect si react in consecinta rapid cu furie/razbunare - ezita sa faca confidente dat temerii nejustif ca informatia poate fi fol impotriva sa - pastreaza invidia, nu uita insultele, plin de resentimente - nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor, hiperserios - desi premizele sunt false, rationamentele sunt corecte si bine directionate - exprima ganduri care atesta clar protectia, ideile de prejudiciu 79. Psihopatia isterica: - comport dramatic, colorat, demonstrativ, aratat de o pers extraverta, excitabila, excesiv de emotionala - inabilitate de o ment o rel profunda, care sa presupuna un atasament afectiv real si autentic - comport evident de atragere a atentiei - tind sa-si exagereze sentim si gandurile - daca nu li se acorda atentie, vor plange, vor acuza pe altii - pot fi disfunct sexual: femei anorgasmice, barbati impotenti - act in sensul sexual pt a se asigura ca sunt atractivi pt celalat sex - rel emot superficiale, orgoliosi, nestatornici si schimbatori - au o puternica dependenta, folosesc un limbaj excesiv de impresionist, lipsit de detalii exacte - histrionism=teatralism+hiperexpresivitate+plasticitatea atitudinii corporale+dramatizarea relatarii prin intonatiile vocii+recursul la formule de limbaj menite sa frapeze 80. Psihopatia antisociala: - acte repetate antisociale sau criminale, dar nu sunt sinonime cu criminalitatea - incapacitatea de a se conforma normelor sociale demonstrate inca din adolescenta (chiuleste de la scoala, fuge de acasa) cel putin pe durata unei nopti si cel putin de 2 ori, cruzimi fata de animale, implicare in viol, distrugere deliberata a bunurilor altuia, vatamare corporala,furturi

- pattern de comportament iresponsabil/antisocial inaintea varstei de 15 ani - ignorarea normelor sociale, ocupatii ilegale, cu/fara arestari, ranirea altora - incapacitatea de a-si face si urma un plan de viitor - calatorii din loc in loc fara un scop anume si nu in cautarea unei slujbe, fara sa stie cand I se va termina calatoria - totala lipsa de respect fata de adversar, mintind mereu - nu a avut niciodata o relatie monogama totala mai mult de un an - lipsit de remuscari (considerandu-se indreptatit sa faca rau altora) 81. Psihopatia schizoida: - tendinta constanta de-a lungul intergii existente de a evita cat mai mult contactele sociale - resimt discomfort in a se angaja intr-o actiune comuna pt ca sunt foarte introverti - afectul ingust - apar izolati, excentrici, singuratici din afara - distanti, calmi si tacuti, nesociabili - isi urmeaza existenta cu o remarcabila lipsa de nevoi afective, de a avea legaturi emotionale cu altii - prefera slujbe singuratice, necompetitive, in locuri izolate care pt altii ar fi de neacceptat - este indiferent in laudele sau criticile celorlalti - barbatii nu se casatoresc pt ca nu pot accepta intimitatea; femeile pot accepta pasiv un barbat agresiv care hotaraste el sa o ia de sotie - arata o inabilitate de a se infuria si a-si exprima nemultumirea in mod direct - pot sa investeasca enorm energie afectiva in proiecte abstracte si pot fi atasati de animale - se implica des in miscari voluntare legate de promovarea pacii,etc - pot genera idei, opere foarte originale, creative 82. Tulb schizotipala: - 1. Capacitati scazute pt legaturi apropiate - 2. Relatii interpersonale deficitare - 3. Deficit de adaptare sociala cu discomfort afectiv acut - 4. Excentricitati comport datorate unor tulb cognitive si perceptuale Clinic: - incepe la adultul tanar - ciudat in imbracaminte, vorbire, gandire - gandire magica (cred in miracole, vraji, simboluri), se pot crede inzestrati cu puteri paranormale (capacitate de a comunica prin ganduri, de a avea clarviziuni) astfel part la practici oculte - percepe mediul ca ostil mai izolat pt a se apara de sentimentul ca e obiectul preocuparii celorlalti - aceste trairi nu sunt delirante - limbajul cu stereotipii, metafore, face dificila comunicarea - nu ajung la incoerenta verbala - prefera izolarea sociala - afectivitate rece, cu dezordini vizibile intre contunutul gandirii si exprimarea afectiv-emotionala - pot avea uneori scurte epis psihotice acute (paranoide) prov de situatii stresante - au iluzii cu continut somatic, fenomene de depersonalizare 83. Tulb de personalitate obsesionala: - ingustare, restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor - perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor, indica incapacit de a termina o actiune - excesiva preocupare cu detalii, reguli, scheme care consuma timpul util - insistenta exagerata de a-I det pe altii sa respecte propriile reguli - devotiune excesiva muncii, perseverenta, cu ignorarea distractiilor din timpul liber - indecizie - scrupulozitate, inflexibilitate in materie de moralitate/principii etice/valori - lipsa generozitatii in privinta timpului, banilor 84. Personalitatea pasiv-agresiva: borderline - obstructionism+amanare,taraganare+incapatanare - pattern invadant de rezistenta pasiva la performanta sociala si ocupational, incepand din per de adult - devine iritabil, suparat, ursuz sau sau argumentativ cand trebuie sa faca ceva ce nu vrea - pare sa lucreze deliberat COPIL 1.Criterii de diagnostic. Tulburarea reactiva de atasament Criteriile DSM IV pentru TRA A. Relationarea sociala este sever perturbata si nepotrivita nivelului de dezvoltare al copilului. Debutul este observat de la 5 ani prin: 1. Incapacitatea de a initia sau de a raspunde in mod adecvat contactelor sociale; copilul raspunde solicitarilor celorlalti fie excesiv de reticent , inhibat sau ambivalent, contradictoriu (in prezenta persoanelor care-l ingrijesc copilul poate exprima afectiune sau evitare, rezistenta la supunere sau atentie anxioasa)

2. Atasament nediscriminat exprimat printr-o sociabilitate neselectiva, incapabil de a avea un atasament potrivit (copilul are o familiaritate excesiva fata de straini) B. Tulburarea nu este datorata doar intarzierii in dezvoltare (intarziere mintala) si nu intruneste criteriile pentru tulburarea pervaziva de dezvoltare. C. Deficitul educational si de ingrijire este evidentiat prin: 1. permanenta lipsa de interes si atentie pentru copil si nevoile sale emotionale; 2. permanenta lipsa de interes si atentie fata de nevoile de hrana si ingrijire ale copilului; 3. schimbari repetate ale persoanei principale care ingrijeste copilul, impiedicand astfel formarea unui atasament stabil D. Se considera ca deficitul de ingrijire de la punctul C este responsabil pentru aparitia modificarilor de comportament metionate la punctul A. 2. Trasaturile clinice in TRA - tipul inhibat sunt urmatoarele: - copilul pare inspaimantat, nefericit si hipervigilent; - poate prezenta frecvent comportament autoagresiv; - uneori refuza sa manance si creste greu in greuate; - face greu progrese psihice - nu arata interes in a-si face prieteni de aceeasi varsta sau pentru a se atasa de adultii care-l ingrijesc; - raspunsul copilului la interactiunea sociala este excesiv de inhibat, hipervigilent, ambivalent sau contradictoriu; - in relatie cu persoana care-l ingrijeste exista un amestec de evitare si agresiune, rezistenta si teama excesiva. 3. Trasaturile clinice in TRA - tipul dezinhibat sunt urmatoarele: - Copilul este nediscriminativ in relatiile de atasament; uneori nu-i pasa de cel care-l ingrijeste dar se ataseaza de persoane straine; - Relatiile de prietenie sunt superficiale, copilul nu se ingrijoreaza si nici nu se intristeaza daca se schimba persoana care-l ingrijeste; - Acesti copii sunt adesea foarte populari printre personalul de ingrijire dintr-un spital; se imprietenesc cu infirmierele , cu asistentele. Se descurca cu usurinta si se adapteaza cu usurinta schimbarilor. De fapt, tocmai aceasta superficialitate in relationare ii ajuta sa para "descurcareti" desi sunt incapabili de a dezvolta atasamente selective si durabile; - Pot prezenta frecvent hiperactivitate, deficit de atentie, labilitate emotionala, toleranta scazuta la frustrare sau comportament agresiv 4.Definitia DSM IV a inatrzierii mintale Definitia " American Asociation on Mental Retardation" (AAMR) si incorporata in DSM-IV, citata de Kaplan in 1996 este urmatoarea : " Retarderea mintala se refera la prezenta unei limitari substantiale ale functiilor neuropsihice. Se caracterizeaza printro scadere semnificativa a intelectului insotita de reducerea abilitatilor adaptative in doua sau mai multe din urmatoarele domenii: comunicare, autoingrijire, convietuire in familie, abilitati sociale, activitati de comunitare , sanatate, scolarizare , petrecerea timpului liber, profesie. Retardarea mintala se manifesta inainte de 18 ani." 5. 1. 2. 3. 6. Fact etiologici implicati in aparitia intarzierii mintale: A. Fact care au actionat prenatal: anomalii genetice 4-28% aberatii cromozomiale: sd Down mutatii monogenice: scleroza tuberoasa, fenilcetonuria, sd X fragil afectare multifactoriala: intarziere mintala familiala microdeletii: sd. Prader-Willi, Williams, Angelman malform congenitale: 7-17% malf ale SNC: defecte ale tubului neural sd cu malform multiple: sd Cornelia de Lange expunerea mamei: 5-13% infectii congenitale: HIV, SIDA, sifilis, rubeola, toxoplasmoza, herpes, CMV, v.gripal ->se face testul TORCH anom gestationale: placenta praevia, ale circ feto-placentare, boli si malnutr materna alti agenti teratogeni: radiatii, droguri, medicamente, alcool, carente nutritionale, hipotiroidism B. Factori care au actionat perinatal: 2-10% probl la nastere dat calitatii gestatiei, travaliului hipoxie, asfixie datorata: sarcinii depasite, nastere precipitata, nastere distocica, circulara de cordon, manevre obstetricale prematuritatea icterul nuclear hemoragie cerebrala infectii la nastere C. Factorii ce au actionat postnatal: 3-12% infectii: meningite, encefalite tumori cerebrale traumatisme craniene severe intoxicatii cu plumb, nitriti probleme psihosociale care det modificari in buna ingrijire a nou nascutului D. Factori de mediu si factori socio-culturali Clasificarea intarzierii mintale:

-criterii OMS ale clasif internationale a maladiilor pt intarzierea mintala: -oprirea sau incompleta dezv a functiei mintale -alterarea capacitatilor cognitive, sociale, de limbaj sau motricitate -afectarea s-a produs pe parcursul per de dezv -tulb se poate insoti de alte suferinte fizice, psihice sau poate apare separat -identificarea gradului de severitate a deficientei de comportament: -absent/ minim deficit de comportament

- semnificativa modif de comport care necesita trat sau supraveghere -alte tulb de comport Dupa nivelul QI-ului, inteligenta poate fi grupata astfel: -Intelect normal superior QI:100 si peste -Intelect normal inferior QI: 90-80 -Intelect liminar QI: 80-75-71 -Intarziere mintala usoara QI: 50-69 -Intarziere mintala medie QI: 35-49 -Intarziere mintala severa QI: 20-34 -Intarziere mintala profunda QI<20

7. Caracteristici clinice intelect liminar: - acesti copii au o buna functionare sociala reusind chiar performante profesionale in domenii care nu necesita abilitati logic operationale - acest deficit este observabil abia in jurul varstei de 10 ani cand copilul trece in clasa a V-a - dificultatile copiilor cu intelect de limita sunt in principal in sfera gandirii ipotetico-deductive - copii sunt lenti, inerti, dar cu ajutor din partea familiei, cu rabdare si tact pot depasi situatiile de criza - deficitul cognitiv al acestor copii este mic, de aceea ei pot atinge un nivel scolar satisfacator, cu ajutor din partea familiei - destul de frecvent in cond competitie scolare si presiunilor familiale ei dezvolta tulburari emotionale si de conduita, cu reactii de protest si de opozitie cand isi constientizeaza dificultatile prin raportare la ceilalti copii 8. Caracteristici clinice intarzierea mintala usoara: QI intre 50-69 Varsta mintala a subiectului devenit adult este similara cu cea a copilului intre 7-10-12 ani daca este sustinut copilul dobandeste limbajul scris, calculul matematic simplu, cunostintele generale echivalente celor 4 clase elementare ca adult poate desfasura o activitate profesionala simpla isi poate intemeia o familie are grad minim de autonomie sociala si capacitate de autoconducere gandirea incomplet dezv ramane dependenta de concert; este lenta, greoaie, iar operatiile gandirii (analiza, santeza, generalizare, diferentierea, abstractizarea) se desfasoara la nivelul inferior, superficial, incomplet limbajul este sarac, insuficient, cu sintaxa deficitara, uneori dizartric sau dislexic poate prez asociat: sd neurologice, malformatii, tulb senzoriale, dezechilibre endocrine de cele mai multe ori are si tulb emotionale si/sau de comportament, precum si instabilit psihomotorie, agresivitate, ostilitate, opozitionism; sunt usor de manipulat 9. Caracteristici clinice intarzierea mintala medie si severa: - subiectii deveniti adulti pot avea o varsta mintala asemanatoare cu cea a copilului intre 3-6-7 ani - pot efectua o munca necalificata automata, stereotipa sub supraveghere (are un statut semiindependent social) - nu sunt capabili sa ia decizii corecte pentru a putea locui singuri nu se pot autoconduce - au limbaj sarac, vocabularul este restrans la cuvinte uzuale, sinteza simplificata, dislalic sau dizartric - gandirea este concreta, modesta, pot rezolva doar probleme de sortare - atentia si memoria au oarecare stabilitate si eficienta in a se descurca in mediul inconjurator - sfera emotionala este saraca dar se exprima uneori cu violenta, sunt irascibili, invata sa se fereasca de pericolele iminente, dar nu pot anticipa evenimentele nefavorabile decat daca le-au mai trait - nu au discernamant, nu pot raspunde de faptele lor - pot prezenta mult mai frecvent malformatii, tulburari neurologice, senzoriale, endocrine 10. Caracteristici clinice intarzierea mintala profunda: - QI <20 - raman cu o varsta mintala in jur de 2 ani - total dependenti social - nu dispun de limbaj sau limbajul functioneaza la niv sunetelor nearticulate -nu se autoservesc, nu au capatat control sfincterian -au o existenta mai mult vegetativa -raspunsurile la stimuli au caracter reflex - nu pot recunoaste pericolul

11. Criterii diagnostice DSM IV dislexie: - invatarea cititului se face sub asteptarile varstei cronologice si gradului de inteligenta a copilului; - deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati scolare care necesita cititul - asocierea unui alt deficit senzorial accentueaza tulburarea de invatare a cititului - coeficientul de inteligenta sub 70 este considerat criteriu de excludere - sunt afectate posibilitatile de intelegere a limbajului scris, copii avand dificultati in recunoasterea cuvintelor scrise - aceste perturbari sunt adesea insotite de dificultati in respectarea regulilor ortografice - acesti copii prezinta in antecedente tulburari de vorbire si limbaj - prez si tulb emotionale si perturbari de comport 12. Criterii diagnostice DSM IV disgrafie:

- invatarea scrisului se face sub asteptarile varstei cronologice si gradului de inteligenta a copilului; - deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati scolare care necesita scrisul corect sintactic si morfologic - asocierea unui alt deficit senzorial accentueaza tulb de invatare a scrisului - aptitudinile grafice masurate prin teste standardizate sunt sub varsta cronologica a persoanei 13. Etape normale dezvoltare limbaj: - def limbaj= totalitatea deprinderilor necesare in procesul comunicarii; capacitatea de a intelege si a utiliza comunicarea verbala si non verbala in relatiile cu ceilalti - nivele ale dezvoltarii limbajului: -articularea cuvintelor (pronuntia sunetelor) - sistem de sunete ce particularizeaza limbajul (fonologia) - structura gramaticala a cuvintelor (morfologie) - structura gramaticala a propozitiilor si frazelor (sintaxa) - semnificatia literara a cuvintelor (semantica) - comunicarea = transmintere si receptionare a limbajului - vorbire exprimare orala a limbajului - comunicare non verbala gesturi, mimica, postura, privirea =>limbaj mimico-pantomimic - din viata intrauterina - 2l isi misca buzele - 3-4 l comunica cu maam se invioreaza cand ii aude glasul; gangureste cand mama ii vorbeste - 5 l se joaca cu sunete (consoane si vocale) - 6 l lateralizeaza (asociaza 2 sunete / silabe) - 7-8 l asociaza silabele =>ta-ta;ma-ma - 12 l cuvinte, propozitii = holofazic ; are valoare de propozitie (ex papa => mama vreau sa mananc) -18 l asociaza cuvinte: mama,papa= mama vreau sa mananc 14. Factorii ce influenteaza dezvoltarea limbajului: a. genetici b. fizici: otite recurente in primii ani => intarziere in dezvoltarea limbajului; c. calitate pozitiva: parintii trebuie sa stie sa-si asculte copilul si sa-I dea explicatii adecvate d. sexul: fetitele se exprima mai devreme si mai usor ca baietii e. familie numeroasa: cel mic va vorbi mai greu pt ca parintii nu au timp sa-i vorbeasca si sa-l asculte f. gemelaritate: gemenii vorbesc mai tarziu decat copiii singuri dat unei bune comunicari care exista deja intre ei g. nivel socio-cultural: copiii din clasele de mijloc sunt mai avansati in dobandirea limbajului h. familii bilingve 15. Etiologia tulburarilor de limbaj: anomalii struct si funct ale creierului de cauze nedetectate: anomalii de migrare neuronala clinic: semne minore de afectare cerebrala, neurologica - dominatie mixta: tulb de atentie; dificultate de coordonare motorie partic neuroanatomice ale emisf stangi fact genetici fact de mediu: socioeconomici,culturali,familii numeroase,complicatii la nastere (hipoxie, ischemie), malnutritie, educatie fact cognitivi: viteza proceselor cognitive scazuta, memoria auditiva a cuvintelor, procesarea si mentinerea informatiilor lingvistice fact auditivi: otite medii, tulb de perceptie a sunetelor, modif in decodif sunetelor 16. Caracteristici clinice tulb specifica a vorbirii articulate: dislalii=tulb vorbirii articulate (fonologica) clinic: dificultate in producerea corecta a sunetelor (in pronuntia cuvintelor) conform varstei lor si dialectului vorbit in familie -initial omit anumite sunete nesigure la pronuntat precum consoanele: s, r, t, pe care le pot pronunta mai tarziu (eliziune) substituie unele sunete cu celelalte (inlocuire) plasarea inversata a silabelor sau sunetelor (metateza) dificultati de pronuntie a grupelor ghe, che, ce, ci se va pune diagn de tulb specifica de dezv a vorbirii articulate numai daca copilul a depasit varsta de 6 ani ori continua sa prezinte frecvente si numeroase gerseli de pronuntie a cuvintelor 17. Caracteristici clinice tulb limbajului expresiv: - au dificultati in a-si comunica nevoile, gandurile si intentiile prin intermediul cuvintelor - au o incapacitate de exprimare prin cuvinte care variaza in severitate de la imposibilitatea totala de pronuntie a unui cuvant (afazie motorie) pana la utilizari de cuvinte disparaet, propozitii scurte si incomplete - relateaza un eveniment intr-o forma simpla, dezorganizata sau confuza - de cele mai multe ori se asociaza si cu tulb limbajului receptiv, iar copiii pot prezenta si intarziere mintala - exista: forme usoare intarzierea simpla de limbaj cand copilul pronunta primele cuvinte dupa 2 ani, limbajul structurandu-se mai tarziu; forme severe, precum alalia, in care copilul nu poate pronunta decat sunete nearticulate 18. Caract clinice tulburarea limbajului receptiv (afazie senzoriala):

vocabular sarac folosesc propozitii simple discursul narativ este slab organizat, trunchiat -au o importanta reducere a capacitatii de intelegere a limbajului vorbit de catre cei din jur, desi limbaj non verbal il inteleg au dificultati de insusire a cuvintelor noi fac frecvent greseli de decodificare a sensului cuvintelor spuse de ceilalti nu inteleg sensul explicatiilor gramaticale frecvent este confundata cu lipsa de atentie sau cu deficitul cognitiv nu au afectata inteligenta si nici nivelul comunicarii non verbale 19. Etiologia tulb pervazive de dezvoltare: teorii psihosociale: parinti reci emotional, detasati, obsesionali care si-au cerscut copii intr-o atmosfera rigida, fara caldura afectiva, ducand in final la inghetarea emotionala a copiilor autisti teorii genetice: posib exist unor fact genetici care sa infl aparitia comportamentului autist; sunt cercetati cromozomii 15,5,X - teorii neuroanatomice: afectarea unor arii ca: mezocortexul vechi filogenetic care include lobii frontali, temporali si neostriatul, cerebelul si struct diencefalice conexe implicate in sist de procesare senzoriala a atentiei; emisferul stang imatur; dilatarea cornului temporal al ventriculului lateral stang la copii autisti ipoteze neurochimice: hiperserotoninemie, functionare hiperdopaminergica a SNC; copii autisti produc cantitati mai mari de encefaline si endorfine teorii imunologice: autoanticorpi impotriva filamentelor neuronale axonale in serul copiilor autisti, cat si autoanticorpi impotriva receptorilor serotoninergici 20. Criterii diagn DSM IV tulb autista: 1. Afectarea calitativa a interactiunii sociale manif prin: incapacitatea de a folosi adecvat comportamentele non verbale precum: privirea ochi in ochi incapacitatea de a initia si dezvolta relatii cu cei de aceeasi varsta lipsa nevoii de a cauta motive de bucurie in relatia cu alte persoane absenta reciprocitatii emotionale si sociale 2. afectarea calitativa a comunicarii manif prin cel putin unul din urmat simpt: intarzierea sau absenta totala a dezv limbajului vorbit inabilitate profunda de a initia si sustine o conversatie cu alte persoane folosirea unui limbaj stereotip si repetitiv sau idiosincrazic absenta unui joc elaborat, spontan, sau a jocului social imitativ potrivit nivelului de dezv 3. patternuri specifice de comportament cu interese si activitati restrictiv repetitive si stereotipe manif prin cel putin unul din urmat simpt: preocupare anormala ca interes si intensitate pt un comportament stereotip si repetitiv inflexibilitate la schimbare manierisme motorii stereotipe si repetitive (rasuciri ale degetelor, mainilor) preocuparea permanenta pentru o anumita parte a unui obiect 4. functionarea anormala sau intarziere in dezv a cel putin uneia dintre urmat arii, cu debut inainte de 3 ani: interactiune sociala limbaj folosit in relatie cu comunicarea sociala jocul simbolic si imaginativ 21. Caracteristici clinice tulb autista: A. particularitati de comportament: -a. modalitati de debut si specificul relatiilor sociale: in jurul varstei de 3 ani parintii incep sa se alarmeze ca fiul sau fiica lor pare a fi surda, ca nu raspunde cand i se vorbeste, ca nu intoarce capul, ca nu pare interesat de ce se intampla in jur copilul se poarta de parca n-ar vedea intrarea sau iesirea mamei din camera au o atitudine indif, detasata; nu sunt interesati de discutia cu ceilalti, nu arata preocupare pentru a-si exprima sentimentele sau emotiile nu simt nevoia sa fie mangaiati, laudati nu privesc interlocutorul in ochi dand impresia ca se uita in gol nu plang daca se lovesc, par neatenti nu li se poate capta atentia sau interesul nu se joaca cu alti copii au o incapacitate profunda de a relationa empatic cu ceilalti b. tulburarile particulare de limbaj: cu o afectare calitativa a comunicarii verbale si non verbale cat si a jocului - cand limbajul nu a fost achizitionat, copilul pare ca nu intelege ce I se spune sau intelege dar nu raspunde sau raspunsul este relativ cand limbajul a fost achizitionat: copilul parca vorbeste cu el si despre el; are dificultati de a intelege unele cuvinte, iar eventuala utilizare a cuvantului nou invatat nu se poate face decat in contextul si cu asocierea in care el a fost invatat intelege greu verbele a da si a lua cat si utilizarea pronumelui personal la persoana I; prezinta ecolalie imediata sau intarziata fara intentia de a comunica c. comportamentul motor marcat de stereotipii si manierisme: prezinta frecvent miscari stereotipe precum falfaitul mainilor, topait, mers pe varfuri, leganat

poate avea gesturi, atitudini, miscari faciale sau posturi stereotipe pe care le poate mentine un timp indelungat examineaza obiectele straine mirosindu-le sau atingandu-le cu limba, ascultand zgomotul pe care il au poate repeta in mod stereotip diferite sunete fara valoare de comunicare d. rezistenta la schimbar4e si repertoriu restrans de interese: - orice modificare in mediul lor si in stereotipul lor de viata poate declansa o stare emotionala accentuata cu tipete si agitatie bizara insista sa manance din aceeasi farfurie sau sa fie imbracat cu acelesi hainute uneori mancarea trebuie preparata in acelasi mod insista sa fie respectat acelasi drum spre magazin e. atasamentul particular pentru obiecte: prefera sa se joace cu obiecte, nu cu jucarii dezv uneori un atasament bizar fata de un ciob, o cheie, o sfoara, o cutiuta, o bucata de material alteori prezinta aceeasi bizara atitudine, stereotipa fata de sunetul apei care curge, fata de fosnetul hartiei f. reactiile acute emotionale: orice modif in stereotip si ritual duce la anxietate si agitatie extrema se pot trage de par, se pot lovi in piept, isi pot musca degetul, se pot lovi peste fata pana se invinetesc parca nu simt durerea nici a lor nici a altora g. particularitatile jocului la copilul autist: jocul este sarac, stereotip si repetitiv, nu este elaborat, creativ; ei nu se joaca ca ceilalti copii cu jucarii, ci cu obiecte (chei, sfoara, hartie, bucati de panza) B. Dezvoltarea intelecuala: a. dezv intelectuala generala: 75-80% au deficit cognitiv, 70% au QI non verbal sub 70, iar 50% sub 50; numai 5% au un QI peste 100 b. deficite specifice de intelegere a limbajului: gandirea simbolica nu este dezv, de aceea nu pot intelege ce simt si cum gandesc ceilalti; o particularit este existenta la unii dintre ei a unei memorii de fixare excelenta (ex. pot memora date, cifre, pot reproduce melodii auzite candva, isi pot aminti fapte si gesturi, amanunte pe care ceilalti le-au uitat deja); au fost denumiti idioti savanti C. Dezv somatica: majoritatea sunt armoniosi, eutrofici, fara anomalii fizice pot prezenta inversarea ritmului somn/veghe pot prezenta aversiune fata de unele alimente hipersensibilitate la sunete, la lumina sensibili la atingere 22. Criterii diagnostice DSM IV tulb Asperger: existenta afectarii calitative a interactiunii sociale manif prin cel putin doua din urmat: afectare marcata a comport non verbale : absenta privirii ochi in ochi, lipsa mobilitatii si expresivitatii faciale, inexistenta gesturilor incapacitate si esec in initierea relatiilor cu cei de o varsta lipsa spontaneitatii in exprimarea bucuriei sau placerii la intalnirea unei persoane agreate si incapacitatea de a impartasi bucuria cu ceilalti lipsa reciprocitatii emotionale si sociale existenta unui pattern de comport cu interes si activitati restrictive, repetative si stereotipe manif prin cel putin unul din: existenta unei preocupari anormale ca intensitate si interes si care sunt caract prin acelasi pattern restrictiv si stereotip aderenta inflexibila la rutina si ritualuri proprii non functionale manierisme motorii stereotipe si repetitive joc persistent u preocupare intensa pentru anumite parti ale obiectelor prezenta acestor simptome det o afectare sociala, ocupationala sau in alte arii de functionare nu exista intarziere in dezv psihomotorie sau de limbaj 23. Criterii diagnostice DSM IV tulb hiperkinetica / deficit de atentie: grupeaza 18 semne cinice in doua liste distincte: una pt deficitul de atentie(inatentia), a doua pt caract hiperactivit/impulsivitatii A. fie 6 simptome cel putin din prima lista, fie 6 simpt cel putin din a doua lista 1. Inatentia: adesea face greseli din neatentie la scoala sau in alta parte; nu da atentie detaliilor are dificultati in a-si mentine atentia in cursul jocului sau in timpul orelor de scoala pare a nu fi atent la ce I se spune sau la ce I se cere sa faca nu are rabdarea cuvenita sa dea atentie instructiunilor si astfel nu reuseste sa-si termine lectiile nu reuseste sa dea atentia cuvenita sarcinilir si activitatilor ii displace, evita sau devine agresiv cand este obligat sa depuna efort de atentie si mental sustinut pierde din neatentie lucruri sau obiecte care-I sunt necesare este foarte usor de distras de catre orice stimul exterior este foarte uituc in ceea ce priveste orarul si activitatile zilnice 2. Hiperactivitate / Impulsivitate: se foieste intr-una pe scaun de multe ori se ridica din banca in clasa sau de pe scaun cand este nevoit sa stea asezat mai mult timp cand ar trebui sa stea cuminte el nu reuseste si incepe sa alerge si sa cotrobaie sau sa se catere ii este foarte greu sa se joace in liniste

 este tot timpul in miscare, parca ar fi condus de un motor vorbeste mult, neintrebat Impulsivitate: raspunde neintrebat sau inainte ca interbarea sa fi fost formulata este foarte nerabdator, are mari dificultati in a-si astepta randul la jocul cu reguli ii intrerupe sau ii deranjeaza pe ceilalti B. simptomele de hiperactivitate, inatentie sau impulsivitaet sunt prezente inainte de 7 ani C. prezenta simpt det disfunctionalitate fie acasa fie la scoala D. dovada clara a afectarii clinice semnificative sociala, scolara, ocupationala Sunt prez urmat tipuri de THDA: tipul combinat: deficit de atentie si hiperactivitate tipul predominant cu neatentie tipul predominant impulsiv hiperactiv 24. Factori etiologici tulb hiperkinetica/deficit de atentie: - nu e o etiologie specifica - exista studii de neurochimie si neurobiologie: -modif metab monoaminelor la copii cu TDHA - eficacitatea medicatieipsihostimulante (amfetamine) - NA neadecvata in locus ceruleus - neuroimagerie: - Xe133, PET, MRI => scadere a fluxului sangvin in lobul frontal, nc caudat, gg bazali - genetica: -caracter familial si genetic -risc crescut la rude grad I - risc mai mare la baieti -fact dobanditi: -cauze intra, perinatale si postnatale: -toxemie gravidica -expunere la nicotina, alcool, plumb -infectii neonatale: CMV, v. rubeolic, toxoplasma -complicatii la nastere - greutate mica la nastere, encefalite, meningite in primul an de viata - traumatisme craniene -fact psihosociali: -copii care traiesc in conditii neadecvate: fam dezorganizate, cu numar mare de membrii, criminalitatea paterna, boli mintale materne -subst chimice: salicilatii, aditivii alimentari, colorantii alimentari, arome, conservantii, zahar rafinat -mediul complex: TV, jocuri video, calculator, internet, parinti grabiti si ocupati

25. Caract clinice tulb de opozitie: -copilul pare adesea a fi greu de controlat si de dirijat; la 4 ani nu respecta ora de somn sau de masa cand este refuzat adesea se infurie si plange sau tipa pe la 6 ani conflictele se centreaza pe refuzul de a se pregati pt scoala, la fel si venitul la masa sau mersul la culcare agresivitatea este nesesizata in primii ani de viata desi copilul pare mai nervos, uneori chiar loveste, zgarie sau bate; acte deliberate de distrugere a obiectelor apar adesea cand se infurie: loveste cu piciorul in mobila, zgarie tapetul sau tranteste usile nu are rabdare, este mereu nelinistit => concentrarea atentiei este deficitara inconstant copii pot prezenta: anxietate spasm al hohotului de plans (intre 1 si 4 ani), ca raspuns la frustrare uneori oprirea respiratiei este prelungita si urmata de pierderea constientei sau scurte convulsii 26. Criterii diagn tulb de opozitie: - copilul are un pattern de comportament negativist, ostil si sfidator care dureaza de cel putin 6 luni din urmat 8 simptome sunt necesare cel putin 4 pt a putea pune diagn: adesea isi iese din fire adesea se cearta cu adultii adesea refuza sau sfideaza regulile stabilite de parinti adesea ii sacaie pe ceilalti adesea ii invinovateste pe ceilalti pt propriile lui greseli se supara si se infurie cu usurinta pe ceilalti este furios si nelinistit aproape tot timpul este nemultumit tot timpul NB: se va lua in considerare acest comportament numai daca apare mai frecvent si este mai grav decat la ceilalti copii de aceeasi varsta cu el Dg # cu tulb psihotice sau de dispozitie 27. Caract clinice tulb de conduita copil 7-14 ani: comport agresiv - furtul cu intentie, din necesitate, ca reactie de compensare sua supracompensare ivit din dorinta de a afirma sau a castiga prestigiul fata de grup, ca reflectare a ostilitatii, de razbunare, ca modalitate de asigurare a unei existente parazite; caract patologic este dat de contextul general al trasaturilor de personalitate ale copilului si eventuala prezenta a altor urme de suferinta sau boala psihica minciuna la inceput fantezii fara motive rezonabile comport exploziv iritant: deranjeaza orele, tranteste, arunca lucrurile piromania: activitate de grup; de obicei, prezinta si alte tulburari

28. Caract clinice tulb de conduita adolescent: agresivitate fizica furtul si violarea proprietatilor (vandalismul) absenta de la scoala (chiulul) - activit antisociale: consum de droguri, ofense sexuale, violuri, abuz sexual asupra altora mai mici probleme asociate: pot prez si tulb emotionale; sunt tensionati, anxiosi, exprimand depresie si anxietate 29. Criterii diagn DSM IV tulb de conduita: exista un pattern persistent de comport care incalca drepturile si normele sociale si care se manif de cel putin 12 luni (3 sau mai multe criterii) cel putin un criteriu a fost prezent in ultimele 6 luni: a. agresivitatea fata de persoane sau animale: terorizeaza, ameninta si intimideaza pe ceilalti initiaza frecvent lupte fizice a folosit o arma care poate cauza o afectare serioasa altei persoane a fost nemilos, crud cu alte persoane, animale a furat in timp ce se confrunta cu victima a violat sau fortat pe cineva la un act sexual b. distrugerea proprietatii: a dat foc cu intentie si a cauzat o afectare serioasa a proprietatii altei persoane a distrus cu intentie proprietatea altor persoane a spart casa, masina unei persoane minte pt obt unor bunuri sau favoruri a furat lucruri de valoare fara a se confrunta cu victima c. incalcari grave ale normelor sociale: adesea sta afara noaptea fara acordul parintilor inca de la 13 ani a fugit de acasa noaptea de cel putin doua ori deseori chiuleste de la scoala incepand inca de la 13 ani Tulb de conduita afecteaza semnificativ functionarea scoalra si de conduita; este exclus cel care a depasit 18 ani 30. Criterii diagn DSM IV enurezis nu se datoreaza unei boli organice si prez urmat criterii de diagn: repetate emisii de urina in pat in timpul somnului sau in haine in timpul zilei (fie ca sunt involuntare sau voluntare) comport devine semnificativ clinic cu o frcv de 3 ori/sapt pt cel putin 3 luni consecutiv, putand fi declansat si de fact stresanti (sociali, scolari, ocupationali) copilul trebuie sa aiba mai mult de 5 ani varsta cronologica sau varsta mintala in jur de 5 ani comport nu se dat unor coli organice (DZ, spina bifida, epilepsie) Forme: enurezis nocturn/diurn enurezis primar/secundar 31. Criterii diagn DSM IV encoprezis: eliminari de materii fecale repetate, voluntare sau involuntare, in locuri nepotrivite (pe podea, in pantaloni, in diferite colturi ale camerei) acest eveniment se repeta cel putin o data pe luna pe timp de 3 luni consecutiv varsta cronologica la care se poate considera encoprezis este de 4 ani (sau echivalentul niv de dezv intelectuala) acest comport nedorit nu este provocat de folosirea laxativelor sau unei cond organice (malform rectale, prolaps rectal, anomalii sfincteriene) sau unei cond medicale (boala diareica acuta, boala Hirschprung) 32. Caract clinice encoprezis: debutul poate sa se manif continuu de la nastere sau poate apare dupa o per de control sfincterian nu se dat unei tulb organice digestive, metabolice sau unor malform se asociaza de cele mai multe ori o usoara constipatie murdarirea chilotilor este frecv, apare de mai multe ori pe zi si in cantit mici nu prea apare la scoala, ci dupa ce copilul s-a intors acasa, s-a relaxat si atunci este partial involuntar acest comport este interpretat ca fiind un gest de ostilitate din partea copilului atitud copilului fata de murdarire este variabila: unii neaga, dar in mom in care percep mirosul, se duc si se schimba; altii se jeneaza, se rusineaza si-si ascund hainele murdare uneori copii fol mat fecale ca modalitate de exprimare a agresivitatii si murdaresc peretii, mobile, etc murdarirea poate repr o modalit de a-si pastra statutul de copil mic fata de care trebuie sa ai mare grija in ciuda inteligentei lor, acesti copii nu stiu sa-si exprime dorinta de afirmare si recunoastere printre membrii familiei sau la scoala, printre colegi 33. Forme clinice encoprezis: -cu constipatie si incontinenta surplusului -fara constipatie si incontinenta - retensiv - neretensiv - primar (in care copilul nu a avut niciodata control sfincterian)

- secundar (in care perturbarea se dezv dupa o perioada de stabilire a continentei)