CHESTIONAR PRIVIND DEZVOLTAREA PSIHICĂ GENERALĂ

A COPILULUI (selecţie)

Este un ghid de cunoaştere a copilului preşcolar, care presupune în administrare

colaborarea părinţilor şi a educatoarelor.

I. în primul an de viaţă:

la ce vârstă s-a ridicat din pătuţ

la ce vârstă a început să spună primele cuvinte

la ce vârstă a început să meargă independent

a fost un copil liniştit sau nervos, bolnăvicios, cu somn agitat

la ce vârstă a solicitat ieşiri la plimbare

în al doilea an:

la ce vârstă a început să aibă echilibru în mers

la ce vârstă a început să fugă

cum urcă şi coboară scările

dacă se joacă cu obiectele şi le mânuieşte cu interes

când a început să povestească mici întâmplări

care este starea afectivă de bază (nervos, oboseşte uşor, agitat, dezordonat)

este sociabil cu persoanele ce vin în familie

a avut şi are o jucărie preferată

îi place să se joace cu alţi copii

acaparează jucăriile altor copii

deschide şi închide, repetând mereu, uşi şi sertare

trăieşte sentimentul de vinovăţie când a stricat ceva

se culcă cu o jucărie preferată

ştie care sunt lucrurile lui de îmbrăcăminte

este dezordonat cu obiectele personale

are un control relativ al urinei

are enurezis nocturn

se simte vinovat dacă face pe el

are strategii de dezvinovăţire

în al treilea an:

a început să meargă singur la oliţă sau să folosească WC-ul

cum urcă şi coboară scările

doreşte să se spele pe mâini dacă este murdar

conduita la masă este zgomotoasă, liniştită

are poftă de mâncare

Reveniri validante:

la ce vârstă a început să solicite jucării speciale

la ce vârstă a început să solicite să i se spună poveşti

care este povestea preferată

la ce vârstă a început să imite conduite de medic, poliţist etc

la ce vârstă a început să ceară mâncare

la ce vârstă a început să se urce şi să coboare pe scări, cu interes

la ce vârstă a început:

să fugă

să ceară oliţa

să caute oliţa

să meargă singur la WC

să folosească hârtia igienică

să folosească normal lingura la masă

să se joace cu roluri

să caute prin dulapuri

să ştie locul lucrurilor

să ceară permisiunea să stea la TV

să încerce să povestească un film T V

să imite personaje mai nostime

plânge când i se ia o jucărie sau nu o găseşte

face schimburi de jucării cu alţi copii

este agresiv sau tolerant în jocuri cu alţi copii

este curios faţă de jucăriile cu mecanisme şi le strică din curiozitate

Ştie mânui:

robinete

comutatoare

TV, radio

să tragă apa la WC

trotineta

Ii place să se joace:

cu nisip, construcţii

cu cuburi, construcţii

cu plastilină

desene

cu instrumente muzicale

scenarii cu jucării

Starea generală a copilului:

este activ, cu tendinţe pregnante de independenţă

este activ, dar doreşte să vină cu el şi mama

este liniştit şi se joacă mult cu o jucărie

îi place să privească cum se joacă alţi copii sau nu

trece uşor de la un joc la altul, de la râs la plâns

are tendinţe distructive sau nu

dacă are sentimentul vinovăţiei şi cum se descurcă

îi place să i se povestească anumite poveşti:

spune şi el păpuşii poveştile agreate

îi plac animalele sau nu

îi plac poveştile SF

îi este frică de Baba Cloanţa, spiriduşi, stafii

este obsedat de întrebarea "de ce"

are momente în care e trist şi spune că va pleca în lume

îi place să coloreze desene

îi place să construiască peisaje din desene decupate (puzzle)

Conduita la culcare:

vrea să i se spună o poveste şi să rămână lumina aprinsă

are somn bun sau agitat

ştie să se îmbrace şi cât

II.Adaptarea după venirea la grădiniţă:

este tensionat la venirea în grădiniţă, nu o lasă pe mama să plece

adaptarea este lentă şi tensionată, cât durează

este timid şi nu se angajează în activităţi

deşi e timid, e curios

stă mai aproape de educatoare, de cele mai multe ori

are o adaptare bună

se angajează cu interes în activităţile curente din grădiniţă

Reperaj vizual:

caută obiectele fără ezitare

îi place să urmărească obiecte mişcătoare

recunoaşte persoanele după faţă

recunoaşte dispoziţia persoanelor după faţă

recunoaşte persoanele după poze

imită mersul şi gestica unor perosane

Reperaj auditiv:

recunoaşte după zgomote diferite situaţii

recunoaşte direcţia de unde vin

recunoaşte diferite persoane după paşi, voce, tuse

imită onomatopee

Lateralitate:

poate arăta mâna dreaptă şi mâna stângă

poate arăta în oglindă părţi ale corpului cu mâna dreaptă şi ci

mâna stângă

faţă în faţă cu altcineva, poate imita gesturi cu aceeaşi mână

poate desena lungimi diferite cu mâna dreaptă, apoi cu stânga

poate desena linii verticale, deodată, cu ambele mâini

poate determina cu mâna o direcţie solicitată

poate evalua greutăţi ale unor obiecte diferite

poate evalua mărimi de obiecte similar

Evaluarea timpului:

poate evalua momentul zilei

cunoaşte anotimpurile

poate evalua ceasul

ştie ora la care trebuie să fie la grădiniţă

Desenarea:

îi place să deseneze

îi place să coloreze şi ce culori preferă

cum trage liniile (apăsat, subţiri, tremurate)

dacă are talent la desen

Comunicarea verbală:

debitul verbal (lent, rapid, mediu, coerent, defecte de vorbire)

relaţionarea verbală (facilă, reţinută, oficială, politicoasă)

vorbeşte cu jucăriile, cu obiectele, cu animalele

tulburări de limbaj (dislalii, agramatisme, tahilalii, bradilalii, logo nevroze)

interes pentru poveşti

interes pentru animale cunoscute şi necunoscute

interes pentru monştri

Tematici preferate:

războaie, moarte, aventuri, boli, sport, excursii, palate, zâne, feţifrumoşi,

extraterestri, lucruri misterioase

timbre, fotografii, muzică, sport şi sportivi, pieile roşii, filme,

desene animate, calculatoare, probleme mecanice

Modalităţi curente de a vorbi:

dialoguri cu pauze lungi

dialoguri incoerente

multe divagaţii

vorbeşte cu propoziţii scurte, context sărac

vorbeşte cu fraze

Aspecte gramaticale:

vorbeşte cu cuvinte corecte, acorduri gramaticale corecte

vorbeşte cu numeroase dezacorduri gramaticale

are accente regionale în vorbire

povesteşte cu haz întâmplări şi are o strategie orală de povestire

foloseşte cuvinte pretenţioase pe care adesea nu le înţelege

III. Inteligenţa generală:

Algoritmi, clasificări şi abstractizări:

ştie număra până la 10 sau, dacă nu, până la cât

recunoaşte cantităţi diferite de nasturi de două culori

dar de trei culori?

recunoaşte dintr-un grup de imagini pe cele asemănătoare (categorii)

recunoaşte lacunele în imagini lacunare

poate face clasificări după culoare, formă, mărime

poate aduna jetoane de aceeaşi culoare şi mărime

Tendinţe psihopatice:

este de obicei nervos

este anxios

este timid

este emotiv

este sensibil şi fragil

este lipsit de încredere în sine

este nesociabil

este egocentrist

îi place să mintă
are tendinţe cleptomane

are obiceiul să chinuiască animalele

este bătăuş, distrugător, negativist

este pasiv, nehotărât, capricios

este obraznic, orgolios

alte manifestări