Stilurile de gAndire

idei, in conformitate cu teoria auto-guverndrii mentale, oamenii au nevoie sd-gi "pund ordine" in totuqi dar elemente, activitali, proiecte paralele etc. Existd mai multe modalitdli de a ordona aceste

modalit[{i. Mai mult chiar, oamenii le pref-erd numai pe unele dintre ele qi resping posibilitatea unei alte pentru altd situafie' oamenii pref'er6 o anumita modalitate pentruo *,r*iti situalie qi o altd modalitate (r994a) numeqte stil de Aceastd modalitate preferat[ a unui inalvia de a gdndi este ceea ce Sternberg gandire cu abilitalile de stilul gdndire. Aceast[ a#rnilie este foarte important[ pentru a nu confunda cognitive. Sternberg defineqte Fdc6nd o paraleld intre guvernareaunei naliuni qi auto-guvernarea mental6, 1999'p'167-167): 13 stiluri de gAndire, dupd cum irmeazd'(dupi Sternberg, 1'994a,p'174-l77,Zhang' judiciard la teoretizarea a trei duc qi o Func{iile auto-guvern[rii mentale - legislativd, executiva stiluri de gdndire: . legislativul - ii place s[ creeze, sd formuleze qi s5 planifice solu{iile problemelor, prefera probleme nestructwate ce implic[ strategii creative; o executivul - urme azd rcgult, nu iese din "tipare", preferd probleme pre-structurate, este interesat de implementarea regulilor; judiciarul o - ii place sd evalueze reguli qi proceduri, sd vadd care este cea mai bund; . Formele auto-guvern[rii mentale - monarhicd, ierarhicd, oligarhicd qi anarhicf, duc la teoretizarea a patru stiluri de gdndire: o monarhicul - predomini un singur scop sau mod de a rezolva problemele; . ierarhicul - iqi propune urmdrirea mai multor scopuri in acelaqi timP, Pe care le rerarhrzeazd in funclie de impoftanld; o oligarhicul - urmlregte mai multe scopuri, dar care au pentru el importan!6' egald; sd lucreze la / anarhicul - nu accepti reguli, proceduri gi principii cdlduzitoare, ii place lucru qi al de modului al proiecte flexibile din punctuf de vedere al con{inutului,

termenelor; Nivelurile auto-guverndrii mentale - in general se pot distinge nivele globale qi locale ale guvern[rii unui stat, deci vom avea un stil de gflndire J global - preferd si abordeze subiecte largi qi abstracte, se axeazd asupra relaliei, aspra structurii, sesizdnd cu dificultate pdr{ile componente; . local - indivizi pragmatici, preferd sd rezolve probleme concrete, specifice, se axeazd
pe detalii;

Scopul auto-guverndrii mentale - aqa cum problemele unui stat sunt interne sau externe, deosebim un stil de g6ndire: I intern - tind sd fie introvertifi, orientali spre sarcind, preferd problemele la care trebuie s6lucreze singuri; / extern- sunt predominant extrovedi{i, preferd problemele in care trebuie sd lucreze cu al{i colegi; Orientarea auto-guvern[rii mentale - se eviden]iazd doud stiluri de g8ndire: t conservatorul - ii place sf, adere la legile qi procedurile existente, sd minimahzeze

progresistul - ii Place sd trecd dincolo de regulile qi procedurile existente, maxtmizeze schimbarea qi de aceea prefer[ sarcinile ce implicd noutate
ambiguitate.

schimbarea;

SA

qi