-Self-ul = exercitiu de a ne privi pe noi insine din perspectiva altor persoane,a societatii ca intreg.

Astazi self-ul constituie una dintre cele 4 teme majore ale Psihologiei sociale( constructia sociala a
realitatii, influenta sociala asupra gandirii si emootiilor ,interactiunea si inegalitatea sociala).

Raportarea self-ului la identitatea nationala,analizata intr-un dublu sens:

1.Ca produs al identitatii

2.Identitatea ca baza a self-ului

Blumstein in analiza producerii self-ului a ajuns la concluzia ca self-ul este mentinut si schimbat in
virtutea structurii relatiilor intime si a naturii interactiunilor.

"Noi romanii,ca popor,avem un anumit mod de a ne autoevalua(self-ul romanesc) pentru ca avem o

identitate europeana (self-ul vestic).

Messik,Bloom,Boldizar si Samuelson(1985) au pus in evidenta (prin cercetari sociologice) tendinta

oamenilor de a se percepe pe insisi mai buni decat altii.Numita si eroarea onestitatii= generalitatea
tendintei de a ne autoatribuii comportamente dezirabile social,decat comportamente nedezirabile
social.Cand ne comparam cu altii ne reprezentam mental self-ul mai pozitiv decat este in
realitate.Allison,Messick si Goethal (1989) au descoperit insa ca tendinta de a ne percepe mai superiori
apare atunci cand ne referim la onestitate si nu la inteligenta.Aceasta tendinta a fost botezata efectul
Muhammad Ali,deoarece atunci cand acesta a fost intrebat de ce nu a fost recrutat in armata(daca in
mod real a picat testul de inteligenta sau l-a completat gresit intentionat) acesta a raspuns ”am afirmat
doar ca sunt cel mai bun,nu cel mai inteligent” ,raspunsul acesta fiind interpretat de cercetatori ca o
constanta a reprezentarii mentale a self-ului.Mai exact,efectul Muhammad Ali se bazeaza pe diferentele
dintre dimensiunile onestitatii si inteligentei.

Alicke (1985) a avansat ipoteza ca evaluarea globala a self-ului este influentata de dezirabilitatea si
controlabilitatea trasaturilor de personalitate autoatribuite.Mai exact cu cat nivelul de controlabilitate al
unei trasaturi de personalitate este mai ridicat ,cu atat ea este mai dezirabila.

EX: Ne percepem mai morali in comparatie cu ceilalti pentru ca onestitatea este considerata mai
dezirabila si mai controlabila decat inteligenta.

Verificarea efectului Muhammad Ali in Romania:Septimiu Chelcea 1999

Self-ul = suma totala a judecatilor si sentimentelor persoanei despre ea insasi ca obiect al cunoasterii -
Rosenberg (1979)

IPOTEZA=> efectul Muhammad Ali este prezent si in reprezentarile mentale ale romanilor,deoarece tara
noastra apatine culturii europene.

Un alt scop al investigatiei il constituie verificarea influentei emotionalitatii in reprezentarea mentala a

self-ului.Cercetarile initiate de S.Anderson (1984) au probat relevanta factorului emotional in atenuarea
diferentelor dintre reprezentarea mentala a self-ului si a altora(persoane nesemnificative pentru
viata/modul de gandire a subiectilor testati)=> Concluzia fiind ca reprezentarea self-ului este influentat
de caracterul privat (personal,particular,greu observabil) sau public( extern,usor observabil)

VD=reprezentarile mentale ale romanilor

VI= Efectul Muhammad Ali

Metodologia cercetarii

Persoanele investigate-412 studenţi dinBucureşti (42% studenţişi 58% studente), din zece facultăţi cu
profil de ştiinţe sociale ( 77%)şi de ştiinţe inginereşti ( 23% ).

Procedeul/Instrumentele de cercetare-Aplicarea chestionarului prin tehnica extemporalului in luna

oiembrie 1999.Studenţilor li s-a relatat că ancheta psihosociologică la care iau parte are o finalitate
ştiinţifică ,răspunsurile fiind anonime şi confidenţiale şi că selecţia lor a fost aleatoare. Nu s-a înregistrat
niciun refuz de participare.Completarea chestionarului a durat 10 – 15minute.

Chestionar cu intrebari inchise,pretestat in iulie 1999 pe un nr de 75 de studenti de la Univ. A.I. Cuza din
Iasi si pe un nr de 157 de studenti din Cetrul Univ. Bucuresti.Ca urmare a pretestarii ,la forma finala a
chestiionarului a mai fost adaugat un diferentiar semantic, avand ca stimuli itemii onestitate si
inteligenta.Primele zece întrebări vizau reprezentarea self -ului şi a altora, sub aspectulonestităţii
(întrebarea nr.3) şi al inteligenţei (întrebareanr.6). Întrebările nr.1 şi nr.2 se refereau la dezirabilitatea
onestităţii, iar întrebările nr.4 şi nr.5 măsurau dezirabilitatea inteligenţei.Controlabilitatea celor două
aspecte a fost pusă în evidenţă prin răspunsurile la întrebările nr.9şi nr.10, iar verificabilitatea prin
răspunsurile la întrebările nr.7 şi nr.8.Fiecare din cele zece întrebări solicita răspunsuri scalate de la1 (în
foarte mică măsură) -la11 (în foarte mare măsură).

Pentru determinarea emoţionalităţii ce înconjoară termenii ”onest”şi “cinstit” am folosit un

diferenţiator semantic cu 17 perechi de adjective bipolare,fiecare având câte şapte valori.

Rezultate

Efectul Muhammad Ali este prezent si in reprezentarile mintale ale self-ului si in randul studentilor din
Romania.Studentii romani se percep pe ei insisi mai onesti,insa nu mai inteligenti,fata de colegii lor de
facultate.Rezultatele cercetarii sustin teza generalitatii efectului Muhammad Ali.In aceasta cercetare a
fost cuprinsi studenti de la diferite facultati,cu diferite in profile (univ. de stat ,dar si particulare),din toti
anii de studiu.Rezultatele la care s-au ajuns constituie un suport solid pentru generalizarea efectului
Muhammad Ali in cultura europeana.