Tema 4: Psihologia percepției

sociale.
Subiectul 1. Percepția socială șI elementele
acesteia
Analiza a câteva enunțuri: cum considerași, e corect
că:
Impresiile pe care ni le formam despre ceilalti sunt
influentate de aspecte superficiale ale înfatisarii lor?
Oamenii îsi dau mai degraba seama când ceilalti
mint decât atunci când spun adevarul?
Ca si psihosociologii, oamenii sunt sensibili fata
de cauzele situationale atunci când cauta o
explicatie acomportamentului celorlalti?
Oamenii îsi schimba greu primele impresii pe
baza unor noi informatii?
Oamenii judeca mai corect personalitatea
prietenilor si a cunostintelor decât personalitatea
unor persoane straine?

Perceptia sociala se refera la procesele prin care

oamenii ajung sa se înteleaga unii pe ceilalti.
În cele ce urmeaza vom discuta despre perceptia de
sine și a persoanelor, modul în care ne facem
o imagine globala asupra poropriei personalități și a
personalitatii altora, precum si despre motivele si
cauzele ce determina comportamentul celorlalti.
Vom adopta perspectiva observatorului; nu trebuie
sa uitam însa ca si noi, la rândul nostru,suntem
obiectul ‘privirii’ si întelegerii celorlalti.
Perceptia sociala este segmentul procesului
cognitiv prin care persoana își formeaza imaginea
despre sine și își conturează impresiile despre
altul.
Cunoasterea despre sine se materializeaza în:
- conceptul de sine: ansamblul cunostintelor si
convingerilor pe care persoana le are des pre
carateristicile sale - exprima cunoasterea
subiectiva de sine;
- stima de sine: autoevaluarea pozitiva / negativa
exprimata prin aprobare / dezaprobare indicand
gradul in care persoana se vede pe sine ca fiind
valoroasa capabila, importanta.
Sursele autocunoasterii sunt
A. Introspectia - procesul prin care persoana se centreaza
pe sine si examineaza propriile ganduri, sentimente,
motivatii ale conduitei.
Limite:
- Supralicitarea importantei sale
- Problema mecanismelor de protectie ale eului
B. Perceptia propriului comportament
Fraisse atragea atentia asupra dualitatii modului de
perceptie asupra propriei persoane: omul sesizeaza
propriile ganduri, sentimente, pe de o parte, iar pe de alta
parte, se cunoaste pe sine in acelasi mod in care ii
cunoaste pe ceilalti, din activitatea proprie, din analiza
comportamentului (prin prisma self-efficacy – conștiinței
eficientei proprii).
C. Interacțiunea sociala
Oferă posibilitatea:
- comparației cu ceilalți,
-situării în reperele unui grup social (de
apartenență sau de referință)
-sesizării imaginii pe care ceilalți o au desdpre
propria persoană.
Lectură suplimentară
 Boncu‚ Ş. Eul în cogniţia socială // Psihologie
socială. Aspecte contemporane.
Polirom‚ Iaşi‚ 1996‚ p. 137-153.
 Doise‚ W.‚ Deschamp‚ J.-C.‚ Mugny‚ G.
Psihologie socială experimentală. Polirom‚ Iaşi‚
1995‚ Partea 1.2.‚ Definire de sine şi identitate
socială.
 Iluţ‚ P. Sinele şi cunoaşterea lui.
Polirom‚ Iaşi‚ 2001.
 Radu‚ I. Imaginea de sine şi percepţia socială //
Radu‚ I.‚ Iluţ‚ P.‚ Matei‚ L. Psihologie
socială‚ Cluj‚ 1994‚ p.19-45.