TULBURĂRI DE

PERSONALITATE 2
Conf. univ, dr. Svetlana Rusnac
Planul temei
• Tablou clinic
• Evolutie si prognostic
• Tratament
Clasificarea tulburărilor de personalitate
Tulburarea paranoida:
Se regaseste in ambele
sisteme de clasificare ICD-
10 DSM-IV
Trasaturi proeminente:
• suspiciozitatea
• tendintele interpretative
• stima de sine crescuta
• senzitivitatea
Suspiciozitatea se
manifesta prin neincredere,
pacientul fiind permanent
..in garda.. pentru ca ceilalti
sa nu profite sau sa se
amuze de el.
Tendintele interpretative determina interpretarea
actiunilor binevoitoare sau neutre ale celorlalti ca fiind
in mod intentionat rau-voitoare si indreptate impotriva
lor.
Stima de sine crescuta genereaza o amplificare a
realizarilor personale, in vreme ce esecurile sunt
explicate ca o consecinta a piedicilor puse de ceilalti.
Senzitivitatea, cunoscuta si sub termenul de ..caracter
senzitiv.. consta in faptul ca acesti pacienti se
ofenseaza cu usurinta, recurgand la un comportament
de revendicare a drepturilor de care se cred privati.
Toate aceste caracteristici determina izolarea celui in
cauza, el neavand prieteni si lipsindu-i in totalitate
simtul umorului.
Date epidemiologice: Prevalenta este de 0,5-2,5%.
Incidenta este crescuta în familiile probanzilor cu
schizofrenie si tulburari delirante. Tulburarea este
mai frecventa la barbati decât la femei. Prevalenta
este mai mare la minoritati, imigranti si surzi.

Complicatii: tulburare deliranta, schizofrenie,

depresie, anxietate, tulburari de abuz si dependenta
de substanta (droguri, alcool)
 Tulburarea schizoida:
Se regaseste in ambele sisteme de
clasificare ICD-10 DSM-IV
Trasaturi proeminente:
• raceala emotionala cu o gama
restransa de exprimare a emotiilor
• indiferenta si detasarea emotionala
• caracter singuratic cu lipsa
interesului pentru relatii sociale
• preferinta pentru sarcini mecanice
sau abstracte(jocuri pe computer,
matematica)
• lipsa interesului pentru relatii
sexuale
• inclinatie crescuta spre
introspectie.
Detasarea emotionala se valideaza atat fata de
anturaj, cat si fata de context determina o
incapacitate de a reactiona pe plan afectiv la
evenimentele din jur pacientii manifesta
indiferenta fata de laudele sau criticile care le
sunt adresate lor de catre alte persoane.
Lipsa interesului pentru relatii sociale sau
sexuale are drept consecinta preferinta pentru
activitati solitare.
Inclinatia spre meditatie si fantezie legata de
lumea lor interioara este expresie a
introspectiei.
Date epidemiologice: Aceasta
tulburare poate sa afecteze 7,5% din
populatia generala. Incidenta este
crescuta la familiile probanzilor cu
schizofrenie. Incidenta este mai mare la
barbati decât la femei, cu un posibil
raport de 2:1
Complicatii: tulburare deliranta,
schizofrenie sau tulburare depresiva
majora
 Tulburarea schizotipala:
Se regaseste doar in sistemul
de clasificare DSM-IV
La trasaturile caracteristice
personalitatii schizoide se
adauga:
• atitudine si comportament
excentric si/sau
• bizar
• idei ciudate
• experiente perceptuale
neobisnuite
• tulburari de limbaj
Ideatia are caracter abstract, fara insa ca acestea sa
intruneasca criteriile definitorii ale ideii delirate.
Tematici frecvente:
• de referinta
• multiple superstitii
• clarviziune
• telepatie
Experientele perceptuale neobisnuite pot consta in:
• sentimentul existentei unei forte externe sau unei alte
persoane
• uneori provin din afara campului perceptual fiziologic
Limbajul devine vag, nerelevant cu:
• slabirea sau pierderea asociatiilor pana la incoerenta
• asociatii circumstantiale (rima, proximitate)
• tangentialitate cu raspunsuri alaturi
• pretiozitate fortata
• Date epidemiologice: Prevalenta acestei
tulburari este de 3%. Prevalenta este
crescuta în familiile probanzilor
schozofrenici. A fost evidentiata o
concordanta mai mare la gemenii
monozigoti. Tulburarea se constata mai
frecvent la barbati decât la femei.
• Complicatii: Suicid, episoade psihotice
tranzitorii, tulburarea deliranta, tulburarea
schizofreniforma, schizofrenie, distimia,
episoade depresive majore
Tulburarea antisociala:
Se regaseste in ambele sisteme de clasificare
dar cu denumiri diferite
• ICD-10 – tulburare dissociala de personalitate
• DSM-IV – tulburare antisociala de
personalitate
Trasaturi proeminente:
• desconsiderare si violare constanta a
drepturilor celorlalti
• incorectitudine indicata de mintitul repetat sau
manipularea altora pentru profit sau placere
personala
• insucces repetat in a realiza relatii bazate pe
afectiune
• actiuni impulsive
• lipsa sentimentelor de vinovatie
• incapacitate de a invata din experientele
personale negative
Existenta in copilarie a unor tulburari de
comportament precum:
• agresarea oamenilor sau animalelor
• distrugerea proprietatii
• impostura sau furtul
Insuccesul repetat in a realiza relatii bazate pe
afectiune: in ciuda faptului ca acesti pacienti au
farmec personal, ei sunt duri in relatiile cu ceilalti,
avand placerea sa ii chinuie sau sa ii umileasca pe
cei din jur.
Actiunile impulsive sunt caracteristice acestor cazuri,
impulsivitatea este accentuata de abuzul de alcool
sau de droguri, cu care se asociaza frecvent.
Lipsa sentimentelor de vinovatie
• asociata cu indiferenta fata de normele
sociale sau sentimentele altor persoane
• in consecinta apar incalcari frecvente ale
legii, de la delicvente minore la acte de
violenta grave
Incapacitate de a invata din experientele
personale negative:
Incapacitatea repetata de a avea un
comportament consecvent in munca ori de a-si
onora obligatiile financiare
• Date epidemiologice: Prevalenta este de 3% la barbati (ar
putea fi de 7%) si de 1% la femei. În populatia
penitenciarelor poate sa ajunga la 75%. Incidenta crescuta
în unele familii a tulburarii antisociale de personalitate, a
tulburarii de somatizare si a alcoolismului. Tulburarea este
de cinci ori mai frecventa la rudele de gradul întâi ale
pacientilor de sex masculin decât printre subiectii de
control.Tulburarea este mai frecventa în grupurile socio-
economice mai joase. Conditiile predispozante includ
tulburarea prin deficit atentional/hiperactivitate (ADHD) si
tulburarea de conduita.
• Complicatii: Alcoolismul si dependenta de droguri,
tulburarea de somatizare, tulburarea ciclotimica, suicidul,
moartea violenta, tulburari medicale
Tulburarea borderline:
Se regaseste in ambele
sisteme de clasificare
ICD-10 (ca varianta a
personalitatii instabil-
emotionale) DSM-IV
Trasaturi proeminente:
• eforturi disperate de a evita abandonul real sau
imaginar
• relatii interpersonale intense si instabile cu alternare
intre extremele de idealizare si devalorizare
• nesiguranta asupra propriei identitati, imagine de sine
sau constiinta de sine persistent instabila
• impulsivitate
• amenintari sau tentative repetate de suicid sau
automutilari
• instabilitate afectiva cu reactivitate emotionala crescuta
• reactii de manie intensa, inadecvata sau dificultati in a-
si controla mania
Caracteristica principala este instabilitatea relatiilor
interpersonale, imaginii de sine si afectului si impulsivitatea
manifestata prin cheltuieli abuzive, joc patologic, abuz de
substanta, mâncat excesiv, relatii sexuale dezorganizate etc.
Indivizii alterneaza între extremele de idealizare si
devalorizare. Pot avea o perturbare de identitate si
sentimentul cronic de vid interior. Apar manifestari frecvente
de furie cu incapacitatea de a-si controla mânia Au un
comportament automutilant si amenintari recurente de
suicid. Nu suporta singuratatea si sunt instabili afectiv. Au
frecvente reactii impulsiv-agresive la incitatii
minime, Traiesc sentimentul inconsistentei sau dispersiei
identitatii. Comportamentul lor este imprevizibil,
acrediteaza exclusiv afectiv celelalte persoane împartindu-i
în "cei pe care îi iubesc si cei pe care îi urasc". În istoricul
personal întâlnim acte autodistructive repetitive.
• Date epidemiologice: Prevalenta este în jur de 2%
în populatia generala.
• Este mai frecventa la femei decât la barbati. Dintre
aceste persoane, 90% au un diagnostic psihiatric,
iar 40% au înca doua diagnostice psihiatrice, pe
lânga cel de tulburare de personalitate borderline.
Prevalenta familiala a tulburarilor dispozitiei si a
tulburarilor legate de substante este crescuta.
Prevalenta tulburarii de personalitate borderline
este crescuta la mamele pacientilor borderline.
• Complicatii: Episoade psihotice episoade
depresive majore, tentative de suicid, alcoolism,
tulburari somatoforme, tulburari sexuale, auto-
lezarea
 Tulburarea instabil-emotionala tipul
impulsiv:
Se regaseste doar in sistemul de clasificare ICD-10
Trasaturi proeminente:
• instabilitatea emotionala
• iritabilitatea
• impulsivitatea
Comportamentul impulsiv este declansat adesea in
conditii de contrariere sau critica aceste situatii sunt
percepute de pacient ca fiind intotdeauna
neindreptatite
 Tulburarea narcisica:
Se regaseste doar in sistemul de
clasificare DSM-IV
Trasaturi proeminente:
• sentiment grandios de proprie
importanta
• asteapta din partea celorlalti
admiratie excesiva
• pretentia de a fi tratat cu deosebita
atentie
• lipsa empatiei
• pretentii exagerate de tratament
favorabil sau de supunere automata
la dorintele sale
• comportament sau atitudini arogante
sau sfidatoare
Propria importanta consta in:
• exagerarea realizarilor personale si a talentelor
• fantezii de succes nelimitat, de putere, frumusete
sau amor ideal
• stima de sine crescuta
• este evident neindreptatita
Lipsa empatiei consta in incapacitatea de a
recunoaste sau de a se identifica cu sentimentele
sau nevoile altora
• pretentia de atentie, admiratie, recunoastere a
propriilor calitati si de supunere este asociata cu
• convingerea ca nu trebuie sa ofere nimic in
schimb
• Date epidemiologice: Prevalenta constatata
este de sub 1% din populatia generala, dar se
considera ca tulburarea este semnificativ mai
frecventa decât arata aceasta cifra si este posibil
ca numarul de persoane afectate sa fie în
crestere. În populatia din clinicile psihiatrice
prevalenta este de 2-16%. Este suspectata o
transmitere familiala.
• Complicatii: Tulburarea distimica, tulburarea
depresiva majora, abuzul si dependenta de
droguri sau alcoolismul, tulburare somatoforma,
episoade psihotice tranzitorii
 Tulburarea histrionica:
Se regaseste in ambele sisteme de
clasificare ICD-10 DSM-IV
Trasaturi proeminente:
• teatralitate si auto-dramatizare
• superficialitate emotionala
• sete permanenta de experiente noi
• uzul in mod constant de aspectul fizic
pentru a atrage atentia asupra sa
• interactiunea cu altii este caracterizata
adesea printr-un comportament
seducator sau provocator sexual
inadecvat
• caracter sugestionabil, fiind usor de
influentat de altii sau de circumstante
Autodramatizarea determina impresia ca in permanenta
pacientul joaca un rol pentru
•a satisface asteptarile celorlalti
•a obtine atentia si aprecierile acestora.
Superficialitatea emotionala, cu trecerea usoara si imediata
de la o dispozitie negativa la una pozitiva insotita de o afisare
intensa a emotiilor.
Setea permanenta de noi experiente determina o stare de
entuziasm de scurta durata dupa care, plictisindu-se,
persoana cauta alta experienta inedita.
Erotizarea relatiilor sociale sta la baza perceptiei contactelor
sociale cu persoane de sex opus ca o potentiala provocare
sexuala.
Considera relatiile cu persoane de alt sex ca fiind mai intime
decat sunt acestea in realitate
• Date epidemiologice: Prevalenta tulburarii de
personalitate histrionice este de 2-3%. Dintre
pacientii care sunt în tratament, se raporteaza ca
10-15% au aceasta tulburare. Prevalenta este mai
mare la femei dectt la barbati, dar tulburarea
probabil ca este subdiagnosticata la barbati. Se
asociaza cu tulburarea de somatizare, cu tulburarile
dispozitiei si cu uzul de alcool.
• Complicatii: Tulburari de somatizare, episoade
depresive, dependente medicamentoase, tentative
suicidare, tulburari de dinamica sexuala, tulburari
conversive, tulburari disociative
 Tulburarea evitanta:
Se regaseste in ambele sisteme de
clasificare, dar cudenumiri diferite: ICD-10
– tulburare anxioasa de personalitate
DSM-IV – tulburare evitanta de
personalitate
Se caracterizeaza prin:
• anxietate permanenta perceptia propriei
persoane ca inapta social, inatractiva
sau inferioara altora
• evitarea contactelor sociale sau a unor
noi responsabilitati determinate de:
teama de a nu fi pusi in incurcatura și
teama de a nu face fata la situatiile noi
ce se pot ivi
• acesti pacienti au putini prieteni si se
feresc de persoanele necunoscute
• spre deosebire de tulburarea schizoida,
ei isi doresc sa lege cat mai multe
prietenii.
• Date epidemiologice: Prevalenta este de 0,5-
1% din populatia generala. S-au raportat si
cifre mult mai ridicate, de 10%. Posibilii factori
predispozanti includ tulburarea evitanta din
copilarie sau adolescenta sau o boala fizica
(somatica) deformanta.
• Complicatii: Tulburari anxioase, fobia sociala,
tulburari de dispozitie
 Tulburarea dependenta:
Se regaseste in ambele sisteme de
clasificare ICD-10 DSM-IV
Trasaturi proeminente:
• neincrederea in propria persoana cu
necesitatea ca altii sa-si asume
responsabilitatea pentru cele mai
importante domeniiale vietii lui
• conformism crescut la dorintele celorlalti cu
dificultati in a-si exprima dezacordul din
cauza fricii de a nu pierde suportul sau
aprobarea pentru a nu pierde suportul
celorlalti
• este dispus sa se ofere voluntar pentru a
face lucruri neplacute pentru sine
• incapacitatea de a lua decizii pe cont
propriu, fara cantitate excesiva de consilieri
si reasigurari din partea altora
• cautarea urgenta a unei alte relatii drept
sursa de solicitudine si suport cand o
relatie stransa se termina
• preocupare exagerata de frica de a nu fi
lasat sa aiba grija de sine
• Principala caracteristica este necesitatea
excesiva de a fi supervizat, care duce la un
comportament submisiv si adeziv si la frica
de separare. Are dificultati în a lua decizii
simple fara reasigurari si sfaturi din partea
altora. Necesita ca altii sa-si asume
responsabilitatea pentru cele mai importante
domenii ale vietii lui reducându-si sau chiar
anulându-si initiativele. Are dificultati în a-si
exprima dezaprobarea fata de altii de teama
de a nu pierde aprobarea sau suportul
acestora.
• Au stima de sine redusa si îsi subestimeaza calitatile si
disponibilitatile proprii. Au nevoie de aprobare, de acceptare
si de sustinere. Fac sacrificii în vederea obtinerii aprobarii
suportului si îngrijirii. Acorda altora girul propriilor sale
responsabilitati. Le este teama de a fi abandonat
manifestând o toleranta excesiva fata de persoana investita
ca protector. Îsi limiteaza relatiile sociale la cei de care sunt
dependenti, Au tendinta de a interpreta orice contrariere sau
dezaprobare ca expresia neîncrederii sau incapacitarii
sale. Merge foarte departe spre a obtine solicitudine pâna
la punctul de a se oferi voluntar sa faca lucruri care sunt
neplacute. Cauta urgent o alta relatie drept sursa de
supervizare când o relatie strânsa se termina. Îi este
exagerat de frica de a nu fi lasat sa aiba grija de sine si se
simte lipsit de ajutor când ramâne singur.
• Date epidemiologice: Tulburarea
este mai prevalenta la femei decât la
barbati. Tulburarea este frecventa,
constituid, poate, 2,5% din totalul
tulburarilor de personalitate.
• Complicatii: Tulburare de adaptare,
tulburare anxioasa, tulburare
depresiva
 Tulburarea obsesiv-compulsiva:
Se regaseste in ambele sisteme de
clasificaredar cu denumiri diferite:
ICD-10 – tulburare anankasta de
personalitate DSM-IV – tulburare de
personalitate obsesivcompulsiva
Trasaturi proeminente:
• rigiditate si inflexibilitate in
abordarea situatiilor
• simt autocritic crescut
• devotament excesiv pentru munca
si productivitate
• atentie deosebita pentru detalii
nesemnificative care ii limiteaza
eficienta
• preocupare permanentasi neplacuta
de a nu gresi, care determina in
formele severe un perfectionism
inhibant.
De asemenea, caracteristica este indecizia cu
ruminatii continue referitoare la consecintele unei
eventuale hotarari dupa luarea unei decizii pacientii
sunt preocupati si ingrijorati ca nu au luat decizia
corecta
Devotamentul excesiv pentru munca si productivitate
poate duce la excluderea activitatilor recreative si a
relatiilor interpersonale adoptarea unui stil avar de a
cheltui, atat fata de sine cat si fata de altii
Aceste persoane prezinta
• sensibilitate crescuta la critica
• preocupare exagerata referitoare la parerile celorlalti
• se asteapta ca acestia sa ii judece la fel de aspru
precum se judeca ei insisi
• Date epidemiologice: Prevalenta este mai
mare la barbati decât la femei. Este probabila
transmiterea familiala. Concordanta este
crescuta la gemenii monozigoti. Tulburarea
se diagnosticheaza mai frecvent la copiii mai
mari din familie.
• Complicatii: Schizofrenie, depresie majora,
dezvoltari delirante de tipul delirului de relatie,
tulburare hipocondriaca, tulburari anxioase
Tulburarea de personalitate pasiv-
agresiva
Se regaseste doar in sistemul de
clasificare DSM-IV definita prin criterii de
cercetare
Trasaturi proeminente:
• “uitarea” obligatiilor sau a
responsabilitatilor
• proteste vehemente in cazul unor
solicitari nejustificate din partea altor
persoane
• refuz pana la certuri cand li se solicita sa
faca ceva
• evaluare pozitiva nerealista a propriilor
performante
• obstructionarea eforturilor celorlalti prin
performanta personala voit scazuta
• rejectarea oricarei forme de autoritate
Evolutie si prognostic:
In toate tulburarile de personalitate, odata cu
inaintarea in varsta simptomatologia se
amelioreaza, fapt care este regasit printre criteriile
lor definitorii.
Nu rareori insa pot sa apara complicatii grave,
reprezentate de:
• abuzul de alcool sau de droguri, si, implicit,
complicatiile somatice si psihice ale acestuia
• comportamentul suicidar
• comorbiditati psihiatrice frecvente
Comorbiditati psihiatrice frecvente
ale tulburarilor de personalitate:
Tulburarile de personalitate:
• pot juca rolul unei personalitati
premorbide
• pot favoriza instalarea unor afectiuni
psihiatrice prin vulnerabilitatea
crescuta a acestor cazuri
Tulburarile de personalitate ca
personalitati premorbide:
In aceste situatii se presupune a exista o relatie
patogenetica intre tulburarea de personalitate si tulburarea
psihiatrica:
• Tulburarea de personalitate paranoida - Tulburarile
delirante persistente (paranoia si parafreniile)
• Tulburarea schizoida si tulburarea schizotipala -
Schizofrenie
• Tulburarea borderline – Tulburari afective depresive
• Tulburarile evitante – Tulburari anxioase
• Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva -
Tulburarea obsesiv-compulsiva
Tulburarile de personalitate pot favoriza instalarea
unor afectiuni psihiatrice prin vulnerabilitatea
crescuta a acestor cazuri
In aceste situatii, tulburarile de personalitate
determina vulnerabilitate crescuta la stresori, fond
pe care se pot suprapune afectiuni psihiatrice
independente patogenetic detulburarea de
personalitate in cauza:
• abuzul / dependenta de substante psihoactive
(alcool, sedative, solventi organici, cocaina,
amfetamine, cannabis, alte halucinogene)
• tulburari de adaptare la stres (Reactii acute de
stres: depresive, anxioase, psihotice)
Psihodisgnostic în tulburările de
personalitate
• Chestionarul de Tendinte Accentuate Schmiescheck
• Testul Rorschach
• Testul Szondi
• Inventarul de personalitate Minesota - MMPI
• Scale de evaluare a simptomelor
Metode de abordare terapeutica a
cazurilor cu tulburare de personalitate
Abordarea terapeutica implica mai multe strategii de
tratament
Terapia psihologica detine ponderea cea mai importanta in
abordarea terapeutica a pacientului necesita o selectionare
atenta a cazurilor
• Terapii farmacologice
• Programe alternative
• Grupurile de suport
• Comunitatile terapeutice
• Terapia comunitara vizeaza factori legati de comunitate,
factori practic lipsiti de o valoare terapeutica propriu-zisa
Obiectivele tratamentului
• Reducerea gamei de atitudini si comportamente
dizarmonice
• Invatarea unor atitudini si comportamente
alternative
• Identificarea tulburarilor psihiatrice asociate
• Terapiile farmacologice se impun in cazurile
neinfluentate de terapiile psihologice,pentru
perioade scurte de timp, in cazul unora dintre
tulburarile specifice de personalitate pentru
tratamentul afectiunilor psihiatrice asociate
 Tulburarea paranoida
• Pacientii solicita rareori tratament
• Psihoterapeutul trebuie sa fie sincer si extrem de corect
• Terapia individuala este modul cel mai potrivit de initiere a
tratamentului
• Ocazional, unii pacienti pot tolera terapia de grup, insa
pacientii trebuie selectati cu multa atentie
• Terapia se bazeaza pe o stabilire riguroasa a regulilor
• Medicatia antipsihotica poate fi necesara pentru controlul
agitatiei si a comportamentului cverulent se administreaza in
doze mici pentru perioade scurte de timp
• Este esentiala informarea exacta a paceintului cu privire la
efectele adverse ale medicatiei
Tulburarea schizoida
• Pacientii solicita rareori tratament
• Psihoterapia de grup pare a fi mai eficenta
decat terapia individuala, dar este adesea
mai greu acceptata de pacient
• Antipsihoticele dezinhibitorii pot fi utile in
unele cazuri pentru perioade scurte de timp
(sulpirid, amosulprid)
Tulburarea schizotipala
• Pacientii solicita rareori tratament
• Psihoterapia de grup pare a fi mai eficienta
decat terapia individuala, dar putini pacienti
o tolereaza
• Antipsihoticele pot influenta benefic ideatia
bizara, dar si comportamentul excentric si
experientele perceptuale neobisnuite ale
acestor pacienti in doze moderate/medii pe
termen mai lung
Tulburarea antisociala
• Comportamentul poate fi controlat doar in conditii
de institutionalizare
• Spitale speciale
• Comunitati terapeutice
• Stabilirea unor reguli stricte este esentiala
• Terapia de grup este mai eficienta decat terapia
individuala
• Terapia farmacologica cu antipsihotice sau
timostabilizatoare pentru perioade lungi de timp
poate controla partial tulburarile de
comportament
Tulburarea instabil-emotionala tipul
impulsiv
• Se recomanda psihoterapia de grup
• Pentru controlul impulsivitatii s-au obtinut
rezultate favorabile prin participarea la grupuri de
suport
• Terapia farmacologica se bazeaza pe
administrarea timostabilizatoarelor antiepileptice
• Un factor de prognostic favorabil il constituie
complianta terapeutica buna a acestor pacienti, ei
realizand consecintele negative ale
comportamentului lor
 Tulburarea borderline
Terapii psihologice: exista doua tipuri de abordare
psihoterapeutica a acestor pacienti
Abordarea psihodinamica urmareste identificarea
mecanismelor psihologice care genereaza simptomele acestor
pacienti
Terapia suportiva bazata pe confruntarea cu realitatea
urmareste suportul pacientului in a-si identifica sentimentele si
modul in care acestea ii influenteaza comportamentul
Tratament farmacologic
Antidepresivele pot determina o ameliorare adispozitiei, fara
insa a influenta semnificativ comportamentul
Carbamazepina si antipsihoticele administrate in doze mici si
pe perioade scurte de timp s-au dovediteficiente pentru
controlul tulburarilor de comportament
Benzodiazepinele sunt contraindicate intrucat s-a observat ca
ele agraveaza simptomatologia
Tulburarea narcisica
• Psihoterapia individuala este tratamentul
cel mai indicat si singurul care poate
influenta atitudinile si comportamentul
acestor pacienti
• Obiectivul psihoterapiei este de a-l face pe
pacient sa realizeze efortul pe care il
presupune aceasta maniera de
comportament
Tulburarea histrionica
• Psihoterapia, atat cea individuala cat si
cea de grup este abordarea de prima
intentie
• Obiectivul psihoterapiei este ajutarea
pacientului in a recunoaste starile afective
care stau la baza comportamentului
histrionc
• Antidepresivele s-au dovedit eficiente in
tratamentul tulburarilor afective asociate
Tulburarea evitanta
• Psihoterpia, fie individuala, fie de grup
poate fi eficienta
• Se bazeaza pe oferire de suport si empatie
• Antrenamentul asertiv poate ajuta acesti
pacienti sa dobandesca abilitati sociale
adaptative
• Antidepresivele ISRS sau unele
anxioliticenebenzodiazepinice (buspirona
sau hidroxizin) pot fi utile pentru controlul
anxietatii
Tulburarea dependenta
• Psihoterapia centrata pe
comportamente si consecintele
acestuia este deseori eficienta
• Terapiile comportamentale, inclusiv
antrenamentul asertiv, pot avea o
valoare adjuvanta
Tulburarea de personalitate obsesiv-
compulsiva
• Psihoterapia individuala poate fi utila dar
utilizarea ei este limitata datorita
mecanismelor defensive ale acestor
pacienti
• Psihoterapia de grup apare a fi mai
eficienta
• Este centrata pe sentimente si situatiile in
care acestea apar In cazul pezentei
depresiei se impune tratament antidepresiv
cu ISRS, iar in caz de lipsa de raspuns cu
antidepresive duale
Tulburarea pasiv-agresiva
• Psihoterapia suportiva este
abordarea de prima intentie
• Se bazeaza pe confruntarea
pacientului cu consecintele
comportamentului sau
Teme pentru referate
Tulburările psihice
Tulburări psihice cu determinare
organică:
• Retardul mintal,
• Demenţele
• Deficitul cognitiv minor (Mild Cognitive
Impairment)/MCI
• Deteriorarea în îmbătrânirea normală şi
patologică
• ADHD
Nevrozele
• Tulburările obsesiv-compulsive
(TOC)
• Neurastenia
• Tulburarea anxioasă generală
• Fobiile
• Tulburarea de stres posttraumatic
• Dismorfofobia
• Hipocondria
• Tulburarea de panică
Psihozele
• Tulburările paranoide
• Schizofrenia
• Tulburarea afectivă bipolară
• Toxicomaniile şi alcoolismul
• Tulburări de comportament
sexual
Structura referatului
• Definiție
• Epidemiologie
• Etiologie
• Clasificare
• Investigatie psihologică
• Implicare asistențial-psihologică și
psihoterapeutică
 Bibliografie
• Chiriţă V., Papari A., Chiriţă R. (coordonatori). Tratat de
Psihiatrie vol. I. Constanţa: Editura Fundaţiei „Andrei
Şaguna”, 2009.
• Chiriţă V., Papari A., Chiriţă R. (coordonatori). Tratat de
Psihiatrie vol. II. Constanţa: Editura Fundaţiei „Andrei
Şaguna”, 2009.
• David D. Psihologie clinică şi psihoterapie. Iaşi: Polirom,
2006.
• Enachescu C. Tratat de psihopatologie. Iaşi: Polirom, 2007.
576 p.
• Tudose F., Tudose C., Dobranici L. Tratat de psihopatologie
şi psihiatrie pentru psihologi. București: Trei, 2011. 693 p.