Sunteți pe pagina 1din 5

Facultatea de Sociologie și Psihologie

Departamentul de Asistență Socială


MSBCF

Analiză sistemică și psihoterapie


Tulburări de personalitate
borderline

nume Șica Andreea Cosmina


an de studiu: II,
profesor: conf. univ. dr. Eugen Jurcă

Timișoara,
2018
Tulburarea de personalitate de tip BORDERLINE
1. Tablou nosologic
Caracteristica principală a pacienților cu personalitate de tip borderline este instabilitatea
relațiilor interpersonale, imaginii de sine și afectului, precum și impulsivitatea manifestată prin:
cheltuieli abuzive, joc patologic, abuz de substanțe, mâncat excesiv, relații sexuale
dezorganizate.
Indivizii alternează între excesele de idealizare și devalorizare. Pot avea perturbări de identitate
și sentiment cronic de vid interior.
Apar manifestări frecvente de furie, cu incapacitate de a-și controla mânia. Au un comportament
automutilant și amenință cu suicidul.
Nu suportă singurătatea și sunt instabili afectiv; comportamentul lor este imprevizibil.
Acest tip de tulburare se caracterizează prin:
 frica de abandon (real sau imaginar)- teama este legată de intoleranța la singurătate și de nevoia
de a fi înconjurat de lume; adeseori folosesc manipularea, amenințatea ca să nu fie părăsit.
 relații intense instabile- influențate și de teama de a nu rămâne singuri
 perturbarea de identitate- au o imagine și o stimă de sine scăzută; această perturbare poate duce
și la extreme, chiar la tulburare de identitate sexuală, unii pacienți doresc să-și schimbe sexul,
astfel cred ei, că se vor identifica mai bine cu ei înșiși.
 impulsivitatea- este de obicei autovătămătoare, deși intenția este alta; forme: abuz de substanțe,
de alcool, bulimie, cheltuieli compulsive și șofat imprudent, apar mai ales atunci când subiectul
se simte abandonat.
 comportamentul automutilant sau suicidar- în special tentative recurente de suicid, gesturi sau
amenințare. Actele autodistructive apar adesea în adolescența precoce și sunt precipitate de
amenințări de abandonare sau respingere din partea celor din jur; prin acest comportament,
indivizii caută să înlocuiască durerea psihologică.
 afectivitate instabilă- caracterizată prin emoții intense, volatile și extreme asemănătoare cu ale
depresivilor, durează doar câteva ore; acești indivizi sunt hipeactivi. Depresia, anxietatea, panica,
iritabilitatea maschează sentimentele de confuzie și abandon.
 sentimentul cronic de vid- descris ca o senzație simțită în abdomen sau în piept; este însoțită de
un puternic sentiment de neajutorare și victimizare, care mărește senzația de gol sufletesc și
izlolare.
 furie intensă și dificultatea de a-și controla mânia- acest aspect face dificilă conviețuirea cu o
astfel de persoană, precum și menținerea unei relații terapeutice.

2. Criterii de diagnostic
Apare adesea concomitent cu tulburările afective și când sunt satisfăcute criteriile pentru
ambele, ambele trebuie să fie diagnosticate.
Se pune diagnosticul numai dacă patternul de comportament are un debut precoce și o evoluție
de lungă durată.
Are elemente comune cu alte tulburări de personalitate, de aceea este neapărat diagnosticarea
acestei tulburări pentru a nu se confunda; se aseamănă bine cu histrionicul, schizoidul,
paranoidul, narcisistul.

3. Prezentare de caz
D.Z., 27 ani, bărbat, încarcerat într-un penitenciar din România, prezintă:
- instabilitate emoțională marcată (plasează oamenii în categorii extreme „buni/răi”)
- caută anturajul, nu poate sta singur
- recurge la autoagresiuni, tentative suicidare demonstrative în scopul de manipulare
- stare de nemulțumire permanentă
- comite acte agresive, impulsive (nu deliberat)
- sentiment de gol interior
4. Considerații personale
Cred că, deoarece acești pacienți au tentative de suicid, iar acest gest îi poate chiar ucide, în mod
accidental chiar dacă nu aceasta era intenția initială, ci o fac pentru manipularea persoanelor din
jur, trebuie să li se acorde o deosebită atenție terapeutică, mai ales atunci când se regăsesc într-un
episod de depresie, cauzată de abandonul/singurătatea care îi macină atât de tare.
Deasemenea, iritabilitatea lor excesivă, mânia și furia necontrolate, fac dificilă
conviețuirea cu acest tip de persoane; comportamentul lor sufocant într-o relație, cauzat de teama
de a nu rămâne singuri, asociat cu incapacitatea de a se controla la supărare, nu fac altceva decât
să îndepărteze pacientul de persoana alături de care trăiește, și astfel se creează o stare de
inconfort pentru pacient, teama lui devine reală, rămâne singur, abandonat, iar atunci se
instalează depresia, anxietatea etc, și au loc acele schimbări comportamentale: abuz de substanțe,
șofat imprudent, cheltuieli nejudecate, amenință cu suicidul, etc.
Eu consider că persoanele cu acest tip de tulburare de personalitate, sunt cel mai greu de
identificat- datorită asemănarilor de comportamnet cu ale altor persoane cu tulburări de
personalitate, dar sunt și greu de tratat- deoarece relația cu terapeutul poate fi tumultoasă, iar
sprijinul familiei poate fi scăzut sau chiar absent, tocmai din cauza dificultății de a menține relații
sănătoase cu cei din jur.

5. Plan de intervenție terapeutic și asistențial


Această tulburare de personalitate afectează aproximativ 1-2% din populația generală, fiind de 2
ori mai frecventă la femei decât la bărbați, dintre persoanle cu această tulburare de personalitate,
60% au un diagnostic psihiatric, iar 40% au încă 2 diagnostice psihiatrice pe lângă cel de
tublurare de personalitate borderline.
Este frecvent asociată cu alte tulburări psihice severe (depresia majoră, tentativa de suicid,
automutilarea, etc.)
Factori neuropsihologici. S-a evidențiat un prag scăzut de excitabilitate în sistemul
limbic, observație care ar putea fi corelată cu labilitatea afectivă și impulsivitatea acestor
pacienți.
Factori biochimici. Există date care evidențiază deficiențe în metabolismul central al
serotoninei, care ar putea fi correlate cu impulsivitatea și depresia.
Patologia borderline este consecința interacțiunii dintre trăsăturile biologice și elementele
sociale.
Acest tip de persoane devin beneficiari ai sistemului de asistență socială sau aparținători, într-un
număr foarte mare, astfel că profesioniștii din domeniu au contacte directe cu aceștia, indiferent
de domeniul în care profesează (protecția victimelor, Penitenciar și Servicii de Probațiune,
toxicomanii,clinici de psihiatrie ,pesoane fără cămin, protecția copilului, protecția vârstnicilor,
familii dezorganizate, persoane cu dizabilități, etc), orice beneficiar de asistență socială poate să
aibă o tulburare de personalitate de acest gen, sau pot să fie membrii ai familiei unui astfel de
pacient.
Este important ca asistentul social să recunoască o astfel de persoană din mai multe
motive:
-îndrumare spre un specialist în psihoterapie, dacă nu a fost diagnosticat, încă
-aplicarea corectă a unui plan individualizat de servicii
-identificarea cauzei unor comportamente, idei, conceptii ale clientului
- pentru a nu se lasa manipulat de client
-pentru comunicarea cu familia beneficiarului

Acești pacienti devin deseori indivizi ,,certați cu legea”, fie inacrcerați, fie sub
supraveghere, datorită comportamentelor lor de furie, mânie necontrolate, consum abuziv de
substanțe .Este important ca asistentul social al instituției să îl pună în legătură pe beneficiar cu
un specialist în psihoterapie, pentru diagnostic și tratament, dacă este cazul.
Asistenții sociali din clinicile de psihiatrie au rolul de a menține realțiile pacientului cu
membrii familiei, precum și informarea corectă a acestora despre starea de sănătate a pacientului.
Victime ale amenințărilor, manipulărilor, agresiunilor unor astfel de persoane, pot
deasemenea ajunge la asistentul social pentru consiliere.
În concluzie, asistentul social are un rol important în identificarea unor persoane cu
tulburări de personalitate de tip borderline, aflate la granița dintre nevroze și psihoze, pentru
referirea către specialiști în psihoterapie, care sunt responsabili cu diagnosticul și tratamentul .

Bibliografie
 DSM IV – American Psychiatric Association, Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor
mentale (DSM IV), Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România, Bucureşti, 2003
 TPPP – Tudose Florin, Tudose Cătălina, Dobranici Letiţia, Tratat de psihopatologie şi psihiatrie
pentru psihologi, Ed. Trei, Bucureşti, 2011
 http://www.penalreform.ro/fileadmin/pri/projects/documente2/Tulburariledepersonalitate.pdf
, accesat la 08. ian. 2018