Masterand: Dincă Diana-Nicoleta

UTM, Master Psihoterapii cognitiv-comportamentale

Curs: Consiliere Psihologica

1. Date de identificare

Pacientă în vărstă de 34 de ani, necăsătorită, nu are o relație de cuplu în acest moment,

locuieşte singură într-o garsonieră în Bucureşti, are 2 pisici, o situație financiară modestă,
fiind muzeograf, studii superioare de doctorat, născută la Breaza.

2. Motivele prezentării la consult

S-a prezentat în august 2021 pentru problemele interpersonale de natură conflictuală de la

birou, care au debutat în ianuarie 2020 cand a preluat noul rol ca muzeograf. Are acest loc
de muncă de 2 ani. Acuză anxietate și iritabilitate crescută (”arțăgoasă”), oboseală
accentuată datorată supraîncărcării de la birou (din luna ianuarie 2020), dificultăți de
concentrare. Anxietatea se manifestă prin ruminații cu privire la orice discuție pe care o
are cu colegii de la birou, îngrijorări excesive în ceea ce privește potențialele pericole
(profesional, financiar, interpersonal) și construirea de scenarii catastrofice referitoare la
cum este percepută de ceilalți, de pierderea locului de muncă și situația financiară. De
asemenea are insomnii, somn agitat, se trezește foarte devreme desi se culcă târziu
(pentru că stă să muncească), dureri de cap, face crize de bilă de la stres, nu reușește să se
odihnească. De asemenea, acuză stări de furie ”care o copleșesc”, și și-ar dori să nu se
mai simtă afectată de situația de la birou. Frecvența este ridicată (zilnică) și stările pot
dura întreaga zi sau zile consecutive.

Motivul pentru care a revenit în terapie (declanșatorul) îl contituie faptul că i s-a întocmit
un raport pe motiv că a refuzat un ordin direct și a fost mutată cu biroul departe de colegi
la subsol (încarcarea încă din ianuarie 2020 este pentru 2 persoane, iar activitățile pe care
nu le vrea nimeni îi sunt alocate ei și ”din prima zi i s-a pus în vedere că nu este
binevenită și că nu are habar de nimic”. Funcționarea socială i-a fost afectată în primul
rând la birou, dar datorită stării de iritabilitate permanentă a afectat și relațiile cu
prietenele de care s-a izolat.

Problemele au debutat în august 2020 cu manifestări în 2 episoade:

Primul episod a debutat în august 2020 și a durat până în februarie 2021. În august 2020 a
fost trimisă de prietena ei la doctor pe motiv că nu se mai înțelege cu ea, fiind
diagnosticată în septembrie 2020 cu episod depresiv major (tratament Cipralex &
Anxiar). Declanșatorul a fost momentul în care o fostă prietenă cu care lucra împreună a
jignit-o și i-a spus că problemele de la birou sunt din vina ei, rupând relația de prietenie.
Acest eveniment a venit pe fondul unei supraîncărcări și al unor relații conflictuale cu
colegii.
Simptomele: dispozitie depresiva, pierderea interesului de a mai face orice, oboseala
persistentă, insomnie tardivă, sentimente de incompetentă, inadecvare și izolare, lipsa de
încredere în sine, ruminaţii, mâncat excesiv,crestere in greutate (peste5 kg) îngrijorări
excesive și greu de controlat cu privire la majoritatea aspectelor vieții, cefalee, senzație de
greață, tahicardie, crize biliare, dureri de spate și tensiune musculară

În ianuarie 2021 a început și un process de psihoterapie și pentru că la sfârșitul lunii februarie

se simțea mai bine, a întrerupt tratamentul cu cipralex și anxiar fără să mai consulte medicul
psihiatru.

Episodul al doilea a debutat în iulie 2021 după ce a întrerupt și psihoterapia. Momentul a fost
marcat de faptul că l-a birou i s-a făcut un raport pe motiv că a refuzat un ordin direct de
execuție a unor activități și a atitudinii necolegiale, fiind mutată cu biroul la subsol departe de
colegi. Simptomatologia revenind. Nu s-a dus la medical psihiatru pentru că era în concediu,
dar i-a dat medicul de familie un concediu medical (în care a lucrat pentru articole și carieră)
și care a ajutat-o să pună distanță față de colegi.

În luna august 2021 a venit din nou în terapie și ulterior la psihiatru, însă a mai durat 2-3 luni
până să înceapă să ia tratamentul recomandat (anxiar și spitomin) constant.

Observații: pacienta în timpul ședințelor manifestă negativism, tensiune psihică, rigiditate

mentală și emoțională, o poziție corporală defensivă, are o vestimentație îngrijită, o atitudine
de subestimare la adresa propriei personae și de victimizare. În ceea ce îi privește pe ceilalți
are o atitudine dușmănoasă, de neîncredere, pasiv-agresivă și chiar răzbunătoare.

Pacienta demonstrează un tip de gândire rigid, cu conținut negativ și cu elemente de gândire

magică, precum și tendința de a se disocia de evenimentele petrecute sau de a uita detalii și
întâmplări. Dispoziția afectivă este anxioasă,

Discursul este nestructurat și fragmentat (sare de la un subiect la altul, fara sa poata ordona
cronologic evenimentele pe motiv ca nu își amintește și vorbește despre evenimente care s-au
petrecut în trecut amestecându-le cu evenimente din prezent) și are tendința de a instista pe
anumite detalii și repetându-le.

Este lucidă, înțelege că există o problemă, dar o pune pe seama altor persoane.

Mecanisme de coping prezente: evitarea, uitarea

Distorsiuni cognitive identificate în urma ABC-ului și în timpul ședințelor:

 Trebuie absolutist și perfecționism – Trebuie să fiu bună în tot ceea ce întreprind, Nu
trebuie să greșesc, altfel sunt incompetentă
 Gândire dihotomică – atunci când primește orice fel de sugestie înseamnă ca munca
ei nu este apreciată și automat este incompetentă
 Suprageneralizare – Toți cei de la birou au ceva cu mine și vor să îmi facă rău,
oamenii nu mă plac și spun că sunt exagerată. Toți ar trebui să se comporte frumos
întotdeauna
  Devalorizarea pozitivului – orice compliment primit sau reușită sunt devalorizate sau
filtrate în mod negativ – Faptul că este o persoană inteligentă a fost preluat ca ”nu
sunt atât de proastă”
 Catastrofizarea – ”Ai un scris urât” a dus la ruminații timp de câteva zile și la scenarii
catastrofice legate de o potențială relație dificilă și conflictuală cu viitorul șef.
Credințele din spate: Nu mă pot bucura pentru că sigur se va întâmpla ceva rău ca să
plătesc bucuria. Oamenii nu mă plac și nu sunt bună în interacțiunile cu oamenii.

3. Parcurs familial, cuplu si grup social, context familial

3.1 Familia de origine

Ambii părinți sunt în viață, nu le cunoaște data de naștere (mama are aproximativ 50 si ceva,
iar ziua ei e prin martie, la tata nu știe absolut nimic și nici nu își amintește să se fi discutat
vreodată despre asta) sau vârsta pentru că în familie nu se sărbătoreau zilele de naștere pe
motive că nu au bani. Ambii părinți sunt muncitori necalificați (tata – la o fabrică de ciorapi,
mama a lucrat la o fabrică de textile și apoi a devenit casnică pentru a sta cu copiii și s-a
sacrificat pentru ea și sora ei). Are o soră mai mica (31 de ani) cu care are o relație foarte
proastă și pe care o descrie ca fiind cam proastă.

Tatăl este alcoolic și agresiv. Pacienta relatează faptul că toate trei mâncau bătaie, mama fiind
nevoită să fugă din casă pe stradă în anumite momente și că nimeni nu intervenea, iar ea și
sora fugeau în grădină până se clamau lucrurile.

Situația financiară a familiei era una precară și plină de lipsuri. S-a bucurat când la 14 ani a
plecat la liceu în altă localitate pentru că s-a simțit liberă, dar și marginalizată de ceilalți și
izolată (pune acest lucru pe seama situației financiare).

La 18 ani când părinții au refuzat să îi serbeze ziua și să poată da o petrecere cu colegii (așa
cum făceau ceilalți) s-a dus în grădină, a luat un cuțit și s-a gândit să se sinucidă, dar s-a tăiat
numai superficial. Nu a putut spune ce s-a întâmplat, ce a oprit-o, decât că i-a fost frică să
ducă până la capăt gestul. Nu a vorbit cu nimeni despre asta până acum și nici nu s-a gândit la
sinucidere de atunci. Nu a putut da mai multe detalii pe motiv ca nu își mai amintește.

De acasă fugea constant în grădină datorită bătăilor și se întorcea după ce părea ca se

calmează situația. În familie nu era valorizată decât munca și își amintește că mereu trebuia
să facă ceva în casă. Este singura care a urmat o formă de învățământ după terminarea
liceului.

Ca probleme de sănătate a relatat doar că a suferit o operație de apendicită și crize de fiere de

la stres.

În familie există istoric de: probleme cardiace și hipertensiune (mama și pe linie maternă
bunicii), obezitate, o verișoară a murit la 37 de ani de cancer ovarian si din câte mai știe au
mai fost cazuri de pietre la rinichi (tata).
 Descrie copilăria (prin bifarea checklistului): copilărie nefericită, probleme emoționale,
probleme comportamentale, probleme la școală (interpersonale, era marginalizată), probleme
de familie. Nu are nici o amintire din perioada 0-5 ani, între 6-10 ani spune că sunt amintiri
vagi despre școală pentru că i-a plăcut învățătoarea care era ”mămoasă”. De la 11 ani începe
să își amintească că lucrurile erau foarte nasolae acasă cu bătăi și tatăl care venea beat, iar ea
era obligată în mod constant să facă toate treburile casei fără să I se permit să stea, că pierde
vremea. Apoi a plecat la liceu în altă localitate (Văleni) și avea un diriginte foarte exigent,
colegii care râdeau de ea în mod constant. Facultatea i-a arătat cât e de nedreaptă viața și
societatea, doar la volntariat a întâlnit oameni ok (21-25ani). Ulterior (26-prezent) a început
jobul la muzeu unde activitatea îi place foarte mult, dar colectivul este execrabil și unde simte
anxietate permanentă că nu e sufficient de bună și de pregătită ca altții.

3.2 Evoluție personală

Are studii de doctorat. La școală îi plăceau: literatura, istoria, Geografia și muzica pentru că îi
plăceau profesorii, maniera prietenoasă a profesorilor de la aceste materii au motivat-o să
învețe și ulterior să facă facultatea de istorie, masterat pe istoria artei și doctorat in istorie.
Acasă nu se punea accent decât pe muncă și nu a avut susținere în ceea ce privește parcursul
școlar și professional, dar ea a vrut să plece de acasă și plecarea la liceu și apoi la facultate au
ajutat-o să iasă din mediul abuziv.

Ca să se poată întreține a lucrat ca librar și ca vânzătoare de haine în timpul facultății și al

masteratului. În anii de facultate a făcut voluntariat la un muzeu unde i-a plăcut foarte mult
ceea ce a determinat-o să să se angajeze ulterior ca și muzeograf.

Relatează ca a fost dezamăgită de atitudinea profesorului coordinator la doctorat care o trata

foarte prost și o făcea să se simtă incompetentă și ca nu are habar de muzeografie.

Expectanțele pe care le are: un job bun și doar în domeniu, o casă, finanțe, independență
financiară și o relație de cuplu (asta după o pauză îndelungată și spusă fără mare convingere).

Acord
Dezacord total Dezacord Neutru Acord
total

Nu trebuie sa gresesc 1 2 3 4 5

Trebuie sa fiu bun in orice intreprind 1 2 3 4 5

Cand nu stiu un anumit lucru, pretind ca-l stiu 1 2 3 4 5

Nu trebuie sa dezvalui nimanui informatii personale 1 2 3 4 5

Sunt o victima a circumstantelor/ imprejurarilor exterioare 1 2 3 4 5

Viata mea este controlata de forte din exterior 1 2 3 4 5

Ceilalti oameni sunt mai fericiti decat mine 1 2 3 4 5

 Este foarte important pentru mine sa-i multumesc pe ceilalti
1 2 3 4 5
oameni

Nu-mi place sa-mi asum riscuri 1 2 3 4 5

Nu merit sa fiu fericit 1 2 3 4 5

Daca imi ignor propriile probleme, ele vor disparea 1 2 3 4 5

Este responsabilitatea mea sa-i fac pe ceilalti fericiti 1 2 3 4 5

Trebuie sa ma straduiesc sa fiu perfect 1 2 3 4 5

Exista doar doua moduri de a face lucrurile – unul corect si

1 2 3 4 5
altul gresit

Pacienta a completat urmatoarele afirmații astfel:

 Sunt o persoana care intră în situații neplăcute

 Toata viata mea a trebuit să lupt pentru tot ce am avut
 Inca de cand eram copil m-am simțit un pic cam singură
 E greu pentru mine sa admit că greșesc
 Unul din lucrurile pe care nu pot sa le iert ca cineva să mă mintă în față sau să mă manipuleze
 Ce e mai putin placut, pe masura ce inaintez in varsta este că am din ce în ce mai multe
chițibușuri și fixuri și că trebuie și vreau să fac într-un anumit fel
 Una din caile prin care as putea sa ma ajut, dar nu reusesc este să mă motivez când sunt pusă
într-o situație neplăcută și mă demotivează

3.3 Nivelul material și modul de viață actual

Pacienta consideră că are un nivel financiar satisfăcător care îi permite să se descurce și să

facă economii ca să își acopere cardurile de credit. Are un nivel financiar modest și fără
cardurile de credit nu s-ar descurca, fiind într-o continua buclă de împrumut – achitat.

Locuiește singură într-o garsonieră modestă și demodată împreună cu două pisici care o
enervează constant că strâng covorul și fac mizerie.

Majoritatea timpului îl petrece lucrând pentru serviciu sau pentru scrierea de articole care o
vor ajuta în carieră. Este ”un cartof de canapea” și ca activități recreative: citit în wee când nu
lucrează la cercetări pentru articole și TV

Mama și sora sunt surse constante de conflict pentru că o sună sa intervină pentru certurile
lor, precum și conflictul perpetuu de la serviciu cu șefii și toți colegii.

Relatează că a reușit să își facă prieteni doar mai în vârstă, dar I se întâmplă adesea să se
simtă intimidate și nu are foarte mulți (are doar 2 prietene, una mai apropiată), iar situațiile
sociale îi provoacă anxietate puternică, ea preferând să lucreze cu obiectele la muzeu și să nu
interacționeze deloc cu alți oameni pentru că obiectele nu spun lucruri urâte. În relații se
simte adesea incompetent, conflictuală, ”aparte” în sens negativ. Rar se simte că nu este
judecată și poate să fie ea însăși (asta se întâmplă cu prietena ei).

Din punct de vedere al relațiilor de cuplu nu a mers la întâlniri, a avut cateva relatii de lungă
durată (de câteva luni), si oricum ajungea să regrete relația, iar cea mai lungă a fost de 5-6 ani
pe care o descrie ca toxică (nu a putut să dea exemple concrete de situații), doar că se simțea
singură și o făcea să se simtă foarte nașpa cu ea și cu relația, partenerul era rasist și o abuza
emotional. În ultimii 2-3 ani a mai avut doar o relație de vreo câteva luni dar fără să aibă
contact sexual și persoana era mai mult ocupată, dar îi plăcea că era din domeniu și aveau
multe subiecte commune de discuție cee ace pentru ea e cel mai important. A mai folosit
tinderul de câteva ori. Sexualitatea o asociază cu ceva rușinos, îi vin în minte imagini de
singurătate, seducție și dorința de a fi iubit.

Referitor la relațiile interpersonale a completat afirmațiile:

a. Unul din modurile prin care oamenii ma ranesc este de a mă jigni sau a-mi jigni
activitatea profesională

b. V-as putea uimi/ surprinde prin ceva neprevăzut

c. O mama ar trebui sa petreacă timp cu copilul ei

d. Un tata ar trebui sa protejeze copilul

e. Un prieten adevarat ar trebui sa mă accepte așa cum sunt

Descrierea celorlalți din perspectiva pacientei (”a spus că nu e capabilă să facă asta”):

a. Cea mai bună prietenă – se victimizează, e negativistă și că e perseverentă (asta după

insistența de a mai găsi ceva)

c. O persoana care nu va place prea mult: incompetent, necolegială, incapabilă,

exagerată, egoist

Factori biologici

Pacienta ia ocazional paracetamol, ketorol, anxiar, spitomin și o data cu epsiodul depresiv a

luat 6 luni cipralex.Nu bea, nu fumează, nu a luat niciodată droguri.

Prezintă frecvent: insomnie, dureri de cap, de spate, treziri matinale, mancare excesivă, somn
agitat, consumă alimente junk food zilnic și a luat în greutate 10 kg în ultimii 2 ani ( la o
înalțime de 1,55 – 70Kg).
De la psihoterapie se așteaptă să resolve niște probleme cum e furia care o copleșește și să nu mai
lase să o afecteze situația cu ceilalți.

Evaluare realizata in luna august 2021

Chestionarul pentru evaluarea anxietății ASQ – Scală somatică – 55/128 din valoarea
maximă (scor mediu), Scală comportamentală – 39/ 72 (Scor mediu), Scală cognitivă – 59 /88
(scor mediu), Scor global – 153 / 288– Scor ridicat
Scala de anxietate Cattel – Notă std. 8 – Nevrozism mediu/anxios tipic (cu un scor crescut al
anxietății voalate față de cea manifestă), dar cu note maxime pentru Scala O - tendința de
culpabilitate și pentru scala L – contribuția sentimentului de insecuritate sociala la anxietate
Testul de personalitate BigFive Plus – Extraversiune scăzută (3), agreabilitate medie (7),
Nevrozism ridicat (10), Conștiinciozitate ridicată (9) (auto-eficiență scăzută – 2), Deschidere
ridicată (8), Indicatori de distorsiune negativă prezenți atât conștient cât și inconștient–
pacienta se percepe pe sine într-o manieră negativă atât conștient (este un mecansim de a
câștiga atenția și compasiunea celorlalți – verificat și din interviul clinic, dar și la nivel
inconștient ceea ce înseamnă o stimă de sine foarte scăzută, o percepție de sine auto-
devalorizantă, o tendință hipercritică și de autoevaluare extrem de negativă- scorurile fiind
maxime pe ambele scale)

Diagnostic prezumtiv actual : Tulburare de personalitate evitantă

Obiectivele Terapiei
1. Reducerea efectelor de burnout
2. Învățarea unor strategii de gestionare a stresului și a situațiilor neprevăzute
3. Reducerea simptomelor anxietății
4. Restructurare cognitive și flexibilizarea gândirii
5. Reducerea simptomelor depresiei
6. Învățarea unor competențe sociale/interpersonale
7. Creșterea stimei de sine
8. Restructurarea personalității