Titlu – PERSEVERENȚA CONSTRUIEȘTE !

Studiu de caz – adolescentă 17 ani – tentativă suicid

Am ales acest caz datorită complexității lui, dar și a perspectivelor benefice intuite de mine în
cadrul primei întâlniri cu adolescenta, în spital. Lucram deja de la sfârșitul lunii august, ca
voluntar, când mi s-a cerut de către medicul psihiatru, să obțin mai multe informații de la
adolescenta în vârstă de 16 ani, atunci, dar și de la părinții acesteia. A fost primul caz cu
diagnostic de internare: ingerință voluntară medicamentoasă (tentativă de suicid) dintr-o serie
lungă de internări cu diagnostic: stare lipotimică cu/fără PC și tulburare de comportament
însoțită de stare reactivă.

Termenii contractuali ca și limitele implicării mele ca voluntar, au fost stabilite clar de la

începutul colaborării, în cadrul întâlnirii cu managerul spitalului, ocazionate de aprobarea și
semnarea contractului, și anume: implicarea mea ca psihoterapeut adlerian, în întâlnirile cu
clienții spitalului, internați în secția de neuro-psihiatrie, doar cu scopul de a realiza o relație
terapeutică optimă cu copii/adolescenții și părinții acestora și de a facilita transferul
informațiilor obținute, medicului psihiatru. De multe ori, însă, mi s-a cerut să-i încurajez,
punând accent pe calitățile lor, ale copiilor sau adolescenților și să mediez conflictele dintre
părinți și copii, determinându-i să se audă reciproc și să realizeze diminuarea respectului
reciproc, atât de necesar unei bune comunicări parentale.

Locație conexiune cu clientul : Spitalul de Copii din Brașov – secția de neuro-psihiatrie

(30.10.2014) – diagnostic internare: ingerare voluntară medicamentoasă (tentativă suicid);
Locație lucru propriu-zis cu clientul: cabinet privat.

INFORMAȚII IDENTIFICARE – CLIENT : N.B. – 17 ani.

Copil înfiat la vârsta de 2 ani și 3 luni dintr-o casă de copii – tatăl este din localitatea unde a
fost realizat procesul; mama biologică (35 ani) mai are 3 copii; are o soră bună (același tată),
un frate mai mic, numai după mamă ; evaluare psihologică în spital: QI – 98, labilitate
emoțională, anxioasă, sensibilă, capacitate de analiză bună.

Elevă în cls.a-XI-a la un liceu situat lângă orașul Brașov ; problemele apar de la mijlocul
clasei a-VII-a (13 ani) la puțin timp după ce află că este înfiată, într-un moment de dispută în
familie.
Tata : fizician – 61 ani – relație acceptabilă cu copilul; rol de mediator între mamă și copil;
recunoaște că a amânat momentul comunicării copilului că este adoptată.

Mama – 59 ani – surdo-mută – comunicare extrem de dificilă cu mama, datorită handicapului

major al acesteia; are accese de violență verbală (uneori și fizică), în comunicarea cu copilul ;
copilul acuză tonul ridicat al mamei (țipă...)

Problema prezentată de tată – Motiv : Primă tentativă de suicid care poate degenera într-o
finalitate tragică (repetarea tentativei) sau comportament nedorit de captare a atenției
părinților – ultimatum dat părinților.

Informații atmosferă – prima vizită : În data de 30.10.2014 părinții împreună cu

adolescenta, se prezintă la cabinet, pentru o primă discuție. Adolescenta are un comportament
retras, focusându-se pe observare, fără prea multe intervenții. Tatăl relatează, uneori pe ton
critic, acuzativ, evenimentele care au dus la situația mai sus menționată. Se reiau discuțiile
avute, inițial în spital, adolescenta prezentând o mai mare disponibilitate de a comunica,
raportându-mă la comportamentul avut în spital, când refuzul dialogului terapeutic a fost
evident.

Scop pachet sedințe: Identificarea motivului tentativei de suicid și îmbunătățirea comunicării

dintre adolescentă și părinți (mediere parentală).

METODE, INSTRUMENTE DE LUCRU FOLOSITE și REZULTATE:

1. Evaluare inițială comprehensivă – Copii (Dan Dalton,Ph.D.) – Date/sinteză :

- Din interviul cu părinții : Copil adoptat legal, la vârsta de 2 ani și 3 luni. Părinții nu au prea
multe informații cu privire la copilăria mică. În momentul adopției, copilul nu vorbea prea
bine; merge la grădiniță între 3 și 7 ani, unde își îmbunătățește comunicarea și își face 2
prietene. În ciclul gimnazial primar are rezultate bune la învățătură. Relațiile cu părinții
încep să se deterioreze în ciclul gimanzial secundar (mama are o atitudine supraprotectivă,
combinată cu disfuncționalitatea gravă a comunicării, care generează un comportament de tip
controlor, abuziv; tatăl este forțat să adopte un rol de mediator între mamă și fică), când
adolescenta începe să prefere relațiile cu prietenii, în care are încredere mai mare. Intră într-un
anturaj nefavorabil. Datorită încrederii scăzute în părinți, este forțată, de evenimente (câteva
altercații cu băieții din alt grup, diferit de al ei – experiența străzii), să se protejeze singură.
Au loc mai multe episoade de auto-mutilare = practică tăieturi superficiale ale pielii, la nivelul
mâinilor. Comportament ambidextru, cu preferință pentru stânga.

- Din interviul cu copilul : Adolescenta acuză deteriorarea relațiilor cu părinții încă de la

sfârșitul clasei a-VI-a, motivând tendința de protecție și control excesiv al acestora. Încrederea
în părinți este mult diminuată, datorită discuțiilor dese în cuplu, referitoare la stilurile
educaționale: tatăl adoptă un stil autoritar cu tendințe democratice, iar mama are stil
autoritar pur (învățate în familiile de bază, personale). Acest lucru îi creează adolescentei o
stare de confuzie și îi permite centrarea pe relațiile cu prietenii, care o acceptă așa cum este,
devenind o sursă de vulnerabilitate și provocare în a-și clama independența. Evenimentul
care diminuează și mai mult încrederea în părinți este generat de momentul în care află că este
copil înfiat. Discuțiile avute atunci au fost tensionate, generându-i adolescentei un stress post-
traumatic și reactivarea sentimentului de abandon.

Relațiile cu părinții : Sunt tensionate și tensionante, provocându-i adolescentei instabilitate

emoțională și insecuritate. Ca atare apare posibilitatea desfășurării unei lupte de putere între
ea și autoritatea parentală.

Școala și relația cu dirigintele: Motivația pentru acumularea informațiilor primite în

sistemul de învățământ scade puternic, în detrimentul informațiilor primite de la persoanele
din anturajul defavorizant, pentru ea. Relația cu dirigintele este relativ bună, în schimb
relațiile cu ceilalți profesori, oscilează. Este afectată raportarea adolescentei la autoritatea
instituțională.

Relațiile cu colegii și prieteniile cu copii de vârstă apropiată : Are relații colegiale bune ;
este destul de sociabilă, dar selectivă, uneori întâmpinând greutăți în relaționarea cu colegii
mai buni la învățătură. Uneori manifestă tendințe de utilizare a violenței, cu scopul auto-
protejării. Preferă grupurile de băieți, dar relaționează ușor și cu fetele.

CONCLUZII: 1. Respectul și încrederea în părinți sunt afectate, datorită unei comunicări

defectuoase; 2. Sentimentul de aparteneță la familia adoptivă este destul de grav afectat, ca
atare apare un sentiment de înstrăinare față de părinți și tendința de a se raporta mai mult la
anturaj decât la părinți; 3. Imagine corporală proprie afectată – în trecut manifestă
comportament auto-mutilant (ocazional) + are preferință pentru tatuaje & piercing-uri; 4.
Respectul de sine este afectat destul de mult, ca atare sentimentul de a fi valorizată (în special
de părinți), este afectat; se remarcă o disponibilitate scăzută de a contribui în familie
(aptitudine afectată = asumarea responsabilității); adolescenta este în luptă de putere cu
proprii părinți, dar are și o tendință de a-și proteja tatăl, pentru că realizează poziția de
mediator, al acestuia (stările reactive apar cu precădere în relațiile tensionante cu mama). 5.
Are curajul de a acționa și capacitate bună în a-și asuma riscuri.

2. Teste:

- Chestionar BECK (var.scurtă – 13 itemi) : aplicat la începutul contractului (12.12.14) și

la sfârșitul perioadei ședințelor de psihoterapie (25.02.15) – același rezultat = fără potențial
suicidar

- Scala de stress – PSS 14 : aplicat la începutul contractului (12.12.14) și la sfârșitul

perioadei ședințelor de psihoterapie (25.02.15). Concluzie: aceeași valoare a nivelului de
stress (22) – nivel ridicat ce se poate asocia unui conflict interior, ce determină o gestionare
dificilă a emoțiilor.

- Testul „Eu sunt...” – aplicat la mijlocul perioadei psihoterapiei (data de 4.02.15) – 8

completări ale propozițiilor (în 5 min.) din care 4 sunt calități, 3 sunt defecte și 1 (băiețoasă)
neîncadrată – accent în dialogul terapeutic, pe calități (mai găsește încă 4 calități) ; aplicat la
sfârșitul perioadei psihoterapiei (data 25.02.15) – 12 completări ale propozițiilor (în 3 min.),
din care 8 sunt trăsături pozitive și 3 negative. Concluzie : imagine de sine îmbunătățită.

- Scala Rosenberg (stimă de sine) aplicat la sfârșitul perioadei psihoterapiei (data 25.02.15)
– punctaj 20 = stimă de sine medie

- Test inteligență emoțională (Daniel Goleman) aplicat la sfârșitul perioadei psihoterapiei

(data 25.02.15) – punctaj 100 = val.medie (punctaj rar întâlnit în cazul testării adolescenților);
din cei 10 itemi ce relevă situații diverse, adolescenta: 1. Este conștientă de emoțiile
personale, răspunde adecvat în situații critice; 2. Observă alternative și are capacitate de a găsi
soluții (element al creativității); 3. Nu are motivație intrinsecă = capacitate scăzută de a
elabora un plan (normal în cazul adolescenților); 4. Este optimistă și poate persevera în
acțiunile întreprinse; 5. Prezintă o rezistență mărită la schimbarea prejudecăților prin
acționarea asupra lor; 6. Prezintă o deficiență în controlul furiei ; 7. Nu are capacitatea de a se
relaxa = gestionare defectuoasă a emoțiilor; 8. Are capacitate de relaționare bună cu membrii
unei echipe; 9. Poate creea relații interpersonale bune – capacitate de socializare; 10. Îi
lipsește inițiativa schimbărilor = motivație scăzută, deci performanțe scăzute. Concluzie: din
10 itemi la 5 găsește răspunsul corect, la ceilalți nu alege răsp corect. De pus accent pe
gestionare emoții & identificarea motivației.

- proiective - desen alegere simbol care o reprezintă aici și acum – Piramidă cu ochiul
centrat superior; Titlu dat desenului : PIRAMIDĂ ; din discutarea titlului rezultă o
specificare făcută de adolescentă: Iluminism (deschidere către nou – curiozitate) ; tentativă de
reprezentare în spațiu, eșuată (vedere bidimensională); ochiul centrat bine în partea superioară
a triunghiului. Concluzie: deficiență a vederii și reprezentării spațiale.

Concluzie generală – analiză prin prisma celor 4C importanți în dezvoltarea funcțională a

adolescentei:

Cei 4C PERCEPȚI NEVOI SENTIMEN COMPORTA- APTITUDINI

importanți I TE MENTE

CONECTA Am un loc Familia nu mă Mă simt în si- Am prieteni care Comunicare bună

RE ajută să mă guranță în mă înțeleg cu prietenii
- în familie
simt în grup, pt.că
Părinții nu mă Comunicare de-
- în grup siguranță am un loc
înțeleg fectuoasă cu pă-
câștigat
Prefer grupul rinții
de prieteni pt.
că sunt
înțeleasă

CAPABILI Pot să Nu am Nu mă simt În familie nu am Autodisciplinarea

TATE acționez independență competentă autocontrol – reacțiilor apare cu
în familie în familie, apar stări precădere în grup,
- în familie
dar în reactive ca atare, preferă
Independența
- în grup grup,mă simt. grupul –
mi-am În grup îmi pot
vulnerabilitate
câștigat-o în manifesta auto-
crescută în grup
grup controlul,pt.că
mă simt ințelea-
să

A CONTA Însemn Nu pot fi utilă Nu mă simt Pot contribui în Îmi asum

ceva în familie,dar valorizată în grup, dar în responsabilități,
în grupul meu familie, dar familie nu văd
 - în familie contez grupul mă cum aș putea doar în grup
valorizează contribui
- în grup

CURAJ Pot să mă Rezist Am spranță Sunt dornică să Judec corect

descurc cu provocărilor că fac față merg mai situațiile neprevă-
ceea ce vine familiei și provocărilor departe zute care pot să a-
grupului familiei și indiferent de pară în familie și
- în familie
grupului situația din grup
- în grup familie si grup

Un câștig al psihoterapiei este dat de ințelegerea și acceptarea deficienței de auz a mamei,

care îngreunează comunicarea – adolescenta dorește să aprofundeze limbajul semnelor.

Curajul de a acționa și capacitatea bună în a-și asuma riscuri este un singurul indicator care
îmi confirmă funcționalitatea dezvoltării actuale a adolescentei.

PSHIODIAGNOSTIC : Instabilitate emoțională ușor ridicată, cu posibilitatea apariției

stărilor reactive atunci când nu simte că este înțeleasă de părinți (vezi nivel stress
nemodificat)

ATENȚIONĂRI ȘI RECOMANDĂRI - PERSONALIZATE :

Atenționări (de evitat): Utilizarea criticii și a tonului ridicat în situații tensionante și de

stress ridicat al părinților. Grija excesivă și controlul timpului liber al adolescentei
(supraprotecția). Exprimarea autorității prin folosirea puterii(ex.„Faci cum îți spun EU,
pentru că știu cel mai bine ce-ți trebuie!”) și inconsecvența stilurilor educaționale (ex.mama
reproșează un aspect, adolescentei și nu este consecventă).

Recomandări personalizate: Îmbunătățirea comunicării dintre părinții adoptivi și

adolescentă prin participarea la cursuri de parenting și/sau mediere parentală, în momentul
apariției unor stări provocatoare și tensionante. Încurajarea și susținerea adolescentei prin
recunoașterea realizărilor și meritelor acesteia, cu accent pe interesul ei de a se perfecționa în
folosirea limbajului semnelor. Focusarea părinților pe identificarea calităților adolescentei,
nu numai a defectelor ei. Continuarea psihoterapiei cu focusare pe îmbunătățirea imaginii
de sine. Stabilirea limitelor de comunicare a regulilor acceptate, să fie făcută prin consens
biunivoc și/sau mediere parentală. Încurajarea asumării responsabilităților adolescentei,
prin discuții despre drepturile și obligațiile ei în familie (explicarea rolului și a poziției pe
care a câștigat-o = calități & defecte), dar dându-i posibilitatea de a face alegeri pentru care
există rezultate pe care trebuie să și le asume (acceptarea egalității ca ființă umană).

Gestionarea emoțiilor – se poate lucra prin identificarea metodelor personale de a se relaxa;

psihoterapie – imagine+respect de sine (ÎNCURAJARE + recunoașterea calităților &
realizărilor adolescentei)

Motivație intrinsecă – life-coaching – scop: cum percepe EȘECUL și cum se raportează la

el; se poate lucra prin realizarea unei serii de planuri pe termen scurt cu scop SMART
(S=specific; M=măsurabil; A=de atins – realizabil; R=relevant ; T=delimitat în timp).

Îmbunătățirea comunicării verbale și a relațiilor dintre părinți și adolescentă –

MEDIERE PARENTALĂ – întâlniri comune (părinți-adolescentă) în care se apune accent pe
inocularea și dezvoltarea ideii de egalitate (ca ființe umane = drepturi și obligații), în vederea
cultivării aptitudinii de asumare a responsabilității (în familie) și conturării comportamentului
de a avea o contribuție și în familie, prin activități casnice. Se va dezvolta astfel, interesul
social legat de membrii familiei de bază, absolut necesar pentru realizarea unei viitoare
familii.

Recomandări generale

(Încurajarea copilului – Betty Lou Bettner,Ph.D.& Amy Lew, Ph.D.)

1. Recunoaște când cooperează;

2. Întărește puterile/Calitățile copilului;

3. Vorbește cu el despre drepturi și responsabilități;

4. Dă-i de ales / oferă-i variante ;

5. Include-l în luarea deciziilor;

6. Vorbește-i respectuos, chiar și atunci când te simți mai puțin respectat;

7. Fă-ți timp să-l asculți;

8. Fii atent la lucrurile pe care le faci pentru el (lucruri pe care le poate face și singur) ;
9. Renunță la pedeapsă și recompensă; pedeapsa îl învață să mintă sau să evite să fie prins, iar
recompensa îl învață să se gândească numai la ceea ce are el de câștigat din fiecare situație;

10. Cere-i părerea;

11. Învață-l că este în regulă să greșească (este singura condiție prealabilă pentru oameni de a
învăța din greșeli)

12. Auto-identificarea percepțiilor părinților – ghid de urmat cu scopul identificării mai rapide
a scopului inconștient al copilului/adolescentului.

Perceptii – senzatii ale parintilor

Tu te simti ....(ca părinte) Copilul raspunde corectiei Scopul urmarit de

prin...(raspunsul copilului)
copil este ....

Iritat, enervat Oprirea temporara ATENTIE

Furios, provocat, parca Amplificare; intensificare a PUTERE

împins sa reactionezi
tendintei de a se face cât mai

neplacut

Rănit, „lovit” Dorinta de a rani RAZBUNARE

Disperat, lipsit de speranta Neputinta manifesta (aratata) DORINTA DE A FI

EVITAT

Materialul are la baza cartea „A Parent’s Guide to Understanding and Motivating Children”-
(Betty Lou Bettner, Amy Lew – 2000, Connexions Press)

În încheierea prezentării acestui studiu de caz aș dori să precizez următoarele:

1. Deși contractul de prestare a serviciilor psihologice s-a încheiat, continui să monitorizez

dezvoltarea emoțională a adolescentei, prin telefon, în cazul în care clientul (adolescenta) îmi
solicită acest lucru, punctual, pe o problemă specifică și prin întâlniri la două luni, în care îmi
povestește despre ceea ce a mai făcut la școală și în viața privată.

2. Tatăl este extrem de interesat și participă cu consecvență la întâlnirile lunare ale grupului
de suport al părinților; mama a reușit să își schimbe comportamentul (într-o oarecare măsură,
doar – nu mai folosește tonul ridicat atât de des) în raport cu adolescenta, datorită întâlnirilor
pe care le-am avut, intermediate de o persoană specializată în limbajul semnelor;

3. Am stabilit un program de întâlniri de tip mediere parentală, în care exersăm modalități

îmbunătățite de adresabilitate biunivocă dintre părinte și adolescentă cu accent pe respectul
reciproc.

În concluzie pot afirma cu certitudine că implicarea mea ca psihoterapeut nu s-a încheiat în

momentul încheierii contractului, ci prin perseverență am reușit să mediez și să facilitez
schimbarea modului de comunicare dintre părinte și adolescentă. Acum nu se mai
poziționează, ci se aud reciproc, construindu-și respectul și de o parte și de cealaltă, prin
discutarea și acceptarea limitelor de către ambele părți.

Bibliografie – CĂRȚI:

Daniel Marcelli & Alain Braconnier,Tratat de psihopatologia adolescenței,Editura Fundației

Generația,2004;

Rudolf Dreikurs,Dr,.Cum să crești copii fericiți,Editura IPPA,București,2011;

Eva Dreikurs,Ph.D.,Teorie adleriană-o introducere, Editura IPPA,București,2011;

Amy Lew,Ph.D.&Betty Lou Bettner,Ph.D.,A parent’s guide to understanding and motivating

children,Ed.Connexions Press,2000;

Bibliografie – internet:

http://scientia.ro/homo-humanus/107-introducere-in-psihologie-de-russ-dewey/4682-cele-
cinci-axe-ale-dsm-iv.html