CAP 3.

DECIZIA CLINICA: DIAGNOSTICAREA , EVALUAREA SI TRATAREA TULB INFANTILE

 scopul diagnosticului:- clasif problemei in fctie de tipurile de comport sau de tulb cunoscuta;
 scopul evaluarii:- identificarea naturii probl pt alegerea tratam correct.

Evaluarea:- este un process cu etapa infantile concentrate asupra deciziei clinice privind diagnost
diferential.
Model de diagn, evaluare si tratam organizat cu aj celor 3 intrebari fundam:
1. care sunt caracteristicile problem copilului?
2. cum art b facuta o evaluare aprofundata a prob?
3. care sunt strategiile de investigare adecvate?

 diagnosticul:- natura problem copilului.

Aceste intrebari se refera la un anumit aspect al psihopatologiei copilului; exista 2 sisit princip de
clasificare a tulb si probm de comport la copii si adolescenti:
- system de clasif pe categorii;
- empiric sau dimensional.

CLASIFICAREA CATEGORIALA DSM

- DSM este manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale;

- Terapeutii fol DSM pt determ simptomelor pacientilor, pt stabilirea diagnosticului;
- DSM-IV-TR cuprinde 20 de afectiuni care pot aparea pt prima data in copilarie.
Avantajele DSM-ului:- raspandire mare; prezentarea detaliata a tulb; criterii de diagn; elem
specifice culturii, varstei si sexului; prevalenta; evolutia; patternuri familiale; elem de sprijin in diagn
diferential.
Limitarile system DSM:
- conceptual, sistem creaza proble in momentul crearii nivelurilor comorbiditatii tulb la populatii
de copii si adolescenti;
- sistemul are deficiente, ex.: - nu defineste tulb care se manifesta in fctie de manifestarile
simptomelor aparute o data cu varsta; adauga posibile manifestari ale simpt in diferite stadii
de dezv precum si la diferite niveluri de gravitate.

Clasificarea dimensionala ( empirica)

- aceasta clasif se bazeaza pe comportamentul continuum, nu pe cat distincte si exclusiviste;

- comport inadaptative sunt grupari de simptome, patternuri sau sindroame;
- exista 2 dimensiuni comportamentale:- comport de internalizare – comport supracontrolate
( anxietate, depresia, somatizarea, izolarea soc sau timiditatea);
- comport de externalizare :- comport subcontrolate
( tulb de conduita, agresivitate, incalcarea regulilor, delicventa).
- ASEBO:- Sistemul Achenbach al Evaluarii Validate Empiric; cea ma populara scala de evaluare;
cuprinde scale de sindrom si 3 scale generale.
- fol oricaror scale de evaluare se confrunta cu probl dat perceperii evaluatorului; rezolvarile
variaza in fctie de varsta, sex, tipul de proble analizata = > parintii sesizeaza m repede comport
suparatoare sau de externalizare decat cele de internalizare.
- evaluarea reprez procesul de analiza aprofundata, cu rol de detrminare a naturii problemei
copilului; este un process multimodal.
- in psihopatologia copilului, un obiectiv major in evaluare este formularea cazului.
- motivele folosite procesului multimodal:- natura problemei ( observabil / mai putin observabil);
limitarile stadiului de dezv ( declaratiile copilului/parintilor); verificarea impactului influentei
contextului.
- determ natura problem cu aj controlului si echilibrului.

Interviul clinic:- este o interactiunie centrata pe obiective intre terapeut si clinet, pt obtinerea inf
utile;
- grade de interviuri:- nestructurate; semistructurate si structurate.

1
 - Cu aj interv clinice se obtin inform generale si contextuale cu aj carora se evaluaeza gravitatea
si incidenta probleme copilului.
- Interviurile nestructurate cauzeaza probleme dpdv al fiabilitatii si validitatii dat
intervievatorului;
- Interv structurate sporesc gradul de fiabilitate si de validate;
Terapeutul dupa ce a asigurat obiectivele evaluarii, are ipotezele privind natura si gravitatea prob
copilului, trece la observarea comportam prin observarea conduitei in ansamblu ( comport adaptative
la scoala), selectarea comport specifice ( comportam-tinta) urmarite prin tehnici.

CAP 4. ADHD

ADHD:- tulburare hiperkinetica cu deficit de atentie.

ADHD cuprinde 3 subtipuri : neatentia, hiperactivitatea si impulsivitatea = > tipul predominant
neatent; tipul predominant hiperactiv impulsive; tipul combinat.
- nu toti copii cu ADHD sunt identici!!!

1. tipul neatent

- necesita prezenta a 6 posibile simptome din cele 9 existente, si anume:

a) nu acorda atentia cuvenita detaliilor;
b) are dificultati in mentinerea atentiei m m timp;
c) pare ca nu asculta cand I se vb direct;
d) este incapabil sa-si termine treburile ( active scolare, teme pt acasa, treburi casnice);
e) are dificultati de organizare;
f) evitarea angajarii in sarcini care necesita un effort mental sustinut ( efectuarea temelor acasa
sau in clasa);
g) pierde lucruri necesare ( creioane, caiete, teme);
h) usor distrat;
i) uituc.

- copilul tb sa manifeste si 4 conditii suplimentare:

a) sa fi persistat cel putin 6 luni;
b) sa cauzeze o incapacitate semnificativa ( relatii, performanta);
c) sa se manifeste in 2 sau m m situatii;
d) sa fie prezente inainte de 7 ani.

- copilul care suferad e ADHD de tip neatent este deseori neinteles si ramane nediagnosticat;
sufera consecinte dureroase a tulb de internalizare si prezinta problem la scoala;
- princip sarcina a elev este de dezv a sentimentului competentei, priceperii si eficientei; copiilor
cu ADHD le este f greu sa satisfaca aceste exigente scolare si sociale;
- se caracterizeaza prin procesate “ lenesa” a inf ( procesare lenta) si probl de concentrarea
atentiei sau atentia selective.
- Acesti copii confruntati cu “ zgomotul scolar” nu pot distinge esentialul de neesential;
- Lipsa de atentie pt detalii = > din supraincarcarea informationala si din incapacitatea de
limitare selective a atentiei. Acest deficit de procesare conduce la neglijente respective
calificative mici, dificultati in efectuarea temelor pt acasa, difficult in mentinerea atentiei in
cursul activit plictisitoare, lipsa de motivatie ;
- In cazul in care temele sunt effectuate pana la capat, acestea sunt effectuate sub
supraveghere, iar in cazul unui elev dezorganizat se intampla frecvent ca acesta teme sa fie
uitata undeva.
- Indatoririle sc reprez o sursa de frustrare.

2. tipul hiperactiv – impulsiv

- sunt necesare 6 din cele 9 simptome ( 6 simptme de hiperactivitate si 3 de impulsivitate):

2
 a) agitatie sau neliniste;
b) dificultati in a ramane asezat;
c) motricitate excesiva;
d) dificultate in a fi angajat in active distractive in liniste;
e) in continua miscare;
f) logoree permanenta.

- simptome de impulsivitate:
a) “ tranteste “ raspunsurile, comenteaza;
b) Nerabdator, are dificultati in asteptarea randului;
c) Ii intrerupe, ori ii deranjeaza pe ceilalti.

- aceste simptm tb sa persiste cel putin 6 luni, sa fi cauzat disfunctii severe, sa apara m m decat
un context ( acasa, scoala), evidente inainte de 7 ani, san u se incadreze in caracteristicile
specifice stadilului de dezv;
- copii cu acesta tulb au proble sociale, le este f greu sa-si faca prieteni, sau sa ii mentina.
Acestia graviteaza in jurul altor copii cu probleme si exista sanse sa adopte diferite forme de
incalcare a regulilor, alte tulb comportamentale;
- copiii care indelinesc crietriile pt ADHD de tip neatent si de tip hiperactiv-impulsiv sufera de
ADHD de tip combinat;
- hiperactivitatea si impulsivitatea apar in jurul varstei de 3 ani, probl de atentie apar la varsta
scolara.

Semne premergatoare:
- f greu de diagnosticat inainte de 3 ani; copii mici cu temperament dificil au rsic crescut de a
dezv ADHD; activiatte excesiva; obiceiuri nesanatoase legate de somn si iratibilitate; copii greu
de consolat atunci cand sunt suparati;
- intre 1-2 si jumatate au un nivel ridicat al comport necontrolat sufficient ( lipsa de
autocontrol); in perioada de tranzitie catre varsta prescolara ( 3-6 ani); lipsa autocontrolului
persista; obositori; stresanti si problematici in comparative cu ceilalti copii, in special in timpul
activitatilor libere sau nesupravegheate.

ADHD la copii de varsta sc 6-11ani

- nu fac fata exigentelor sc si sociale sporite;
- vulnerabilitate dpdv scoalr;
- apar dificultati datorate impulsivitatii, incapacitatii de stapanire a unor reactii care impiedica
invatarea eficienta;
- toleranta scazuta la frustrari; abandonarea sarcinilor deoarece nu gasesc o rezolvare imediata;
risc crescut de ranire accidentala;
- neatentia este perceputa ca lpsa motivatiei; rezultatele sc slabe se explica prin problemele de
mentire a atentiei; capacit de organizare redusa si usurinta cu care se lasa distrait;
- nu stiu sa se organizeze, intampina dificultati.

ADHD la adolescenti ( 12-19 ani):

- cel putin jumatate din copii diagnostiati cu ADHD continua si in perioada adolescentei;
- la acesta cat de varsta dobandirea sentim de identitate personala pp consolarea imaginii de
sine bazata pe acceptare de catre cei din jur si pe competenta;
- adolescentii care au avut rezultate slabe associate cu pribl sociale prezinta un risc sporit de a
dezv tulb de internalizare ( anxietate, depresie) si de externalizare ( agresivitate, sfidare,
comport delicvent);
- proble soc si emotionale:- obiceiuri proaste de lucru; grad scazut d eperseverenta; risc sporit
de accidente de circulatie dat neatentiei la volan; frecventa sporita a comport de ris ( droguri in
special);
- cea m mica varsta de punere a diagn este de 3 ani; dar symptom de neatentie sunt vizibile mai
tarziu.

3
Comorbiditate:- perfoemante sc si proble de invatare sunt frecvente ; dif de invatare; proble de
internalizare – reactii supracontrolate ( anxietate, depresie, izolare sociala); probl de externalizare;
proble de relationare sociala.
Factori bio si neurologici:- este cea m frecventa tulb a copilariei; activitate din reg frontala este
redusa; 50 5 sanse de mostenire de la un parinte care sufera de acesta tulb; memoria de lucru; functii
de autoreglare.

ADHD elaborat de Barkley

- inhibitie comportamentala:- caract a afectiunii, abilitate de a inhiba o reactie sau de a pune

capat unei reactii active si de a nu o relua; reprez primul pas in rezolvarea problemelor = >
precede aparitia altor functii superioare; a fost elaborate pt explicare tipului hiperactiv-
impulsiv, nu neatent ;
- 2 tipuri de neatentie:- atentia sustinuta si atentia selectiva ( incap de a distinge detaliile
esentiale de cele neesentiale);
- Pt o evaluare corecta, terapeutii tb sa puna intrebari cheie; ex: pot fi explicate simptomele m
bine printr-o alta tulburare?; exista comorbiditate?
- Evaluarea pp fol a m m metode de obtinere a inf din diferite surse si referitoare la diferite
situatii;
- Evaluarile sc si individuale pot fi o parte import a procesului de evaluare deoarece permit
eliminarea altor tipuri de diagnostic ( retardul mental) sau identificarea trasaturilor comorbide
( deficienta de invatare);
- Evaluarea cognitive este utila in evaluarea deficitelor de procesare in matrie de eficiebta
cognitive, viteza de provocare sau memoria de lucru;
- Tratamentul este in fct de obiectivele associate ( trasatuei comorbide), simptome, natura si
amploarea functionala. Interventiile terapeutice sunt efctuate acasa, la sc sau in interactiunile
cu copii de aceeasi varsta.
CAP 5. TULBURARILE ANXIOASE

- prob de internalizare = > din compor tsupracontrolate – proble legate de sine ?( anxietate,
acuzele somatice, fara o cauza medicala cunoscuta); sunt discrete, greu de evaluat;
- prob de externalizare = > din comportamet subcontrolate.

TULB DE INTERNALIZARE

- anxietatea; depresia; prob sociale;

- cazuri frecvente de comorbiditate, afectivit neg, dif de evaluare, neglijarea pers de aceeasi
varsta; autoeficienta redusa; stima de sine scazuta;
- tulb anxioase , affective ( tulb bipoalre si depressive) si somatomorfe au in comun simpt de
internalizare :- stari de deprimare, reactii anxioase, inhibitie, tendinta de exprimare a detresei
emotioanale ca discomfort fizic;
- 3 scale de sindrom: - anxietate/depresie; izolare/depresie; acuze somatice.
- Afectivitatea negative:- notiune care cuprinde anxietatea si depresia ( detresa amotionala);
este un symptom de baza comun celor 2 tulb, afectivitatea poz scazuta este specifica depresiei
si ecxitatia fiziologica anxietatii;

Tulburari anxioase la copii si adolescenti

- sunt frecvente in copilarie si adolescenta;

- se caract prin ingrijorare cronica pt evenim prezente si viitoare;
- tipare de reactii commune:- pe plan comportamental ( fuga si evitarea); plan cognitive
( aprecieri neg la propria pers); plan fixiologic ( excitatie involuntara: ritm cardiac crescut,
respuratie accelerate, tremuraturi, tensiune musculara);
- tulb anxioase in copilarie:- anxietatea de separare ( ingrijorarea excesiva de separare de casa
sau pers iubita; dureaza 4 sapt si cauzeaza detresa si incapacitate semnificativa); - anxietate
generalizata ( ingrijorare excesiva permanenta); - atac de panica ( aparitia brusca, intensa a
sentim de teroare, frica, neliniste, insotite de reactii fizice { palpitatii, respiratie taiata,
discomfort} si cognitive { dorinta de a scapa, teama pierderii controlului}); - agoraphobia ( teama
de sit si locuri care pot intretine un atac de panica); - fobia sociala ( anxietate leg de anumite
4
 sit in care este supusa pers dpdv social sau a performantelor); - fobiile speciale ( anxietate
produsa o sit sau un obiect cu consecinte de comportament de evitare); - sindromul de stress
posttraumatic ( retrairea unor ganduri, sentim in urma unui evenim foarte traumatizant ce
poate determina o excitatie sporita si amortirea/ evitarea gandurilor , emotiilor associate cu
acel evenim; durata cel putin 30 de zile ); - tulb de stress acut ( reactia imediata la un evenim
traumatizant ce determ o excitatie sporita, evitarea sit/evenim declansatoare ; dureaza 30 de
zile); - tulb obsesiv-compulsiva OCD ( obsesii { ganduri/dorinte ce pot provoca anxietate} si
compulsii { impulsul actiunii pt neutralizarea anxietatii}); - tulb anxioasa indusa de o substanta
( simpt de anxietate rezltate din consumul de substante { inhalatii, alcool, stimulente,
medicamente}).
- Cele care debuteaza cel m devreme sunt:- fosbiile specifice si anxietatea de separare; anxietatea
generalizata in jurul varstei de 8 ai

Fobiile si temerile

- frecvente in copilarie; se modifica o data cu varsta:

 sugar:- frica de straini, toaletarea personala;
 prescolar:- cresturi imaginare, monstrii, intuneric, animale;
 scolar- scoala primara:- anim mici, intuneric, fulger si tunet, amenintari la adresa pers proprii;
 scolar- scoala gimnaziala:- frica leg de sanatate ( stomnatolog), trimiterea la director;
 adolescent:- boala fiziza, proceduri medicale, vb in public,probl cu character sexual,
catastrophe;

- o fobie specifica este o frica intense si persisitenta fata de ob si sit circumscrise fara o baza
rationala. Expunerea la ob respective poate produce reactii fiziologice semnificative ( ameteala,
respirat intretaiata, ritm cardiac crescut, lesin);
- frica se dezv in jurul anticiparii unei posibile raniri ( frica de caine =>frica de muscatura).
Exista dorinta de fugi de ob respective; cu cat de aproprii m m de el, cu atat se dezv o reactie
de excitare sporita ( panica);
- tulb anxioase pot fi influentate de factorii genetici, temperamenul ( inhibitia comportamentala),
psihopatologia parentala; factorii familiali ( stilul de comunicare, educatia);
- exista 2 cat de fobii cu debut in perioada adolescentina:- fobia sociala; - tulb de panica cu
agorafobie.
- Acestea detrem reactii de frica in fata amenintarii iminente;
- Fobiile si anxietatea de sep sunt cele mai precoce forme de anxietate.

Factorii bilogici si genetici:- temperametul; caracteristici familiale; experiente conditionate.

Ca metoda de tratament exista modelarea participative si practica intarita – metode terapeutice .

Anxietatea de separare

- copii care sufera de acesta tulb au sentim puternice de detresa inadecvate stadiului lor de
dezv, cu o durata de min 1 luna;
- debutul inainte de 6 ani este un debut precoce, dar se manifesta inainte de 18 ani;
- simt nevoia permanenta de a se afla in preajma pers iubite – poate fi rezultatul incapacitatii
functionarii soc si scolare.
- Se poate experimenta un discomfort major si in cazul parasirii teritoriului familiar;
- Simptomele detresei:- acuze fizice si somatice; dureri de stomac, varsaturi;
- Cel putin 3 moduri de ingrijorare excesiva in declansarea SAD-ului:
a) teama ca pers iubita v-a decada;
b) preocuparea excesiva pt o despartire care v-a urma in viitor;
c) refuzul de a merge la scoala;
d) teama de singuratate, fara pers respective;
e) reticenta la idea de a dormi singur sau departe de casa;
f) cosmaruri pe teama despartirii; acuze fizice repatate ( dureri de cap sau stomac);
- poate anticipa un risc sporit de d epresie sau tulb anxioasa ulterioare, aparitia atacurilor de
panica si agorafobiei;

5
factori bio,genetici si temperamentali:- genetic de la mame suferinde de tulb anxioasa; stilul
educationale al parintilor si modelarea comportamentului:- protejarea excesiva a copilului, depresia
maternal, disfunctionalitatea familiei; refuzul de a merge la scoala; ca trat sunt recomandate
interventiile CC.

Anxietatea generalizata la copii si adolescenti

- ingrijorarile copiilor nu sunt axate doar pe un obiect anume, ca in cazul copiilor ce sufera de
fobii si anxietate de separare;
- manifesta o neliniste permanenta in leg cu familia, scoala, prietenii, sanatatea etc; sunt
incapabili sa-si controleze ingrijorarea resimtita;
- tb doar 1 simpt pt punerea diagnosticului;
- dispozitia anxioasa tb sa persiste cateva zile la rand in decursul a 6 luni;
- copii suferinzi de acesta tulb sunt deseori diagnosticati gresit cu ADHD;
- pot f icopii cuminti , dar pot ezita participarea la activitati;
- debutul este precoce ( 8-10 ), iar o treime sufera si de alte tulb anxioase sau depresive;

Fact bio, genetici si de temperament:- anxietatea este cauzata de fact genetic; hiperexcitatie
permanenta; indivizii anticipeaza si interpreteaza evenim ambigue ; parintii anxiosi accentueaza
tendinta copiilor de adopatare a comport anxioase.

Fobia sociala

- se dezv in jurul unei frici pervasive de a nu se face de ras = > conduce la evitarea sit sociale
sau manifestarea in public;
- constientizeaza ca este o teama irationala, dar nu poate fi controlata;
- afecteaza mancatul, bautul, scrisul in public; se tem ca celelalte pers o sa observe roseate,
tremurul nervos, probl de respiratie;
- manifest tb sa persiste cel putin 6 luni sit b sa afecteze semnificativ functionarea;
- reactii de evitare ( absenteeism), comp de fuga ( prefera sa mearga altundeva decat in pauza de
masa), autoaprecieri negative si excitatie fiziologica ridicata ( discomfort, acuze somatice),
abilitati sociale reduse;
- simpt pot include: fusie, plans, refuzul contact social cu pers nefamiliale;
- copii m mari sufera de acesta tulb, sunt expusi riscului de depresie;
- la adolescenti exista teama ca nu vor fi accepati de copii de aceeasi varsta; debutl tulb este mai
des observat in acesta perioada de varsta;
- exista 2 subtipuri de fobie sociala:- forma generalizata; fobia soc situationala ( teama de a vb in
public);
- copii cu un temperament inhibit dpdv comportamental au un risc sporit de dezv a tulb anxioase
in general si a fobiei soc in particular;
- rol- comunicarea cu parintii; rel de atasament; stilul educational al parintilor; genetica.

Tulburarea de panica cu sau fara agorafobie

- atacurile de panica sunt generate de o teama f mare, coplesitoare si iremediabila ce pune

stapanire pe ganduri, sentimente si senzatiile pers; sunt bruste, acute, dureaza aprox 10 min;
- simpt somatice:- palpitatii, transpiratii, tremurat, respiratie intretaiata, senz de sufocare sau
moarte, ameteala, dureri toracice;
- la adulti pot fi confundate cu o criza cardiaca;
- apare teama de pierdere a ratiunii, dorinta de fuga; atacurile sunt declansate in sit precum
aglomeratia, inaltimea, aptiu inchis sau pot fi neasteptate si insotite de 3-14 simptime;
- poate fi declansat de o fobie specifica; in cazul in care atacurile sunt dese si pers respective
incepe sa se teama de acest lucru, diagn este de tulburare de panica. Poate fi insotita sau nu
de agorafobie ( teama de spatii publice I general cand pers este singura);
- agoraphobia apare in asociere cu tulb de panica; este posibil sa fie transmisa genetic;
- simpt la copii:- teama, greata, palpitatii, respiratie intretaiata, tremuraturi, frisoane, val de
caldura;
- debutul se afla in adolescenta tarzie si inceputul deceniului al 3-lea de viata; cazurile de
comorbiditate sunt frecvente;
6
 - factori si rol :- factor genetic; cause si evolutii diferite; result interactiunilor dintre
temperamente si probl de atasament;
- sunt associate cu sensibilitatea la anxietate;
- ca tratam se fol atat tratam medicamentos, cat si taratm CC.

Tulburarea obsesiv-compulsiva ( OCD)

- se manif prin obsesii recurente si intrusive ( ganduri irationale ) si compulsii ( comport

incontrolabile) cu o durata de min 1h/zi , ce aafecteaza functionarea cotidiana normala;
- apogeul la copii este atins intre 2-14ani, perioada prescolara, dupa aceea intra in decline;
- rit si compulsiile se intensifica o data cu varsta;
- se dezv 4 directii principale:- contaminarea ( spalatul pe maini); siguranta ( verificarea);
ritualurile de numarare); atingere.
- Copii si adolescentii include si familia in sit lor si cer sa fie respectate acestea;
- Uneori sunt prezente rezultatele slabe la sc din cauza perfectionismului singrijorarii;
- Cele m dese ritualuri si obsesii:- curatenia si spalarea ( spalarea in exces a mainilor, corpului,
dintilor pt inlaturarea microbilor { toxicitate}); nevoia de simetrie ( alinierea perfecta a
obiectelor); economisirea excesiva ( colectionarea ob inutile); rit repetitive ( citirea, rescrierea,
repetarea); teama obsesiva fata de violenta sau agresiune; compulsii leg de verificari ( usilem
ferstrele, gazul, lumina, erorile de calcul); elaborarea listelor.
- Factori si rolul lor:- sanse scazute pt factorul genetic; comport compulsive apar ca urmare a
asocierilor aleatorii ( teorie behaviorista); rl import:- familia, dobandirea de patternuri de
gandire neg la copii anxiosi; familii critice si excesiv de implicate; au un sentim de incapacitate
a controlului factorilor de risc( ranire);
- Pt tratament se fol TCC.

CAP 6. TULBURARI AFECTIVE: DEPRESIA SI TULBURAREA BIPOLARA

- depresia sau euphoria poate fi extrema si de durata pt indivizii care sufera de tulb affective;
- 2 tipuri de dipozitie:- depresia ( o stare de afectivitate poz redusa ); mania ( stare de euforie);
- Tulb depresiva majora ( MDD )- forma grava a depresiei; forma m usoara, dar cronica este
distimia,. Pers afectate, dupa recuperare pot avea recidive. Pers cu dispozitie neg dar fara
intervale de manie, sufera de depresie unipolara. Pers cu fluctuatii intre starile de depresie si
cele de euforie sufera de tulburare bipolara, sau tulb maniaco-depresiva ( DSM-IV).
- DSM-IV-TR-nu considera depresia fiind o tulb infantile, dar fac distinctie intre crietriile de
diagnostic pt copii ( iritabilitate in loc de depresie; tristete si intervale dif de durata) si pt adulti.
- Tulb bipolare se diferentiaza fata de cele depressive prin dispozitii extreme:- episoade
maniacale, hipermaniacale; stare de depresie. Combinatia celor 2 indica duabilitatea starilor.
- Tulb depressive se manifesta printr-o singura stare emotionala ( unipolara) de afectivitate poz
scazuta.
- Cat de tulb affective:- tulb depressive ( depresie majora si distimie) si bipolare.caracteristica
majora este perturbarea dispozitiei.

Tulburarea depresiva majora

- durata la dult minim 2 saptamani; durata medie pt adulti si copii : 4 luni.

- Diagn pp:
a) starea de deprimare manifestata prin anhedonie ( afectiv poz scazuta) pt adultil iritabilitate pt
copii;
b) pierderea interesului sau a placerii vis-à-vis de active cotidiene.
- pers tb sa prezinte 4 simpt aditionale din 7 posibile:
a) tulb alimentara ( la copii nuse inregistreaa o crestere normala);
b) insomnie sau hipersomnie;
c) lentoare sau agitatie psihomotoare;
d) fatigabilitate;
e) sentim de inutilitate;
f) cap de concentrare redusa;
7
 g) idei sinucigase.

Diagn de tulb distimica ( depresie majora) se pune dupa ce sunt indeplinite urmat coanditii:-
starea de deprimare cronica este evidenta sau iratibilitatea la copii persista cel putin 2 ani; depresia
este insotita de cel putin 2 din cele 7 simptome ; pe parcursul a 2 ani nu s-a constatat o perioada de
absenta a simptomelor m m de 2 luni ( 1 an la copii); nu exista semen ale episoadelor depresiv majore
in cursul primilor 2 ani ( 1 an la copii).
Sindroame si simptomele depressive
- nu orice pers care trece printr-o stare de depresie tb sa indeplineasca conditiile depressive
mentionate in DSM-IV;
- stari depressive ocazitionale sau momente de deprimare;
- semtim reprez reactia la anumiti factori de risc;
- tristetea este declansata de nostalgie sau melancolie;
- dispozitia poate fi influentata de schimbari fiziologice ( normale) sau induse de consumarea
unor subst ( alcool)

 depresia se asociaza cu tulb anxioase, este mai frecventa la fete; este de lunga durata; iar pt
punerea diagn este necesara manifestarea simptimelor min 2 sapt cu o durata medie de 4 luni;
copii au un debut precoce si pot suferi mai tarziu de MDD.
 Factori:- se transmite genetic; mediul familial- stilul educational al parintilor; factori de
mediu.Factorii de risc si protectie:- abuzul sau neglijenta; stresul; pierderea unui parinte sau a
unei finite dragi; tulb comorbide :- ADHD, tulb de conduita, tulb de invatare; boli cornice;
traumatismele; lipsa abilitatilor sociale.
 Factorii de risc ai familiei:- alcoolismul; saracia; conflictele parintilor.

Modele terapeutice ale depresie

Modelul cognitive-comportamental:- se asociaza depresia unipolara cu procesele de gandire
inadaptative, cu interpretare negative de catre individ.
Gandirea negative:- gandurile neg sunt pesimiste si modifica perceptiile indiv asupra lumii; formeaza
triada negative = > indivizii isi interpreteaza experientele pers si viitorul intr-un mod pessimist, ceea
ce duce la erori de rationament cu perpetuarea procesului de gandire neg.
Neajutorarea invatata:- se descrie reactia anim de laborator supus constant la un soc pe parcursul
unei zile; urmarind a 2-a zi sa aibe posibilitatea de atrece de o bariera pt a fi in siguranta = > cainiiau
renuntat, nu au fugit!!! Seligman a concluzionat: cainii au invatat ca nu pot controla socurile sin u au
adoptat comport cu aj carora sa resolve problema.
Teoria atribuirii:- este stabilirea de asocieri intre ganduri si realizari. Acesta a completat teoria
neajutoararii invatate dorind sa arate de ce unii oameni reactioneaza prin renuntarea la anumiti
factori de risc. Triada cognitive este alc din ganduri pervasive de deznadejde, neajutoararea si lipsa de
apreciere.

Modele de influenta familiale si din partea egalilor.

Rolul proceselor familiale :- 4 arii potentiale pt sporirea vulnerabilitatii:
a) climatul familial advers ( stress puternic, sprijin redus);
b) modelul de intarire negative;
c) prifetiile care se realizeaza;
d) modele de reglare emotionala slaba.

- modelul de influenta timpuriu:- influenta pers de aceeasi varsta in remediere depresiei

- modelul transactional ecologic:- conceptele de multifinalitate si echifinalitate;.
Depresia se evalueza greu pe baza rapoartelor si a masuratorilor obtinute prin observatie. La copii
se manifesta cel mai des prin iratibilitate, reactii de agresivitate verbala si fizica, ceea ce poate duce la
un diagn gresit, de tulb de conduita!.

Tulburarile bipolare.

Episodul maniacal:- este o “ perioada distincta” care se caract prin dispozitie anormal de euforica,
expansia sau iritabile cu durata de cel putin o sapt si este insotita de cel putin 3 din 7 simptome:
a) stima de sine exagerata sau grandomanie;
8
 b) lipsa nevoii de somn;
c) vorbirea continua;
d) fuga de idei;
e) lipsa atentiei;
f) activiattea crescuta doar asupra unui scop ( contacte sociale sau coportamente sexualizate);
g) excesul unei activitati cu factor mare de risc ( furt, cumparaturi nesabuite etc).
diagnosticul de tulb bipolara se pune daca apare 1 sau m m ep maniacale ori mixte ( ep de depresie
majora)

tulburarea ciclotimica, pp perpetuarea afectiva fluctuanta si se pune diagnostic doar daca in ultimii
2 ani dispozitia dominanta a fost caract prin simpt hipomaniacale si depressive.
- debutul bolii bipolare inca din copilarie poate fi grav, cronic, este rezistenta la tratament,
- factori:- istoricul familial.
- Comport agresiv este o caracteristica des intalnita la tulb bipolara; ereditarea este foarte import
in aparitia tulb;
- Pt adult starea de euforie este caracteristica, pt copil mania se manifesta prin accese
distructive si iritabilitate.

CAP 7. TULB SOMATOMORFE.

- deseori copii se plang de dureri care nu au o baza medicala; prezita un debut rapid; existenta
rudelor cu simptome similare; nu exista explicatii clinice pt suferinta fizica; sunt precipitate de
stress de mediu, sunt trecatoare;
- la unii copii se transforma in tulb de somatizare unde simpt somatice sunt principala probl = >
afectarea rel de tip familial si scolar;
- tulb somatoforme sunt acuze soamtice si fizice care NU au baza med sau organica;
- probl emotionale sunt percepute ca durere fizica, somatica, disconfort. Se poate face leg intre
debutul acuzei somatice si a unui factor de stress psihosocial;
- pers in cauza nu pretend ca sunt bolnave, nu stimuleaza boala, ci cred cu adevarat ca sunt
bolnavi;
- produc stare de detresa severa;
- durerile resimtite nu pot fi controlate de individ, reactiile au loc la niv subconstient;
- 6 tipuri:
a) tulb de soamtizare:- acuze somatice multiple, distincte, persistente;
b) tulb soamtoforma nediferentiala:- 1 sau m multe acuze somatice cu o durata de min 6 luni,
fara o cauza med, care afecteaza organismul;
c) tulb de conversie:- deficite care afecteaza fgt motoare sau senzoriala fara cauza med. Debutul
este asociat cu un factor de stres;
d) tulb de preocupare:- preocupare excesiva pt bunastatrea fizica;
e) ipohondria:- ind este convins ca sufera de o maladie severa;
f) tulb dismorfica corporala:- preocupare pt defectul fizic presupus sau o exagerare legata de
aspectul fizic;

- apogeul este atins la copii in 2 perioade de tranzitie:- intrarea la scoala in clasa 1; intrarea la
gimnaziu;
- stresul afecteaza starea emotionala a copiilor si determ f multe acuze somatice care sunt
associate cu depresia si anxietatea;
- sunt caracterizate prin simpt fizice sau somatice fara o cauza med, organica sau neurological
cunoascuta, precipitate de stress sau de mediu;
- acuze somatice la copii :- dureri de cap, oboseala, dureri musculare, abdominale, de spate,
vedere incetosata, lipsa de energie, grata, varsaturi;
- 4 factori:- pseudoneurologic, cardiovascular; gastrointestinal; durere/slabiciune.
- Exista acuze somatice in fct de stadiul de dezv: la copii pt prima data exista simptome
predominante ( simpt multiple) ;
- Exista o continuitate intre simpt neexplicate din copilarie si cele de la varsta adulta;
- In adolescenta debuteaza durerile extremitatilor, musculare, oboseala si acuzele neurologice;
- Durerea abdominala dpdv al stadiului de dezv precede durerea de cap;
9
 - Copiii mici prezinta un singur simpt, manifestare monosimptomatica , iar pe parcursul timpului
si a dezv apar simptome multiple, manifestare polisimptomatica;
- In cazul in care un copil produce intentionat simpt pt evitarea activitatilor, probl lui se
incadreaza in cat tulb factice.

Tulb de somatizare

- copii reactioneaza la fact de stress psihosocial prin acuze fizice si somatice, diagnosticul de
tulb de somatizare este rar in cazul lor;
- criteriile DSM-IV-TR au fost elaborate pt adulti;
- debutul inainte varstei de 30 de ani, persistenta problemei pt o perioada lunga de timp
necesita 8 simptome pt punerea diagnosticului:
a) dureri localizate in cel putin 4 zone ( cap, abdomen, spate etc);
b) 1 simpt sexual;
c) 2 simptome gastrointestinale ( diaree, greata, varsaturi);
d) 1 simpt pseudoneurologic ( vedere dubla, lesin, paralizie )

- pt punerea diagnost, simpt nu au o baza medicala, iar in cazul in care exista o astfel de baza,
tb sa fie m pronuntat decat in mod normal;
- este un pattern isteric cu multiple simptome fara cauza med numita initial sindromul Briquette.
- Este m rara si se identifica f putin la copii deoarece lista de criterii nu este adaptata la stadiile
de dezv;
- Aolescentii au simpt associate cu tulb de somatizare ( dureri de cap, stomac) mai frecvente;
- Tb sa apara 1 simpt minim 6 luni pt diagnosticare;
- Cele m dese simpt sunt durerile de cap la varste mici, iar fetele m des la adolescenta;
- Evolutia bolii are leg cu fam si sexualitatea, mai des aparuta in cazul in care exista o ruda
apropiata cu aceeasi afectiune;
- Femeile sunt anxioase, depressive; barbatii m des prezinta o tulb indusa la consumul unei
substante;
- Cauzele somatice se asociaza cu depresia si anxietatea; dat faptului ca evolutia tulb este
pervaziva, rezistenta, persistenta, tulb este m apropriata de tulb de personaliatte de pe Axa II ( tulb
cronica|) decat cele de pe Axa I;
- Factorii de risc:- divortul parintilor, boala unui parinte, abuzul sexual;
- Copii reactioneaza la stress diferit, in fct de temp, character, amploarea system familial;
- Copii convertesc stresul in simpt fizice; sit stresante la copii:- schimbarea programei scoalre;
divortul parintilor; schimbarea domiciliului; sarcinile sc grele;
- Somatizarea poate deveni modul copilului de a face fata fact de risc, cu consecinte
inadaptative;
- Factorii biologici si genetici:- existenta unui membru de fam cu tulb de personalitate associate,
ADHD, alcoholism, tulb de somatizare;
- Copiii inhibati react m bine cerintelor mediului, sensibili dpdv emotional, predispusi la tul de
internalizare dat nesigurantei si a mec precar de coping;
- Perspectiva psihodinamica: - teoreticienii acetui model psihodinamic vb despre isterie in
termeni de beneficii primare si secundare. Acuzele somatice reprez conflictele inconstiente, durerea
fizica reprez o suferinta psihica. Dificultatea rel cu o pres care acuzeaza senzatia “ nod in gat”
inseamna torticolis, durerea de stomac reprez imposibilitatea de a suporta o sit. Beneficiul primar
reprez simpt isterice si fizice care tin conflictele departe de nivelul constient, astfel pers se cpot
concentra asupra probl fizice decat cele ale suferintei. Beneficiul secundar reprez debilitatea cauzata
de o probl fizica care il ajuta pe indiv sa-si responsabilizeze confruntarea cu o active care nu ii place.
- lucrurile care nu sunt constientizate sunt uitate; beneficiile secundare statulului de bolnav
sunt atentia sporita; asteptari scazute din partea celorlalti;
- perspective cognitive se axeaza p modul in care gandurile inadaptative se traduc in simptome
fizice; copii isi exprima dorinta de a avea partea de atentie civenita comunicand cu parintii prin
intermediul simpt fizice;
- copii ai caror parinti sufera de o boala fizica cronica sunt predispusi la tulb de somatizare in
viitor; un copil aparent bolnav, isi ajuta familia sa se concentreze asupra lui si nu asupra altor
problemelor ; membrii familiei isi reorganizeaza atentia si prioritatile pe care le au astfel incat sa se
ocupe de copilul bolnav; fam copiilor care somatizeazaau la randul lor, aceleasi trasaturi anxioase sau
depressive;
10
- exista diferente intre tipurile de simpt soamtice si frecventa lor la populatiile adulte; pers din
Afica sau Asia de Sud mentioneaza arsuri la maini sau picioare, senzatia de “ viermi in cap sau de
furnici tarandu-se pe sub tegumente”;
- dif culturale la copii sunt in fct de frecventa acuzele somatice;
- asocierea intre acuzele soamtice si simpt anxioase se depressive este universala;

Tulb de conversie

- cea m studiata tul somatomorfa la copii; a fost numita nevroza isterica ( de tip conversie) si
tulburare disociativa ( de conversie);
- este o probl medicala cu un singur simpt somatic care afecteaza functionarea mototie sau
senzoriala normala; este o tulb senzoriala isterica; apare in mom in care conflictele de la niv
psihologic se manifesta dramatic, fara baza med sau organica;
- simpt sugereaza o cauza med sau neurological, dar rezultatele investigatiilor sunt negative;
- pt punerea diagnosticului este nevoie de factorul de stres asociat ( conflict familial, certuri
conjugale); tulb apare imediat dupa evenimentul stresant, ori dupa un anume interval;
- simpt nu este produs intentionat, ci este Indus de factorii de stress ce declanseaza starea
copilului;
- manifestari ale bolii :- proble de conduita; noduri in gat; pierderea sensibilitatii; convulsii;
halucinatii;
- cele m dese simptome la copii :- pseudoconvulsiile; paralizia; tulb de mers.
- Diagnosticul se pune rar inainte de varsta de 10 ani, deseori la sf copilariei sau in tinerete;
- Copiii au tendinta sa dezv o pseudopareza, un schiopatat in urma unei raniri minore ,
pseudoconvulsii care nu pot fi vazute la electroencefalograme;
- Factorii familiali:- putine dovezi pt transmitere genetica;
- Factorii de risc:- mediul;
- Factorii de stress:- sit stresante; dificultatile in rel cu copii de aceeasi varsta; certuri familiale;
probl conjugale; soamjul in familie;
- Caracteristici familiale:- familii anxioase; familii haotice; familii compensatoare.

Tulb algica

- durere semnificativa dpdv clinic, cauzeaza detresa si incapacitate functionala;

- niv durerii greu de evaluat din cauza naturii subiectivel
- la copii, autoevaluarea este limitata;
- incepand cu vasrta de 5 ani, durerea poate fi masurata ;
- durerea abdominala recurenta:- se def clinic prin 3 episoade dureroase pe parcursul a 3 luni.
La examin med nu se identifica cauza organica;

ipohondria

- pers care cred ca sufera d eo boala grava; fara dovezi pt explicarea simpt in nr f mare, consulta
f multi medici; nu isi controleaza convingerea privind boala, nu o stimuleaza;

tulb dismorfica corporala

- este o tulb somatomorfa de preocupare; apare in mom in care individual este preocupat de o
imperfectiune, un defecti imaginar, care ii pot produce o detresa clinica si ii afecteaza
functionarea normala;
- debutul sit in adolescenta dat preocuparii aspectului personal sir el cu cei din jur;
- pers sunt convinse de durerea lor;
- pt trat se fol terapiile comportamentale, CC.

CAP 8. PROBLEME DE CONDUITA

- tulb de internalizare sunt greu de diagnosticat si evaluat din cauza naturii lor interne si
ascunse;
- tulb de externalizare sunt intrazive, au reactii agresive de intimidare fizica si verbala;
11
 - actele de agresivitate explicita isi ating apogeul in al-2-lea an de viata, atenuandu-se cu varsta,
pe masura sozializarii; ( nu este valabil pt orice copil!!);
- agresivitatea explicita poate fi un pattern comportamental stabil cu durata din sc gimnaziala
pana la adolescenta tarzie = > aceasta consta in reactii agresive pronuntate.

Tulb opozitionismului provocator ( ODD ) si tulb de conduita

- o intrebare cheie: sunt 2 afectiuni distincte sau una singura?

ODD :- debuteaza intre 4-8 ani; cei care sufera de aceasta tulb nu sufera de probleme de conduita;
simptome agresive commune dar diferite calitativ; comport agresiv si opozitional
Tulb de conduita ( CD ):- debuteaza inainte de 10 ani; simpt agresive commune dar diferite
calitativ; ex de comport: nerespectarea autoritatii sau incalarea proprietatii.
- 4 cat de comport clasificate in fctie de 2 dimensiuni:- comportamente explicite/ implicite;
comportamente distructive/ nedistructive;

ODD

Descriere clinica si caracteristici:

- “ pattern comportamental persistent, ostil, sfidator, nesupus si neg, orientat spre pers care
reprez autoritatea”;
- Copii cu ODD au un imp factor de stress; au un comport continuum si durabil ( min 6 luni),
greu de stapanit ; in permanenta opozitie?
- Pt diagn sunt necesare min 4 din cele 8 simpt:
a)pierderea cumpatului;
b) se cearta cu adultii;
c) sfidator/nu se conformeaza cererilor;
d) agasarea intentionata a pers din jur;
e) blamarea altor pers pt propriile greseli sau proble;
f)susceptibil si usor iritabil;
g) furios si plin de resentimente;
h) razbunator si ranchiunos.
- aceste manif frecvente afecteaza viata de familie, active scolara sau slujba;
- copiii sunt uneori pasivi-agresivi, ignora des rugamintile adultilor, nu accepta compromisuri, nu
cedeaza, resping negocierea, au o stima de sine redusa sau exagerata;
- aceste comport se manifesta m intai acasa, transformandu-se si adultilor;
- pt diagnosticare tb tinut cont de varsta copilului si de stadiul de dezv al acestuia;

Probleme de conduita si tulb de conduia ( CD )

- probl de conduita reprez comport disruptive associate cu afectiunile severe ale spectrului;
- caracteristici:-prima caracteristica cf DSM-IV-TR este” pattern comportamental repetitive si
persistent de incalcare a normelor sociale sau a drepturior celorlalti” ; 4 cat de comp agresive si
incalc ale regulilor si nomelor specif varstei;
*agresiune fata de oameni si animale:- batai, amenintari, uz de arme, cruzime fata de acestia
etc.
* distrugerea proprietatilor: incendiere; vandalism.
* frauda sau frauda;
* incalcarea regulilor:- fuga de acasa, absenta de la scoala.

- pt diagnostic sunt necesare 3 dintre cele 15 simpt, prioritar fiind tulb cea m severa;
- tinerii ii manipuleaza pe ceilalti, mint f bine, se prefac sin u isi respecta promisiunile, nu isi
indeplinesc obligatiile; f rar sunt cuprinsi de remuscari sau sunt empatici; f putin sensibili la
sentim celorlalti; au tendinta de a-I banui pe ceilalti de intentii ostile; f des mimeaza sentim de
vina pt prevenirea unei pedepse mari; au comport cu grad mare de risc ( predispusi la
accidente, consum de substante, boli cu transmitere sexuala, etc);
- 2 subtipuri :- in fc de varsta de debut; indicatorii gradului de severitate ( forma usoara; forma
moderata; forma severa).
- Comport de conflict cu autoritatea :- atit sfidatiare si incalcarea regulilor, darn u fac rau
celorlalti;
12
 - Comport implicit:- incalcarea regulilor, dar nu sunt violenti cu ceilalti;
- Comport explicit:- agresivi de varsta mica si recurg la acte agresive impotriva celorlalti;
- Comport dual explicit/implicit ( combinatie a celor 2 precedente) :- incalcarea regulilot si
recurgerea la acte agresive.

Cat tulb de comport disruptiv:

- exista caract commune pt ODD si CD:- sfidarea, agresivitatea, incalcarea regulilor;
- elem commune privind:- etiologia, evaluarea si tratamentul.

Factori de risc si protectie, bio, neurologici si genetici:

- active redusa a lob frontal la adolescenti;
- un parinte biologic sau adoptive cu tulb de personalitate antisociala;
- un parinte alcoholic, schizophrenic sau cu istoric de ADHD.

Teoriile comportamentale
- abordare belhavioristica:- izolarea factorilor de mediu responsabili pt inalturarea comport;
- abordarea comportamentala:- nesupunerea si agresivitatea sunt dezv ca reactie la regulile
princip de invatare.

Teorii cognitive:- cognitivistii:- gandirea inadaptativa influenteaza comport ostile si provocatoare;

copii agresivi au tentinta de atribuire ostila.

Tulb de conduita
- copiii si adolescentii cu tulb emotionala si de comport gravesunt tratati diferit:- ambulatoriu
sau in sanatoriu
- terapia multisistemica fol m m tehnici precum:- terapia familiala si cognitive; met
comportamentale ( managentul stituational, al furiei) etc. terapia este utila pt tratarea
diferitelor probl juvenile grave: delicventi sexuali, delicventi cronici, violenti sau tineri cu probl
de comport de risc.

CAP 9. TULB DE COMPORTAMENT ALIMENTAR

a) tulb de alimentatie si de comport alimentar ale perioadei de sugar si a primei copilarii;

b) tulb de alimentatie.

a) este caracteriz prin perturbari persistente ale procesului de hranire: pica, rumenatia; Apare de
foarte devreme, de unde si denumirea;
b) caracteriz printr-o perturbare grava a comport alimentar:- anorezia nervoasa; bulimia
nervoasa; Apare in jurul varstei de 11 ani;

Anorexia si bulimia nervoasa

- pers care sufera de aceste boli, au caracterist commune:- apar dupa o perioada de regim
intens; predomina femeile; pers cu teama de obezitate, care au placerea manacarii
- anorexia inseamna pierderea apetitului; anorexicul este preocupat de mancare si sufera de
foame din cauza inanitiei induse.
- Anorexia nervoasa:- caracteristici:- refuzul pers de a-si mentine greutatea minima
acceptibila ( sub 85% din cea normala); perceptie distorsionata privind aspectul fizic; teama
excesiva de a nu creste in greutate; absenta a 3 cicluri menstruale ( amenoree); sentim de
ineficienta; perfectionismul; gandire rigida; inhibarea emotiilor si a spontaneitatii; conceptul de
sine si stima de sine devin sinonime cu imaginea fizica ( autoinfometarea reprez pt anorexici –
tarie de character).
- Subtipuri de anorexie nervoasa:- subtitul restrictiv:- pers care isi mentin niv de greutate prin
regimuri severe, post sau exercitii fizice sau mananca, apoi vomita; subtipul mancat
compulsiv / purgare:- mananca f mult, apoi elimina cu aj laxativelor, sau vomita; actiunile au
lor regulat ( saptamanal); preocuparea pt silueta a sporit rata de prevalenta si a determ
raspandirea tulb in toate straturile soc si de etnie. Perioada de debut 14- 18 ani; se asociaza cu
depresia, iratibilitatea si insomnia; caracteristici obsesiv- compulsive;
13
 - Bulimia nervoasa :- caracteristici:- ciclul bulimic:- hiperfagie ( metoda compensatoare care
previne ingrasarea) reprez consumarea intr-un timp limitat a unei cantit mari de mancare; s
produce de cel putin 2 ori/saptamana, minim 3 luni;
- Sbtipuri:- clasif se face in baza alegerii metodei de eliminare a mancarii:- purgare sau
nonpurgare; hiperfagia are loc in intimidate, indivizii pot ramane neobservati m timp; depresie,
iritabilitate, tensiune si foame;
- Bulimia provoaca un cerc vicios : foame puternica = > risc de repetare a perioadelor de
hiperfagie = > purgare;
- Apare la sf adolescentei, inceputul vietii adulte;
- Tulb cronica cu rata de recidiva f mare.
- Factori :- risc de 6 ori mai mare daca exista o ruda cu o astfel de patologie; greutate de
referinta a idiv este data de obiceiurile aliment din copilarie si mostenire; pt ca pers sa
slabeasca, restrictia alim tb insotita de accelerarea metabolismului ( exercitiu fizic) pt
contrabalansarea fctiilor interne de reglare a organnismului;
- Bulimicii au in familie un istoric de obezitate maternal;
- Pers bulimice sunt influentate de catre familie, societate si mediu;

Hiperfagia

- tulb a capacitatii de a controla mancatul compulsive, si cauzeaza o stare de detresa

pronuntata;
- nu este urmata de srategii compensatoare ( varsaturi, laxative, infometare sau sport in exces)
ca anorexia si bulimia;
- este insotita de aceleasi sentim ca in cazul anorexiei, bulimiei:- vinovatie, stanjeneala, dezgust
su depresie.

Pica

- consumarea de catre sugari a obiectelor pe o perioada de o luna; ex: vopsea, par, textile,
plastic, ata; excremente de animale, nisip, insecte, frunze sau pietricele, iar adultii: lut,
pamant.
- Se asociaza cu retardul mental sau cu o dezv pervaziva.

Ruminatia sugarului

- apare la sugari si la indivizii cu retard mental;

- regurgitarea repetata si remestecarea hranei.

Tulb de comport alim al sugarului si copilului mic

- incapacitatea de a manca corespunzator – incapacity de mentinere a greutatii normale sau
pierderea in greutate;
- debutul inainte de 6 ani;
- iritabilitate, izolare si intarzierea dezvoltarii.
CAP 11. RETARDAREA MENTALA SI TULB DE DEZV PERVAZIVE

Retardarea mentala
- este cunoscuta si sub denumirea de dificultate de invatare sau intelectuala;
- nu este o boala sau un diagnostic psihiatric, nu este o tulb psihiatrica, este o denumire fol pe
post de “ eticheta” aplicata pers cu functionalitatea intelectuala aflata sub medie si asociata cu
deficit in alt domeniu al functionarii adaptative.
Def DSM-IV-TR- este o functionare intelectuala sub medie, insotita de disfunctia sau
incapacitate pe 2 planuri adaptative.
- Alfer Binet a elaborate scala Binet pt a putea depista copii cu cap intelectuale inferioare;
- Testele de inteligenta sunt principalele metode utilizate;
Tipuri de retardare mentala:- 3 sisteme princip a retardarii mentale:- DSM-IV-TR, AAMR, si sit
educational.

Sistemul de clasificare DSM-IV-TR

-retardul metal apare in cat tulb aparute pt prima data la sugari, in copilarie sau adolescenta;
14
- debutul inainte de 18 ani este principalul criteriu;
- Functionare intelectuala semnificativa sub mediu. :- DSM-IV o defineste ca fiind echivalentul
unui IQ de aproape 70 sau m mic, stability cu aj scalei Stanford-Binet;
- sunt stabilite 4 grade de severitate a retardului metal:- usoara, moderata, severa si profunda.
- sunt necesare 3 simptome pt confirmarea diagnosticului :- functionarea intelectuala semnificativ sub
medie; deficite in functionarea adaptativa; debut inainte de 18 ani.
- perturbarea functionarii adaptative:- pp o gama mare de abilitati, dar depinde de cat de bine se
descurca independent individual in mediul sau; tb minim 2 din urmat domenii pt identifiacrea
deficitului de functionare adaptativa:- abilitati de comunicare; cap de a avea grija de tine insusi; viata
de familie; autonomie, munca, sanatate, siguranta; nu se pot masura deficitele de functionare sau
nivelul de incapacitate atins pt indeplinirea criteriilor MR.

AAMR ( American Associantion on Mental Retardation)

- se trece la o abordare care acorda atentie sporita interventiei necesare:- intermitenta, limitata,
intensive si pervaziva;
- MR este un mod de functionare cu debutul in copilarie care caracterizeaza prin limitarea cap
intelectuale si adaptative;
- Criterii:- ambele asociatii sunt de accord cu varsta de debut ( ianinte de 18 ani); cu crietriul IQ
( aprox 70 ) si ca diagnosticul nu se stabileste doar pe baza coeficientului.
- Diferentele sunt :- modul de definire a comport adaptativ; determinarea deficitelor;
- 9 arii pt pers cu retard mental dpdv AAMR:- dezv umana; educatia; viata de familie; locul de
munca; sanatatea si siguranta; comport, viata sociala, traiul in comunitate si protectia.

Sistemul educational

- dpdv educational, in anumite zone geografice IQ poate fi 85;

- in sisit de invatamant, prog de plasament si de instruire vb despre pers cu retardare mentala
educabila sau handicap mental educabil, pers cu retard mental antrenabil sau cu handicap
mental antrenabil, pt stabilirea plasarii in progrmae corespunzatoare.
Caracteristici associate dif stadii de dezv:
- variaza f mult in fctie de gravitatea afectiunii, trasaturile de personalitate, comport associate,
natura retardarii ;
- pt unele pers incapacity afecteaza doar performantele scolare ( “ indivizi cu retardare mentala
timp de 6 ore”) iar in restul timpului abilitatile adaptative fiind in limitele normale;
- pt unele pers aparitia trasaturilor agresive si proble de comportam le afecteaza cap de adaptare
(reducere) si limitarile ( le maresc);
- caract neg:- agresivitate, miscari stereotype,probl de comunicare, hiperactivitate;
- pers cu retardare mentala usoara ( Sindromul Down) se descurca bine dpdv cognitive, dar cu
un ritm redus si obiectiviate modificata;
- cele m frecvente tulb comorbide:- ADHD, tulb affective, tulb de dezv pervasive (PDD), tulb
mentale cauzate de o afectiune medicala ( traumatism cranian);
- factori bio si genetici:- anomalii genetice; varsta parintilor;
- factori de mediu:- toxinele din mediu ( teratogene); consumul de alcoo al mamei( sindrom
alcoholic fetal); nastere premature; lipsa de oxygen la nastere ( anoxie); encefalita, meningita;
intoxicarea cu plumb;
- sunt sanse de success pt o consecventa m m si de transferarea efectelor obtinute acasa la
scoala, cu aj programelor de instruire a parintilor;
- de asemenea prog educationale au un rol aparte;

Tulb de dezv pervaziva

- afecteaza sferele functionarii :- gama restransa de activitati; lipsa de interactiune reciproca si

limitarea abilit de comunicare.
- Pers afectate sufera si de retardare mentala comorbida;
- 4 tulb: autismul, sindromul Rett, tulb dezintegrativa a copilariei si sindromul Asperger.

Sindromul Rett si tulb dezintegrativa a copilariei

15
Sindromul Rett:
- copii disgnistic nu au probl de dezv prenatala sau perinatala, au dzv normala in primele 5 luni
de viata;
- debutul bolii intre 5-48 luni; cu semen vizibile de deterioare functionala in primul an de viata-
decelerarea cresterii capului, pierderea functiei motoare a mainii, a functiei de coordonare,
disfunctie grava a limbajului, abilitati psihomotorii;
- este asociat cu retardarea mentala grava si afecteaza doar fetele.

Tulb dezintegrativa a copilului

- perioada de dezv normala este m lunga, minim 2 ani;

- baietii sunt m afectati; se pierde progresiv functiile existente ( ianinte de 10 ani) in cel putin 2
din urmat arii:- limbaj; functia de defecatie sau mictiune, ability adaptativa, jocul;
- este insotit de cel putin 2 manifest de functionare atipica si perturbare calitativa in
interactiunea sociala, comunicare sau gama restransa de activitati.

Autismul si Sindromul Asperger

- este o tulb de dezv pervaziva care se caract prin urmat simptome:- interactiune sociala
deficitara ( neimplicarea in active soc si de reciprocitate); arie restransa de active si interese
( gandire rigida si inflexibila, nevoia de a repeat aceleasi lucruri), comunicare deficitara ( lipsa
de comunicare);
- caracteristici:- necomunicativitate, copii distanti, se implica in active neproductive si lipsite de
sens; nevoia obsesiva de similaritate; nu se inregistreaza o deteriorare progresiva in urma unei
perioade de dezv normala;
- caracteristici commune:- deterioararea calitativa a vietii sociale, arie restransa de active si
preocupari;
- autismul:- intarzierea dezv limbajului;
- sindromul Aspenger:- nu pp intarzierea limbajului;
- dif initiale intre cele 2 se atenueaa odata cu varsta;
- teoria mintii este cap unui individ de a intelege ca ceilalti au o gandire sau un system de
credinte care le pot influenta actiunile;
- dif intre cele 2 o reprez mec falselor convingeri.

Tulb din spectrul autist

- 3 cat de simpt ale autismului :- deteriorarea calit a actiunii sociale; deteriorarea calit a
comunicatii; gama restransa a activitatilor.
- Sunt necesare 6 simptome:- lipsa relatiilor soc; comunicare nonverbala; lipsa cautarii spontane
de a impartasi experientele; intarzierea sau lipsa totala a limbajului; absenta jocului symbolic
sau imitatic social; preocupari monovalente ( alinierea obiectelor); preocuparea pt anumite
parti ale obiectelor ( rotile masinii); manierisme motoare repetitive ( fluturatul mainilor);
- Intarzieri sau tipare atipice comportamentale in una dintre urmat arii sociale:- interactiune
soc; comunicare soc; jocul social/imaginativ;
- Debutul inanite de 3 ani.

Sindromul Asperger

- aceasi criterii de diagnostic pt autism:- 2 simpt sin sfera calitativa a interactiunii soc si 1
simptom din sfera gamei de activitati;
- criterii utile pt diagnosticare:- nu exista o intarziere clinica in dezv limbajului; nu exista o
perturbare calit a comunicarii; nu exista o intarziere clinica in dezv cognitive.

Limbajul si comunicarea
- perturbarea calitativa a dezv limbajului, darn u este la fel grav la toti copii;
- deficienta la niv comunicarii verbale si nonverbale;
- voce monotona, de robot, intonatie interogativa nu afirmativa; apare ecolalia ( repetarea a ceea
ce li se spune) si fenom de invesiune pronominala;
16
 - nu pot pronunta enunturi pragmatice, interpreteaza inf auzita in mod literal;
- nu se implica spontan in jocuri de similare sau sociale;
- vb mai tarziu, probleme de dialog;
- in ciuda diferentelor leg de dezv limbajului in primii ani de viata, studiile au aratat ca la nivel
gimnazial ability lingvistice ale celor 2 grupuri sunt asemanatoare.

Interactiune sociala
-nu se implica in interactiunii imitative; sunt supusi rutinei mechanic;
- Nu sunt constienti de prezenta celorlalti;
- Nu au initiative, dorinta de comunicare sociala,

Gama comportamentelor:- copii autistic:- preocupare pt similaritate; rutinele nefunctionale; comport

abiectivelor; fixatie fata de numere,orare, programe; hiperactivi sau hiposensivi.

Factori bio si neurologici:- nu se transmite genetic.

Ca tratam se fol tratam validate empiric, programe intensive concentrate pt interventii precoce cu
utilize terapiei comportametale.

CAP 12. DIFICULTATILE DE INVATARE SPECIFICE

Def cf DESM-IV-TR:- se reunesx dif de invatare specifice in subsectiunea “ tulb de invatare” a

cat “ tulb diagnosticate pt prima data in perioada de sugar, copilarie sau adolescenta” in care sunt 4
tipuri:- dyslexia, dyscalculia, disgrafia si tukb de invatare fara alta specificatie;
- se pot accepta discrepante la 1-2 deviatii standard;
- dyslexia:- este tulb citirii, se stabileste atunci cand calitatea citirii este mult sub asteptari;
- dyscalculia:- se manifesta prin probl de intelegere de denumire a obiectelor, operatiilor si a
functiilor matematice.

Def data de ministerul federal:- dificultatea de invatare specifica ( LSD) este o tulb ce afecteaza unul
sau m m procese psihologice folosite la intelegerea si fol limbajului scris si oral, care se manifesta prin
deficienta de a asculta, a gandi, a vb, a citi.

Modelul discrepantei

- a fost pierdut din vedere caracterul biofiziologic al tulb, unde nu s-a tinut cont de natura
deficientei de la niv SNC. Tulb ramane un concept gol de continut fol pt explicarea sist scoalr.
- Def difera in fctie de criteriile de diagnostic fol : DSM-IV-TR pt tulb de invatare sau IDEA04 pt
SLD
- -5 grupuri sociale distincte de copii :- populari; resprinsi ( au un impact soc puternic); neglijati
( impact soc slab), medii si controversati.
- Distinctia intre abilit soc si competenta soc se face cfm unor criterii acceptate. Competenta soc
este trasatura care influenteaza probabilitatea ca individ sa se achite de sarcina soc in mod
acceptabil; abilitatea soc este comportam corect manifestat in sit sociale, care determ rezultate
acceptabile dpdv social.
- Deficientele pot aparea de la gradinita, inainte de diagnosticare cu SLD sis a dureze pana la
varsta adulta;
- 3 moduri de afectare a competentei sociale:
a) abilitatea soc deficitara ( pers nu au invatat respective abilitate);
b) performanta social deficitara ( pers are abilitatea, darn u o aplica);
c) autocontrolul social deficitar ( pers are comport aversive ce concureaza cu dobandirea si
aplicarea abilitatilor sociale corecte);

Subtipuri de dificultati de invatare

- dificultate de invatare nonverbala;
- tulb invatarii nonverbale.
- Simptome:- deficitul abilitatii interpersonale, deficitul rezolvarii probl non-verbale, lentoarea
motoare, dyscalculia, dezorganizarea perceprii vizuale.

17
Dyslexia ( tulb specifica a cititului)
- este un tip specific, nu o dizabilitate generala;
- dificultatea de a recunoaste cuvintele, in mod précis, fluent, abilitati de ortografiere si
decodare;
- nu este anticipata de abilitati cognitive;
- caracteristici:- probl de intelegere a textelor scise; dezv slaba a vocabularului;
- lipsa de fluenta este o consecinta majora si de durata.

- factori bio si neurologici:- transmitere genetica; efectele ereditarii m m la copiii cu un mare;

- cititul implica : recunoastere vizuala a semnific unui sir de litere, amintirea (memoria) semnific
cuvantului, integrarea acetuia intr-un context ( intelegere);

Dyslexia de dezv si criteriul discrepantei

- criteriu de stabilire a diagn este masurarea gradului de dificulatate neasteptata pe care o

intampina copilul atunci cand invata sa citeasca;
- evaluarea dif de invatare consta intr-un process de excludere prin diagnostic preferential,
evaluarea istoricului intellectual, sensorial, familial, de dezv, scolar, emotional;
- educatia in clasa are un rol import;
- prin necitire, un copil nu-si dezv vocabularul, cultura generala, abilitatile lingvistice;
- 3 cat:- pers cu deficiente la nivel de decodare, cu un niv bun de intelegere ( probl de fluenta);
pers cu o cap buna de decodar, cu un niv precar de intelegere; pers cu deficiente atat la niv de
decodare, cat si la intelegere;

CAP 13. COPIII SI TRAUMATISMELE: SINDROMUL DE STRES POSTRAUMATIC

Tulb de adaptare: tulb temporare determinate de stress

Tulb de adaptare este un raspuns psihologic la un factor de stress identificabil ce determ reactii
emotionale si comportamentale puternice de detresa;
- afecteaza functionarea; apare in termen de 3 luni de la o sit stresanta, nu persista m m de 6
luni dupa inlaturarea factorului de stress ( se exclude sit de doliu, darpot fi pierderea job-ului,
plata taxelor, sfarsitul unei relatii);

Sindromul de stress posttraumatic ( PTSD)

-este declansat de un factor de strs specific, de natura extrema, traumatizanta, ce determina o

schimbare in viata indiv;
- Stresul se transf in detresa atunci cand cap noastra de a face fata cerintelor este depasita;
- este o multitudine de simptome ce apar in urma expunerii la un episode sau eveniment traumatizant
extern;
- criterii de definire:
1. descrie rel dintre individ si eveniment;
2. descrie raspunsul la eveniment ca fiind generator al sentim de :frica intense, neputinta”;
- evenim traumatizante:- dezastre naturale; victimizarea ( sex sau fizica); razboi; accidente rutiere;
disgnosticare cu o boala grava.
- 3 grupuri de criterii pt simpt:
a) ganduri si imagini interzise;
b) comport de evitare si paralizie emotionala;
c) hiperexcitabilitate.

- aceste simpt tb sa persiste m m de 1 luna sis a afecteze functionarea normala;

- retrairea traumei reperz o experienta intruziva, imprevizibila, care cauzeaza anxietate si
detresa. Pt diagnostic este necesar prezenta unui symptom.
- Evitarea oamenilor are loc prin distantarea fizica;
- Agitatia si excitatia pronuntata se manifesta prin cosmaruri, dif de concentrare, distragerea
atentiei , accese de furie.

Tipuri de adaptare in fctie de stadiul de dezv

18
 - copiii sub 4 ani:- si acestia pot di traumatizati;
- scolarii:- visele si cosmarurile se transforma in spaime nocturne; proble de somn sunt
frecvente;
- exista multi factor ice influenteaza modul de reactionare al copilului la un evenim
traumatizant. Reactia depinde de gradul de expunere, natura impactuluui personal, varsta
stadiului de dezv al copilului.
- Factori de risc si de protectie:- contextual dezv copilului; vulnerabilitatea marita ?
( accentuarea vulnerabilitatii); dezv sindromului de strs posttraumatic

Factori precipitanti: victimizarea, abuzul si neglijarea.

- accidente de masina; atentate teroriste; dezastre naturale; maltratarea; victimizarea;
- cat de abuzz:- neglijenta ( nesatisfacerea nevoilor fizice, med si emotionale); abuzul
fizic( vatamarea corporala intentionata sau nu ); abuzul sexual; abuzul emotional ( lipsa de
iubire, critica excesiva);
- copiii martori la scene de violenta:- expunerea la scene de violenta declanseaza puternice
symptom de PTSD si pot produce tulb mentale; consecinte: evitarea sociala, pesimismul asupra
viitorului.

Factori de atenuare si de protectie:- stresul familial; strategiile de coping ale copilului si ale
parintilor; confruntarea cu stresul la trecut; starea civila; stabilitatea; educatia; sanatatea psihologica
a parintilor;
Modelele terapiei:- metoda comportamentala si CC; modelele atasamentului si educatia oferita de
parinti;
Tratament:- TCC
Indicatii pt tratament:- managementul crizei:- normalizare, incurajarea exprimarii verbale, inf
necesare victimei pt a se descuraja singur; referinte; sindromul acomodarii la trauma.

19