Instrumente si grile de observatie in tuburarea de conduita

Diagnosticul şi terapia tulburărilor de comportament-antisocial agresiv la copii şi adolescenţi prezintă o

provocare deosebită, pentru că aceste tulburări apar frecvent, au o evoluţie cronică, şi sunt dificil de
tratat. În termenul de tulburare de conduită intră tulburarea de comportament opozant, dar şi tulburări
de comportament agresiv (care include manifestarea agresivităţii verbale şi pot fi zice îndreptate spre
persoane sau obiecte), şi comportamente antisociale (ce se referă la încălcarea normelor sociale).

 Grilă de observatie a comportamentului agresiv

Numele copilului: .................. Data: . ............

Evaluator: ............... Nr. chestionar: ..........

Scală de evaluare:
1 = nu se manifestă niciodată
2 = se manifestă rar
3 = se manifestă uneori
4 = se manifestă frecvent;
5 = se manifestă foarte frecvent.

Frecventa comportamentului
1 = nu se 2 = se 3 = se 4 = se 5 = se
Comportament manifestat manifestă manife manifes manifes manifestă
niciodată stă rar tă tă foarte
uneori frecvent frecvent.
;
1. manifesta agresivitate fizica fata de
persoanele din jur – este adesea agresiv cu
ceilalti, chiar si asupra parintilor sau a
animalelor, loveste, scuipa, pune piedici, trage
scaunul de sub colegi, ii loveste aparent
intamplator, refuza sa ofere ajutor bucurandu-
se de problema altora, sare la bataie.
2. atacuri verbale la adresa altora – injura,
insulta, striga, tipa, face comentarii cinice. Ii
batjocoreste pe ceilalti.
3. fura si distruge lucruri singuri sau impreuna
cu un grup (anturajul); furtul se repeta in ciuda
aflarii de catre parintii si in ciuda pedepsirii
acestui act.
4. spune minciuni legate de performantele
scolare, legate de plecarile de acasa, de furturi,
pentru a obtine favoruri sau a evita obligatiile
pe care le are, etc.
5. tranteste lucruri, ii sfideaza pe ceilalti.
6. se auto-mutileaza: se taie, se loveste sau se
zgarie intentionat, pe brate sau pe alte parti ale
corpului cu lama sau cu late obiecte ascutite.
7. distruge sau mazgaleste parti de cladire,
ziduri sau lucruri asemanatoare cu vospea (ex.
graffitti pe zidurile anumitor institutii pentru a-
si arata revolta sau nesupunerea), rupe,
murdareste mobilierul sau diferite obiecte,
tranteste usile, arunca cu pietre in ferestre,
zgarie masini, incediaza in mod intentionat etc.
8. isi pierde firea rapid si se enerveaza.
9. refuza adesea si sfideaza regulile adultilor.
10. face, in mod deliberat, lucruri pentru a-i
supara pe ceilalti.
11. ii acuza pe ceilalti de greselile lui.
12. este mereu nelinistit si nervos, mereu pus
pe „harta”, nemultumit.
13. ramane adesea afara din casa sau intarzie
sa vina acasa, la orele de la scoala, in ciuda
restrictiilor parintilor sau a regullilor scolare.

 Instrumente si proceduri pentru diagnosticul şi evaluarea intervenţiei în cazul tulburărilor de

conduita

 DCL-SSV: Scala de diagnostic pentru tulburări de conduită

 EKI: Intervievarea părinţilor în vederea evaluării interacţiunii părinţi-copil
 FBB-SSV/ SBB-SSV: Chestionar adresat aparţinătorilor pentru tulburări de conduită/ Chestionarul
de autoevaluare pentru tulburări de conduită
 HSQ-D: Chestionar adresat părinţilor referitor la situaţii problematice în familie 
 EAS-B/F: Chestionar de evaluare a comportamentului agresiv în situaţii concrete 
 STAXI: Inventarul anxietăţii ca stare 
 IKOV: Inventarul comportamentului conflictual între părinţi şi adolescenţi 
 FEKS: Chestionar pentru evaluarea controlului copilului

 Sistemul Achenbach Al Evaluării Bazate Empiric (ASEBA)

Autori: Thomas M. Achenbach si Leslie Rescorla
Adaptarea în România: coordonator Anca Dobrean

Descriere:
Sistemul Achenbach al Evaluării Bazate Empiric (ASEBA) cuprinde un set de chestionare pentru
evaluarea competenţelor, a funcţionării adaptative şi a problemelor copiilor şi adolescenţilor într-o
manieră facilă şi eficientă. 

Utilizând chestionarele ASEBA se pot obţine rapid date standardizate referitoare la un spectru larg
de competenţe, comportamente adaptative şi probleme. Spre deosebire de majoritatea scalelor
standardizate, chestionarele ASEBA permit obţinerea unor descrieri individualizate, acestea
incluzând şi întrebări deschise care vizează punctele tari şi aspectele îngrijorătoare legate de
comportamentul copilului evaluat. (În continuare vom utiliza termenul „copii” pentru a ne referi la
categoria de vârstă 6-18 ani).

Pe baza scalelor ASEBA puteţi evalua funcţionarea adaptativă a copiilor între 6 şi 18 ani si
următoarele categorii de probleme: Anxietate/Depresie (I), Însingurare/Depresie (II), Acuze
somatice (III), Probleme de relaţionare socială (IV), Probleme de gândire (V), Probleme de atenţie
(VI), Neatenţie, Hiperactivitate/Impulsivitate, Comportament de încălcare a regulilor (VII),
Comportament Agresiv (VIII). În termenii criteriilor DSM aceste probleme acoperă următoarele
tulburări: tulburări affective, tulburări anxioase, tulburări somatice, ADHD, tulburări de tip
opoziţionist, tulburări de conduită. 

Chestionarele ASEBA se pot completa în 15-20 de minute. Dacă timpul constituie o problemă,
utilizatorii pot cere respondenţilor să completeze doar acea parte a chestionarelor care evaluează
competenţele şi funcţionarea adaptativă (în paginile 1 şi 2) sau doar cele de evaluare a problemelor
specifice (în paginile 3 şi 4). Totuşi, pentru a obţine un tablou complet trebuie completate toate cele
4 pagini de către mai multe persoane care pot oferi informaţii despre copil, de exemplu părinte şi
profesor, iar pentru cei care au între 11 şi 18 ani, autoevaluarea prin completarea YSR.

Scala comportamentală pentru copii adresată părinţilor (CBCL/6-18), chestionarul de autoevaluare

(YSR) şi cel adresat profesorilor (TRF) sunt forme paralele care facilitează compararea diferitelor
perspective asupra comportamentului copiilor. Deoarece nici o sursă nu poate oferi de una singură
informaţii complete şi acurate, o evaluare comprehensivă necesită surse multiple. În capitolul 1 sunt
prezentate similarităţile şi diferenţele dintre CBCL/6-18, YSR şi TRF. Pentru a le putea utiliza,
capitolul 2 prezintă modalitatea de cotare manuală a profilurilor, capitolul 3 oferă informaţii despre
profilurile computerizate şi comparaţiile inter-respondenţi, care pot evidenţia puncte de vedere
diferite asupra comportamentului copilului.

În capitolul 4 sunt prezentate scale care au la bază criteriile DSM, acestea fiind alcătuite din itemi
consistenţi cu categoriile de diagnostic ale Manualului de Diagnostic şi Statistică, ediţia 4-a (DSM-IV)
elaborat de Asociaţia Americană de Psihiatrie (1994). În capitolul 5 sunt oferite repere pentru a
înţelege cum sunt utilizate chestionarele ASEBA în diferite domenii cum ar fi sănătatea mentală,
consilierea şcolară, medicină, pediatrie, îngrijirea copiilor şi în domeniul judiciar. Pentru cititorii
interesaţi de construirea scalelor şi a noilor norme naţionale, capitolele 6, 7 şi 8 prezintă procedura
şi argumentele empirice. În capitolul 9 sunt prezentate informaţiile despre fidelitate, fidelitatea
inter-evaluatori şi stabilitatea în timp a rezultatelor. Capitolul 10 prezintă informaţii despre
validitate, în timp ce capitolul 11 despre prevalenţa şi puterea discriminativă a itemilor. Pentru a vă
ajuta să comparaţi noile scale pentru şcolari cu ediţiile anterioare, capitolul 12 prezintă relaţiile
dintre acestea. Deoarece evaluarea comprehensivă necesită informaţii din surse şi prin metode
multiple, capitolul 13 prezintă instrumente ASEBA adiţionale care pot fi folosite cu CBCL, YSR şi TRF.
Pentru a-i ajuta pe cititori să afle despre fundamentarea teoretică şi utilitatea instrumentelor ASEBA,
capitolul 14 ilustrează aplicaţii în cercetare, sugestii pentru noi cercetări şi recomandări pentru
analiza statistică a chestionarelor pentru şcolari. Bibliografia Studiilor Publicate care folosesc ASEBA
(Berube şi Achenbach, 2001) enumeră 4000 de publicaţii cu 7000 de autori relatând studii realizate
utilizând ASEBA în 50 de ţări. Articolele pot fi grupate în 30 de teme care includ o multitudine de
aplicaţii în cercetare. Site-ul www.ASEBA.org oferă informaţii periodice despre cercetări din întreaga
lume. Capitolul 15 oferă răspunsuri la întrebările cele mai frecvente legate de ASEBA. Dacă aveţi
întrebări despre chestionarele şi profilurile ASEBA şi despre aplicaţiile lor, citiţi capitolul 15, sau site-
ul nostru (pentru versiunea în limba română inofrmaţiile le găsiţi la www.rtscluj.ro).

Instrucţiunile pentru cotarea manuală a chestionarelor sunt prezentate în anexa A, în timp ce

instrucţiunile pentru cotarea computerizată le găsiţi în capitolul 3. Anexa B prezintă încărcarea pe
factori a itemilor care se referă la sindroamele vârstei şcolare din ASEBA. Anexa C prezintă scorurile
scalelor pentru eşantioanele pe care s-a realizat etalonarea, iar anexa D prezintă scorurile pentru
eşantioanele clinice şi non-clinice similare din punct de vedere demografic, iar anexa E prezintă
corelaţiile dintre scale.

Forme:

ASEBA 6-18 conţine 3 tipuri de chestionare, în funcţie de tipul respondentului: părinte (CBCL),
profesor (TRF) sau autoevaluare (YSR).

CBCL 6/18 ani

Chestionarul CBCL/6-18 reprezintă o revizuire a CBCL/4-18 (Achenbach, 1991; Achenbach şi
Edelbrock, 1983). Este completat de părinţi, asistenţi maternali sau de către alte persoane care
cunosc copilul în context familial. Pe prima pagină a CBCL/6-18 sunt solicitate informaţii
demografice, respondenţilor li se cere să îşi noteze numele şi relaţia cu copilul, de exemplu mamă,
tată, părinte adoptiv sau altă relaţie. Informaţiile despre ocupaţia părinţilor sunt cerute pentru
evaluarea statutului socio-economic (SES), în cazul în care respondentul doreşte să ofere aceste
informaţii. Respondentul completează apoi itemii din paginile 1 şi 2 care vizează competenţele
copilului, urmaţe de întrebări deschise care au în vedere bolile şi dizabilităţile copilului, punctele tari
şi aspectele problematice sau îngrijorătoare. La completarea CBCL/6-18 nu sunt oferite doar evaluări
standardizate, ci şi informaţii descriptive specifice copilului evaluat. Aceste informaţii descriptive
oferă o imagine asupra copilului exprimată în cuvintele respondentului. Utilizatorii pot folosi aceste
informaţii alături de scorurile scalelor în discuţiile cu părinţii şi cu alte persoane. Itemii din paginile 3
şi 4 solicită informaţii despre problemele comportamentale, emoţionale şi sociale.

În cazul respondenţilor care au deprinderi deficitare de citire sau care nu pot completa chestionarele
ASEBA din alte motive, este recomandată următoarea procedură: un intervievator îi înmânează
respondentului o copie a chestionarului, păstrând pentru sine un al doilea exemplar. Intervievatorul
spune: “îţi voi citi întrebările din acest chestionar şi îţi voi nota răspunsurile.” Respondenţii care ştiu
să citească suficient de bine vor începe să răspundă la întrebări fără să aştepte citirea fiecăreia.
Totuşi, pentru respondenţii care nu ştiu să citească bine această procedură înlătură situaţiile jenante
şi inexactităţile, menţinând în acelaşi timp standardele de aplicare, ca de exemplu completarea
independentă a chestionarului.

YSR (11-18 ani)

Chestionarul YSR se adresează categoriei de vârstă 11-18 ani, la fel ca ediţiile precedente
(Achenbach, 1991d; Achenbach şi Edelbrock, 1987). YSR-ul este completat de tineri pentru a-şi
descrie propriile comportamente. Dacă un tânăr nu poate completa YSR în mod independent, îi vor
fi citiţi itemii aşa cum s-a descris anterior pentru CBCL. Prima pagină a YSR solicită informaţii
demografice, şi conţine itemii care vizează competenţele, în mod similar celor din CBCL/6-18. A doua
pagină are itemi similari celor din CBCL. Tinerilor nu li se cere să relateze despre educaţia specială
sau despre repetarea clasei, pentru că s-ar putea să nu poată sau să nu vrea să furnizeze informaţii
acurate. Aceiaşi itemi care evaluează problemele comportamentale sunt modificaţi în ediţia curentă
a YSR ca şi în cazul CBCL/6-18, doar că itemii YSR sunt formulaţi la persoana întâi.

TRF (6-18 ani)

Chestionarul TRF, se adresează categoriei de vârstă 6-18 ani, şi este o revizuire a ediţiei precedente,
care a fost etalonată pentru categoria de vârstă 5-18 ani (Achenbach, 1991c). TRF este completat de
profesori şi alt personal al şcolii care e familiarizat cu comportamentul copilului în şcoală, cum ar fi
consilierii, administratorii sau educatorii. TRF oferă o modalitate rapidă şi eficientă de a obţine o
imagine a comportamentului copilului în şcoală, văzut de către profesori sau de către alte persoane
din acest mediu. El poate fi utilizat pentru compararea informaţiilor obţinute de la diferiţi profesori
şi de la alte persoane care îl văd pe copil la şcoală, precum şi pentru compararea relatărilor obţinute
cu CBCL faţă de YSR. Prima pagină a TRF solicită informaţii demografice despre elev. Pentru a oferi
perspective asupra respondentului şi asupra contextului în care este văzut copilul, respondenţilor li
se cere să indice rolul lor în şcoală, de cât timp cunosc elevul, cât timp petrece acesta la orele lor şi
ce fel de oră sau ce fel de materie este. De asemenea li se cere să menţioneze dacă elevul a fost
vreodată propus pentru o plasare într-o clasă specială, serviciu special sau meditaţii şi dacă a repetat
vreun nivel de şcolarizare. Informaţiile descriptive prin aceste întrebări pot îmbunătăţi înţelegerea
datelor cantitative şi a scorului scalelor. Pentru a avea o imagine asupra comportamentului elevilor,
respondenţilor li se cere să evalueze performanţa academică şi o serie de caracteristici ale
funcţionării adaptative.În ultimele două pagini chestionarul TRF le solicită informaţii despre
problemele comportamentale, emoţionale şi sociale, acestea fiind cotate cu 0, 1 sau 2, la fel ca în
cazul CBCL. Profesorilor li se cere să îşi bazeze evaluările pe observaţiile din ultimele de 2 luni şi nu
pe ultimele 6 luni ca în cazul CBCL. Această perioadă de 2 luni ia în considerare faptul că profesorii
trebuie să îi evalueze pe elevi după un contact mai redus cu aceştia, iar reevaluarea are loc la
intervale mai mici de 2 luni pe parcursul unui an şcolar. Asemenea CBCL, TRF cere descrieri ale unor
itemi care evaluează problemele respectiv solicita notarea problemelor fizice şi a altora care nu au
fost anterior menţionate.

Adaptare si etalon:

Eşantionul utilizat în adaptarea scalelor CBCL 6-18, TRF şi YSR a cuprins un număr total 2862 de copii.
Culegerea de date s-a realizat în două etape. În etapa 1 au fost obţinute date de la un număr de
1400 de copii. Localităţile de domiciliu ale copiilor au fost dispersate în peste 9 judeţe ale României.
Evaluările s-au realizat pe parcursul a doi ani (2003-2004). Scalele de evaluare au fost date
învăţătorilor sau profesorilor, urmând ca aceştia să solicite părinţilor completarea lor. Li s-a spus că
scopul studiului este acela de a analiză a comportamentului copiilor. Au fost solicitaţi un număr de
1400 de părinţi, dintre care doar 1310 au returnat evaluările la timp. Dintre acestea, au fost
analizate un număr de 1223 evaluări; părinţii au completat scala CBCL 6-18, iar învăţătorii sau
profesorii scala TRF. În etapa a doua am dorit să extindem eşantionul din etapa 1 şi să avem o
reprezentare naţională a evaluării copiilor. Cadrul de eşantionare utilizat a fost lista tuturor şcolilor
din România, împreună cu efectivele acestora: număr de clase pe fiecare an de studiu, precum şi
numărul elevilor pe fiecare an de studiu. Prin urmare eşantioanele rezultate sunt reprezentative la
nivelul populaţiilor de copii care sunt şcolarizaţi (elevi). Conform datelor INSSE şi ale Ministerului
 Educaţiei şi Cercetării, majoritatea copiilor din România urmează o formă de învăţământ (rata brută
de cuprindere în diferite cicluri de învăţământ este aproximativ 90%: aproape 100% la ciclul primar,
94% la gimnaziu şi 84% pentru clasele 9-10 de liceu) (Raport asupra stării sistemului naţional de
învăţământ, 2005). Datorită faptului că s-a dorit obţinerea unor eşantioane reprezentative pentru
fiecare dintre intervalele de vârstă considerate (6-11 şi 12-18 ani), am realizat eşantioane
independente pentru fiecare dintre următarele categorie. Fiecare eşantion a fost selectat în două
stadii: în primul stadiu au fost selectate stratificat aleator şcolile, iar în stadiul secund au fost
selectaţi simplu aleator elevii. Evaluările pentru această etapă eu fost realizate prin intermediul
psihologilor şcolari în perioada aprilie 2007 – iunie 2007. Deoarece nu am găsit diferente
semnificative între scorurile la scalele celor 2 eşantioane (Internalizare CBCL t=0,67, p>0.05;
Externalizare CBCL t=0,87, p>0.05; Total probleme CBCL t=0,96, p>0.05; Internalizare TRF t=1,69,
p>0.05, Externalizare TRF t=0,45, p>0.05; Total probleme TRF t=0,27, p>0.05 ), am realizat toate
analizele pe un eşantion alcătuit din subiecţii din ambele etape: decembrie 2002 – ianuarie 2004
respectiv aprilie 2007 – iunie 2007. A rezultat astfel un eşation de 2682 copii care au fost evaluaţi de
către părinţi, profesori şi/sau au realizat autoevaluarea. Pe acest eşantion am au fost efectuate
analizele psihometrice şi am generat normele şi profilele de interpretare.

Licente si preturi:

La prima achiziţie veţi achiziţiona setul complet, ulterior puteţi achziţiona orice componente
separat.

Pret
ASEBA 6 - 18 ani TVA Total
(lei)
1. Manual de utilizare ASEBA 6-18 ani 120 28,80 148,80
2. Chestionare CBCL 6-18 ani (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
3. Chestionare TRF 6-18 ani (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
4. Chestionare YSR 11-18 ani (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
5. Profile Baieti CBCL - Sindroame (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
6. Profile Fete CBCL - Sindroame (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
7. Profile DSM Baieti si fete CBCL (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
8. Profile Baieti TRF - Sindroame (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
9. Profile Fete TRF - Sindroame (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
10. Profile DSM Baieti si fete TRF (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
11. Profile Baieti si Fete YSR - Sindroame (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
12. Profile DSM Baieti si fete YSR (50 bucăţi) 75 18,00 93,00
13. Sablon CBCL 27 6,48 33,48
14. Sablon TRF 27 6,48 33,48
15. Sablon YSR 27 6,48 33,48
Pret total pachet 1026 246,24 1.272,24

 DCL-SSV: Scala de diagnostic pentru tulburări de conduită

  Include simptome clasificate pe doua axe: de agresivitate – opozitie şi agresivitate – disociala

 Aceste simptome sunt marcate prin atribuirea unei estimari a severitatii simptomului pe o scară
de 4 puncte (de exemplu, 0 = deloc, 1 = doar un pic, 2 = destul de mult, şi 3 = foarte mult)

 IVE – Chestionar de impulsivitate

 Chestionar de personalitate component al vestitelor Scale Eysenck, care evaluează

impulsivitatea și spiritul de aventură, la adolescenți și adulți.

 A fost conceput pentru a evalua impulsivitatea (care reflectă controlul slab asupra
comportamentului şi de lipsa capacităţii de a amâna mulţumirile), spiritul de aventura
(reflectând cautarea senzatiilor şi comportamentul de asumare a riscurilor), şi empatia (care
reflectă sensibilitatea la sentimentele şi reacţii altora şi susceptibilitatea la repere sociale).

 Se compune din 48 de itemi ( cu variante de raspun simple – cotate da / nu) adecvat pentru
copii

 Itemi - > "eu fac de multe ori lucruri pe impulsul de moment„ (I), "m-as bucura sar cu parasuta
„ (V), " Imi pare rau pentru copiii care sunt agresati mult „ (E).

 Alte metode:

-> interviul psihiatric al adolescentului;

-> interviul cu parintii / tutorii acestuia;
-> evaluarea comorbiditatilor (curente sau anterioare);
-> evaluarea factorilor de risc biologic,
socio-familial, a statutului socio-economic, educational;
-> determinarea QI.

Surse bibliografice:

1. http://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/TULBURARILE-DE-
CONDUITA33762.php - 30 martie 2012
2. http://rtscluj.ro/content/view/66/24/ - 30 martie 2012
3. http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/TULBURAREA-DE-
CONDUITA54516.php - 30 martie 2012
4. http://www.unicog.org/publications/Sterzer_ni_aggress_2007.pdf - 4 aprilie 2012
5. Dopfner Manfred, Petermann Franz, Schmidt Martin H., (2010), Tulburari de
comportament antisocial – agresiv. Manual de psihoterapie pentru copii si adolescenti,
Ed. Romanian Psychological Testing Services.