CERQ

Chestionar de evaluare a copingului

cognitiv-emoţional
 Chestionar multidimensional, construit pentru a
identifica strategiile de coping cognitiv-
emoțional, pe care o persoană le folosește după
ce a trăit anumite evenimente sau situații
negative.

  Oferă acces la ceea ce gândește o persoană

atunci când se confruntă cu o experiență
negativă și este copleșită de emoții.

 Face distincția între ceea ce gândește și ceea ce

face o persoană atunci când se confruntă cu o
experiență negativă de viață.

 Identifică strategii disfuncționale de coping

cognitiv-emoțional și contribuie la corectarea lor
în cadrul unor programe de dezvoltare
personală.
 Grup țintă
 adolescenți/adulți, populație clinică și non-clinică

 Timp mediu de aplicare

 10-15 minute

 Chestionarul are 9 scale si 36 de itemi

Scale de evaluare

1. Auto-culpabilizare
2. Acceptare
3. Ruminare
4. Refocalizare pozitivă
5. Refocalizare pe planificare
6. Reevaluare pozitivă
7. Punerea în perspectivă
8. Catastrofare
9. Culpabilizarea celorlalți
Cotarea
 Se calculeaza suma cotelor celor 4 itemi inclusi intr-o scala (adunare simpla), care
poate varia de la 4 (strategia nu e folosita niciodata) la 20 (strategia de coping
cognitiv este des folosita).
 Dintre cei 4 itemi care se folosesc la o scala, nu poate lipsi raspunsul la mai mult de
unul. In acest caz, scorul „lipsa” va fi inlocuit cu media celorlalte 3 scoruri. Astfel,
chiar si in cazul unor valori absente, se poate obtine un scor al scalei cu valoare
intre 4 si 20.

 Autoculpabilizare – itemii 1, 10, 19, 28

 Acceptare – itemii 2, 11, 20, 29
 Ruminare - itemii 3, 12, 21, 30
 Refocalizare pozitiva - itemii 4, 13, 22, 31
 Refocalizare pe planificare - itemii 5, 14, 23, 32
 Reevaluare pozitiva - itemii 6, 15, 24, 33
 Punerea in perspectiva – 7, 16, 25, 34
 Catastrofarea - itemii 8, 17, 26, 35
 Culpabilizarea celorlalti - itemii 9, 18, 27, 26
Descrierea scalelor

1. Autoculpabilizarea
 Autoculpabilizarea este o strategie de coping cognitiv care presupune apariția unor
gânduri potrivit cărora întreaga responsabilitate pentru situația trăită aparține propriei
persoane, vina este atribuită sieși și apar preocupări legate de gânduri care se referă la
greșelile pe care o persoana le face.
 Atunci când o persoana obține un scor ridicat la Autoculpabilizare, acest lucru indica
faptul ca acea persoana este intens preocupată de propriul sentiment de vinovăție.
 Un scor scăzut la Autoculpabilizare înseamnă că preocuparea fata de propriul sentiment
de vinovăție apare în mai mică măsură.
 Un grad mare de preocupare in ceea ce privește vinovăția poate fi asociat unor simptome
psihopatologice.
Descrierea scalelor

2. Acceptarea
 Acceptarea se referă la acele gânduri datorita cărora ne resemnăm față de ceea ce s-a
întâmplat și acceptam situația, gândindu-ne ca aceasta nu mai poate fi schimbată și
că viața continuă.
 Un scor ridicat se referă la utilizarea frecventă a Acceptării drept strategie.
 Un scor scăzut se referă la o utilizare mai puțin frecventă a acestei strategii.
 Deși, în sine, Acceptarea este un proces benefic pentru majoritatea evenimentelor, un
nivel de acceptare foarte ridicat poate duce la resemnare, în sensul incapacității de a
mai putea influența evenimentele, un sentiment negativ de a nu mai fi în stare să
schimbăm lucrurile în vreun fel Astfel, un nivel ridicat de Acceptare poate indica o
forma negativă de resemnare în fața situației.
 În acest caz, un scor ridicat de Acceptare poate fi asociat cu simptome
psihopatologice, mai ales când acestea din urma se referă la evenimente care nu au
fost acceptate/asimilate mental.
Descrierea scalelor

3. Ruminarea
 Ruminarea se referă la situația în care ne gândim încontinuu și/sau suntem mereu
preocupați de sentimentele și gândurile pe care le asociem unui eveniment negativ.
 Un scor ridicat poate indica utilizarea frecventă a Ruminării ca strategie de coping
cognitiv.
 Un scor scăzut indică utilizarea în mai mică măsură a acestei strategii. În procesarea
evenimentelor de viață negative, un anumit nivel de Ruminare este normal.
 Un scor ridicat pentru Ruminare este în mod cert asociat anumitor probleme
emoționale sau simptome psihopatologice.
Descrierea scalelor

4. Refocalizarea pozitivă
 Refocalizarea pozitivă apare atunci când ne gândim la alte lucruri mai plăcute, în loc
să ne gândim la evenimentul negativ trăit.
 Un scor ridicat indică utilizarea frecventă a acestei strategii.
 Un scor scăzut indică utilizarea acestei strategii în mai mică măsură.
 În general, studiile arata că această strategie poate avea efecte pozitive asupra stării
noastre de bine. Cu alte cuvinte, un scor scăzut pentru Refocalizarea pozitivă poate fi
asociat unui nivel redus al stării emoționale de bine.
Descrierea scalelor

5. Refocalizarea pe planificare
 Refocalizarea pe planificare apare atunci când ne gândim la pașii pe care trebuie să îi
urmăm pentru a face față unui eveniment negativ sau atunci când ne gândim la un
plan prin care să schimbăm o situație.
 Un scor ridicat indică utilizarea frecventă a acestei strategii.
 Un scor scăzut indică utilizarea în mai mică măsură a acestei strategii.
 În mod esențial, aceasta este o strategie de coping cognitiv funcțională, cu condiția ca
persoana să se confrunte cu situația respectivă.
 Atunci când o persoană obține un scor ridicat pentru aceasta strategie, fără însă să
treacă la acțiune, acest scor poate fi asociat anumitor probleme emoționale (gânduri
fără acțiune).
 Pe de alta parte, un scor foarte scăzut pentru Refocalizare pe planificare este aproape
sigur asociat prezentei unor probleme.
Descrierea scalelor

6. Reevaluarea pozitivă
 Reevaluarea pozitivă apare atunci când asociem mental o semnificație pozitivă unui
eveniment negativ în termenii dezvoltării personale, gândindu-ne că evenimentul ne
va face mai puternici, căutând aspectele pozitive ale acestuia.
 Un scor ridicat indică utilizarea frecventă a reevaluării pozitive ca strategie de coping.
 Un scor scăzut indică utilizarea mai puțin frecventă a acestei strategii.
 Aceasta este o strategie de coping cognitiv funcțională, dar și în acest caz, acest lucru
rămâne valabil numai dacă în același timp, se face într-adevăr ceva pentru a rezolva
problema.
 Atunci când o persoană obține un scor ridicat pentru aceasta strategie, fără să
acționeze, acest scor este asociat anumitor probleme emoționale.
 Un nivel scăzut de Reevaluare pozitivă poate fi asociat anumitor probleme psihice.
Descrierea scalelor

7. Punerea în perspectivă
 Punerea în perspectivă se referă la acele gânduri prin care se reduce nivelul de
gravitate al evenimentului, prin comparația cu alte evenimente și se pune accentul pe
faptul ca exista și lucruri mai grave în lume.
 Un scor ridicat indică utilizarea frecventă a punerii în perspectivă drept strategie de
coping.
 Un scor scăzut indică utilizarea în mai mica măsură a acestei strategii.
Descrierea scalelor

8. Catastrofarea
 Catastrofarea apare atunci când ne gândim în mod recurent la cat de teribil a fost
evenimentul trăit și la faptul că este cel mai crunt/groaznic lucru care se putea
întâmpla, că este mult mai grav decât ceea ce li s-a întâmplat altora.
 Un scor ridicat indică utilizarea frecventă a Catastrofării ca strategie de coping.
 Un scor scăzut indică utilizarea acestei strategii într-o mai mică măsură.
 La modul general, se presupune ca un scor ridicat pentru catastrofare este aproape în
mod cert asociat unor probleme emoționale sau unor simptome psihopatologice.
Descrierea scalelor

9. Culpabilizarea celorlalți
 Culpabilizarea celorlalți apare atunci când îi învinovățim pe ceilalți pentru ceea ce ni
s-a întâmplat, atunci când îi facem pe ceilalți responsabili pentru ceea ce s-a
întâmplat și/sau atunci când ne gândim la greșelile pe care le-au făcut ceilalți în
aceasta privință.
 Un scor ridicat indică utilizarea frecventă a acestei strategii.
 Un scor scăzut indică o utilizare mai puțin frecventă a acestei strategii.