Subiectul 2
Date de identificare: Jane, 32 de ani
Motivele prezentării la psiholog:
Resimte foarte multa furie pe care uneori o pune si in practica.
Alte ori doar o simte si o inchide in interior
1. Istoricul cazului
A. Acuzele principale
a. istoricul tulburării prezente:
este declansata de 2 situatii
Comportamentele celor din jur care sunt lipsite de respect (cineva parcheaza pe locul de
parcare si nu lasa numar – ar intra cu masina in el daca s ar putea) – vizualizeaza cum ar
face asta.
Fetita de 4 ani are accese de opozitionism – nu-i convine nimic – ea ii zice sa faca ceva si
copilul face pe dos- (rebuie sa mergem la dr si ea isi aduce aminte ca vrea sa se uite
printr – o carte) .
In situatiile limita a tipat la fetita sau a luat o pe sus si o bagat o in masina
Can nu erau situatii limita. S-a retras pentru a nu se manifesta agresiv in fata ei
- factorii precipitanți care au condus la evenimentul actual,
Ai nascut acum 5 luni al doilea copil – concediu de crestere copil
Fix in inainte sa nasca a inceput masterul si o formare in psihoterapie si simte ca a intrat
intr o rutina pe de o parte – dus si adus copii de la gradinita / schimbat de pempers /
facutul de baie la cel mic
Simte ca masterul si formarea o ajuta
- împrejurările în care au început simptomele, durata și intensitatea acestora,
Aceleasi sentimente si dupa nasterea primului copii
A avut un soc legat de indentitate si temerea pe care o presupune cresterea unui copil
Temerea ca nu va fii un bun parinte
Terapie – pt certurile cu ai ei pentru ca nu intelegea de unde vine furia
- simptomele cu efectele invalidante cele mai grave,
Sentimente de vina fata de ambii copii – ca doarme cu cel mic si cu fetita.
In incercarea de a nu o neglija pe cea mare simte ca nu sta suficient cu cel mic
Simte ca nu se poate dedica 100 % niciunuia dintre ei
Simte ca nu are timp pt ea si se simte vinovata
Urmeaza sa schimbe locuinta si asta reprezinta o presiune aditionala
Fetita a inceput gradinita de 2 saptamani.
Scaderea veniturilor o data cu concediu de crestere de copil a fost semnificativa
- cum a afectat boala viața socială, profesională, familială a pacientului,
Profesionala -nu a fost afectata deoarece este in concediu de crestere copil
Familiala – se simte vinovata pt iesirile de furie si o vede pe fetita ca se sperie cand
observa ca se enerveaza.
A avut unele rabuvniri fata de parinti deoarece nu se poate stapanii de fiecare data .
Adultii din jur sunt in general intelegatori.
Sociala – are prieteni aproapiti cu care vorbeste frecvent. Afectarea a fost mai mult
datorata de pandemie si de statutul de proaspata mama.
- câștiguri secundare ale bolii,
Bine pe moment deoarece poate elibera emotiile pe care le tinea inchise in interior. Este
ceva nou pentru ea sa-si poata exterioriza sentimentele negative
Nu este multumita ca isi manifesta furia cu familia si in special cu copiii – ar prefera sa
nu mai faca asta
- atitudinea bolnavului față de boala sa;
nu se simte confortabil cu aceasta furie – nu isi doreste sa o resimta la intensitatea asta
– se consuma mult prea tare
nu ii plac efectele asupra familiei
Se simte prea obsedata de control, doreste mai multa flexibilitate in relatia cu fetita.
b. istoricul personal și social - centrat pe etapele majore ale dezvoltării: copilăria,
adolescența, perioada adultă. Se notează aspectele emoțional-afective dominante (conflicte,
factori de stres, suferințe etc).
Menționăm:
- informații despre părinți și alți membrii apropiați ai familiei;
Frate cu 2 ani mai mic
Parintii ambii in viata in continuare casatoriti
Sot si 2 copii (fata si baiat)
- antecedente heredocolaterale de ordin somatic și psihopatologic;
Nu
2 operatii de cezariana
Glezna luxata clasa 11
- experiențe și evenimente deosebite referitoare la dezvoltarea infantilă;
Nimic revelant / marcant
- sexualitatea;
Heterosexual
- evoluția școlară și profesională;
Copil tocilar – parintii puneau mare pret pe note (cat au luat ceilalti?) – premiul 1 in
clasele 1-8.
Tocilara pana in anul 3 de facultate – mereu foarte constiincioasa chiar daca nu a mai
fost presiunea parintilor
Considera ca lucrurile trebuie sa ii iasa perfect sau mai bine le mai face (chiar si in
munca)
- experiențe sociale, maritale importante.
Un sot – casatoriti de 4 ani. Au inceput o familie impreuna. Relatia a inceput acum 6 ani
B. Istoric medical
a. Boli anterioare, informații referitoare la problemele psihiatrice și somatice anterioare.
Nu exista
b. Status mental
- descriere generală: impresie generală, comportament și activități psihomotorii, atitudine
față de examinator,
- dispoziție, stări afective și gradul de adecvare a acestora la situație,
I se pare ca reactia ei este mult prea exagerata pentru situatia care s-a intamplat . In
acelasi timp considera ca oamenii au tendinta de a fii lipsiti de respect si este ingrijorata
ca asta va fii lumea in care vor trai copii ei . Nu vede preocuparea pentru societate in
oameni.
- vorbire
cooerenta, atitudine cooperanta
- tulburări perceptive
Nu prezinta halucinatii in nicio modalitate senzoriala.
- gândire- procese, forme, conținuturi,
Normale, cooerente
Fara idei Delirante, obsesive, prevalente
- procese senzoriale și cognitive; nivelul conștiinței, orientare spațio-temporală, memorie,
concentrare, gândire abstractă, nivel informațional și inteligență.
Orientata in timp si spatiu
Constiinta Bolii: Buna - Intelege ca furia ei este de multe ori exagerata si isi doreste sa
regleze acest lucru.
Memorie si concentrare – normale
Gandire abstracta, nivel informational si inteligenta – bune.
- capacitate de autocontrol.
De cele mai multe ori este foarte atenta la ce zice ce face –obsesie pentru control. Isi
pierde controlul cand trebuie sa repete aceleasi lucru de 10 ori pe zi.
- coerență, claritate, spirit critic.
Da
C. Evaluări psihologice – psihodiagnostic și evaluare clinică. (Evaluarea a fost facuta folosind
platforma CAS++)
Se menționează testele utilizate, se prezintă rezultatele pe nivelele:
- Nivel subiectiv emoțional –
Interviu clinic cu pacientul
Chestionarul PDE (Scor – 53– NIVEL 3 - mediu)
-Chestionarul PDSQ (Tulburare Depresiva (scor 10/ prag 9 – prezenta simptomelor
clinice)
- Nivel cognitiv
Abilitate generala de invatare (Nivel 4 - bun)
Aptitudine numerica (Nivel 3 - Mediu)
Aptitudine verbala (Nivel 4 - bun)
Aptitudine spatiala (Nivel 4 - bun)
Aptitudine de perceptie a formei (Nivel 3 - Mediu)
Rapiditatea in reactii (Nivel 3 - Mediu)
Capacitate decizionala (Nivel 4 - bun)
- Nivel comportamental
Interviu clinic cu pacientul – nu exista simptome
- Nivel psihofiziologic
Interviu clinic cu pacientul – nu exista simptome
- Nivel de personalitate și mecanisme de coping
OMNI IV (Nu au existat scoruri <70 / Nu exista o perturbare la nivelul personalitatii)
CERQ -Autoculpabilizare (scor 13 / Nivel 6- Ridicat) - Acceptare (scor 14/ Nivel 5- Peste
mediu)- Refocalizare pozitiva (scor 10/ Nivel 4 - Mediu) - Refocalizare pe planificare
(Scor 15/ Nivel 4 -Mediu) Reevaluare pozitiva (Scor 16 / Nivel 5- Peste mediu) -
Punerea in perspectiva (scor 15/ Nivel 5 -Peste mediu )- Catastrofarea (scor 8/ Nivel 4
– Mediu)- Culpabilizarea celorlalti (scor 7/ Nivel 3 – Sub mediu)
- Nivel de relaționare interpersonală
Interviu clinic
- Diagnostic DSM IV/ Diagnostic DSM V
Axa 1. Tulburări clinice
Prezenta simptomelor clinice pentru Tulburarea Depresiva conform PDSQ
Axa 2. Tulburări de personalitate
Nu prezinta simptome
Axa 3. Boli somatice sau alte condiții medicale
Nu prezinta simptome
Axa 4. Stresori psihosociali
Furie cauzata de nedreaptatile care ii sunt facute de alti oameni (Ii afecteaza relatiile cu
familia)
Sentimente de vinovatie in legatura cu copii – ii este teama sa nu il neglijeasca pe unul
pretrecand mai mult timp cu celalalt
Frica ca nu va fii o mama buna
Indicele general de funcționare
GAF 80 - Dacă sunt prezente simptome, acestea sunt reacţii expectabile şi tranzitorii la
stresori psihosociali (de ex., dificultăţi in concentrare după o ceartă in familie); nu mai
mult decat o uşoară deteriorare in funcţionarea socială, profesională sau şcolară (de ex.
rămânere in urmă temporară in activitatea şcolară
Subiectul 3
GAD-7 –(Spitzer, Kroenke, Williams & Löwe, 2006 ) – Engleza
Traducere
Pe parcusul ultimelor 2 saptamanii, Deloc In cateva zile In mai mult de Aproape in
cat de des ai fost deranjat de jumatate din fiecare zi
urmatoarele probleme? zile
1. M-am simțit nervos/ nervoasă, 0 1 2 3
anxios/anxioasă
2. N-am putut să opresc sau să 0 1 2 3
controlez îngrijorările
3. M-am ingrijorat prea mult legat de 0 1 2 3
unele lucruri
4. Mi-a fost greu să mă relaxez 0 1 2 3
5. Am fost atât de nelinistit(ă) incât 0 1 2 3
nu puteam sta pe loc
6. Mă enervam ușor, sau deveneam 0 1 2 3
iritabil(ă)
7. Mi-era teamă, ca și cum ceva rău 0 1 2 3
urma să se întâmple
GAD-7 este un instrument valid si eficient pentru screening-ul Tulburarii de Anxietate
Generalizate (GAD- Generalised Anxiety Disorder) si pentru determinarea severitatii acesteia,
atat in practica clinica cat si in cercetare. Testul a demonstrate o validitate foarte buna, avand o
sensibilitate de 89% si o specificitate de 82% (Spizer et al., 2006)
Studiile de specialitate au demonstrate ca testul este eficient in determinarea severitatii
tulburarii atat in populatia generala (Lowe et al., 2008) cat si la persoanele cu un diagnostic
clinic (Johnson et al., 2019). Testul poate fii utilizat pentru adulti si adolescenti incepand de la
14 ani (Mossman et al., 2017).
Testul se administreaza cu scopul determinarii severitatii simptomelor de Anxietate
Generalizata in ultimele 2 saptamani. Raspunsurile pe scoreaza pe o scala de la 0 la 3, unde 0
reprezinta “deloc” si 3 reprezinta “aproape in fiecare zi”. Scorurile pentru fiecare item pe aduna
pentru a obtine un scor total care ofera o indicatie a severitatii simptomelor. Scorul maxim care
se poate obtine este 21(Spizer et al., 2006).
Scoruri
0-4 – anxietate minima
5-9- anxietate usoara
10-14- anxietate moderata
14-21 – anxietate severa.
Johnson, S. U., Ulvenes, P. G., Øktedalen, T., & Hoffart, A. (2019). Psychometric properties of
the general anxiety disorder 7-item (GAD-7) scale in a heterogeneous psychiatric
sample. Frontiers in psychology, 10, 1713.
Löwe, B., Decker, O., Müller, S., Brähler, E., Schellberg, D., Herzog, W., & Herzberg, P. Y.
(2008). Validation and standardization of the Generalized Anxiety Disorder Screener
(GAD-7) in the general population. Medical care, 266-274.
Mossman SA, Luft MJ, Schroeder HK, Varney ST, Fleck DE, Barzman DH, Gilman R, DelBello
MP, Strawn JR (2017). The Generalized Anxiety Disorder 7-item scale in adolescents
with generalized anxiety disorder: Signal detection and validation. Ann Clin Psychiatry
Nov;29(4):=
Spitzer, R. L., Kroenke, K., Williams, J. B. W., & Löwe, B. (2006). A brief measure for assessing
generalized anxiety disorder: the GAD-7. Archives of Internal Medicine, 166(10), 1092–
1097.