Sunteți pe pagina 1din 12

Subiectul 2

Date de identificare: Jane, 32 de ani

Motivele prezentării la psiholog:

 Resimte foarte multa furie pe care uneori o pune si in practica.

 Alte ori doar o simte si o inchide in interior

1. Istoricul cazului

A. Acuzele principale

a. istoricul tulburării prezente:

este declansata de 2 situatii

 Comportamentele celor din jur care sunt lipsite de respect (cineva parcheaza pe locul de

parcare si nu lasa numar – ar intra cu masina in el daca s ar putea) – vizualizeaza cum ar

face asta.

 Fetita de 4 ani are accese de opozitionism – nu-i convine nimic – ea ii zice sa faca ceva si

copilul face pe dos- (rebuie sa mergem la dr si ea isi aduce aminte ca vrea sa se uite

printr – o carte) .

 In situatiile limita a tipat la fetita sau a luat o pe sus si o bagat o in masina

 Can nu erau situatii limita. S-a retras pentru a nu se manifesta agresiv in fata ei
- factorii precipitanți care au condus la evenimentul actual,

 Ai nascut acum 5 luni al doilea copil – concediu de crestere copil

 Fix in inainte sa nasca a inceput masterul si o formare in psihoterapie si simte ca a intrat

intr o rutina pe de o parte – dus si adus copii de la gradinita / schimbat de pempers /

facutul de baie la cel mic

 Simte ca masterul si formarea o ajuta

- împrejurările în care au început simptomele, durata și intensitatea acestora,

 Aceleasi sentimente si dupa nasterea primului copii

 A avut un soc legat de indentitate si temerea pe care o presupune cresterea unui copil

 Temerea ca nu va fii un bun parinte

 Terapie – pt certurile cu ai ei pentru ca nu intelegea de unde vine furia

- simptomele cu efectele invalidante cele mai grave,

 Sentimente de vina fata de ambii copii – ca doarme cu cel mic si cu fetita.

 In incercarea de a nu o neglija pe cea mare simte ca nu sta suficient cu cel mic

 Simte ca nu se poate dedica 100 % niciunuia dintre ei

 Simte ca nu are timp pt ea si se simte vinovata

 Urmeaza sa schimbe locuinta si asta reprezinta o presiune aditionala

 Fetita a inceput gradinita de 2 saptamani.

 Scaderea veniturilor o data cu concediu de crestere de copil a fost semnificativa


- cum a afectat boala viața socială, profesională, familială a pacientului,

 Profesionala -nu a fost afectata deoarece este in concediu de crestere copil

 Familiala – se simte vinovata pt iesirile de furie si o vede pe fetita ca se sperie cand

observa ca se enerveaza.

 A avut unele rabuvniri fata de parinti deoarece nu se poate stapanii de fiecare data .

Adultii din jur sunt in general intelegatori.

 Sociala – are prieteni aproapiti cu care vorbeste frecvent. Afectarea a fost mai mult

datorata de pandemie si de statutul de proaspata mama.

- câștiguri secundare ale bolii,

 Bine pe moment deoarece poate elibera emotiile pe care le tinea inchise in interior. Este

ceva nou pentru ea sa-si poata exterioriza sentimentele negative

 Nu este multumita ca isi manifesta furia cu familia si in special cu copiii – ar prefera sa

nu mai faca asta

- atitudinea bolnavului față de boala sa;

 nu se simte confortabil cu aceasta furie – nu isi doreste sa o resimta la intensitatea asta

– se consuma mult prea tare

 nu ii plac efectele asupra familiei

 Se simte prea obsedata de control, doreste mai multa flexibilitate in relatia cu fetita.
b. istoricul personal și social - centrat pe etapele majore ale dezvoltării: copilăria,

adolescența, perioada adultă. Se notează aspectele emoțional-afective dominante (conflicte,

factori de stres, suferințe etc).

Menționăm:

- informații despre părinți și alți membrii apropiați ai familiei;

 Frate cu 2 ani mai mic

 Parintii ambii in viata in continuare casatoriti

 Sot si 2 copii (fata si baiat)

- antecedente heredocolaterale de ordin somatic și psihopatologic;

 Nu

 2 operatii de cezariana

 Glezna luxata clasa 11

- experiențe și evenimente deosebite referitoare la dezvoltarea infantilă;

 Nimic revelant / marcant

- sexualitatea;

 Heterosexual

- evoluția școlară și profesională;

 Copil tocilar – parintii puneau mare pret pe note (cat au luat ceilalti?) – premiul 1 in

clasele 1-8.
 Tocilara pana in anul 3 de facultate – mereu foarte constiincioasa chiar daca nu a mai

fost presiunea parintilor

 Considera ca lucrurile trebuie sa ii iasa perfect sau mai bine le mai face (chiar si in

munca)

- experiențe sociale, maritale importante.

 Un sot – casatoriti de 4 ani. Au inceput o familie impreuna. Relatia a inceput acum 6 ani

B. Istoric medical

a. Boli anterioare, informații referitoare la problemele psihiatrice și somatice anterioare.

 Nu exista

b. Status mental

- descriere generală: impresie generală, comportament și activități psihomotorii, atitudine

față de examinator,

- dispoziție, stări afective și gradul de adecvare a acestora la situație,

 I se pare ca reactia ei este mult prea exagerata pentru situatia care s-a intamplat . In

acelasi timp considera ca oamenii au tendinta de a fii lipsiti de respect si este ingrijorata

ca asta va fii lumea in care vor trai copii ei . Nu vede preocuparea pentru societate in

oameni.
- vorbire

 cooerenta, atitudine cooperanta

- tulburări perceptive

 Nu prezinta halucinatii in nicio modalitate senzoriala.

- gândire- procese, forme, conținuturi,

 Normale, cooerente

 Fara idei Delirante, obsesive, prevalente

- procese senzoriale și cognitive; nivelul conștiinței, orientare spațio-temporală, memorie,

concentrare, gândire abstractă, nivel informațional și inteligență.

 Orientata in timp si spatiu

 Constiinta Bolii: Buna - Intelege ca furia ei este de multe ori exagerata si isi doreste sa
regleze acest lucru.

 Memorie si concentrare – normale

 Gandire abstracta, nivel informational si inteligenta – bune.

- capacitate de autocontrol.

 De cele mai multe ori este foarte atenta la ce zice ce face –obsesie pentru control. Isi

pierde controlul cand trebuie sa repete aceleasi lucru de 10 ori pe zi.

- coerență, claritate, spirit critic.

 Da
C. Evaluări psihologice – psihodiagnostic și evaluare clinică. (Evaluarea a fost facuta folosind

platforma CAS++)

Se menționează testele utilizate, se prezintă rezultatele pe nivelele:

- Nivel subiectiv emoțional –


 Interviu clinic cu pacientul
 Chestionarul PDE (Scor – 53– NIVEL 3 - mediu)
 -Chestionarul PDSQ (Tulburare Depresiva (scor 10/ prag 9 – prezenta simptomelor
clinice)

- Nivel cognitiv

 Abilitate generala de invatare (Nivel 4 - bun)


 Aptitudine numerica (Nivel 3 - Mediu)
 Aptitudine verbala (Nivel 4 - bun)
 Aptitudine spatiala (Nivel 4 - bun)
 Aptitudine de perceptie a formei (Nivel 3 - Mediu)
 Rapiditatea in reactii (Nivel 3 - Mediu)
 Capacitate decizionala (Nivel 4 - bun)

- Nivel comportamental

 Interviu clinic cu pacientul – nu exista simptome

- Nivel psihofiziologic

 Interviu clinic cu pacientul – nu exista simptome

- Nivel de personalitate și mecanisme de coping

 OMNI IV (Nu au existat scoruri <70 / Nu exista o perturbare la nivelul personalitatii)


 CERQ -Autoculpabilizare (scor 13 / Nivel 6- Ridicat) - Acceptare (scor 14/ Nivel 5- Peste
mediu)- Refocalizare pozitiva (scor 10/ Nivel 4 - Mediu) - Refocalizare pe planificare
(Scor 15/ Nivel 4 -Mediu) Reevaluare pozitiva (Scor 16 / Nivel 5- Peste mediu) -
Punerea in perspectiva (scor 15/ Nivel 5 -Peste mediu )- Catastrofarea (scor 8/ Nivel 4
– Mediu)- Culpabilizarea celorlalti (scor 7/ Nivel 3 – Sub mediu)
- Nivel de relaționare interpersonală

 Interviu clinic

- Diagnostic DSM IV/ Diagnostic DSM V

Axa 1. Tulburări clinice

 Prezenta simptomelor clinice pentru Tulburarea Depresiva conform PDSQ

Axa 2. Tulburări de personalitate

 Nu prezinta simptome

Axa 3. Boli somatice sau alte condiții medicale

 Nu prezinta simptome

Axa 4. Stresori psihosociali

 Furie cauzata de nedreaptatile care ii sunt facute de alti oameni (Ii afecteaza relatiile cu

familia)

 Sentimente de vinovatie in legatura cu copii – ii este teama sa nu il neglijeasca pe unul

pretrecand mai mult timp cu celalalt

 Frica ca nu va fii o mama buna

Indicele general de funcționare

 GAF 80 - Dacă sunt prezente simptome, acestea sunt reacţii expectabile şi tranzitorii la
stresori psihosociali (de ex., dificultăţi in concentrare după o ceartă in familie); nu mai
mult decat o uşoară deteriorare in funcţionarea socială, profesională sau şcolară (de ex.
rămânere in urmă temporară in activitatea şcolară

Subiectul 3

GAD-7 –(Spitzer, Kroenke, Williams & Löwe, 2006 ) – Engleza


Traducere

Pe parcusul ultimelor 2 saptamanii, Deloc In cateva zile In mai mult de Aproape in


cat de des ai fost deranjat de jumatate din fiecare zi
urmatoarele probleme? zile

1.  M-am simțit nervos/ nervoasă, 0 1 2 3


anxios/anxioasă

2. N-am putut să opresc sau să 0 1 2 3


controlez îngrijorările

3. M-am ingrijorat prea mult legat de 0 1 2 3


unele lucruri

4. Mi-a fost greu să mă relaxez 0 1 2 3

5. Am fost atât de nelinistit(ă) incât 0 1 2 3


nu puteam sta pe loc

6. Mă enervam ușor, sau deveneam 0 1 2 3


iritabil(ă)

7. Mi-era teamă, ca și cum ceva rău 0 1 2 3


urma să se întâmple
GAD-7 este un instrument valid si eficient pentru screening-ul Tulburarii de Anxietate
Generalizate (GAD- Generalised Anxiety Disorder) si pentru determinarea severitatii acesteia,
atat in practica clinica cat si in cercetare. Testul a demonstrate o validitate foarte buna, avand o
sensibilitate de 89% si o specificitate de 82% (Spizer et al., 2006)

Studiile de specialitate au demonstrate ca testul este eficient in determinarea severitatii


tulburarii atat in populatia generala (Lowe et al., 2008) cat si la persoanele cu un diagnostic
clinic (Johnson et al., 2019). Testul poate fii utilizat pentru adulti si adolescenti incepand de la
14 ani (Mossman et al., 2017).

Testul se administreaza cu scopul determinarii severitatii simptomelor de Anxietate


Generalizata in ultimele 2 saptamani. Raspunsurile pe scoreaza pe o scala de la 0 la 3, unde 0
reprezinta “deloc” si 3 reprezinta “aproape in fiecare zi”. Scorurile pentru fiecare item pe aduna
pentru a obtine un scor total care ofera o indicatie a severitatii simptomelor. Scorul maxim care
se poate obtine este 21(Spizer et al., 2006).

Scoruri

0-4 – anxietate minima

5-9- anxietate usoara

10-14- anxietate moderata

14-21 – anxietate severa.


Johnson, S. U., Ulvenes, P. G., Øktedalen, T., & Hoffart, A. (2019). Psychometric properties of
the general anxiety disorder 7-item (GAD-7) scale in a heterogeneous psychiatric
sample. Frontiers in psychology, 10, 1713.
Löwe, B., Decker, O., Müller, S., Brähler, E., Schellberg, D., Herzog, W., & Herzberg, P. Y.
(2008). Validation and standardization of the Generalized Anxiety Disorder Screener
(GAD-7) in the general population. Medical care, 266-274.
Mossman SA, Luft MJ, Schroeder HK, Varney ST, Fleck DE, Barzman DH, Gilman R, DelBello
MP, Strawn JR (2017). The Generalized Anxiety Disorder 7-item scale in adolescents
with generalized anxiety disorder: Signal detection and validation. Ann Clin Psychiatry
Nov;29(4):=

Spitzer, R. L., Kroenke, K., Williams, J. B. W., & Löwe, B. (2006). A brief measure for assessing
generalized anxiety disorder: the GAD-7. Archives of Internal Medicine, 166(10), 1092–
1097.

S-ar putea să vă placă și