PLANUL DE INTERVENȚIE PENTRU

COPILUL CU PROBLEME DE ÎNVĂȚARE

 1. DEFINIREA PROBLEMELOR DE ABORDAT
• 1. Prezintă un istoric al performanței academice generale care este sub nivelul așteptat în funcție
de inteligența măsurată sau performanța pe teste standardizate.
• 2. Eșecul repetat de a finaliza temele școlare sau pentru acasă și/sau activitățile curente la timp.
• 3. Abilități slabe de organizare sau de studiu care contribuie la performanțe slabe academice.
• 4. Tendința frecventă de a procrastina sau amâna temele pentru acasă în favoarea jocului sau
angajării în activități recreative.
• 5. Un istoric familial cu persoane care au avut dificultăți academice sau dezinteres față de școală.
• 6. Sentimente de depresie, nesiguranță și stima de sine scăzută care interferează cu învățarea și
progresul academic.
• 7. Model recurent de implicare în acting out, perturbator și negativ, comportamente de căutare a
atenției atunci când întâmpină dificultăți sau frustrare.
• Anxietate ridicată care interferează cu performanța în timpul testelor și evaluărilor.
• Presiune excesivă și nerealistă din partea părințlor, care interferează negativ cu performanța
academică.
• Declin în performanța academică ce apare ca răspuns la factori stresori din mediu (divorțul
părinților, decesul unei persoane dragi, mutare.a familiei etc.)
 2. DESCRIEREA SCOPURILOR TRATAMENTULUI

Scopuri pe termen lung:

• Demonstrarea unui interes constant, inițiativă și motivație în mediul academic și
aducerea performanței la nivelul așteptat de funcționare intelectuală sau
academică.
• Finalizarea sarcinilor de la școală și a temelor pentru acasă în mod regulat și
consecvent.
• Obținerea și menținerea unui echilibru sănătos între realizarea obiectivelor
academice și satisfacerea nevoilor sociale, emoționale și de stima de sine.
• Eliminarea tiparului de implicare în comportamente de acting out, perturbatoare
sau negative, de căutare a atenției, atunci când se confruntă cu dificultăți sau
frustrare în învățare.
• Reducerea semnificativă a nivelului de anxietate legat de efectuarea testelor.
• Părinții stabilesc așteptări realiste cu privire la abilitățile de învățare ale clientului și
implementează strategii de intervenție eficiente la domiciliu pentru a ajuta clientul
să țină pasul cu temele școlare și pentru a-și atinge obiectivele academice.
• Rezolvarea conflictelor familiale și factorii de mediu stresanți, pentru a permite
copilului să aibă o performanță academică îmbunătățită.
3. CONSTRUIREA
OBIECTIVELOR INTERVENȚIEI
Obiective pe termen scurt
1. Realizați o evaluare psiho-
educațională complexă.
2. Părinții/ tutorii și copilul furnizează
informații privind istoricul psihosocial.
3. Oferiți informații comportamentale,
emoționale și atitudinale privind
specificul rezultatelor obținute din
diagnostic, eficiența tratamentului și
natura relației terapeutice.
Intervenții terapeutice
1. Realizați sau referiți copilul pentru testare
neuropsihologică, pentru a evalua dacă acesta
îndeplinește criteriile pentru tulburarea hiperactivității
cu deficit de atenție (ADHD) sau dacă există factori
emoțională care interferează cu performanța
academică a clientului; oferiți feedback clientului,
familiei lui/ei și școlii cu privire la evaluarea
psihologică.
2. Întâlniți-vă cu părinții și cu copilul și culegeți
informații ce cuprind principalele aspecte ale
dezvoltării, precum și istoricul familiei privind realizările
și eșecurile academice.
3. . Evaluați nivelul de insight al copilului privind
problema prezentată:
- daca are un insight bun asupra naturii problematice
a comportamentului său, e de acord cu îngrijorările
altorași este motivat să se schimbe
- Dacă demonstrează ambivalență și este rezitent la
ideea de a aborda problema
- Daca demonstrează rezistență legat de problemă,
nu o consideră îngrijorătoare și nu este motivat să se
schimbe.
Obiective pe termen scurt
4. Cooperați cu medicul cu scopul identificării
posibilei contribuții a unei afecțiuni medicale
generale sau de auzi sau vedere la dificultățile
academice.
5. Realizați o evaluare psihologică completă a
copilului.
6. Oferiți informații comportamentale,
emoționale și atitudinale privind specificul
rezultatelor obținute din diagnostic, eficiența
tratamentului și natura relației terapeutice.
Intervenții terapeutice
4. Trimiteți copilul la o evaluare medicală
generală, neurologică, a funcțiilor vizuale și
auditive, pentru a identifica alți factori ce ar
putea explica problemele de învățare.
5. Faceți o evaluare psihologică a copilului,
inclusiv a posibilelor sindroame clinice
comorbide (ex. anxietate, depresie, ADHD) și
prezentați rezultatele părinților.
7. Evaluați nivelul de insight al copilului privind
problema prezentată:
- daca are un insight bun asupra naturii
problematice a comportamentului său, e
de acord cu îngrijorările altorași este motivat
să se schimbe
- Dacă demonstrează ambivalență și este
rezitent la ideea de a aborda problema
- Daca demonstrează rezistență legat de
problemă, nu o consideră îngrijorătoare și
nu este motivat să se schimbe.
Obiective Intervenții terapeutice
pe termen
scurt
8. Evaluați clientul pentru tulburări corelate (de exemplu, opoziționism provocator
cu ADHD, depresie secundară unei tulburări anxioase) inclusiv vulnerabilitate la
sinucidere, dacă este adecvat (de exemplu, riscul mărit de suicid atunci când
este comorbidă depresia majoră).
9. Evaluați orice problemă de vârstă, sex sau cultură care ar putea ajuta la
explicarea „comportamentul problematic” al clientului și factorii care ar putea
oferi o mai bună înțelegere a comportamentului clientului.
10. Evaluați severitatea nivel de afectare a funcționării clientului pentru a
determina nivelul adecvat de îngrijire (de exemplu, comportamentul notat
creează ușor, moderat, sever sau foarte sever tulburări sociale, relaționale,
vocaționale sau ocupațional eforturi); evaluați continuu această severitate a
deprecierii, precum și eficacitatea tratamentului (de exemplu, clientul nu mai
demonstrează o afectare severă, dar problema prezentă acum cauzează o
deficiență ușoară sau moderată).
11. Evaluați casa, școala, și comunitatea pentru factori patogeni de îngrijire (de
exemplu, nesocotirea persistentă pentru nevoile emoționale ale copilului sau
nevoi fizice, schimbări repetate ale îngrijitorilor primari, oportunități limitate pentru
atașament stabil, pedepse persistente dure etc.).
Obiective pe termen scurt
7. Părinții și profesorii
implementează strategii
educaționale care maximizează
abilitățile bune de învățare ale
copilului și minimizează punctele
slabe.
8. Recomandați înscrierea copilului
într-un program de meditații /
tutorat suplimentar școlii, pentru a-și
îmbunătăți abilitățile de învățare
deficitare.
9. Implementați abilități de învățare
eficiente cu scopul de a îmbunătăți
frecvența îndeplinirii sarcinilor
școlare și pentru a îmbunătăți
performanța academică.
Intervenții terapeutice
12. Consultați-vă cu copilul, părinții și școala pentru a
construi programe de învățare eficiente și strategii de
intervenție care construiesc pe punctele forte ale copilului
și compensează punctele slabe.
13. Recomandați părinților să caute îndrumare în afara
școlii pentru a spori abilitățile clientului î domeniul său
academic slab (de exemplu, citit, matematică, scris
expresiv).
14. Învățați copilul abilități de studiu mai eficiente (ex:
îndepărtarea factorilor distractori, studiul în locuri
nezgomotoase, crearea de scheme, colorarea ideilor
principale, programarea de pauze etc.).
15. Consultați-vă cu profesorii și părinții pentru găsirea unui
coleg de studiu/tutor de vârsta lui care să-l asiste în
sarcinile academice dificile și să-I îmbunătățească
abilitățile de studiu.
Obiective pe termen scurt
9. Implementați strategii
eficiente de adaptare la
situațiile de testare, cu scopul
scăderii anxietății și
îmbunătățirii rezultatelor la
teste.
10. Părinții mențin o
comunicare regulată cu
profesorii (zilnic sau cel puțin
săptămânal).
11. Copilul utilizează liste de
auto-monitorizare,
planificatoare, pentru a
rămâne organizat și a-și
îndeplini sarcinile la timp.
Intervenții terapeutice
16. Învăați copilul strategii eficiente de a face față testelor (să
studieze o perioadă mai lungă de timp, să repete materialul
regulat, să citească instrucțiunile de două ori, să verifice
lucrarea etc.)
17. Învățați copilul tehnici de relaxare musculară, imagerie
dirijată, respirație) și încurajați-l să le utilizeze atunci când se
confruntă cu anxietate în timpul testelor.
18. Încurajați părinții să mențină contactul regulat (adică zilnic
sau săptămânal) profesorii și să ajute clientul să rămână
organizat și să țină pasul cu temele școlare.
19. Încurajați clientul să folosească automonitorizarea, liste de
verificare, să crească finalizarea sarcinilor școlare și să-și
îmbunătățească performanta academică.
20. Încurajați copilul să utilizeze planificatoare și calendare
pentru a-și nota temele pentru acasă și pentru a-și planifica
dinainte proiectele pe termen lung.
21. Monitorizați regulat copilul în privința îndeplinirii sarcinilor
școlare și temelor pentru acasă.
Obiective pe termen scurt
12. Stabiliți o rutină regulată
care să-I permită să se joace,
să petreacă timp de calitate
cu familia și să-și finalizeze
temele pentru acasă.
13. Părinții și profesorii cresc
frecvența recompenselor și
ntăririlor pozitive pentru
performanța școlară a
copilului.
14. Identificați și rezolvați
factorii de blocaj emoțional
sau inhibițiile de învățare interni
copilului și/sau de la nivelul
sistemului familial.
Intervenții terapeutice
22. Asistați copilul și părințiiîn schițarea unui program al rutinei
zilnice acasă care să-I penmită copilului să găsească un
echilibru sănătos între îndeplinirea temelor, angajarea în joc
individual și petrecerea unui timp de calitate cu părinții și cu
alți copii.
23. Încurajați părinții și profesorii să-I ofere frecvent copilului
recompense și întăriri pozitive pentru efortul și îndeplinirea
sarcinilor academice. Identificați recompense variate pentru a
menține interesul copilului și motivația pentru îndeplinirea
sarcinilor academice.
24. Învățați clientul mecanisme pozitive de coping (de
exemplu, tehnici de relaxare, vorbire interioară pozitivă,
restructurare cognitivă) cu scopul de a le folosi atunci când
întâmpinați anxietate, frustrare sau dificultăți cu activitatea
școlară.
25. Conduceți ședințe de terapie de familie cu scopul de a
identifica orice blocaj emoțional sau inhibitor al învățării;
asistați familia în rezolvarea conflictelor identificate.
Obiective pe termen scurt
15. Părinții măresc timpul
petrecut cu scopul îndrumării
copilului în efectuarea temelor
pentru acasă.
16. Părinții scad frecvența și
intensitatea certurilor cu copilul
pe probleme legate de
performanța școlară și de
efectuarea temelor pentru
acasă.
Intervenții terapeutice
26. Încurajați părinții să demonstreze și să mențină un interes
constant și implicare în temele copiilor (ex: părintele citește
tema cu voce tare împreună cu copilul, utilizează cartonașe
cu indicii pentru a îmbunătăți aptitudinile matematice, verifică
textul scris pentru a corecta erorile de gramatică și ortografie).
27. Asistați părinții și profesorii să dezvolte un sistem riguros de
recompensă pentru a întări performanțele copilului (token,
tipuri de recompense etc.)
28. Conduceți ședințe de terapie de familie pentru a evalua
dacă părinții au dezvoltat expectații nerealiste privind
performanțele academice ale copilului și pun o presiune
excesivă pe acesta pentru a performa - confruntați și
provocați părinții pe acest subiect.
29. Încurajați părinții să stabilească limite ferme și sănătoase și
să utilizeze consecințe naturale și logice pentru nerespectarea
de către copil a regulilor sau refuzul de a-și face temele; să
evite luptele de putere și certurile prelungite legate de teme în
fiecare seară.
Obiective pe termen scurt
17. Părinții recunosc verbal
faptul ca pattern-ul lor de
supra-protecție interferează cu
creșterea responsabilității
copilului privind dezvoltarea sa
academică.
18. Creșteți frecvența
comportamentului în sarcină la
școală și îndeplinirea sarcinilor
școlare fără exprimarea
frustrării sau nevoii de a
renunța.
19. Creșteți frecvența
afirmațiilor pozitive legate de
experiențele școlare și
încrederea în abilitatea sa de
a reuși în plan academic.
Intervenții terapeutice
30. Observați interacțiunile părinte-copil pentru a evalua dacă
supraprotecția părinților sau infantilizarea clientului contribuie
la subrealizările acestuia în plan academic; asistați părinţii în
dezvoltarea unor așteptări realiste privind potențialul de
învățare al copilului.
31. Consultați-vă cu profesorii pentru a găsi modalități de a
îmbunătăți comportamentul în sarcină al copilului (ex:
așezarea în prima bancă lângă profesor, lângă un copil care
este model de rol, să i se furnizeze feedback frecvent,
organizarea materialului în pași mici etc.).
32. Întăriți succesul școlar al copilului și afirmațiile pozitive
legate de școală. Confruntați remarcile de auto-descurajare
ale copilului și tendința lui de a renunța la sarcinile școlare.
Dați-i copilului temă ca în fiecare zi să spună o afirmație
pozitivă despre sine și despre capacitatea lui de a face față
sarcinilor școlare.
Obiective pe termen Intervenții terapeutice
scurt
20. Scădeți frecvența și 33. Ajutați copilul să identifice ce recompense i-ar crește motivația să-
severitatea și îmbunătățească performanța școlară și implementați aceste
comportamentelor de sugestii.
acting out ale copilului 34. Conduceți ședințe individuale de terapie prin joc pentru a ajuta
atunci când întâlnește copilul să-și proceseze și să-și rezolve emoțiile dureroase, conflictele
frustrări legate de profunde sau factorii stresori care îi influențează performanța
activitățile școlare. academică. Ajutați copilul să facă legătura între emoțiile negative
dureroase și eșecul școlar.
35. Învățați copilul strategii pozitive de coping și de auto-control
pentru a-și inhiba impulsul de a reacționa și de a se angaja în
comportamente negative de atragere a atenției atunci când
întâmpină dificultăți cu sarcinile școlare.
21. Identificați și 36. Explorați perioade de timp când copilul și-a îndeplinit sarcinile
verbalizați modul în școlare regulat și a obținut succes; identificați strategiile utilizate și
care acțiunile încurajați-l să le utilizeze cu scopul de a-și îmbunătăți performanța
responsabile duc la academică curentă.
îmbunătățiri în 37. Examinați strategiile de coping pe care copilul le-a utilizat pentru a
performanța rezolva alte probleme și încurajați-l să utilizeze strategii similare pentru
academică. a depăși problemele asociate cu învățarea.
Obiective pe termen Intervenții terapeutice
scurt
22. Facilitați exprimarea 38. Utilizați povestirile interactive terapeut-copil facilitate de
emoțiilor legate de marionete, animale de pluș, păpuși, în care terapeutul mai întâi
școală prin tehnici modelează strategii eficiente de a face față frustrării legate de
expresiv-creative. problemele de învățare, iar apoi copilul creează o povestire cu
personaje sau teme similare.
39. Cereți copilului să creeze o varietate de desene care reflectă
viața lui personală și de familie și cum ar fi ea diferită dacă și-ar
îndeplini regulat și la timp sarcinile școlare.
40. Cereți copilului să deseneze o imagine cu clădirea școlii și apoi să
creeze o poveste despre cum este să fii elev la acea școală, pentru a
identifica posibilii factori stresori care interferează cu învățarea și cu
progresul academic.