PSIHOTERAPIA COPILULUI I ADOLESCENTULUI

PLAN DE INTERVENIE 1. TENTATIVA SUICIDAR

Definiii comportamentale 1. Gnduri frecvente sau preocupari legate de moarte. 2. Frecventa sau punerea in aplicare a conceptului de sinucidere fara premeditare. 3. Punerea in aplicare a conceptului dup un plan preconceput. 4. Tentative de suicid recente. 5. O istorie a tentativelor de suicid care au avut nevoie de o intervenie profesionala sau familiala la un anumit nivel (ex. pacient intern, ospiciu, pacient extern, pacient aflat sub supraveghere). 6. Cazuri familiale de depresii si/sau suicid si tendine sinucigae. 7. Depresia, atitudine fara sperana fata de viata, mpreuna cu evenimente recente dureroase care sa motiveze aceasta atitudine (ex. divorul parintilor, moartea unui prieten sau a unui membru al familiei, decepii in relaii apropiate) 8. Izolarea de societate (retragerea din societate), letargie si indiferenta mpreuna cu dorina de a muri. 9. Model de comportament rebel si autodistructiv (ex. abuz de droguri si alcool, conducere auto imprudenta, accese de manie violente) care indica o neglijare fata de sigurana personala si o ncercare disperata de a scpa de stresul emoional. Obiective pe termen lung 1. Potolirea impulsurilor sinucigae sau a conceptului si ntoarcerea la cel mai inalt nivel precedent de activitate zilnica. 2. Stabilizarea crizei suicidale. 3. Stabilirea intr-un nivel special de grija care sa se adreseze crizei suicidale. 4. Reintroducerea sentimentului de sperana in viata clientului/clientei.

5. Suprimarea dorinei de moarte si ntoarcerea printr-un comportament plcut in activitatile sociale si interpersonale. 6. Incetarea unui stil de viata periculos si rezolvarea conflictelor emoionale care hrnesc tiparul suicidal. Obiective pe termen scurt 1. Constatarea gradului de tarie a sentimentelor sinucigae, a frecventei acelor gnduri, si detaliile planului sinuciga. 2. Raportarea unei descreteri in frecventa si intensitate a tendinelor sinucigae. 3. Formularea verbala a unei promisiuni (ca parte a unui contract de prevenire a suicidului) pentru contractarea terapeutului sau a oricrei surse de ajutor in cazul in care apare un indemn serios ctre vatamare de sine. 4. Asumarea unei obligaii si urmarea tuturor stipulrilor din contract 5. Parintii vor creste sigurana domiciliului prin indepartarea armelor de foc sau a oricror arme letale de la indemana clientului. 6. Cooperarea cu spitalizarea daca indemnul sinuciga devine incontrolabil. 7. Creterea comunicrii dintre clientul sinuciga si parintii lui/ei in aa fel nct clientul sa se simt prezent si sa inteleaga asta. 8. Identificarea sentimentelor de tristee, furie si dezndejde, asociat cu un conflict relaional cu parintii. 9. Parintii discuta si inteleg sentimentele clientului de nstrinare si dezndejde. 10. Urmarea corecta a tratamentului medicamentos prescris si raportarea efectelor lui secundare. 11. Restabilirea unui model consistent de nutriie si odihna. 12. Discutarea si intelegerea motivelor tiparului comportamentului auto-distructiv. 13. Raportarea verbala si demonstrarea unui sentiment de speranta mrit. 14. Identificarea aspectelor pozitive, relaiilor si realizarilor din viata lui/ei. 15. A aduce la cunostinta suferina provocata de eecurile romantice sau prieteniilor sociale, care au dus la un sentiment de cumplita singurtate si respingere.

16. Identificarea ncercrilor precedente euate in care el/ea a ncercat sa rezolve problemele interpersonale, care au condus in cele din urma la dezndejde. 17. Intarirea reelei de suport social prin initializarea contactelor sociale si participarea la activitati sociale cu membrii societatii 18. Dezvoltarea mai multor modele de cunoatere pozitiva care sa ajute si sa mentina o perspectiva realista si ajutatoare 19. Dezvoltarea si implementarea unui ritual de penitenta in care clientul care supravietuieste unui incident fatal pentru alii, isi exprima durerea pentru victime si se absolv de responsabilitatea de a fi supravieuit. Intervenii terapeutice 1. Evaluarea modului de gndire suicidal al clientului, lund in calcul extinderea modului de gndire, prezenta planurilor principale si a celor de rezerva, ncercri din trecut si istoria familiei. Apoi realizarea unei intervenii favorabile sau trimiterea ctre un specialist. 2. Evaluarea si monitorizarea potenialului sinuciga al clientului intr-o baza de date viitoare. 3. Aducerea la cunostinta familiei clientului si a persoanelor importante a oricror tendine sinucigae. Solicitarea de supraveghere 24h din 24h pana cnd criza va descrete. 4. Explorarea surselor de durere emoionala de la baza modului de gndire a clientului si adncimea dezndejdii sale. 5. Smulgerea unei promisiuni din partea clientului ca el/ea va iniia un contact cu un terapeut, pentru ajutor, daca indemnul sinuciga devine puternic, naintea oricrui comportament auto-vatamator. 6. Furnizare clientului a unui numr de telefon in caz de urgente care sa funcioneze 24h/24. 7. Realizarea unui contact cu clientul, identificnd ce anume o sa fac in momentul in care o sa experimenteze gnduri sau impulsuri sinucigae.

8. Oferta de a fi disponibil clientului prin telefon in cazul in care apare un indemn care poate periclita viata. 9. Incurajarea parintilor de a ndeprta armele de foc sau oricare arme letale de la indemna clientului. 10. Aranjarea spitalizrii cnd clientul este considerat a fi periculos pentru el insusi. 11. Programarea clientului sa fac testele MMPI (The Minnesota Multiphasic Personality Inventory (MMPI - este unul dintre testele de personalitate cel mai frecvent folosite n domeniul sntii mentale), BDI si evaluarea rezultatelor precum si a profunzimii depresiei. 12. Intalnirea cu parintii pentru a evalua intelegerea lor asupra cauzelor suferinei clientului. 13. Sondarea sentimentelor de disperare a clientului in privina relaiilor sale cu familia. 14. Reexaminarea ncercrilor precedente ale clientului de a-si rezolva problemele si discutarea noilor alternative disponibile. 15. Tinerea unor sesiuni de terapie in familie pentru promovarea comunicrii sentimentelor clientului de tristee, durere si manie. 16. Evaluarea nevoi de medicamentaie antidepresiva si aranjarea unei prescripii daca e necesar. 17. Monitorizarea eficacitatii si a conformrii clientului in privina medicamentaiei prescrise. 18. Incurajarea nutriiei si a odihnei normale ca tipar si monitorizarea conformrii. 19. Interpretarea tristeii clientului, a dorinei de moarte sau a rzvrtirii sale ca o expresie a dezndejdii si neputina (ca un strigat de ajutor). 20. Realizarea unor terapii prin joaca, pentru a explora conflictele emoionale ale clientului, care-l nconjoar pe el, familia si prietenii sai. 21. Incurajarea clientului de a-si exprima sentimentele in privina comportamentului suicidal, in vederea clarificrii si creterea discernmntului in cauzele si motivele comportamentului. 22. Sprijinirea clientului in identificarea aspectelor optimiste, ncurajatoare in viata sa in momentul actual.

23. Sprijinirea clientului in dezvoltarea strategiilor de a combate modul de gndire suicidal (ex. mai multe exerciii fizice, mai putina concentrare interioara, implicare sociala crescuta, mai multa exprimare de sentimente). 24. Incurajarea clientului de a apela la prieteni si a participa la activitati sociale imbogatite prin stabilirea implicrii intr-o activitate sociala in fiecare saptamana. Monitorizarea si procesarea experienelor. 25. Incurajarea clientului de a impartasi sentimentele de mhnire in privina ralatiilor apropiate ruinate. 26. Folosirea de repetiii comportamentale, modelare si un rol activ in construirea abilitailor sociale ale clientului cu prietenii. 27. Incurajarea clientului in lrgirea reelei sociale prin iniializarea unui nou contact social pe saptamana versus agatarea disperata de unul sau doi prieteni. 28. Ajutarea clientului in intelegerea mesajului care intareste sentimentul de disperare si neputina. 29. Identificarea si confruntarea tendinelor catastrofale in procesul de cunoatere a clientului, ngduind o perspectiva mai realista a speranei in fata durerii. 30. Dezvoltarea unui ritual de peniten a clientului care a supravieuit unui incident fatal pentru alii si implementarea acestui ritual..

2. DEPENDENTA DE SUBSTANTE CHIMICE

Definiri comportamentale: Schimbare marcanta in comportament, care este, retragerea din familie si din grupul de prieteni apropiati, o pierdere a interesului in activitati, energie scazuta, cresterea somnolentei sau o scadere a randamentului scolar. Ameteala si/sau consumul de droguri observat in doua sau mai multe ocazii. Oscilatii ale dispozitiei. Absenta de la scoala sau tardivitate in bazele obisnuite. Schimbarea de la un grup nobil catre unul orientat vizibil catre consumul de substante chimice. Imagine de sine scazuta, descrierea sinelui ca un ratacit sau esuat, stabilirea rara a contactului vizual atunci cand se discuta cu alte persone. Conceptie predominant negativa sau ostila despre viata si despre ceilalti oameni. Detinerea substantei parafernalina. Intelegere fata de a fura alcool dintr-un magazine sau fata de a fura din casele prietenilor ori a parintilor. Arest pentru MIP( Minor in Posesie) OUIL/DUIL, sau acuzatii de stare de ebrietate ori turbulenta. Dependenta de substante chimice in istoricul familiei. Relatare personala de a avea o dispozitie schimbatoare datorata folosirii substantelor pana la un nivel ridicat. Scopuri pe termen lung: Confirmarea sau excluderea existentei unei dependente de substante chimice. Pastrarea abstinentei totale de la alternanta dispozitiei in timpul dezvoltarii unui program activ de recuperare Restabilirea sobrietatii in timp ce se dezvolta un plan pentru intelegerea problemelor grave.

Confirmarea si adresarea dependentei ca o problema familiala. Dezvoltarea esentialelor indemanari in a mentine o viata lipsita de droguri si alcool. Reducerea nivelului de stress in familie referitor la consumul de substante chimice. Restabilirea legaturilor cu prieteni sau grupuri dispuse sa sustina si sa . recuperarea in curs. Dezvoltarea intelegerii unui stil de refacere si a unor strategii de a face fata efectiv care sa ajute la sustinerea recuperarii pe termen lung.

Obiective pe termen scurt: Completati o evaluare despre dependenta de substante chimice(1,2,6.). Admiteti onest(fara a nega) stilul consumului de substante chimice (2,3,8,12). Supuneti-va fara cautare de droguri(4,6,10,11). Completati o genograma care sa identifice membrii consumatori de astfel de substante si stilurile relatiilor in familie. Supuneti-va tuturor recomandarilor evaluarii dependentei de substante chimice(1,4,6,7). Admiteti verbal tipul problemei legate de dependenta in viata clientului(3,8,9,10). Faceti un pact verbal de a incerca sa puneti punct alternantei de dispozitie datorata consumului(6,10,11). Semnati un accord scris de abtinere de la consumul de alcool pana la varsta legala(4,7,10,11). Admiteti verbal si acceptati dependenta de substante chimice si nevoia de ajutor(3,8,9,12). Sporiti cunostintele despre dependenta si despre procesul recuperarii

(13,14,15,19). Identificati verbal exemple atunci cand o actiune impulsiva conduce la consecinte negative si descrieti in ce fel putea fi amanata aceasta actiune.(14,15,18).

Dezvoltati strategii cheie de a face fata presiunilor din familie si a dinamicilor uzate de persoane influente (5,18,24,27). Verbalizati schimbarile in stilul de viata necesare prevenirii dependentei de substante chimice. Identificati dinamicile familiei si presiunile ce conduc la recaderi(5,14,24,25). Intocmiti o lista cu semne de atentionare a recaderii personale si strategii de a face fata efectiv fiecarui..(27,28,29,30). Dezvoltati si implicati-va intr-o recadere scrisa contactand familia sau celelalte personae semnificative(29,30,33,34). Identificati gandurile si sentimentele care conduc la recadere(24,27,28,29). Verbalizati detaliile circumstantelor care au condus la cea mai recenta recadere(13,29,30,32). Dezvoltati o o brosura, un plan de tratament personal pentru prevenirea recaderii(29,30,32,33). Fiecare membru al familiei sa puna pe hartie propriul plan de prevenire a recaderii clientului si sa il impartaseasca si cu acesta (35,36,40,41). Dezvoltati un plan de precautie/ preventie ulterioara care sa sprijine mentinerea sobrietatii.(14,22,25,26). Membrii familiei vor verbaliza intelegerea rolului acestora in cadrul bolii si a procesului de recuperare(35,36,37,40). Membrii familiei descresc frecventa posibilitatii dependentei chimice a copilului dupa identificarea verbala a posibilelor comportamente. Membrii familiei dezvolta indemanarile de a implementa tehnici implicate in iubirea dura (35,36,38,39).

Interventii terapeutice: 1. Puneti in ordine o evaluare completa a dependentei de substante chimice a clientului. 2. Explorati cu clientul patternul abuzului de substante.

3. Rugati clientul sa discute stilul abuzului de substante chimice intr-o sesiune de terapie in grup. 4. Puneti la indemana clientului si monitorizati informatii despre droguri. 5. Insotiti sedintele familiale si individuale care dezvolta genograma. 6. Prezentati ulterior recomandarile evaluarii dependentei de substante chimice clientului si familiei sale si incurajati-l in conformitate cu acestea. 7. Asistati clientul si familia sa in descoperirea unor programe de tratament potrivite si sprijiniti grupul pentru recuperare. 8. Stabiliti cu clientul sa completeze un formular de prim acces in ,,Alcoolici Anonimi si prezentati-l in terapia de grup sau terapeutului. 9. Sprijiniti clientul si familia sa in construirea si semnarea unui acord de abtinere de al consumul de substante. 10. Dezvoltati un acord cu clientul de incetare a consumului de substante; monitorizati rezultatele si dati feedback atunci cand credeti ca este necesar. 11. Combateti refuzul si asistati clientul in admiterea unei dependente de substante chimice in sesiunile individuale sau in cele de grup. 12. Stabiliti cu clientul participarea la terapiile de grup. 13. Stabiliti cu clientul participarea la cursuri despre dependenta de substante chimice pentru a-si dezvolta cunostintele despre tipurile si efectele acestora. 14. Solicitati clientului sa participle la toate cursurile despre dependenta, rugati-l sa identifice punctele cheie a fiecarui curs, si procesati aceste observatii cu terapeutul. 15. Stabiliti cu clientul sa ceara catorva persoane apropiate sa intocmeasca o scrisoare terapeutului in care sa semnaleze cum le-a influentat negativ viata dependenta de substante chimice a clientului, prelucrati aceste scrisori cu clientul. 16. Indrumati clientul sa intocmeasca o scrisoare de ramas bun alegerii de a consuma droguri, cititi-o si analiyati sentimentele cu terapeutul. 17. Sporiti parasirea impulsivitatii punctand instantele unui astfel de comportament si consecintele sale, asistati clientul in construirea strategiilor de infranare a impulsurilor.

18. Rugati clientul sa citeasca ,,Pamfletul lui Ohm despre marijuana sau alte articole specifice legaturii cu canabisul si procesati cu terapeutul cinci puncte cheie castigate. 19. Cereti clientului sa citeasca paginile 1 52 din Alcoolici Anonimi: marea carte si sa adune cinci puncte cheie din acestea pe care sa le discute cu terapeutul. 20. Recomandati clientuli sa frecventeze Narcotici Anonimi(NA) sau intalnirile AA ale tinerilor si sa reporteze terapeutului impactul acestor intalniri. 21. Stabiliti cu clientul sa se intalneasca cu un membru al NA sau AA care a lucrat de-a lungul anilor cu un program de la al doisprezecelea pas si sa afle in ce masura l-a ajutat programul sa ramana treaz; procesati intalnirea cu clientul. 22. Incurajati clientul sa gaseasca doi sponsori temporari si sa se intalneasca cu ei saptamanal. Terapeutul trebuie sa monitorizeze si sa proceseze rezultatele. 23. Sondati sentimentele de depresie ale clientului si stima de sine scazuta care are putea sublinia abuzul de substante chimice. 24. Planificati impreuna cu clientul modalitatea de a dezvolta eliberarea de droguri in cadrul unui grup nobil ce ii va sprijini sobrietatea. 25. Incurajati implicarea clientului in activitati extracurriculare sociale, sportive sau artistice cu un grup ,, nobil care va trezi interesul acestor iesiri. 26. Procesati sentimentele de respingere ale familiei sau prietenilor clientului care are putea cauza recaderi in dependenta. 27. Asistati clientul in dezvoltarea unor strategii de a face fata efectiv drogurilor si alcoolului, impreuna cu dinamicile familiei. 28. Indrumati clientul sa asiste la o serie de conferinte despre recaderi. 29. Asistati clientul in identificarea semnelor recaderii si dezvoltarea strategiilor specifice de a raspunde efectiv acestora. 30. Indrumati clientul sa citeasca Nu mi se va intampla mie niciodata si sa proceseze cinci itemi cheie din acea carte cu terapeutul sau cu grupul. 31. Ajutati clientul sa devina mai indemanatic in a recunoaste, procesa si face fata gandurilor si sentimentelor.

32. Asistati clientul sa redacteze rabdator un plan personalizat de prevenire a recaderii cu terapeutul si sponsorul. 33. Indrumati clientul sa redacteze un plan de ingrijire proceseze impreuna cu terapeutul si familia. 34. Indrumati familia clientului sa asiste la intalnirile AA, NA sau Iubire Dura. 35. Educati familia clientului in dinamicile posibilitatilor si a iubirii dure. 36. Rugati familia clientului sa asiste la componenta de educatie familiala din programul de tratament. 37. Monitorizati familia clientului asupra posibilitatilor comportamentale si redirectionatii catre sesiuni familiale. 38. Asistati membrii familiei clientului in implementarea si intarirea tehnicilor de iubire dura. 39. Indrumati documentarile din carti potrivite pentru a dezvolta cunostintele membrilor familiei despre boala si recuperare, Ex. Bradshaw on the Family(Bradshaw), Adult Children of Alchoolics(Woititz), It Will Never Happen to Me(Black). 40. Ajutati membrii familiei sa dezvolte propriul plan individual de prevenire a recaderii pentru client si facilitati o intalnire in care aceste planuri sa fie impartasite cu membrul dependent de substante chimice. ulterioara si sa il

3. VICTIMA ABUZULUI SEXUAL

Definiii comportamentale 1. Percepia de sine a celui abuzat sexual. 2. Semne fizice ale abuzului sexual (ex. zona genital roie sau tumefiat, snge pe lenjeria intim, echimoze persistente, ruptur de vagin sau rect, boli venerice, pete pe corp) 3. Interes crescut sau manifestarea unei curioziti cu privire la cunotine sexuale ample. 4. Apariia unor comportamente cu tent sexual sau apelarea la teme sexuale n cadrul ludo sau artterapiei. 5. Comportament seductiv sau sexualizat cu copii, persoane de vrst similar sau aduli (ex. afiri provocatoare ale zonei genitale, manifestarea afeciunii, pipiri, masturbare reciproc, penetrare anal sau vaginal) 6. Evocri sau comaruri recurente ale abuzului sexual. 7. Atitudini sau sentimente ca i cum abuzul sexual ar fi recurent (inclusiv halucinaii, experiene sau flash-uri perturbate) 8. Sentimente inexplicabile de furie sau team n momentul confruntrii cu abuzatorul sau dup expunerea la afirmaii cu tent sexual. 9. Perturbri severe ale dispoziiei sau afectelor (ex. perioade ndelungate i frecvente de depresie, iritabilitate, anxietate i angoas) 10. Apariia de comportamente regresive (ex. suptul degetului, limbaj de copil mic, enurezis) 11. Lips de ncredere accentuat fa de ceilali, manifestat prin izolare social i dificulti n meninerea unor relaii apropiate.

Obiective pe termen lung 1. Stoparea oricrei victimizri sexuale a clientului. 2. nelegerea, controlul sentimentelor i a comportamentelor, ca i consecine ale rezolvrii traumelor legate de abuzul sexual. 3. Rezolvarea problemelor din sfera abuzului sexual, rezultnd abiliti de stabilire i meninere a relaiilor interpersonale apropiate. 4. Stabilirea unor limite adecvate i a unor reguli generale pentru familie pentru a minimaliza posibilitatea apariiei abuzului sexual n viitor. 5. Obinerea vindecrii n interiorul sistemului familial, dovedit prin exprimarea verbal a iertrii, a dorinei de eliberare i de depire a situaiei. 6. Eliminarea negrii din partea clientului i a familiei, plasnd responsabilitatea abuzului la agresor i asigurarea supravieuitorului de suport i sprijin. 7. Eliminarea oricrui comportament sexual nepotrivit. 8. Construirea stimei de sine i a sentimentului de ncredere n forele proprii, prin manifestarea unui numr crescut de afirmaii pozitive despre sine i o participare mai larg la activiti extracurriculare. Obiective pe termen scurt 1. Descrierea complet a abuzului.(1,2,3,6,18, 31) 2. Identificarea naturii, frecvenei i duratei abuzului. (1,2,3,4,6) 3. Identificarea i exprimarea sentimentelor legate de abuz. (1, 2, 17, 25, 27) 4. Renunarea la pstrarea secretului i informarea persoanelor semnificative din familie cu privire la abuz. (6, 10, 16, 21) 5. Demonstrarea verbal a cunotinelor privind abuzul sexual i efectele sale. (12, 14, 17, 24) 6. Verbalizarea modului n care abuzul sexual a influenat viaa victimei. (2, 24, 25) 7. Identificarea verbal a abuzatorului ca persoan responsabil de abuzul sexual. (10, 17, 20, 21, 26)

8. Diminuarea (intensitii) sentimentelor exprimate de ruine sau vin i ntrirea convingerii victimei cu privire la nevinovia sa n privina producerii abuzului sexual. (2, 17, 20, 25, 30) 9. Accentuarea disponibilitii de a vorbi despre abuzul sexual n familie. (6, 10, 14, 16, 34) 10.Stabilizarea dispoziiei i diminuarea intensitii emoionale privind abuzul sexual. (2, 8, 11, 12, 16) 11. Intensificarea sprijinului i a acceptrii din partea printelui neabuzator i a altor membri mbuntirea gradului de socializare i a numrului sporit de relaii de prietenie. (22, 25, 29) 12.Stabilirea unor limite ntre client i familia sa cu scopul de a asigura protecie. (7, 8, 9, 13, 14) 13.Stabilirea i acceptarea unor limite adecvate privind intimitatea n interiorul familiei. (8, 13, 14, 15, 33) Intervenii terapeutice 1. Creterea susinut a nivelului de ncredere a clientului n cadrul sesiunilor individuale prin utilizarea contactului vizual, ascultarea activ, priviri pozitive necondiionate i acceptri empatice, cu scopul de a-i stimula capacitatea de a-i identifica i verbaliza sentimentele. 2.ncurajarea i sprijinirea clientului n exprimarea i clarificarea sentimentelor asociate abuzului sexual. 3.Sesizarea abuzul sexual la cea mai apropiat instituie de protecia copilului, poliie sau instituie medical 4. Consultarea unui medic, unui ofier criminalist sau a unui manager de caz din domeniul proteciei copilului pentru a susine veridicitatea acuzaiilor de abuz sexual. 5.Consultarea unui medic, unui ofier criminalist sau a unui manager de caz din domeniul proteciei copilului pentru a elabora planurile de intervenie imediat. 6.Organizarea unor sesiuni multidisciplinare cu membrii semnificativi ai familiei cu scopul de a dezvlui abuzul sexual.

7.Implementarea pailor necesari protejrii clientului i a celorlali copii din cas de un alt eventual abuz sexual. 8.Luarea deciziei cu privire la meninerea sau nlturarea abuzatorului din cas. 9.Evaluarea riscului de meninerea sau mutarea clientului din cas, n scopul asigurrii siguranei acestuia. 10. Confruntarea i provocarea atitudinii de respingere/negare a abuzului n interiorul sistemului familial. 11.Programarea pentru o evaluare medical. 12.Potenarea clientului prin consolidarea pailor necesari n vederea protejrii sale. 13.Utilizarea mesajelor verbale de autoidentificare ca supravieuitor al abuzul sexual. (23, 24, 25) 14. Eliminarea afirmaiilor care scuz aciunea abuzatorului. (10, 17, 25) 15. Creterea nivelului de iertare a clientului cu privire la abuzator i la cei implicai n abuzul sexual. (17, 19, 20, 23) 16. Utilizarea mesajelor verbale de autoidentificare ca supravieuitor al abuzul sexual. (23, 24, 25) 17. Creterea ncrederii celorlali rezultat din mbuntirea gradului de socializare i a numrului sporit de relaii de prietenie. (22, 25, 29) 18. Lrgirea contactului n afara familiei i a reelei sociale. (22, 25, 26, 29) 19. Asumarea, de ctre abuzator, a responsabilitii comiterii abuzului sexual. (7, 20, 20, 26) 21. Solicitarea, de ctre abuzator, a iertrii din partea victimei i asigurarea respectrii limitelor stabilite. (19, 20) 22. Determinarea abuzatorului de a accepta tratament de specialitate. (3, 5, 21, 26, 33) 23. Consilierea membrilor familiei pentru stabilirea limitelor privind intimitatea n interiorul familiei. 24. Evaluarea dinamicii familiale i identificarea factorilor productoare de stres sau a evenimentelor care contribuie la apariia abuzului. 25. Evaluarea n familie a posibilitii/riscului consumului de substane care duc la dependen.

26. Identificarea turor modalitilor prin care membrii semnificativi ai familiei vor sprijini clientul. 27. Convingerea clientului de a redacta o scrisoare la adresa abuzatorului i analizarea acesteia mpreun cu terapeutul. 28. Implicarea clientului n desenarea unei schie a casei unde s-a petrecut abuzul sexual, indicnd locul n care dormea fiecare membru i discutarea acestui plan cu terapeutul. 29. Determinarea clientului de a redacta o scrisoare de iertare sau/i de a exersa iertarea abuzatorului n care s verbalizeze iertarea la adresa abuzatorului sau a altor membri semnificativi din familie. Analizai-le cu terapeutul. 30. Realizarea unei edine n care abuzatorul s i cear scuze de la client sau ali membri de familie. 31. Realizarea unei edine n care clientul i/sau terapeutul s confrunte abuzatorul cu abuzul sexual. 32. Familiarizarea clientului cu metoda verificrii-mprtite n scopul creterii ncrederii, metod n care nivelul informaiilor mprtite este raportat la unul acceptat de ncredere. 33. Determinarea clientului de a utiliza exerciii de eliberare n care simbolul abuzului este descrcat sau distrus. Realizai aceste exerciii cu terapeutul. 34. Chestionarea clientului cu privire la identificarea pozitiv i negativ a consecinelor ideii de a fi victim i, n antitez, de a fi supravieuitor. Comparai i analizai listele mpreun cu terapeutul. 35. ndrumai clientul ctre un grup constituit din copii cu experiene similare pentru a-i sprijini n internalizarea convingerii c nu snt singurii care au trecut prin aa ceva. 36. Obligarea abuzatorului de a participa la grupuri constituite din persoane care au svrit acest tip de infraiune. 37. Utilizarea de sesiuni terapeutice individuale pentru a oferi clientului ocazia de a se exprima i de a lucra cu sentimentele sale. 38. Evaluarea psihologic a clientului i/sau a altor membri de familie cu scopul de a depista disfuncii psihologice severe. 39. ncurajarea clientului de a participa la grupuri constituite din persoane cu interese similare sau la activiti extracurriculare.

40. Determinarea clientului de a citi crile A Very Touching Book (Hindman), I Cant Talk About It (Sanford) sau Its Not Your Fault (Jance), apoi analizarea unor concepte mpreun cu terapeutul. 41. Utilizai ppui cu detalii anatomice pentru a permite clientului s verbalizeze i s arate cum a fost abuzat. Evitai influenele de orice fel. 42. Determinarea prinilor clientului i altor persoane semnificative pentru el s citeasc volumul Allies in Healing (Davis) cu scopul de a nelege modalitile prin care l pot ajuta. 43. Determinai familia clientului s citeasc volumul Out of the Shadows (Carnes) pentru a-i mbogi cunotinele despre tipurile de comportamente sexuale ce creeaz dependen. 44. Construii o genogram multigeneraional de familie care s identifice abuzul sexual n cadrul familiei extinse pentru a realiza c nu este singurul abuzat i pentru a l ajuta pe abuzator s recunoasc ciclul violrii granielor. Sugestii de diagnosticare Axa I: 309.81 Tulburri de stres posstraumatic 308.3 Tulburare acut de stres 296.xx Tulburare depresiv major 309.21 Tulburare anxioas de separare V61.21 Abuzul sexual al copilului, 995.53 Victima 307.47 Tulburri de somn (comaruri) 300.6 Tulburri de depersonalizare 300.15 Tulburri dissociate NOS Axa II: 799.9 Diagnostic deferit (referire de diagnostic) V71.09 Fr diagnostic

4. VICTIMA ABUZULUI FIZIC

Definiii comportamentale 1. Percepia de sine a celui abuzat sexual sau confirmare din partea altora (ex. lovire, arsuri, plmuire sau tortur). 2. Contuzii sau rni ca dovezi ale victimizrii. 3. Percepia de sine a faptului de a fi rnit asociat cu sentimente de team i izolare social. 4. Creterea, ca frecven i intensitate, comportamentelor agresive fa de persoane de aceeai vrst sau aduli. 5. Evocri de angoas recurente cu privire la abuzului. 6. Sentimente de furie sau team n momentul confruntrii cu abuzatorul. 7. Perturbri severe ale dispoziiei sau afectelor (ex. perioade ndelungate i frecvente de depresie, iritabilitate, anxietate i retragere apatic) 8. Apariia de comportamente regresive (ex. suptul degetului, limbaj de copil mic, enurezis) 9. Tulburri de somn (ex. dificulti de adormire, refuzul de a dormi singur, comaruri nocturne, comaruri recurente de angoas) 10. Evadarea ca form de evitare a altor atacuri fizice. Obiective pe termen lung 1. Stoparea abuzul psihic. 2.Reconstruirea respectul de sine al clientului i nlturarea sentimentul copleitor de fric, ruine i tristee.

3. Rezolvarea sentimentelor de fric ale clientului i depresia prin mbuntirea comunicrii i limitelor respectului n interiorul familiei 4. ndeprtarea clientului din mediul unde abuzul se petrece i asigurarea unui climat sigur. 5. Stabilirea limitelor pentru autopedepsirea clientului astfel nct s nu intervin nici o atingere fizic, iar respectul pentru drepturile lui/ei s se menin. 6. Eliminarea refuzului la client i familia sa, transfernd responsabilitatea abuzului pe agresor i asigurarea victimei de susinere/suport. 7. Reducerea indiciilor agresiunii la client care reflect abuzul i pstrarea unei distane emoionale fa de ceilali. 8. Construirea stimei de sine n client, prin manifestarea unui numr crescut de declaraii pozitive autodescriptive i accentuarea participrii acestuia la activiti extracurriculare. Obiectivele pe termen scurt 1. Relatarea ntregului abuz (1,2,3,4,5) 2. Identificarea naturii, frecvenei i duratei abuzului. (3,4,5,6,7) 3. Identificarea i exprimarea sentimentelor legate de abuz (1,2,3,10,22) 4.Stabilizarea dispoziiei clientului i descreterea intensitatii emoionale legate de abuz. (1,2,3,17,18) 5. Verbalizarea modului n care abuzul fizic a afectat viaa clientului. (2,3,10, 22) 6. Stoparea verbalizrii privind justificarea abuzatorului. (8,9) 7. Verbalizarea, din partea prinilor, cu privire la limitele disciplinei adecvate care s asigure protecia clientului(7,11,12) 8. Reducerea sentimentelor de ruine i de vin ale clientului prin transferarea responsabilitii abuzului asupra agresorului. (2,8,9,11,12) 9. Determinarea fptuitorul de a-i asuma responsabilitatea pentru abuz. (8.13.15.16.17) 10. Determinarea fptuitorului s cear iertare i s promit respect pentru graniele stabilite. (9,12,16,17) 11. Determinarea agresorului s urmeze tratamentul de specialitate. (8,14, 15,24,25)

12. Determinarea agresorului i a celorlali care au legtur cu abuzul de a-i cere iertare fa de fptuitor , insistnd pe respectarea drepturilor clientului de siguran pe viitor. 13. Reducerea furiei i agresivitii izvorte din sentimentele de neputin cauzate de abuzul fizic. (16,25,27) 14. Verbalizarea clientului cu privire la ideeea c un control slab al furiei continu ciclul violenei i nencrederii n familia extins. (27,31) 15. Reducerea comportamentului depresiv, a capacitii de concentrare slab, a lipsei de energie i a izolrii sociale. (20,21,23,26) 16. Creterea stimei de sine evideniat prin numeroase autodescrieri pozitive, mbuntirea contactului vizual i folosirea unei voci puternice. (20,21,23,26) 17 Creterea ncrederii n forele proprii prin mai multe ocazii de socializare activ, promptitudine n luarea de decizii i verbalizare pozitiv n ceea ce privete viitorul. (22,24,25,26,30) 18. Reducerea declaraiilor de victimizare i accentuarea celor care reflect angajamentul personal. (11,21, 22, 24) 19. Verbalizare cu privire la acceptarea pierderii ncrederii n toate relaiile interumane care au rezultat ca urmare a abuzului comis de printe. (2, 3, 18, 27, 28,) 20. Creterea nivelului ncrederii n alii dovedit prin accentuarea socializrii i mrirea numrului de prieteni (18, 25, 27, 28, 30) 21. Creterea contactelor n afara familiei i construirea de reele sociale. ( 26, 28, 30) Intervenii terapeutice 1. Construirea activ a nivelului ncrederii clientului n sesiuni individuale directe prin contact vizual, ascultare activ, atenie pozitiv necondiionat i acceptare cald pentru a-l sprijini n

vederea dezvoltrii abilitii sale de a-i identifica i exprima sentimentele. 2. Explorarea, ncurajarea i susinerea clientului n verbalizarea i clarificarea sentimentelor asociate cu abuzul. 3. Utilizarea edinelor individuale de joc de rol pentru a-i furniza clientului ocazii de ai exprima i lucra sentimentele rnite, teama i furia legate de abuz. 4. Reclam abuzul fizic la cea mai apropiat direcie de protecie a copilului, birou de justiie delictual sau unitate medical. 5. Consultarea cu familia, un doctor, oficialiti ai justiiei sau managerii de caz din protecia copilului pentru a stabili veridicitatea acuzaiilor de abuz fizic. 6. Evaluarea oportunitii de ndeprtare a abuzatorului din locuina clientului. 7. Implementarea pailor necesari ( ex. ndeprtarea clientului din cas) n vederea protejrii clientului i altor copii din cas de un alt eventual abuz psihic. 8. Confruntarea energic i provocativ a negrii n sistemului familial. 9. Confruntarea clientului cu afirmaii de iertare la adresa agresorului i acceptarea consecinelor acuzaiilor. 10. Evaluarea nevoilor clientului pentru medicaie psihotrop i, dac este necesar, programarea pentru o reet. 11. Susinerea clientul prin ntrirea/reevocarea pailor necesari protejrii sale. 12. Consilierea membrilor familiei clientului despre limitele adecvate stabilite. 13 Evaluarea dinamicii familiei i identificarea factorilor de stres sau evenimentelor declanatoare care contribuie la emergena abuzului. 14. Determinarea fptuitorului de a participa la grupuri de copii abuzai. 15. Evaluarea posibilitii de consum de substane n cadrul familiei. 16. Organizarea unei sesiuni de terapie de familie unde clientul i/sau terapeutul confrunt fptuitorul cu abuzul. 17. Organizarea unei sesiuni cu familia n care fptuitorul i cere scuze de la client i ali membri ai familiei pentru abuz. 18. Determinarea clientului de a scrie o scrisoare agresorului prin care s i exprime sentimentele de durere, fric i furie i analizarea acesteia cu terapeutul. 19. Determinarea clientului s scrie o scrisoare de iertare i/sau un exerciiu de completare de fraze de iertare n care acesta verbalizeaz iertarea fptuitorului i/sau

altor membri semnificativi ai familiei n timp ce i susine dreptul la siguran. Analizarea cu terapeutul. 20. Solicitarea i ntrirea suportul i ngrijirii cheie/semnificativi ai familiei. 21. Determinarea clientului de a participa la exerciii de resemnare n care un simbol al abuzului este ndeprtat sau distrus. Procesarea cu terapeutul. 22. ndrumai clientul ctre un grup constituit din copii cu experiene similare pentru a-i sprijini n internalizarea convingerii c nu snt singurii care au trecut prin aa ceva. 23. Sprijinirea clientului n identificarea bazei propriei valori prin reconsiderarea propriilor valori, importana/semnificaia pentru alii i valoarea spiritual intrinsec. 24. ntrirea declaraiilor pozitive ale clientului despre sine i viitor. 25. ntrirea sentimentului propriei valori a clientului prin consideraii pozitive necondiionate, cldur autentic i ascultare activ. 26. ncurajarea clientului n vederea realizrii de planuri de viitor care s implice interaciuni cu cei de vrsta lui i familia. 27. Sprijinirea clientului n emiterea de judeci discriminatorii care s permit instaurarea ncrederii n anumite persoane mai degrab dect nencrederea n toi. 28. Determinarea clientului de a utiliza exerciii de eliberare n care simbolul abuzului este descrcat sau distrus. Realizai aceste exerciii cu terapeutul. 29. Organizarea unor edine pentru testarea psihologic a clientului i/sau membrilor familiei cu scopul de a depista disfuncii psihologice severe. 30. ncurajarea clientului de a participa la grupuri constituite din persoane cu interese similare sau la activiti extracurriculare. 31. Construirea unei genograme multigeneraionale de familie care s identifice abuzul fizic n cadrul familiei extinse pentru a realiza c nu este singura victim i pentru a l ajuta pe abuzator s recunoasc ciclul violenei. clientului din partea unor membri

5. AUTISM / DISFUNCTIE PERVAZIVA DE DEZVOLTARE

Definitii comportamentale 1.Lipsa de interes si/sau feed-backul fata de alti oameni 2.Esecul cronic de a dezvolta relatii sociale potrivite nivelului de dezvoltare. 3.Lipsa de spontaneitate si reciprocitatea emotionala sau sociala 4.Amanarile semnificative in dezvoltarea limbajului vorbit sau totala lipsa a acestuia sau incapacitatea de a sustine sau initia conversatii 5.Ciudatenii in vorbire si limba manifestate prin ecolalie, inversare pronominala, sau limbaj metaforic 6.Aderenta inflexibila la repetitia ritualurilor nonfunctionale sau a manierelor stereotipice. 7.Preocuparea exagerata ptr.obiecte, parti ale obiectelor sau ptr.domenii de interes restranse. 8.Primejdia subliniata sau variabilitatea extrema in functionarea intelectuala si cognitive. 9.Rezistenta extrema sau reactia exagerata la schimbarile minore in rutina sau in mediu. 10Disimularea emotionala sau prefactoria. 11.Modelul repetat a comportamentelor auto-abuzive(ex.pendularea capului, muscatul, sau temperatura). Scopuri pe termen lung 1.A dobandi scopurile educationale, comportmentale, si sociale identifcate sau Planul Educational Indivdualizat al clientului. 2.A dezvolta deprinderi ale limbajului de baza si abilitatea de a comunica pur si simplu cu altii. 3.A stabili o leg. De BAZA intre client si figura cea mai apropiata din viata lui

4.Membrii familiei sa dezvolte o acceptare a capacitatilor anormale ale clientului sis a aiba asteptari realiste de la el ca si comportament. 5.Sa se angajeze in joaca reciproca, cooperanta si imitativa bazata pe ceva obisnuit. 6.Sa stabilizeze o stare de spirit a.i. clientul sa fie capabil sa tolereze schimbari in rutina sau schimbari ale mediului inconjurator. 7.Sa elimine intregul comportament de tip autoabuziv. Obiective pe termen scurt 1.Sa completeze o apreciere intelectuala si cognitiva(1,4) 2.Sa completeze o evaluare de vorbire si limbaj(2,7,10) 3.Sa completeze o evaluare de tip neurologic si\sau neuropsihologica(3, 4) 4.Sa ia medicamente pe baza prescrierii psihiatrului(3, 5) 5.Clientul si parintii sai se supun unor recomandari oferite de Comitetul de Planificare Educationala Individuala(IEPC), (1, 2, 6, 7, 22) 6.Sa se supuna mutarii intr-o clasa potrivita(1, 2, 6, 7 ) 7.Sa se supuna mutarii intr-un loc potrivit ca asezare.(8, 15) 8.Sa creasca verbalizarea spontana in prezenta terapeutului(9, 11, 12, 13) 9.Sa descreasca ciudateniile din limbaj si vorbire(10, 11, 12, 15) 10.Sa creasca frecventa comunicarii sau interactiunii cu ceilalti( 9, 10, 11, 12, 13) 11.Sa descreasca frecventa si severitatea izbucnirlor de temperament si a manifestarilor ciudate in comportament( 14, 15, 16) 12.Sa descreasca severitatea comportamentului autoabuziv ( 14, 17, 18) 13.Sa participe la jocuri sau activitati orgnizate cu parintii sau fratii cate 20 min. in fiecare zi.(13, 19, 20, 21) 14.Sa dezvolte o grija esentiala asupra propriei persoane si calitati independente de trai. (25, 26, 28, 29) 15.Parintii dezvolta si mentin un sistem suportiv.(22, 23, 24) 16.Sa dezvolte calitati de baza in gasirea unei slujbe care sa-I prilejuiasca clientului domenii de interes intr-un mod pozitiv(27, 30)

Interventii terapeutice 1.aranjati o evaluare intelectuala si cognitive pentru a patrunde in lumea interioara a clientului si a-I descoperi partile lui puternice si slabiciunile. 2. faceti referire la evaluarea de vorbire si limbaj a clientului 3. stabiliti o evaluare de tip neurologic sau neuropsihiatric care sa testeze factorii organici 4. stabiliti raspunsuri de la parintii clientului cu privire la tot ce au gasit din punct de vedere al evaluarii 5. stabiliti o evaluare psihiatrica a clientului 6. participate la o intalnire IEPC pentru a determina eligibilitatea clientului pentru servicii educationale speciale, trasati interventii educationale si stabiliti scopuri 7. consultati-va cu parintii, profesorii si alti oficiali ai scolii cu privire la intocmirea unor programe de invatamant efficient sau cu privire la slabiciunile sale 8. consultati-va cu parintii, oficiali ai scolii si medici psihiatrii despre nevoia de a plasa clientul intr-o asezare alternativa (loc care sa se potriveasca nevoilor sale) de exemplu ingrijire speciala, camine sau un program rezidential 9. construiti in mod activ un nivel de incredere al clientului prin contactul continuu al privirii, atentie frecventa si interes, recompensa pozitiva neconditionata si facilitarea cresterii comunicarii. 10. faceti referire la un logoped pentru a-i imbunatatii abilitatile de vorbire si limbaj 11. construiti si implementati un program de raspuns prin desen utilizand principii pozitive pentru a facilita dezvoltarea limbajului clientului 12. sustineti parintii si exemplificati metode de incurajare a dezvoltarii limbajului clientului 13. folositi frecvent recompensa si incurajarea pentru a creste feed-back-ul venit din partea clientului 14. invatati parintii tehnici de management comportamental exemplu: pauza, asumarea responsabilitatii, indepartarea de la privilegii pentru a descreste vorbirea idiosincretica a

clientului, autostimularea excesiva, izbucnirile temperamentale si comportamentul autoabuziv. 15. construiti o pusculita pentru clasa sau pentru un program rezidential in vederea imbunatatirii calitatilor sociale ale clientului, a controlului impulsivitatii si abilitatilor de vorbire si limbaj 16.dezvoltati un sistem de recompensare sau un contract de eventualitate ptr.a imbunatati calitatile sociale ale clientului si controlul furiei. 17.Folositi tehnici de terapie prin aversiune ptr. a opri sau a limita comportamentul autoabuziv al clientului. 18.Consiliati parintii sa dezvolte interventii ptr. a controla comportamentul clientului de tip autoabuziv folosind incurajarile, iar daca este necesar constrangerea psihica. 19.Incurajati membrii familiei sa includa in mod regulat clientul in munca structurata sau in activitati de joc ptr.20 min. In fiecare zi. 20.Dati-i clientului si parintilor sai o sarcina, (ex. Innotul, mersul pe bicicleta) care ajuta la construirea increderii si a dependentei reciproce. 21.Incurajati parintii detasati sa se implice in viata de zi cu zi a clientului, in activitatile sale din timpul liber sau in ceea ce trebuie sa faca ptr. Scoala. 22.Educati parintii clientului sau membrii familiei in leg. Cu privire la simptomele si caracteristicile autismului sau a dereglarii comportamentale. 23.Incurajati parintii clientului sa caute ragaz pe o perioada de timp. 24.Sugerati parintilor incadrarea intr-un grup terapeutic, de sustinere. 25.Consiliati parintii cu privire la invatarea clientului despre calitati esentiale de autoajutorare(ex. Pieptanatul parului, imbaierea, spalatul dintilor) 26.Monitorizati si dati feed-back frecvent asupra progresului clientului legat de dezvoltarea tehnicilor de auto-ajutorare. 27.Faceti referire la un atelier de munca linistit sau la un program de pregatire vocationala ptr. A dezvolta talente de lucru de baza. 28.Faceti referire la integrarea intr- un centru de copii cu probleme de acest gen . 29.Faceti referire la participarea intr-o tabara de vara ptr. A facilita contacte sociale.

30.Redirectionati preocuparile clientului prin obiecte sau un domniu resrans de activitate in concordanta cu cerintele sociale acceptabile.(ex. Clientul invata sa acordeze instrumente sau sa impacheteze obiecte intr-un atelier linistit. Sugestii de diagnostic Axa I: 299.00 Deregalarea de tip autist 299.80Deregalarea de dezvoltare pervasiva NOS 299.80 Sindromul RETT. 299.10 Deregalarea din cauza copilariei dezintegrate 299.80 Sindromul ASPERGER. 313.89 Deregalrea ractiva de atasament a Infantilitatii sau Copilariei infantile 307.3 Deregalrea de miscare stereotipica 295.xx Schizofrenia

Axa II: 317.Retardul mental 319.Retartul mental, severitate nespecificata 799.9 Diagnostice diferentiate. V 71.09 Nici un diagnostic

6. ANXIETATEA
Definitii comportamentale 1. Anxietate, grija sau frica excesiva care depaseste considerabil nivelul de dezvoltare al clientului. 2. Nivel inalt al tensiunii motorii cum ar fi oboseala, neliniste, agitatie sau tensiune musculara. 3. Hiperactivitate anatomica ca tahicardia, respiratia sacadata, ameteala, uscarea buzelor, greata sau diareea. 4. Hiperatentie ca nervozotatea constant ,deficitul de concentrare, dificultatea in a adormi sau a dormi, si o stare generala de iritabilitate. 5. O frica specifica care s-a generalizat acoperind o arie mai larga si a ajuns la punctul la care interfereaza semnificativ cu viata cotidiana a clientului si a familiei acestuia. 6. Anxietate sau grija excesiva datorata amenintarii cu abandonul de catre un parinte, supralicitarea vinovatiei, negarea autonomiei sau a statusului , frictiunile dintre parinti sau interferenta cu activitatea fizica. Scopuri pe termen lung 1. Reducerea completa a frecventei si intensitatii reactiei anxioase in asa fel incat functionarea zilnica sa nu aiba de suferit. 2. Stabilizarea nivelului anxietatii o data cu cresterea abilitatii de functionare de la un punct de plecare 3. Rezolvarea problemei cheie care este sursa anxietatii sau fricii.

4. Atingerea punctului in care clientul poate sa interactioneze cu lumea, fara frica, grija sau anxietate excesiva .

Obiective pe termen scurt 1. Dezvoltarea unei relatii de lucru cu terapeutul in care clientul isi prezinta in mod deschis gandurile si sentimentele (1,2) 2. Identificarea verbala a fricilor, grijilor si anxietatilor.(1,2,8,9) 3. Folosirea unui autodiscurs pozitiv pentru a reduce sau a elimina anxietatea. (1,3,4,7) 4. Cresterea manifestarilor comportamentale prin socializarea cu ceilalti, prin activitate fizica si autoincurajare. 5. Cresterea participarii in activitati sociale si academice zilnice. 6. Dezvoltarea si aplicarea unei metode de relaxare adecvate si a unor activitati diverse pentru a cobori nivelul de anxietate (7,12,14,15) 7. Identificarea ariilor de conflict din viata clientului (5,6,12,15) 8. Parintii exprima verbal faptul ca inteleg anxietatile si fricile clientului. (16,17,18,19) 9. Parintii dezvolta moduri specifice de a ajuta empatic clientul in fata anxietatii si fricii.(20,21,22,23) Interventii terapeutice 1. Se construieste in mod activ, impreuna cu clientul , nivelul de incredere in timpul sedintelor individuale prin contact vizual, prin ascultare activa, prin privire neconditionat pozitiva, si acceptare calda in scopul de a o/il ajuta sa isi creasca abilitatile de a si identifica si exprima sentimentele. 2. Se foloseste unui joc terapeutic (Discutia, Emotia, Actiunea sau Lipsa jocului)pentru a-I largi clientului constienta de sine si de ceilalti. 3. Clientul este ajutat sa-si dezvolte mesaje cognitive bazate pe realitate, care ii vor creste increderea in sine in a face fata fricilor si anxietatilor. 4. Se exploreaza mesajului cognitiv care mijloceste raspunsul anxios si opreste cunoasterea adaptativa. 5. Clientului i se cere sa prezinte o lista de conflicte cheie din trecut si din present cu familia si cu partenerul.Se proceseaza lista impreuna cu terapeutul.

6. Clientul este asistat in scopul de a deveni constient de conflictele cheie si sa inceapa munca in vederea rezolvarii lor. 7. Clientul este ajutat sa-si dezvolte un discurs sanatos cu sine insusi ca o modalitate de a trata anxietatea. 8. Se foloseste metoda narativa prin care clientul descrie complet povestea anxietatii sau a fricii sale si apoi interpreteaza aceasta poveste impreuna cu terapeutul pentru a-si externaliza problemele. Se colaboreaza cu clientul pentru a lua o decizie sau se dezvolte un mod efectiv de a face fata anxietatii sau fricii. 9. Se realizeaza sedinte de terapie prin joc in care anxietatile, fricile sau grijile clentului sunt explorate si rezolvate. 10. Foloseste o metoda de intervievare interpretativa in care terapeutul isi intervieveaza clientul pentru a-l ajuta sa-si exprime motivatia si sentimentele. Apoi clientul este asistat sa faca o legatura intre fricile sau anxietatile sale si ganduri sau dorinte rele neexprimate sau neacceptate. 11. Parintii sunt incurajati sa caute o tabara sau un weekend experientiala care se concentreaza pe problema fricilor , asumarea riscurilor si construirea increderii. Se proceseaza experienta cu clientul si cu parintii lui. 12. Iintalnirile sunt conduse concentradu-se pe situatiile care produc anxietate in care tehnicile de povestire, desen, vizionarea de fotografii, si rezolvarea temelor sunt folosite pentru a reduce nivelul de anxietate sau de frica al clientului. 13. Clientul este asistat in scopul dezvoltarii strategiilor de a face fata cu anxietatea. (ex: cresterea implicarii sociale, contactul cu ceilalti, exercitii fizice) 14. Se pledeaza si incurajeaza analiza. Rezultatele sunt monitorizate saptamanal si se redirectioneaza acolo unde este nevoie. 15. Se foloseste o tehnica de povestire mutuala (de Richard Gardner0 in care clientul isi spune povestea.Terapeutul interpreteaza povestea subliniind intelesurile si spune povestea proprie folosind aceleasi personaje in contexte similare dar impletind in poveste adaptari mai sanatoase la frica sau anxietate si de rezolvare a conflictelor.

16. Parintilor clientului sunt educati in scopul de a-i constientiza si a-i face sa inteleaga in ce masura fricile si anxietatile sunt normale din punct de vedere al dezvoltarii pentru copii sau adolescenti, in functie de varsta. 17. Stabileste pentru parintii clientului lecturarea unor carti despre dezvoltarea copilului si despre cum e sa fii parinte ca Intre parinte si Copil/Adolscent sau Cum sa vorbim ca sa ne asculte copiii si cum sa ascultam ca copii sa vorbeasca. 18. Trimite parintii clientului la o clasa sau la un grup de suport pentru parinti. 19. Lucreaza cu parintii in sedinte cu familia pentru a le dezvolta abilitatile de a trata cu eficacitate fricile si anxietatile clientului cu incredere calma si nu cu reactii pline de frica. 20. Condu intalniri cu familia in care sistemul este examinat pentru a determina nivelul de frica sau anxietate la momentul respectiv sau pentru a scoate la suprafata conflicte subterane. 21. Lucreaza in intalniri cu familia pentru a rezolva conflictele si pentru a ridica nivelul de functionare sanatoasa al familiei. 22. Foloseste o apropiere structurala in intalnirile cu familia in care rolurile sunt modificate pentru a incuraja parintii sa lucreze mai putin si sa permita copiilor sa fie copii. 23. Condu intalniri cu familia ale caror directii strategice sunt dezvoltate si oferite familiei ,acestea fiind concepute pentru a da libertate fizica copilului si pentru a ajusta controlul parental al sistemului.

7. DEPRESIA
Definiri comportamentale: 1. Tristete sau afecte (dispozitii) aplatizate; 2. Preocupari legate de subiectul mortii; 3. Idei si planuri suicidale; 4. Iritabilitate ocazionala; 5. Izolare de familie si/sau semeni; 6. Deteriorarea performantelor academice; 7. Scadere marcata a interesului fata de activitati anterior agreate; 8. Refuzul de a comunica deschis; 9. Folosirea de substante pentru imbunatatirea dispozitiei; 10. Energie redusa; 11. Contact vizual minimal si frecvente verbalizari ale autodeprecierii / stimei de sine scazute; 12. Apetit redus; 13. Somn prelungit; 14. Concentrare deficitara si indecizie; 15. Sentimente nejusificate de disperare, autodepreciere sau autoculpabilizare /invinovatire; 16. Probleme actuale, generatoare de suferinta; 17. Iluzii si halucinatii asociate cu dispozitia.

Obiective pe termen lung 1. Constientizarea si verbalizarea depresiei si inlaturarea cauzelor, conducand la normalizarea starii emotionale; 2. Evaluarea dispozitiei si relevarea dovezilor unui nivel normal de energie, activitate si socializare;

3. Reducerea iritabilitatii si normalizarea interactiunilor sociale cu familia si prietenii; 4. Manifestarea unui interes adecvat pentru achizitii academice, implicare sociala, obiceiuri alimentare precum si manifestari ocazionale ale bucuriei si pretuirii vieti Obiective pe termen scurt 1. Testare psihologica completa pentru evaluarea profunzimii starii depresive; (1,2) 2. Stabilirea legaturii dintre razvratire, tendinte autodistructive sau retragerea in sine si fondul depresiv; (3,4) 3. Exprimarea verbala a nefericirii, nemultumirii existentiale; (5,7,14,15,29) 4. Specificarea a ceea ce ii lipseste clientului din viata sa, cauzandu-i nefericire; (5,6,8,14,15) 5. Punctarea aspectelor care, in trecut sau in prezent, cauzeaza / contribuie la tristete; (5,9,10,14,15) 6. Aprecierea asertiva, de catre client, a ceea ce-i este necesar pentru a fi cu adevarat fericit; (5,10,13,29) 7. Exprimarea nevoilor emotionale catre persoanele semnificative; (6,11,12,28) 8. Inhibarea / stoparea abordarilor verbale ale subiectului/temei mortii; (6,7,14,15,18) 9. Incetarea conduitelor suicidare si/sau exprimarii dorintei de a muri; (16,17,18,19) 10. Sa initieze si sa raspunda activ la comunicarea sociala cu familia si semenii; (12,20,21,28,29) 11. Verbalizarea sentimentelor generate de a fi iubit si acceptat de catre familie si prieteni; (6,16,17) 12. Descrierea interesului si participarii la activitati sociale si recreationale; (13,20) 13. Reducerea furiei si iritabilitatii, evidentiindu-se prin interactiuni placute si prietenoase cu familia si prietenii; (11,12,20) 14. Sa fie compliant/ sa coopereze cu evaluarea necesitatii medicamentatiei psihotrope; (21,22) 15. Sa urmeze tratamentul medicamentos prescris de medic; (21,22,23)

16. Imbunatatirea performantei academice, evidentiindu-se prin note mai bune si rapoarte/recomandari ale profesorilor; (24,25) 17. Sa manance meniuri nutritive fara a fi imboldit constant de altii; (21,22,23,26) 18. Sa-si ajusteze programul de dormit adecvat nivelului de dezvoltare; (21,22,23,27) Interventii terapeutice 1. Organizarea administrarii testelor psihologice asa incat sa se faciliteze o stabilire cat mai completa/realista/ a profunzimii depresiei; 2. Oferirea unui feedback clientului si familiei sale, in ceea ce priveste rezultatele testarii; 3. Aprecierea nivelului de intelegere /constientizare de catre client, a comportamentelor/mecanismelor sale defensive legate de depresie; 4. Interpretarea manifestarilor comportamentale ale clientului, ca reflectare a depresiei; 5. Intarirea manifestarii deschise / acceptarii, de catre client a sentimentelor sale profunde / implicite de furie, durere si dezamagire. 6. Evaluarea temerilor clientului in ceea ce priveste pierderea afectiunii altora. 7. Confruntarea clientului cu comportamentele / manifestarile sale de evitare a adevaratelor conflicte, cu nevoile sale emotionale neconstientizate /neasumate / nesatisfacute. 8. Cerinta catre client sa aduca in discutie ce anume ii lipseste din viata, contribuind astfel la starea sa de nefericire. 9. Evaluarea / aprecierea aspectelor prezente, din viata clientului, care contribuie la starea sa de nefericire. 10. Explorarea suferintei emotionale din trecutul clientului, care contribuie la sentimentele de disperare si stima de sine redusa. 11. Organizarea unei sedinte de terapie familiala pentru facilitarea exprimarii conflictelor cu membri ai familiei. 12. Sprijinirea clientului in exprimarea nevoilor sale emotionale catre membrii familiei si persoanele semnificative.

13. Mobilizarea clientului in formularea unui plan, menit sa-i stimuleze actiunea de satisfacere a nevoilor. 14. Organizarea/ punerea in scena a unui joc psihodramatic care sa-i permita clientului exprimarea sentimentelor fata de sine si altii. 15. Interpretarea sentimentelor exprimate in joc, ca fiind cele ale clientului fata de viata reala. 16. Stabilirea cognitiilor care intaresc neajutorarea si disperarea clientului 17. Invatarea de catre client si intarirea cognitiilor functionale, care ii faciliteaza cresterea increderii si acceptarii de sine. 18. Monitorizarea potentialului autoagresiv al clientului si indrumarea sa catre un mediu protectiv / sanatorial, daca este necesar. 19. Obtinerea unui angajament al clientului, de a nu-si provoca rau. 20. Incurajarea clientului de a participa la activitati sociale/ recreative, care sa-i imbogateasca existenta. 21. Aprecierea/ evaluarea nevoii clientului de a urma un tratament medicamentos psihotrop. 22. Obtinerea unei prescriptii medicamentoase antidepresive pentru client. 23. Monitorizarea eficacitatii medicamentelor si a efectelor secundare. 24. Stimularea interesului clientului in obtinerea unor performante academice. 25. Contractarea unui tutore in vederea incurajarii clientului sa-si dezvolte un simt al performantei academice. 26. Monitorizarea si incurajarea clientului in ceea ce priveste dobandirea unor obiceiuri alimentare corespunzatoare. 27. Monitorizarea deprinderilor de somn ale clientului si a efectului odihnitor al somnului acestuia. 28. Lucrul cu parintii clientului pentru dezvoltarea abilitatilor lor de a incuraja, sustine si/sau tolera modalitatile expresive ale gandurilor si sentimentelor clientului. 29. Folosirea unui joc terapeutic care sa vizeze expresivitatea emotiilor pentru sprijinirea clientului in demersul verbalizarii adecvate a sentimentelor.

Sugestii diagnostice Axul I Distimia Tulburare Depresiva Majora, episod singular Tulburare Depresiva Majora, Recurenta Tulburare Bipolara II Tulburare Bipolara I Tulburare Ciclotimica Tulburari de Adaptare cu Dispozitie Depresiva Alterare a personalitatii determinata de o afectiune pe axul III Doliu / pierdere ireparabila / deprivare Axul II Diagnostic deferit Nediagnostic

8. FOBIE ATAC DE PANIC / AGORAFOBIE

Definiii comportamentale 1. Teama de a fi ntr-un loc sau ntr-o situaie din care scparea poate fi dificil, sau dezvoltarea unei simptom care poate fi incapacitant sau stnjenitor (ameeal, depersonalizare sau derealizare, grea, diaree, transpiraie, palpitaii sau stri de lein). 2. Teama de a fi departe de cas (n special singur) 3. Evitarea mulimilor de oameni (restaurante, mall-uri, biserici, teatre, etc.) 4. Evitarea mijloacelor de transport nchise (autobuz, tren, avion, main, etc.) 5. Team persistent i nejustificat f de un obiect sau o situaie specific din cauza ca ntlnirea unui stimul fobic ar declana un rspuns anxios imediat. 6. Evitarea sau suportarea stimulului fobic cu anxietate intens care interfereaz cu comportamentele rutiniere normale, sau distres marcat.

Scopuri de lung durat 1. S reduc teama, astfel nct, clientul s i poat prsi domiciliul liber i independent i s se simt confortabil n spaii publice, n prezena oamenilor. 2. S permit clientului s cltoreasc ntr-un mijloc de transport nchis. 3. S reduc teama de obiecte sau situaii specifice care anterior provocau imediat anxietatea. 4. S elimine interferena cu comportamentele rutiniere i s ndeprteze distresul provocat de obiectul sau situaia temut. Obiective pe termen scurt 1. Verbalizarea temerii i focalizarea pe descrierea stimului specific al acesteia (1,9,10). 2. Construirea unei ierarhi a situaiilor care evoc anxietate gradul. (2)

3. Dobndirea expertizei n relaxarea muscular profund (3,4). 4. Identificarea unei secvene plcute, neamenintoare, care s permit folosirea tehnicilor de imagerie dirijat. (5) 5. Coroborarea desenzitivizrii sistematice fa de obiectul sau situaia anxiogen. (5,6) 6. Implicarea n desensitivizri in vivo fa de obiectul sau situaia stimul. (7) 7. Ieirea din cas fr a resimi o anxietatea copleitoare (6,7,8,20). 8. Confruntarea obiectului sau situaiei fobice cu calm, control i confort. (7,8) 9. Transpunerea n scris a povetilor reale sau imaginare care descriu o ntlnire cu situaia sau obiectul temut. (9) 10. Adunarea de imagini sau poveti plcute cu privire la stimulul fobic i mprtirea acestora cu clientul (11). 11. Transpunerea n act a comportamentului sau nfruntarea situaiei temute i experimentarea liber a anxietii lipsit de urmri devastatoare. (7,10,12) 12. Dezvoltarea suportului familial pe msur ce clientul tolereaz o mai mare expunere la stimulul fobic. (13,14,15) 13. Identificarea semnificaiei simbolice a stimlului fobic care poate sta la baza fricii. (1,16) 14. Verbalizarea realitilor separate ale obiectului sau situaiei temute n mod iraional i ale experienei emoionale dureroase din trecut, care este evocat de stimulul fobic (1,7,18,19) 15. mprtirea sentimentelor asociate cu o situaie emoional dureroas din trecut care este legat de fobie. (16,17,18,19) 16. Diferenierea situaiilor reale de cele imaginate, distorsionate care pot produce teama raional i iraional. (17,18,19) 17. Verbalizarea credinelor cognitive i a mesajelor care mediaz rspunsul anxios. (20,21,22) 18. Dezvoltarea discursului interior pozitiv, sntos i raional, care reduce frica i permite nfruntarea comportomental cu stimulul evitat. (21,22) 19. Administrarea responsabil a medicaiei psihotrope prescrise pentru a uura anxietatea fobic. (23,24)

Intervenii terapeutice 1. Discutai i evaluai teama clientului, profunzimea acesteia premcum i stimulul ce o provoac. 2. Direcionai i asistai clientul n construirea unei ierarhii a situaiilor provocatoare de anxietate. 3. nvai clientul metodele de relaxare progresiv. 4. Utilizai tehnici de biofeedback pentru a facilita deprinderile de relaxare ale clientului. 5. nvtai clientul s utilizeze imageria dirijat pentru uurarea anxietii. 6. Direcionani procedurile de desenzitivizare sitematic pentru a reduce rspunsul fobic al clientului. 7. Atribuii i/sau acompaniai clientul n desensitivizarea in vivo n contact cu situaia sau obiectul fobic. 8. Rezumai i rentrii verbal progresul clientului fa de anxietatea resimit. 9. Utilizai o abordare narativ (Michael White) n care clientul transpune n scris povestea spaimei sale, iar apoi o transpune n act mpreun cu terapeutul, pentru externalizarea problemei. Apoi asistai clientul la gsirea unei soluii efective de copying pentru poveste, ce poate fi pusa de asemenea transpus n act. 10. Jucai-v n mod agreabil cu clientul n prezena situaiei sau obicetului temut, ca o modalitate de desenzitivizare. Asta poate nsemna prsirea cabinetului pentru a desfura edina. 11. Structurai edinele cu clientul folosind imagini, lecturi sau poveti plcute despre obiectul sau situaia temut, ca o modalitate de desenzitivizare fa de stimulul ce produce team. 12. Utilizai o intervenie strategic (Fisch, Watzlawick, Weakland), n care transpunerea simptomului este prescris, perminnd clientului s-i expun in mod evident anxietatea (de exemplu, dac simpotomul este frica de a ipa ntrun loc public, ndreptati clientul spre acest loc, i s fac acest lucru). Prelucrai expectanele catastrofice ale clientului. 13. inei edine cu familia, n care aceasta este instruit s ofere suport, pe msur ce clientul se confrunt cu stimulul fobic, i s nu ofere suport atunci cnd acesta intr n panic i eueaz n a face fa fricii (Pitman). Oferii suport, ncurajai i redirecionai n funcie de solicitri.

14. Asistai familia n a depi tendina de a rentri fobia clientului i pe msur ce aceasta descrete instruii-i n modaliti constructive de recompensare a clientului. 15. Evaluai i confruntai membrii familiei n cazurile n care acetia creeaz un model comportamental fobic pentru client, n prezena obiectului sau a situaiei temute. 16. Discutai i interpretai nelesul posibil simbolic al situaiei sau obiectului fobic. 17. Clarificai i difereniai frica iraional actual a clientului i durerea emoional trecut. 18. Prin ascultare activ, ntrebri i atitudine pozitiv, mprteasc sentimentele sale din trecut. ncurajai clientul s

19. Rentrii insight-urile clientului privind trecutul emoional dureros i anxietatea prezent. 20. nvai clientul strategii de copying (diversiunea, respiraia profund, discursul interior pozitiv, relaxarea muscular, .a.m.d.) 21. Identificai schemele distorsionate i gndurile automate legate de acestea, care mediaz rspunsul anxios al clientului. 22. Invai clientul s-i readapteze schemele folosind tehnici de restructurare cognitiv. 23. Facilitai prescrierea de medicaie psihotropic pentru client. 24. Monitorizai compliana i eficacitatea medicaiei pentru client.

9. FOBIA DE TIP SOCIAL/TIMIDITATEA

Definiii comportamentale 1. Ascunderea, contactul slab al privirilor sau chiar lipsa contactului vizual ntre dou persoane, un refuz sau reinerea de a rspunde verbal la iniierea altora si izolarea in cele mai multe situaii de socializare. 2. Incruntarea in mod excesiv sau evitarea contactului cu oameni care nu ne sunt familiari pentru o perioada lunga de timp(ex. ase luni sau mai mult) 3. Izolarea sociala si/sau implicarea excesiva in activitati izolate( ex.cititul, ascultarea muzicii in camera ei/lui, jocul video). 4. Numr limitat de prietenii sau prietenii nu foarte apropiate in afara membrilor familiei. 5. Hipersenzitivitatea la critica sau dezaprobarea altora. 6. Nevoia excesiva de reasigurare ca el/ea este plcut de ceilali nainte de a demonstra dorina de a se implica ntr-o alta relaie. 7. Ezitarea marcat de a se angaja in activiti noi sau a-i asuma riscuri personale din cauza potentialei rusini sau umiliri. 8. Imaginea de sine proasta, evideniat de remarce dese de subestimare, comparaiile nefavorabile cu altii, si o percepie de sine ca fiind neatragator. 9. Lipsa de asertivitate din cauza fricii de a fi ntampinat cu critic, dezaprobare sau respingere. 10. Suferin psihologic nalt (distres) n diverse situai sociale manifestat prin bti mrite de inim, transpiraie abundent, gur uscat, tensiune muscular si tremur.

Scopuri pe termen lung:

1. Elimina anxietii, rusinea si timiditatea in majoritatea situaiilor sociale. 2. Stabilirea si meninerea pe termen lung (de exemplu, 6 luni) a relaiilor interpersonale sau a acorda atenie relaiilor de prietenie mai deprtai sau mai apropiai familiei.

3. Interaciuni sociale cu acordarea de atenie prietenilor in mod regulat fara frica excesiva sau anxietate. 4. Pstrarea unui echilibru sntos ntre timpul petrecut singur (activitati solitare) si interaciunea sociala cu ceilalti. 5. Dezvoltarea unor deprinderi sociale eseniale care vor atrage dup sine o relaionare interpersonale de calitate. 6. Rezolvarea conflictelelor centrale care contribuie la aparitia anxietaii sociale si a timiditatii. 7. Cresterea respectului de sine si a sentimentelor de securitate n relaiile interpersonale evideniate de o dorina de a participa la activitati de grup si a-si exprima gnduri, sentimente, si nevoi obinuite, de baz.

Obiective pe termen scurt:

1. Completarea testelor psihologice 2. Completarea testelor psihoeducationale 3. Completarea unei evaluari de limba si vorbire 4. Complianta cu strategiile de comportament si cognitive si cresterea graduala a duratei contactelor sociale.(5.6,7,8,9) 5. A fi de acord cu initierea unui contact social pe zi(6,8,12,14,15) 6. A creste participarea in activitatile de grup sau interpersonale(11,12.13,14,15) 7. A creste verbalizarea argumentelor pozitive despre el/ea n interactionarea cu semenii si experientele sociale.(11, 12, 13, 14, 15) 8. Verbalizarea complimentelor primite fara timiditate excesiva sau retinere. 9. Cresterea exprimarii argumentelor pozitive n interacionarile de tip social(9,10,17) 10. Descreterea frecventei remarcelor de tip descurajant in prezena semenilor (8,9, 16, 17, 18) 11. Dezvoltarea comportamentului pozitiv pentru a face fa efectiv si direct stresului, conflictelor si responsabilitatilor.(17, 18, 28, 29) 12. Prinderea ca in plasa sau protectia peste masura a parintilor identifica cum ei instaleaza anxietatea de tip social si comportamentele dependente peste masura.(22, 24, 25, 27)

13. Recunoasterea verbala a castigului secundar care rezulta din anxietatea sociala , remarcele de tip descurajator si din dependenta exagerata de parinti.(22, 25, 27). 14. Parintii consolideaza comportamentele de tip pozitiv din punct de vedere social ale individului si stabilesc limite ale comportamentelor extra-dependente(14,24,25,26) 15. Parintii peste masura de critici recunosc verbal cum contribuie remarcele lor negative la anxietatea sociala a individului, la timiditatea sa si aprecierea scazuta fata de sine. (22,23,26) 16. Parintii stabilesc scopuri realiste si apropiate/potrivite cu varsta individului.(22,23, 26) 17. Verbalizarea modului in care anxietatea sociala curenta si insecuritatea sunt asociate cu experientele de respingere si critica din trecut din partea celor semnificativi pentru persoana n cauz.(19, 20, 21) 18. A lua medicamente prescrise direct de medic(30,31) Interventii terapeutice: 6. Introduceti sarcina de a initia macar un contact social pe zi 7. Antrenati clientul sa reduca anxietatea utilizand ghidarea imaginatiei intr-un mediu relaxant in care clientul sa se vizualizeze pe sine facnd fata unor probleme sociale variate . 8. Asistati clientul in dezvoltarea exprimarii pozitive de sine cu scopul de a face fata anxietatii sociale sau fricii.(temerilor) 9. Utilizati repetitii in ceea ce priveste comportamentul, exemple si joc de rol in sesiuni individuale ptr. a reduce anxietatea, a dezvolta calitati sociale si a invata sa initieze conversatii. 10. Lauda si incurajeaza orice coportament social pozitiv. 11. Cereti clientului sa insire calitatile si defectele sale in comparatie cu ale semenilor sai. 12. Incurajati partciparea in activitati extracurriculare sau in activitati de grup. 13. Cereti clientului sa tina un jurnal cu experientele atat positive cat si negative d.p.d.v. social; parcurgeti-le impreuna cu terapeutul dvs. 14. Dati clientului directive de a-si invita peste noapte un prieten sau s stabileasc o vizita peste noapte acasa la un prieten; retineti orice moment de teama care ar putea aparea.

15.

Consultati-va cu oficialii scolii despre modalitati de a dezvolta socializarea

clientului (ex.: prezentati clasei o situatie de interes sau cercetare, un profesor sau o persoana cunoscuta, , lucrati in perechi in care clientul sa fie cu alt seaman popular de-al sau ) 16. Dati un feedback oricarui comportament negativ care apare in abilitatea clientului de a stabili si mentine relatii de prietenie. 17. Predati moduri de delaratii pentru a ajuta clientul sa exprime ganduri, sentimente si nevoi mult mai deschis si direct. 18. Cautati exemple de experiente de respingere, critica dura, abandon, sau traume care au contribuit la scaderea respectului de sine si la anxietate sociala. 19. Incurajati si sprjiniti clientul in exprimarea verbala si n clarificarea sentimentelor sale asociate cu experientele trecute de respingere, critica dura, abandon sau trauma. 20. Utilizati sesiuni terapeutice de joc individuale pentru a da clientului psibilitatea de a se exprima si de a lucra la sentimentul de anxietate si la sentimentul de nesiguranta in relatiile sociale. 21. Interpretati anxietatea si nesiguranta exprimate in terapia prin joc si legati-le de situatiile prezente de viata ale clientului. 22. Conduceti o sesiune de terapie familala pentru a aprecia dinamica care cotribuie la anxietatea sociala a clientului si la retragerea lui. 23. Apreciati relatia parinte-copil pentru a determina daca asteptarile cele mai inalte si nerealiste ale parintilor au contribuit la anxietatea si nesiguranta clientului. 24. Identificati cum parintii extrem de protectivi contribuie la dependenta clientului si la anxietatea de tip social. 25. Incurajati parintii sa recompenseze comportamentele sociale pozitive ale clientului (ex.: a suna un prieten, a se juca cu semenii afara) si a stabili limite ale comportamentului peste masura de dependent (ex.: a si cere iertare, a se tine de parinti in mediile sociale). 26. Instruiti parintii sa ignore comportamentele antisociale sau agresive ocazionale (doar daca nu devin prea intense sau frecvente) pe perioada initiala a tratamentului astfel nct sa nu extinda comportamente nepotrivite. 27. Asistati clientul si pe parintii acestuia in dezvoltarea personala. 28. Aranjati participarea clientului la terapia de grup pentru mbunatatirea calitatilor sociale.

29. Dati clientului directive de a se dezvalui de 2 ori in fiecare sesiune de terapie de grup. 30. Aranjati o evaluare terapeutica a clientului. 31. Monitorizati clientul pentru complianta, efecte secundare si eficienta maxima a medicatiei.Consultati-va cu medicul curant la intervale regulate. Sugestii de diagnostic: Axa I: 300.23 Fobia sociala 300.02 Tulburarea de anxietate generalizat 300.00 Tulburarea de anxietate NOS 309.21 Anxietatea de separare 300.4 Tulburarea distimica 296.xx Tulburarea depresiva major 311 Tulburarea depresiva NOS 309.81 Tulburarea posttraumatic de stres Axa II: 799.9 Diagnostic diferenial V 71.09 Fr diagnostic

10 CRIZA DE IDENTITATE
Definiri comportamentale: 1. stri repetate n care se crede a fi/simte ca i cum ar face parte din sexul opus 2. preferin pentru purtarea hainelor specifice sexului opus 3. preferin pentru roluri i statusuri ale sexului opus n aciunile sale fanteziste i imaginare 4. insisten n participarea la jocuri i distracii tipice sexului opus 5. preferin n alegerea partenerilor de sex opus pentru distracii 6. frecven sporit n afiare ca prezen de sex opus 7. insist c simte ca i o persoan de sex opus sau c a fost nscut() n sexul greit 8. verbalizeaz dezgust (cu)/respingere a anatomiei proprii 9. verbalizeaz dorina de a scpa de caracteristicile primare i secundare ale sexului propriu pe cale hormonal sau prin operaie chirurgical Obiective pe termen lung 1. ncetarea confuziei n ceea ce privete identitatea sexual i acceptarea identitii i anatomiei sexuale 2. ncetarea manifestrilor specifice sexului opus n ceea ce privete mbrcatul i distraciile 3. acceptarea organelor genitale ca o parte normal a corpului i ncetarea repulsiei sau a dorinei de a le schimba 4. stabilirea i meninerea unor prietenii durabile (de cel puin ase luni) cu persoane de acelai sex Obiective pe termen scurt 1. exprimarea deschis a tririlor n ceea ce privete identitatea sexual i identificarea cauzelor respingerii identitii sexuale (1,2,3) 2. nlocuirea prerilor negative cu privire la sexul propriu cu gnduri pozitive (4,5)

3. reducerea n frecven a strilor critice i de repulsie n ceea ce privete anatomia proprie (4,5,6,7) 4. identificarea aspectelor pozitive ale rolului sexual al clientului (4,5,6,7,10) 5. exprimarea confortului cu/chiar i a mndriei n identitatea sexual (4,5,6,7) 6. prinii trebuie s fie ateni la mesajele directe sau mai puin directe ale clientului care menin confuzia identitii sexuale a acestuia (8,9) 7. manifestarea unei stime de sine crescute, evideniat prin stri pozitive date de abiliti, triri i nfiare (10,11) 8. printele de acelai sex cu clientul trebuie s agreeze s creasc interaciunea cu clientul (12, 13) 9. exprimarea de ctre client a dorinei de a fi cu printele de acelai sex sau cu un alt adult important pentru el n momente de tcere, dar i n activiti (12, 13) 10. printele de sex opus ncurajeaz i consolideaz mbrcmintea adecvat sexului clientului, jocurile sale i membrii grupului de identificare, n acelai timp, ntre client i printele de acelai sex formndu-se o puternic relaie (12, 13) 11. mrirea timpului petrecut n grupurile cu membri de acelai sex (13, 14, 15) 12. consolidarea obiceiului de a se mbrca n haine adecvate sexului su, fr a aduce obiecii la aceasta (12, 13, 15) 13. enumerarea unor modele pozitive de comportament pentru identitatea sa sexual i explicarea motivului alegerii acestora (6, 16) 14. identificarea oricrui abuz fizic sau sexual (1, 2, 3, 17) Intervenii terapeutice 1. construirea nivelului de ncredere al clientului n sesiuni individuale de terapie prin contact vizual permanent, ascultare activ, acceptare necondiionat a clientului i ajutor deschis n a-l ajuta s i identifice i s i exprime tririle 2. identificarea motivaiei clientului de a fi atras de identitatea sexului opus 3. utilizarea tehnicilor terapeutice de rol-play pentru explorarea atitudinilor cu caracter sexual ale clientului i cauzele respingerii identitii sale sexuale 4. utilizarea tehnicilor de terapie cognitiv pentru identificarea i nlocuirea mesajelor pe care clientul i le induce despre identitate sa sexual

5. confruntarea i refacerea stimei de sine a clientului n ceea ce privete identitatea i anatomia sexual 6. asistarea clientului n identificarea aspectelor pozitive ale identitii sexuale 7. introducerea unui exerciiu cu oglinda n care clientul vorbete pozitiv cu el nsui n ceea ce privete identitatea sa sexual 8. edine terapeutice cu ntreaga familie pentru explorarea factorilor care pot influena confuzia legat de identitatea sexual a clientului 9. ntlnirea cu prinii pentru a explora atitudinile i comportamentul lor legat de identitate sexual a clientului 10. consolidarea strilor pozitive ale clientului 11. asistarea clientului n dezvoltarea unei liste pozitive de triri, abiliti i caracteristici fizice 12. introducerea printelui de acelai sex n jocuri i diverse activiti pentru mrire timpului i a contactului cu clientul i, n acelai timp, ndemnarea printelui de sex opus n sprijinirea clientul ntr-o identificare adecvat 13. ncurajarea prinilor pentru consolidarea identitii sexuale adecvate, a mbrcminii potrivite i a comportamenului clientului 14. ncurajarea iniiativei clientului de a participa la activiti sociale cu perechi de acelai sex 15. monitorizarea clientului i oferirea de feedback pozitiv n momentul n care mbrcmintea, modalitatea de socializare i identitatea sexual a grupului su sunt cele potrivite 16. ncurajarea clientului s enumere modele pozitive de acelai sex cu el i motivele pentru care le admir pe acestea 17. explorarea posibilitii ca pacientul s fi fost fizic sau sexual abuzat

11. FUGA DE ACASA

Definitii de comportament 1. Fuga de acasa timp de una sau mai multe zile fara permisiunea parintilor. 2. Pattern-ul fugii la parintele care nu are copilul in custodie ,la o ruda sau un prieten, de cate ori apar conflicte cu parintele sau persoana ce are copilul in custodie . 3. Fuga de acasa si trecerea granitei de stat / limitei de judet. 4. Fuga de acasa peste noapte , cel putin de doua ori , in timp ce copilul locuieste in casa parintelui sau persoanei care il are in custodie ( sau o singura data , fara a se intoarce o perioada mai indelungata.) Obiective pe termen lung 1. Sa se dezvolte o relatie mai apropiata , mai afectuoasa intre parinti si client. 2. Sa se reduca nivelul, frecventa si gradul de conflicte familiale. 3. Sa se dobandeasca deprinderile necesare pentru a face fata stresului familial fara a se recurge la raspunsul / reactia prin fuga de acasa. 4. Sa se stopeze orice fel de abuz asupra clientului si sa se intemeieze un mediu (cadru) familial sanatos, cu stabilirea de limite adecvate. 5. Sa se elimine comportamentul fugii de acasa. 6. Sa se initieze procesul de separare in mod sanatos , de familie. Planificarea tratamentului psihoterapeutic pentru copil si adolescent Obiective pe termen scurt 1.Sa se dezvolte suficienta incredere in terapeut pentru a verbaliza /transpune in cuvinte durerea ce cauzeaza fuga din mediul familial.( 1 , 2 , 10 ) 2.Sa se diminueze reactiile impulsive la situatii conflictuale. ( 1 , 2 , 3 , 4 ) 3.Sa intensifice comunicarea si sa ridice nivelul de intelegere dintre client si parinti.(2 ,4,5,7) 4.Clientul si parintii sa verbalizeze responsabilitatea pentru contributiile individuale 5.Sa se stopeze orice abuz fizic si / sau sexual asupra clientului ( 5 , 6 , 7 , 9 ) 6.Sa se identifice necesitatile nesatisfacute in cadrul familiei. ( 1 , 2 , 10 , 11 ) 7.Sa se diminueze mesajele de respingere a clientului din partea parintilor

8. Sa se mareasca frecventa afirmatiilor ce subliniaza simtul valorii personale.( 11 , 12 , 15 , 16) 9. Parintii sa identifice cai prin care sa l faca pe client sa se simta apreciat si indragit in cadrul familiei. (12 , 13 , 14 , 15 ) 10. Sa se exprime verbal un plan pentru a deveni mai responsabil si mai matur in comportare. 11. Sa se exprime verbal sentimentele de furie si suparare legate de familie si de modul cum functioneaza ea . ( 1 , 2 , 20 , 21 ) 12. Sa se identifice in mod specific felul cum fuga de acasa elibereaza parintii de la a se concentra asupra lor insisi. 13. Sa se obtina acordul verbal si apoi sa se implementeze in familie recomandarile structurale sau strategice ale terapeu tului . (24 , 25 ) 14. Sa se coopereze cu evaluarile in ce priveste abuzul de substante ,ADHD ,sau psihoza. 15. Sa se tina seama de recomandarile specifice individuale la conflictele din familie. Interventii terapeutice 1. Sa se dezvolte in mod activ nivelul de incredere al clientului in sesiuni / sedinte individuale prin contact vizual sustinut,ascultare activa, perspectiva pozitiva neconditionata si acceptarea cu caldura sa ajute la cresterea capacitatii lui / ei de a-si identifica si exprima sentimentele. 2.Sa se identifice cauze doveditoare ale durerii clientului care declanseaza fuga de acasa la conflictele ce apar intre ei.(5 , 7 , 9 ) 3. Sa se antreneze clientul pentru a folosi metode alternative de abordare a situatiilor conflictuale si sa fie asistat la implementarea lor in viata sa de zi cu zi. 4. Sa i se ceara clientului sa enumere intr-o lista toate metodele posibile de abordare a situatiilor conflictuale si sa se pre lucreze aceasta lista cu terapeutul. 5.Sa se ceara dovezi clientului si familiei sale pentru orice caz de abuz fizic sau sexual asupra clientului. 6. Sa se procedeze la amanarea plasarii in grija a clientului sau la o alta forma de plasament sigur, daca este necesar ,in timp ce familia se afla in terapie familiala , pentru rezolvarea conflictelor. 7. Sa se faca evaluarea parintilor privind dependenta de substante chimice si efectul acestora asupra clientului.

8. Clientul este indrumat sa frecventeze un grup psiho-educational de rezolvare a problemelor. 9. Clientul si parintii sai sa fie asistati in acceptarea responsabilitatii pentru contributiile care rezulta in urma evaluarilor. 10. Sa se ceara clientului sa faca o lista cu necesitatile ce nu sunt satisfacute in familie.Se prelucreaza lista intr-o sesiune /sedinta individuala si , mai tarziu, la timpul potrivit, intr-o sedinta cu familia. 11. Sa se incurajeze clientul sa inceapa sa - si satisfaca acele necesitati, corespunzatoare varstei, care nu au mai fost satisfacute pana acum, 12. Sa se efectueze sedinte terapeutice de familie, cu clientul si familia sa pentru a facilita o comunicare pozitiva si sanatoasa. 13. Sa se sfatuiasca parintii clientului sa urmeze un curs de consiliere pentru parinti. 14. Sa se indrume parintii clientului sa citeasca diferite carti de consiliere a parintilor ( P.E.T. de Gordon sau Cum sa cresti copii increzatori in sine, intr-o lume prea indulgenta cu sine insasi, de Glenn si Nelson) si sa se prelucreze ceea ce au retinut. 15.Sa se efectueze sedinte cu parintii pentru a-i asista in gasirea de cai pentru a-l face pe client sa se simta mai pretuit , in mod individual si ca parte / membru a(l) familiei. 16. Clientul sa fie ajutat sa gaseasca si sa implementeze cai constructive specifice de interactionare cu parintii sai. 17. Sa fie confruntat clientul atunci cand este cazul- cu lipsa asumarii responsabilitatii pentru sine, in conflictele aparute in familie. 18. Sa se scoata in evidenta temerile clientului de a deveni mai independent si responsabil cu/ pentru sine. 19. Sa se lucreze cu parintii si sa li se ofere asistenta in dezvoltarea la client a independentei si maturitatii. 20. Sa se sustina si sa se incurajeze clientul atunci cand incepe sa si exprime verbal, intr-un mod corespunzator sentimente negative ca , de exemplu, furia. 21. Clientul sa fie indrumat sa-si identifice propriile sentimente si sa cunoasca valoarea exprimarii lor intr- un mod corespunzator. 22. Clientul sa fie ajutat sa constientizeze si sa-si asume rolul sau in familie , cu descentralizarea rolului jucat de parinti. 23. Facilitarea efectuarii de sedinte de terapie familiala cu scopul de a releva conflicte ascunse si a se libera clientul din a deveni purtator de simptom.

24. Sa se procedeze la sedinte de terapie in familie, in care se elaboreaza mai intai o interventie structurala si apoi se implementeaza de catre familia clientului. Terapeutul va monitoriza si adapta interventia conform cerintelor. 25. Sa se elaboreze o interventie strategica si si sa se implementeze in familia clientului. Aceasta va fi monitorizata si adaptata de catre terapeut, conform necesitatilor. 26. Sa se efectueze evaluari ale clientului , privind abuzul de substante, ADHD, tulburari de afectivitate sau psihoza. 27. Sa se monitorizeze clientul si familia in ceea ce priveste aplicarea recomandarilor ce au rezultat in urma evaluarilor. Planificarea tratamentului psihoterapeutic la copil si adolescent Sugestii de diagnosticare AXA I. 314.01 312.81 312.82 313.81 300.4 309.24 309.4 312.30 V61.20 V61.21 V61.21 V61.21 AXA II. 301.83 799.9 V71.09 Deficitul de atentie / Tulburarea de hiperactivitate Tip predominant hiperactiv-impulsiv. Tulburarea de conduita / Tipul declansat in copilarie Tulburarea de conduita / Tipul declansat in adolescenta Tulburarea de opozitie sfidatoare Tulburarea distimica (depresiva) Tulburarea de adaptare cu anxietate Tulburarea de adaptare cu deranjamente /devieri mixte de emotivitate si conduita. Tulburarea de control a impulsurilor (NOS) Probleme privind relatia parinte-copil Abuzul fizic al copilului , 995.54 Victima Abuzul sexual al copilului , 995.53 Victima Neglijarea copilului , 995.52 Victima Tulburare de personalitate de tip Borderline Amanarea diagnosticului Fara diagnostic