Sunteți pe pagina 1din 21

TEST DE PERSONALITATE - R.B. CATTELL (manual de utilizare) CUPRINS: R.B.Cattell si testul sau de personalitate (n loc de introducere) 1.Chestionarul 2.

Descrierea factorilor de personalitate si semnificatia valorilor acestora 3.Aspecte metrologice ale testului 4.Cheia testului 5.Etalonul 6.Utilizarea testului R.B.CATTELL I TESTUL SU DE PERSONALITATE: 16PF Unul dintre marii specialisti care s-au preocupat de problematica personalitatii umane a fost si psihologul american R.B.CATTELL. Acesta s-a nascut n Anglia, n anul 1905, tragndu-se dintr-o familie de ingineri cu origini mai vechi n Scotia si cu o linie de rudenie ndepartata cu Mc Ken Cattell, unul dintre parintii psihologiei americane din secolul trecut, care, ntre altele, a folosit pentru prima data termenul de test mental. La 19 ani R.B. Cattell a obtinut la Universitatea din Londra diploma n fizica si chimie. Sperman si Bot i-au deschis gustul pentru psihologie, n special pentru masurarea capacitatilor umane. n 1937 se stabileste n SUA ca cercetator n subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia University). n 1945 functioneaza ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat n special de masurarea trasaturilor de personalitate. Printre instrumentele elaborate se numara si testul (chestionarul) 16PF. Testul la care ne referim, elaborat pe baza unor cercetari ample si ca un instrument matematicstatistic elevat si rafinat, -analiza multifactoriala- s-a dovedit a fi un instrument valid pentru cunoasterea oamenilor, fapt pentru care a fost preluat de catre foarte multi psihologi pentru a-l utiliza n psihodiagnosticarea personalitatii. A fost preluat si de catre specialistii din Franta, unde psihologia cunoaste o dezvoltare considerabila. Specialistii francezi au adoptat testul lui Cattell, l-au tiparit si apoi l-au pus n circulatie n Europa, iar n anul 1971, am intrat si noi n posesia acestuia. Initial testul a fost tradus si aplicat unui numar restrns de subiecti cunoscuti, ocazie cu care s-a constatat ca instrumentul la care ne referim ar putea sa fie deosebit de util pentru populatia romnreasca cu conditia ca el sa fie adaptat la realitatea sociala de la noi. n aceasta ordine de idei, Centrul de organizare si cibernetica n constructii s-a dovedit un loc prielnic pentru experimentarea lui de catre Cornel Cotor, Aurel Jula si Constantin Zahirnic. Actiunea de adaptare a testului a nceput cu renuntarea la forma B a acestuia (din considerente de economisire a timpului) si adptarea formei A de asa maniera nct aceasta sa ne satisfaca exigentele. n acest context, forma A a fost aplicata la peste 1000 de subiecti -cadre de conducere si specialisti de categorii si vrste diferite din constructii- participanti la programele de specializare organizate de COCC. Din cei peste 1000 de subiecti testati au fost separate la ntmplare 300 de profile pe baza carora s-a elaborat un nou etalon. Dat fiind numarul mare de subiecti care necesita a fi examinati cu acest instrument, am fost obligati sa procedam la informatizarea lui (transpunerea lui pe calculator, pentru a fi prelucrat si interpretat). Asa a luat nastere, n anul 1972, la COCC, varianta 1 232x234c 6PF cu prelucrare si interpretare automata a datelor, realizata de specialistii mai sus citati. Acest instrument dovedindu-se a fi valid si operant, permitnd testarea, prelucarea si interpretarea rezultatelor ctorva sute de subiecti, n cursul unei singure zile, cu eforturi si cheltuieli relativ mici, a fost preluat de un numar mare de specialisti din tara pentru a fi utilizat. Testul CATTELL 16PF dispune de urmatoarele componente: 1. CHESTIONARUL propriu-zis cu instructiuni de aplicare att pentru corectie si interpretare traditionala. 2. FILE DE RSPUNS: pentru prelucrarea traditionala. 3. GRIL PENTRU CORECIE. 4.FOAIA DE PROFIL. 5.ETALONUL pentru prelucrarea traditionala. 6.CHEIA testului sau modul de cotare al itemilor. 1. CHESTIONARUL propriu-zis este conceput n ideea de a furniza informatii esentiale referitoare la structura personalitatii subiectilor investigati. Este alcatuit din 187 itemi (ntrebari) care urmaresc evidentierea a 16 trasaturi de personalitate (factori de personalitate de prim ordin) plus 4 factori de personalitate de ordinul doi1[1]. ntrebarile sunt formulate astfel nct sa permita trei variante de raspuns (afirmativ, negativ si nedecis) exceptie facnd factorul B care solicita un singur raspuns, cel corect.

Cei 16 factori de personalitate vizati, dispun de un numar inegal de itemi (13-26) n functie de complexitatea si dificultatea de a putea fi surprinsi prin modul de formulare al acestora. Altfel spus, anumite trasaturi de personalitate, mai complexe si mai dificil de surprins si evidentiat, necesita un numar mai mare de ntrebari, adresate din perspective diferite. Fiecare item al chestionarului coteaza pentru un singur factor de personalitate. Toti itemii dispun ce aceeasi pondere, aspect rezultat din analiza factoriala efectuata de autor. n functie de maniera n care sunt formulate ntrebarile, de sensul polarizarii acestora, cotarea se face n felul urmator: cnd polarizarea este pozitiva, prima varianta de raspuns este cotata cu doua puncte, a doua varianta cu un punct si a treia varianta cu zero puncte; cnd polarizarea este negativa, varianta a treia este cotata cu doua puncte, varianta a doua cu un punct, iar prima varianta cu zero puncte. Fac exceptie de la aceasta regula itemii de la factorul B (inteligenta) care sunt cotati cu un punct pentru rezolvarea corecta si cu zero puncte pentru rezolvarea incorecta. Subiectilor carora li se aplica acest chestionar, n functie de variantele de raspuns pe care le aleg pot obtine ntre zero si maximum de puncte pentru fiecare factor de personalitate. Itemii sub forma ntrebarilor formulate au fost repartizati astfel nct sa prezinte o variatie pentru subiecti. Chestionarul a fost astfel ntocmit nct sa reduca pe ct posibil riscul simularii deliberate, majoritatea ntrebarilor fiind indirecte, legate de aspecte carora subiectul nu le sesizeaza relatia cu nsusirea de personalitate vizata, dar despre care se stie, prin studiul corelatiilor ca o testeaza. APLICAREA chestionarului 16PF se poate face individual sau colectiv, potrivit instructiunilor cuprinse n primele doua pagini ale acestuia. Timpul de aplicare este variabil, n functie de subiectii examinati. Persoanelor care citesc mai repede le sunt suficiente 60 minute pentru parcurgere si completare; celor cu posibilitati mai reduse le sunt necesare 120 minute. La COCC, aplicarii acestui test i s-a alocat 120 minute, inclusiv instruirea n vederea aplicarii. 2.DESCRIEREA FACTORILOR DE PERSONALITAE INVESTIGAI I SEMNIFICAIA VALORILOR ACESTORA Interpretarea factorilor de prim ordin (PRIMARI) Factorul A exprima schizotimia-ciclotimia Schizotimia caracterizeaza un tip de caracter normal, nchis n sine, hipersensibil, desi n aparenta rece, tinznd spre inhibitie. Ciclotimia exprima o dispozitie spre o evolutie tonico-afectiva ciclica cu alternante ntre stari active, euforice si depresive, atonie. Iata nsusirile bipolare evidentiate: distanta-apropiere; "raceala" - "caldura"; rigiditate-adptabilitate; banuiala-ncredere; duritate-maleabilitate; indiferenta-interes fata de altii; opozanta(critic)-conlucrabilitate(serviabilitate); "departare"-"apropiere"; dispretuire-pretuire. -A Notele mici obtinute la factorul A exprima: rezerva, detasare, tendinta de critica, distantare, scepticism, rigiditate, dispret. Persoanele care obtin note mici prefera lucrurile n locul oamenilor, le place sa lucreze singuri, evitnd confruntarile, sunt exigenti si rigizi n normele personale; sunt critici, opozanti si duri. +A Notele mari obtinute la factorul A exprima: "deschidere", "caldura", afectuozitate, un caracter placut, agreat. Persoanele din aceasta categorie sunt apropiate, primitoare, tandre, amabile, capabile sa-si exprime emotiile, dispun de capacitate de adaptare, sunt sensibile si se intereseaza de altii. Au preferinta pentru profesiunile cu posibilitati de contacte personale, organiznd cu placere activitati colective si participa la ele, sunt generosi n relatiile personale si nu le este frica de critica. FACTORUL B vizeaza nivelul intelectual: "cultivat"-"necultivat", perseverenta-delasarea sau lipsa acesteia, constiinta valorii si constiinciozitatea si opusul acestora (ignoranta si lipsa de scrupule). -B Notele mici exprima o inteligenta "discreta", o gndire concreta, lentoarea "spiritului" ("cade greu fisa"), atunci cnd este vorba de ntelegere si nvatare, este "greoi" si nclinat spre o interpretare concreta si literala a fenomenelor. Aceasta situatie poate sa fie reflexul unei instruiri si educatii neadecvate, fie efectul unei saracii intelectuale de ordin psihopatologic. +B Notele ridicate reflecta un nivel intelectual ridicat exprimat de o gndire abstracta dezvoltata (capacitatea de a opera cu notiuni din ce n ce mai abstracte, de a opera cu simboluri, de a sesiza rapid aspectele esentiale dintre lucruri si fenomene, de a gasi solutii, etc.). FACTORUL C exprima forta Eului n termeni psihanalitici, viznd urmatoarele aspecte bipolare: intoleranta la frustare-maturitate emotionala, stabilitatea-instabilitatea emotionala, nervozitatea-calmul, astenia-tonicitatea psihica, linistea-agitatia. -C Nota scazuta arata un caracter emotiv, nestatornic, agitat, influentabil, impresionabil, iritabil, nesatisfacut. +C Nota ridicata arata un caracter stabil emotional, maturitate, calm, realism si capacitate de a sustine moralul altora. FACTORUL E se refera la subordonare-dominare, influenta, esxprimnd supunere-dominare, siguranta de sine-nesiguranta, independenta-dependenta de opinii, amabilitate-severitate, naturalete n comportare-

seriozitate afectata (nenaturala), conformism-noncorformism, siguranta(nesovaire)-nesiguranta(usor ncurcat, tulburat), capacitate de a capta atentia-incapabil de aceasta actiune. -E Nota scazuta evidentiaza: modestie, supunere, conformism, liniste, acomodare. Cu alte cuvinte, tendinta de a ceda usor altora, de a fi docil, simt dezvoltat al culpabilitatii si obsesie fata de conveniente. +E Nota ridicata pune n evidenta siguranta de sine, caracterul independent-dominant, ncapatnarea si tendinta spre agresivitate, independenta n opinii si tendinta de a face ceea ce doreste, oponenta si autoritarism. FACTORUL F vizeaza expansivitatea exprimata de comunicativitate-taciturnie, nsufletire-lipsa de nsufletire (deprimare), vioiciune-lentoare. -F Nota mica pune n evidenta prudenta, gravitatea, seriozitatea, rezerva, introspectia. Oamenii din acesta categorie au tendinta spre ndaratnicie, pesimism, spre o prudenta excesiva si aroganta. +F Nota ridicata arata indiferenta, nepasare, entuziasm, impulsivitate. Persoanele din aceasta categorie sunt vesele si voioase, vorbarete, deschise si sincere. Atrag privirile altora pentru a fi alese lideri. FACTORUL G se refera la forta Supra-Eului, la regulile de convietuire sociala, punnd n evidenta respectul-eludarea regulilor, hotarrea-nehotarrea, responsabilitatea-fuga de raspundere, maturitatea emotionala-nerabadarea (pretentiozitatea), stabilitate n conduita (activ, harnic)-instabil(delasator, lenes), prevenitor cu altii-neprevenitor, etc. -G Nota mica arata oportunism, ocolirea regulilor si legilor si lipsa simtului datoriei sau tendinta de delasare si neglijenta. Oamenii din aceasta categorie nu fac eforturi pentru a participa la actiunile colective, manifestnd independenta de orice influenta a grupului. Sunt toleranti la tensiuni psihice. +G Notele ridicate arata onestitate, integritate morala, perseverenta, seriozitate si atentie la regulile de convietuire. Cei ce fac parte din aceasta categorie sunt exigenti, cu un simt al datoriei si responsabilitatii ridicat, sunt prevazatori, constiinciosi, moralizatori, prefernd tovarasia oamenilor seriosi si harnici dect a celor amuzanti. FACTORUL H vizeaza timiditatea-ndrazneala, cu cortegiile care le nsotesc, dupa cum urmeaza: tendinta de ntoarcere spre sine(interiorizare)-sociabilitate, prudenta-ndrazneala, interes viu pentru sexul opus-lipsa de interes pentru aceasta realitate, contiinciozitate-superficialitate, sentimente si interese artistice-lipsa acestor sentimente si interese, rezonanta afectiva-"raceala" sau lipsa de rezonanta afectiva. -H Nota scazuta exprima timiditate, atitudine timorata, nencredere n fortele proprii, prudenta execesiva. Asemenea oameni ncerca sa treaca neobservati, au un sentiment de inferioritate, exprimndu-se nesigur si cu retinere, exteriorizndu-se greu, nu agreaza profesiile care presupun contacte personale, iar n relatiile cu semenii lor prefera cercuri restrnse de prieteni. Tendinta de dezinteres pentru persoanele de sex opus. +H Nota ridicata exprima ndrazneala, destindere, spontaneitate. Persoanele din aceasta categorie dispun de o puternica rezonanta afectiva, acceptnd cu usurinta refuzurile nedelicate ale altora sau situatii conflictuale dificile, greu de suportat. Sunt ntreprinzatoare, acorda un interes viu persoanelor de sex opus, petrecndu-si mult timp vorbind. FACTORUL I (rationalitate-afectiune), evidentiaza urmatoarele aspecte bipolare: maturitate emotionalaimaturitate, independenta-dependenta n gndire, satisfactie de sine-insatisfactie, aspru(uneori critic)amabil(apropiat), simtul artistic-lipsa simtului artistic. -I Nota scazuta exprima: realism si uneori duritate, satisfactie referitoare la propria persoana, rationalitate. Persoanele cu nota ridicata se caracterizeaza prin spirit practic, independenta si sunt capabile sa-si asume responsabilitati. Sunt sceptice, au tendinte spre insensibilitate, duritate, cinism si dispretuire. Le plac activitatile cu caracter practic. +I Nota ridicata arata: tandrete si dependenta afectiva, sensibilitate exagerata si imaturitate afectiva. Persoanele cu note ridicate sunt visatoare, depinznd afectiv de altii si solicita atentie din partea altora, nedispunnd de simtul practic. Au aversiune pentru persoanele mai putin rafinate sau pentru aspectele triviale. Sunt predispuse sa coboare moralul unui grup printr-o atitudine infantila negativa. FACTORUL L (atitudine ncrezatoare-suspiciune), exprima urmatoarele caracteristici contrare: tendinta spre invidie-lipsa de invidie, timiditatea si rusinea-ndrazneala si chiar nerusinarea, vioiciuneamorocanozitatea(ursuzitatea), adaptabilitatea-rigiditatea, interesul fata de altii-indiferenta fata de altii. -L Nota scazuta arata o atitudine ncrezatoare, acomodanta, capacitate de contacte personale, lipsa invidiei, preocupare de soarta altora, capacitatea de a lucra n echipa. +L Nota ridicata arata suspiciune (banuiala), rigiditate, interesul fata de problemele personale (egoism, egocentrism), dezinteres fata de altii, neputinta de a lucra n echipa (nu este suportat de catre coechipieri datorita atitudinilor acestuia). FACTORUL M (preocupare fata de aspecte practice-ignoranta fata de aspecte practice), vizeaza urmatoarele aspecte contrare: conventionalismul-neconventionalismul, logicul-imaginativul, nsusirea de a exprima ncredere-lipsa acesteia, elecventa-inelocventa, "sngele rece"-emotivitatea exagerata.

-M Nota scazuta evidentiaza spiritul practic, scrupulozitatea, conventionalismul, corectitudinea. Persoanele din aceasta categorie sunt grijulii n a face "ceea ce se cuvine", acordnd o atentie deosebita problemelor practice, neactionnd la ntmplare, interesndu-se de detalii, autocontrolndu-se exagerat, dnd dovada de "snge rece" n caz de pericol, uneori le lipseste imaginatia. +M Nota ridicata arata putina preocupare de conveniente, originalitate si ignoranta fata de realitatile cotidiene. Persoanele care obtin note ridicate sunt preocupate de idei marete, neglijnd oamenii si realitatile materiale. Uneori sunt: extravagante dispunnd de reactii emotionale violente. Pot sa mpiedice actiuni colective n virtutea calitatilor lor. FACTORUL N se refera la clarviziune-naivitate dupa cum urmeaza: cutezanta (viclenie)-nendemnare n aceasta privinta, interes fata de altii-dezinteres fata de altii si interes fata de sine, satisfactie-insatisfactie, comportare naturala si tendinta spre corectitudine-abilitate, subtilitate, viclenie. -N Nota scazuta exprima un caracter drept, natural, sentimental, naiv. Persoanele din aceasta categorie sunt spontane, uneori repezite si stngace n "a face curte" si a se face placute. +N Nota ridicata arata abilitate, subtilitate, perspicacitate, cutezanta, interes, viclenie. Asemenea persoane dispun de capacitatea de analiza si sinteza ridicate, fiindu-le strain sentimentalismul. Adopta n activitatea lor si n relatiile cu altii maniere intelectualiste, ncercnd sa epateze, pentru atingerea scopului. FACTORUL Q ofera informatii asupra calmului si nelinistii. -Q Nota scazuta exprima calm (armonie, liniste) si ncredere. Asemenea persoane manifesta o atitudine generala de indiferenta, ncredere puternica n fortele proprii, siguranta n posiblitatea lor de a-si rezolva problemele. +Q Nota ridicata arata neliniste, agitatie, deprimare si tendinta de culpabilitate. Asemenea persoane dispun de presentimente si "gnduri negre". n situatii dificile prezinta neliniste infantila; se simt persecutate si eliminate din grup si incapabile sa se integreze. FACTORUL Q1 pune n evidenta radicalismul-conservatorismul. -Q1 Nota scazuta exprima conservatorismul, care se defineste prin urmatoarele caracteristici: conformism si toleranta la deficientele si dificultatile traditiei, ncredere n ceea ce a apucat sa creada, acceptiune fata de toate "adevarurile primare" n ciuda contradictiilor, chiar cnd posibilitatea de mbunatatire este evidentiata; prudenta si suspiciune fata de orice idee noua, ceea ce determina ntrzierea sau opozitia fata de orice schimbare. +Q1 Nota ridicata exprima radicalismul care se caracterizeaza prin: spirit novator, sesizarea si critica a tot ceea ce este vechi si perimat, libertatea n gndire si actiune scepticism si curiozitate fata de ideile vechi, capacitate de a suporta bine inconvenientele si schimbarea, interes pentru probleme intelectuale si ndoiala fata de asa-zisele adevaruri esentiale. FACTORUL Q2 ofera informatii despre atitudinea de dependenta-independenta fata de grup. -Q2 Nota scazuta arata dependenta sociala si atasament fata de grup, preferinta pentru munca si deciziile n colectiv. Persoanelor cu note scazute la acest factor le place ca societatea (grupul) sa-i aprobe si sa-i admire, au tendinta de a urma calea majoritatii ntruct le lipsesc solutiile personale. +Q2 Nota ridicata indica hotarre si independenta sociala. Asemenea persoane fac opinie separata, fara a arata dominanta fata de altii, nu pentru ca nu i-ar simpatiza ci pentru ca nu au nevoie de sustinerea lor. FACTORUL Q3 se refera la integrare. -Q3 Nota scazuta exprima lipsa de autocontrol, conflictul cu sinele, neglijenta convenientelor si supunerea fata de impulsuri, neglijenta fata de cerintele vietii sociale. Asemenea persoane nu sunt prea prevenitoare, nici scrupuloase sau cugetate, uneori se simt neadaptate. +Q3 Nota ridicata exprima un autocontrol ridicat, formalism si conformism fata de anumite idei personale, tendinta spre circumspectie. Persoanele cu note ridicate dispun de "amor propriu", sunt vanitoase si tin la reputatia lor, uneori sunt ndaratnice. FACTORUL Q4 pune n evidenta tensiunea energetica. -Q4 Nota scazuta evidentiaza destinderea, linistea, apatia, multumirea si nepasarea; lispa sentimentului de frustratie. Persoanele din aceasta categorie pot ajunge lenese, neeficiente n masura n care le lipseste ambitia; denota experienta modesta. +Q4 Nota ridicata evidentiaza ncordare, frustrare, iritare, surmenaj. Evidentiaza persoane surescitabile, agitate, nelinistite, irascibile. Asemenea persoane, desi sunt surmenate, nu pot ramne inactive; n grup nu contribuie dect foarte putin la coeziunea acestuia, la disciplina sau la conducere. Insatisfactia acestor persoane reflecta un exces de energie stimulata dar nedescarcata, neinvestita. FACTORII DE ORDINUL DOI: 1. ADAPTABILITATEA -ANXIETATEA 2. INTROVERSIA -EXTROVERSIA 3. DINAMISMUL -INHIBIIA 4. INDEPENDENA -SUPUNEREA Calculul notelor standard la factorii de ordinul doi se face dupa cum urmeaza:

1.ADAPTABILITATEA-ANXIETATEA 2x Nota L +3x Nota O +4x Nota Q4 -2x Nota C -2x Nota H -2x NotaQ3 + constanta 34 Suma rezultata se mparte la 10 3.INTROVERSIA-EXTROVERSIA 2x Nota A +3x Nota E +4x Nota F +5x Nota H -2x Nota Q2

- constanta 11 Suma rezultata se mparte la 10 3.ASPECTE METROLOGICE ALE TESTULUI a.FIDELITATEA chestionarului a fost verificata prin retestarea a 152 de subiecti testati, dupa o perioada de 6 luni, cu ocazia participarii acestora la ciclul doi al programului de perfectionare la COCC. Cu acest prilej se costata la toti subiectii examinati ca se mentin aceleasi tendinte ale valorilor nsusirilor la ambele testari desi la nici un subiect nu s-au obtinut tablouri identice n ceea ce priveste notele brute. b.VALIDITATEA chestionarului rezulta din coeficientul mare de coincidenta ntre valorile obtinute prin testarea subiectilor si imaginea furnizata de persoane care cunosteau subiectii examinati. n acest sens am consultat 86 de persoane carora le-am cerut sa indice n note de la 1 la 10 nivelul celor 16 factori de personalitate, n functie de modul n care i-au perceput. Transformnd aceste note n calificative s-a obtinut o coincidenta de 71% cu nivelurile rezultate prin testare; 22% din informatii au indicat niveluri din trepte proxime (superioare sau inferioare) ale profilului rezultat prin testare. Ct priveste validitatea celor patru indicatori sintetici, s-a solicitat opinia a 82 de subiecti testati pentru a confirma sau infirma nivelul acestora. Peste 93% din acei subiecti s-au recunoscut, confirmnd valabilitatea testului; aproape 7% au afirmat ca cifrele nu reflecta o situatie stricta. SENSIBILITATEA pusa n evidenta de repartitia rezultatelor este exprimata de valorile cuprinse n tabelul de mai urmator: Factorii de personalitate Distributia subiectilor pe factori de nivel FS S M R FR A 15 28 72 25 12 B 9 23 76 29 15 C 11 27 74 30 10 E 14 25 73 29 11 F 10 23 79 27 13 G 11 30 69 28 14 H 9 26 81 24 12 I 10 29 79 24 10 L 14 30 70 27 11 M 15 24 70 30 13 N 12 30 75 25 10 Q 11 27 77 23 14 Q1 13 24 79 21 15 Q2 11 22 73 25 11 Q3 9 29 79 23 12 Q4 10 25 79 24 14 Dupa cte se poate observa, rezultatele obtinute se repartizeaza astfel nct respecta regula normalitatii si exigentele att din punct de vedere al numarului de subiecti ct si al diferentei mici dintre subiectii testati. *repartitia rezulatelor pe 5 niveluri au fost denumite: FS-foarte scazut, S-scazut, M-mediu, R-ridicat, FRfoarte ridicat

2.DINAMISMUL-INHIBIIA 2x Nota C +2x Nota E +2x Nota F +2x Nota N -4x Nota A -6x Nota I -2x Nota M + constanta 69 Suma rezultata se mparte la 10 4.INDEPENDENA-SUPUNEREA 4x Nota E +3x Nota M +4x Nota Q1 +4x Nota Q2 -3x Nota A -2x Nota G - constanta 4 Suma rezultata se mparte la 10

4.CHEIA TESTULUI (a=2 pct., b=1 pct., c=0 pct.) Factor Nota bruta Pozitia raspunsului cotat cu doua puncte (puncte) a b c A 20 3, 52, 101, 126, 176 26, 27, 51, 76, 151 B 13 152, 177, 178 28, 53, 54, 77,102,127,153 78,103,128 C 26 4, 30, 55, 104, 105, 130, 179 5, 29, 79, 80, 129, 154 E 26 7, 56, 131, 155, 156, 180, 181 6, 31, 32, 57,81,106 F 26 33, 58, 83, 132, 133, 182, 183 8, 82, 107, 108, 157, 158 G 20 109, 134, 160, 184, 185 9, 34, 59, 84, 159 H 26 10, 36, 110, 111, 135, 136, 186 35, 60, 61, 85, 86, 161 I 20 12, 37, 112, 138, 163 11, 62, 87, 137, 162 L 20 38, 88, 113, 114, 164 13, 63, 64, 89, 139 M 26 39, 40, 65, 91, 115, 116, 140 14, 15, 90, 141, 165, 166 N 20 17, 42, 117, 142, 167 16, 41, 66, 67, 92 O 26 18, 43, 69, 94, 118, 119, 143 19, 44, 68, 93, 144, 168 Q1 20 20, 46, 70, 145, 169 21, 45, 95, 120, 170 Q2 20 47, 71, 72, 146, 171 22, 96, 97, 121, 122 Q3 20 48, 73, 98, 148, 173 23, 24, 123, 147, 172 Q4 26 49, 50, 74, 99, 124, 149, 174 25, 75, 100, 125, 150, 175 Nota: Raspunsurile cu varianta a 2-a de la toti factorii, cu exceptia factorului B, vor fi cotate cu 4 puncte. La factorul B, raspunsul corect va fi cotat cu un punct. ETALONUL TESTULUI pentru cei 16 factori de personalitate Factor Foarte scazut Scazut Mijlociu Ridicat Foarte ridicat (FS) (S) (M) (R) (R) A 0-1 2-4 5-6 7 8-9 10 11 12 13-14 15-20 B 0-3 4-5 6 7 8 9 10 11 12 13 C 0-5 6-7 8-9 10-11 12-13 14-15 16-17 18 19 20-21 22-26 E 0-3 4-5 6 7-9 10 11 12 13-14 15-16 17-19 20-26 F 0-2 3-4 5 6 7-8 9-11 12 13 14-17 18 19-26 G 0-6 7-9 10-11 12 13-14 15 16 17 18 19-20 H 0-4 5-6 7-8 9-10 11 12-13 14-15 16-17 18-21 22-24 25-26 I 0-2 3-4 5 6-8 9 10 11-12 13 14 15-17 18-20 L 0-2 3-4 5 6 7 8 9 10-11 12 13-14 15-20 M 0-3 4-5 6-7 8 9-10 11 12 13 14 15-16 17-26 N 0-5 6 7 8 9 10 11 12 13 14-16 17-20 Q 0-2 3-4 6 7 8-9 10-11 12 13-14 15 16-21 22-26 Q1 0-2 3-4 5 6 7-8 9 10 11 12 13-14 15-20 Q2 0-2 3-4 5 6 7-8 9 10-11 12 13-14 15 16-20 Q3 0-4 5-6 7-9 10 11 12-13 14 15 16 17 18-20 Q4 0-3 4-5 6-7 8 9-10 11-12 13-14 15-16 17 18-21 22-26 ETALONUL PENTRU FACTORII DE ORDINUL DOI NIVELUL FS S M R FR ADAPTABILITATEA -ANXIETATEA -20-(-1,62,5-6,7 6,8-10,4 peste 1,7) (+2,4) 10,4 INTROVERSIA -EXTROVERSIA -5,1-0,62,4-5,8 5,9-8,3 peste (0,7) (2,3) 8,3 DINAMISMUL -INHIBIIA -3,17,913,116,4peste (+7,8) 13,00 16,3 19,9 19,9 INDEPENDENA -SUPUNEREA -5-(+5,5) 5,6-8 8,1-10 10,1peste 13,5 13,5 *Valorile cuprinse ntre 13-16 la introversie-extroversie exprima ambivertismul. Valorile sub 13 indica introversia, iar cele peste 16 indica extroversia. Factorii de personalitate de ordinul doi sunt obtinuti din cei 16 factori de personalitate de prim ordin

16 PF FORMA A Instructiuni: Va trebui sa raspundeti la o serie de intrebari referitoare la dvs. Raspunsurile dvs. vor permite sa se vada intr-un mod general care sunt reactiile si interesele dvs. predominante. Nu exista raspuns bun sau prost fiecare individ este ceea ce este si exista o mare varietate de portrete in domeniul personalitatii. Pentru ca acest portret al dvs. sa fie fidel, respundeti sincer si cu constiinciozitate. Alaturi de acest caiet vi s-a inmanat si o foaie de raspuns: veti citi intrebarile din caiet, iar pe foaie veti trece raspunsurile dvs. Inscrieti de pe acum in partea de sus a foii, in locul prevazut, informatiile cerute: nume, prenume, varsta. Si acum, raspundeti la cele 4 intrebari de mai jos care servesc drept exemplu, in partea foii in care se mentioneaza EXEMPLE. Numerele aflate pe foaia de raspuns corespund numerelor intrebarilor. Pentru fiecare intrebare puteti alege unul din cele trei raspunsuri. Daca raspunsul pe care l-ati ales este a marcati cu o cruce sau o linie vizibila casuta din stanga, daca ati ales raspunsul b marcati casuta din mijloc, iar daca ati ales raspunsul c, marcati casuta din dreapta. 1. Imi place sa asist la meciuri a. da b. cateodata c. nu 2. Prefer oamenii a. rezervati b. intre rezervati si sociabili c. sociabili si usor atasabili 3. Banii nu aduc fericirea a. este adevarat b. nu este sigur c. nu este adevarat 4. Femeia este fata de copilul ei ca si gaina fata de a. pui b. pisica In ultimul exemplu exista un raspuns exact. Veti gasi fraze de acest fel in chestionar, dar sunt relativ putine. Daca aveti nevoie de explicatii cereti-le acum. In cateva clipe examinatorul va va ruga sa incepeti. Patru puncte importante 1. Nu reflectati prea mult: insemnati raspunsul care vi se pare, de la inceput, cel mai natural pentru dvs. Bineinteles ca intrebarile sunt foarte scurte pentru a include toate cazurile particulare pe care ati dori cateodata sa le gasiti. In prima intrebare de mai sus, de exemplu, este vorba de meciuri si dvs. puteti prefera fotbalul in locul baschetului: vi se cere parearea cu privire la meciuri in general. Acelasi lucru pentru celelalte intrebari: trebuie sa cuprindeti situatia in general. 2. Incercati sa evitati raspunsul intermediar nu este cert, nu stiu, mai mult sau mai putin. Nu le utilizati decat in cazurile in care va va fi intr-adevar imposibil sa raspundeti prin unul din celelalte raspunsuri poate la o intrebare din patru sau cinci. 3. Raspundeti la toate intrebarile, fara sa omiteti nici una. Veti avea poate impresia ca unele intrebari nu va privesc: raspundeti totusi cat puteti mai bine. Alte intrebari pot sa vi se para personale: sa stiti ca foile de raspuns raman confidentiale, ca este necesara o grila de corectare speciala pentru notare. Mai mult raspunsurile nu sunt examinate in amanunt, ci in ansamblul lor. 4. Raspundeti cat mai sincer posibil. Alegeti raspunsul care este adevarat pentru dvs. fara a va preocupa sa faceti o buna impresie. Raspunsurile dvs. raman stric confidentiale.

1. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. da sigur nu 2. da poate nu

Am clar n minte instruciunile de urmat pentru acest test

Sunt gata s rspund la fiecare ntrebare ct mai sincer posibil

3. A prefera s am o cas situat ntr-un cartier unde oamenii se pot vizita cu usurin ntre a i c izolat ntr-o pdure 4. Sunt capabil s gsesc energie suficient pentru a nfrunta dificultile pe care le ntmpin ntotdeauna n general rar 5. M simt puin nelinitit( ) n faa animalelor slbatice, chiar daca ele sunt nchise n cuti sigure: da, este adevrat s-ar putea nu, nu este adevrat 6. M feresc s critic oamenii i ideile lor: da uneori nu 7. Fac remarci mucatoare, sarcastice oamenilor atunci cnd consider c le merit: da uneori nu 8. Prefer muzica clasic celei la mod: e adevarat nu e cert fals 9. Dac a vedea doi copii ai vecinilor gata s se bat: i las s se descurce ntre ei nu tiu ce a face i-a potoli 10. In societate: caut s m evideniez ntre a i c prefer s rmn linitit pe ultimul plan 11. Trebuie c este mai interesant s fii: inginer-constructor nu tiu autor dramatic 12. Pe strad, a prefera s m opresc pentru a privi un artist pictnd dect s ascult oameni care se ceart: este adevrat nu e cert e fals (nu e adevrat) 13. n general reuesc s m neleg cu oamenii pretenioi, chiar dac se laud sau se arat prea satisfcui de ei nii: da mai mult sau mai puin nu 14. Aproape ntotdeauna se poate vedea pe faa unui om dac este necinstit: da poate nu

a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c.

15. Ar fi foarte bine pentru toata lumea daca vacantele (concediile) ar fi mai lungi si fiecare ar fi obligat sa le ia: de acord nu-i sigur nu sunt de acord 16. As prefera sa am riscul unei munci care sa ofere posibilitatea de a castiga mult, desi neregulat, decat sa accept o munca regulata putin remunerata: da nu-i sigur nu 17. Vorbesc despre sentimentele pe care le resimt: numai daca este necesar inte a si c de buna voie, ori de cate ori am ocazia 18. Mi se intampla din cand incand sa am senzaia unui pericol vag sau sa mi se faca frica, din motive pe care nu mi le explic: da poate nu 19. Daca sunt criticat pe nedrept, pentru ceva ce nu am facut: nu ma simt deloc vinovat intre a si c totusi ma simt putin vinovat 20. Cu bani poti obtine orice sau aproape orice da poate nu 21. Hotararile mele sunt dictate in mare masura: de sentimente in mod egal de sentimente si ratiune de ratiune 22. Majoritatea oamenilor ar fi mai fericiti daca ar trai mai mult printre semenii lor si daca ar face ca si ceilalti: da poate nu 23. Mi se intampla cateodata, privindu-ma in oglinda, sa nu mai stiu unde imi este dreapta si unde stanga: adevarat nu e sigur fals 24. Cand vorbesc, imi place: sa prezint lucrurile asa cum imi vin in minte intre a si c sa am dinainte ideile bine organizate 25. Atunci cand ceva ma scoate realmente din sarite, cred ca imi regasesc calmul foarte repede: da asa si asa nu 26. Lucrand acelasi numar de ore si cu o remuneratie egala, trebuie sa fie mai interesant sa fii: tamplar sau bucatar nu stiu ospatar intr-un mare restaurant 27. Am fost ales (aleasa) sa indeplinesc: cateva functii, in numar limitat mai multe functii un numar mare de functii 28. Sapa este fata de a sapa ceea ce cutitul este fata de:

a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b.

a subtia a taia a ascuti 29. Mi se intampla cateodata sa nu pot adormi pentru ca ma urmareste o idee: adevarat nu este sigur fals 30. In viata mea personala, realizez in majoritatea cazurilor obiectivele pe care mi le fixez: adevarat nu e sigur fals 31. O lege invechita ar trebui schimbata: numai dupa o discutie aprofundata intre cele doua repede 32. Nu sunt in largul meu atunci cand lucrez la un proiect care impune o actiune rapida care vizeaza alte persoane: da poate nu 33. Mi se pare ca sunt considerat (a) de catre majoritatea oamenilor pe care-i cunosc un partener de discutie amuzant: da nu e sigur nu 34. Atunci cand vad oameni cu o tinuta dezordonata, neglijenta: ii accept asa cum sunt asa si asa ma dezgusta si ma incomodeaza 35. Ma simt putin incurcat (a) daca in societate devin dintr-o data centrul atentiei generale a grupului: da mai mult sau mai putin nu 36. Sunt intotdeauna fericit (a) sa iau parte, de exemplu, la o mare reuniune, receptie, bal sau adunare publica: da nu e sigur nu 37. La scoala preferam (prefer): muzica nu stiu lucru manual 38. Cand mi s-a incredintat responsabilitate intr-un domeniu, pretind sa fie urmate directivele mele sau in caz contrar demisionez: da cateodata nu 39. Pentru parinti, este mai important: sa-si ajute copiii in dezvoltarea lor multilaterala asa si asa sa-si invete copiii sa se controleze 40. In cadrul unei munci in colectiv as prefera: sa incerc imbunatatirea activitatii colectivului nu stiu sa raspund la daril;e de seama (rapoarte) si sa veghez ca regulamentul sa fie respectat 41. Din cand in cand simt nevoia de a ma lansa intr-o activitate fizica care necesita un mare efort: da poate

c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b.

nu 42. Mi-ar placea mai mult sa frecventez oameni cultivati decat persoane fara educatie, care ignora uzantele, normele de comportare: da poate nu 43. Ma simt ingrozitor de deprimat (a) cand, intr-un grup, oamenii ma critica: este adevarat poate fals 44. Cand ma cheama seful ierarhic: ma gandesc ca voi profita ca sa ii cer ceva ce doresc intre a si c mi-e teama ca am facut ceva gresit 45. Lumea in care traim are nevoie de: cetateni mai seriosi si mai solizi nu stiu mai multi idealisti care ar avea idei de imbunatatire a lumii 46. Sunt pe deplin constient (a) intotdeauna de intentiile ascunse care ar putea exista in ceea ce citesc: da nu e sigur nu 47. Cand eram adolescent (a) participam la activitatile sportive scolare: cat mai rar posibil cu indiferenta cu entuziasm 48. Camera mea este bine organizata si, in general, stiu bine unde imi sunt lucrurile: da mai mult sau mai putin nu 49. Mi se intampla cateodata sa fiu intr-o stare de tensiune si de enervare reala gandinduma la evenimentele din timpul zilei: da poate nu 50. Mi se intampla cateodatam discutand cu oameni, sa ma intreb daca ceea ce le spun ii intereseaza cu adevarat: da poate nu 51. Daca ar trebui sa aleg, as prefera sa fiu: padurar nu stiu profesor de liceu 52. In anumite ocazii festive si aniversari imortante: imi place sa fac cadouri personale nu stiu mi se pare cam plictisitor sa cumpar cadouri 53. Obosit este fata de munca ceea ce mandru este fata de: suras reusita fericit 54. Care dintre lucrurile urmatoare nu concorda cu celelalte: luminare luna lampa electrica 55. Prietenii m-au parasit aproape niciodata cateodata

c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b.

intr-adevar de multe ori 56. Prin unele trasaturi ale personalitatii mele ma simt superior (oara) majoritatii oamenilor: da nu este sigur nu 57. Cand ma tulbura ceva, caut sa ascund celorlalti ceea ce simt: e adevarat mai mult sau mai putin fals 58. Imi place sa merg la spectacole sau sa ma amuz: mai mult de o data pe saptamana (mai mult decat media) aproximativ o data pe saptamana (ca media) mai putin de o data pe saptamana (mai putin decat media) 59. O libertate foarte mare are o caloare mai mare, dupa parerea mea, decat bunele maniere si respectarea legii: e adevarat nu e sigur fals 60. Am tendinta sa tac in prezenta unor persoane respectabile (persoane care au mai multa experienta, care sunt mai in varsta, sau care au o pozitie mai inalta): da mai mult sau mai putin nu 61. Gasesc ca este dificil sa ma adresez unui grup mare sau sa prezint o expunere in fata unui astfel de grup: da mai mult sau mai putin nu 62. Am simt de orientare bine dezvoltat (imi este usor sa indic nordul, sudul, estul sau vestul) cand ma aflu intr-un loc necunoscut: da mai mult sau mai putin nu 63. Daca cineva se infurie pe mine: incerc sa-l calmez nu stiu ma irita 64. Cand citesc intr-o revista un articol de rea credinta am mai mult tendinta sa-l uit, decat sa spun cum vad eu lucrurile: da mai mult sau mai putin nu 65. Memoria are tendinta da-i scape un mare numar de lucruri de mica importanta, de exemplu, numele strazilor sau al magazinelor: e adevarat nu stiu fals 66. Ar putea sa imi placa viata unui veterinar care ingrijeste animalele bolnave sau accidentate: da nu stiu nu 67. Mananc cu pofta si nu intotdeauna atat de ingrijit si manierat ca alte persoane: e adevarat nu stiu fals 68. Sunt unele zile cand nu vreau sa vad pe nimeni: foarte rare asa si asa

c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c.

destul de des 69. Mi s-a atras atentia cateodata ca arat prea multa nerabdare in voce si gesturi: da poate nu 70. Cand eram adolescent(a) daca aveam o parere diferita de cea a parintilor: imi pastram propria parere asa si asa ma supuneam parerii lor 71. As prefera sa am un birou numai pentru mine fara a-l imparti cu nimeni altcineva: da nu e sigur nu 72. Mi-ar placea mai mult sa profit de viata linistita, decat sa fiu admirat(a) pentru ceea ce as fi putut realiza: e adevarat nu stiu fals 73. Ma consider matur(a) in multe privinte: e adevarat nu stiu fals 74. Ma simt mult mai descurajat(a) decat ajutat(a) de genul de critici pe care le fac majoritatea oamenilor: adesea cateodata niciodata 75. Reusesc intotdeauna sa-mi stapanesc perfect exprimarea sentimentelor: da mai mult sau mai putin nu 76. Daca as avea ideea unei inventii utile, as prefera: sa o perfectionez in laborator nu stiu sa o valorific 77. Surpriza este fata de straniu ceea ce teama este fat de: curajos nelinistit inspaimantator 78. Care din fractiile urmatoare nu apartin aceleiasi categorii ca celelalte: 3/7 3/9 3/11 79. Unele persoane par sa ma ignore sau sa ma evite si nu vad de ce: e adevarat nu stiu fals 80. Oamenii ma trateaza mai putin amabil decat as merita-o dat fiind bunele mele intentii: adesea din cand in cand niciodata 81. Utilizarea unor termeni grosolani, chiar intr-un grup in care nu sunt impreuna barbati si femei, imi displace profund: da mai mult sau mai putin nu 82. Incontestabil, am mai putini prieteni decat majoritatea oamenilor: da poate nu

a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c.

83. Detest sa ma aflu undeva unde nu exista multi oameni cu care sa discut: adevarat nu e sigur fals 84. Oamenii ma considera cateodata farsor, dar in acelasi timp simpatic: adevarat poate aproape niciodata 85. Mi s-a intamplat sa am trac in societate in diverse circumstante: foarte des ocazional aproape niciodata 86. Cand sunt intr-un grup mic de persoane ma multumesc sa raman pe ultimul plan si sa-i las pe ceilalti sa anime conversatia: da mai mult sau mai putin nu 87. Prefer sa citesc: un reportaj bun despre evenimente din razboi sau lupte politice nu stiu un roman bun 88. Atunci cand persoane autoritare incearca sa faca presiune asupra mea, fac exact contriul a ceea ce doresc ei: da mai mult sau mai putin nu 89. De obicei superiorii mei ierarhici sau persoane din familia mea nu-mi fac observatii decat daca acestea sunt intradevar justificate: este adevarat mai mult sau mai putin nu este adevarat 90. Nu-mi place modul in care unele persoane fixeaza cu privirea oamenii pe strada sau in magazine: adevarat indiferent fals 91. As prefera, pe parcursul unei calatorii lungi: sa citesc ceva serios, dar interesant nu stiu sa-mi petrec timpul vorbind despre una sau alta cu un partener de calatorie 92. In conditii care pot avea consecitnte grave, nu trebuie sa ezitam sa facem caz si sa ne facem intelesi chiar in detrimentul politetei si a calmului: da poate nu 93. Daca persoanele din cercul meu de cunostinte nu ma agreaza si imi arata ca eu nu le sunt pe plac: aceasta nu ma deranjeaza deloc intre a si c aceasta are tendinta de a ma deprima 94. Ma deranjeaza sa primesc elogii sau complimente: da mai mult sau mai putin nu 95. Prefer sa efectuez o munca remunerata: cu remuneratie fixa, asigurata intre a si c cu o remuneratie mai mare, dar care depinde de capacitatea mea de a convinge neincetat oamenii de valoarea mea 96. Pentru a fi la curent, imi place:

a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b.

sa discut anumite probleme cu oamenii intre a si c sa ma bazez pe elemente furnizate de faptele insasi 97. Imi place sa iau parte activa la activitatile sociale, la lucrarile unor comisii etc. da mai mult sau mai putin nu 98. Pentru indeplinirea unei sarcini de munca nu sunt multumit(a) decat atunci cand cele mai mici detalii au fost examinate indeaproape: adevarat mai mult sau mai putin nu 99. Se intampla ca lucruri foarte marunte sa ma irite prea mult da poate nu 100. Dorm intotdeauna bine, fara ca vreodata sa merg sau sa vorbesc in somn: da mai mult sau mai putin nu 101. Daca s-ar putea alege, in cadrul sarcinilor profesionale, ar fi mai interesant: sa ai contacte cu publicul nu stiu sa faci munca de evidenta 102. Dimensiunea este fata de inaltime ceea ce este necinstea fata de: inchisoare pacat furt 103. AB este fata de DE ceea ce este SR fata de: po op tu 104. Cand oamenii fac sau spun lucruri lipsite de ratiune imi este indiferent nu stiu ii dispretuiesc 105. Cand se vorbeste tare atunci cand ascult muzica: reusesc sa raman concentrat(a) si sa nu ma las distrat(a) intre a si c aceasta imi strica placerea si ma deranjeaza 106. Cred ca as putea fi deschis(a): mai curand ca o persoana calma si politicoasa intre a si c mai degraba ca o persoana violenta 107. Nu iau parte la reuniuni decat atunci cand sunt obligat(a), in caz contrar stau de-o parte: da nu stiu nu 108. Este mai bine sa fi intelept si sa nu astepti prea multe, decat sa fii increzator si sa astepti intotdeauna ca lucrurile sa reuseasca de la sine: adevarat nu e sigur fals 109. Cand ma gandesc la dificultatile care vor aparea in activitatea mea: incerc sa prevad cum voi proceda, inainte ca ele sa se produca nu stiu imi spun ca le voi putea face fata cand va fi momentul 110. Nu imi este greu sa ma apropii de oameni in cadrul unei reuniuni, intalniri: adevarat nu e sigur

c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c.

fals 111. Atunci cand este necesara putina diplomatie sau munca de convingere, pentru a-i face pe oameni sa faca ceva, se apeleaza in general la mine: da poate nu 112. Este mai interesant sa fii: consilier de orientare profesionala nu stiu sef-serviciu de organizare a muncii 113. Daca am certitudinea ca cineva este nedrept sau se poarta egoist ii spun acest lucru chiar daca se produc unele neplaceri: da poate nu 114. Cateodata spun lucruri absurde, de dragul jocului, numai pentru a-i uimi pe oameni si a vedea ce spun: da poate nu 115. M-ar amuza sa scriu pentru o revista rubrica de spectacole (teatru, concert, opera etc.): da mai mult sau mai putin nu 116. Nu simt niciodata nevoia sa mazgalesc sau sa ma agit atunci cand sunt fortat(a) sa stau jos fara sa ma misc in timpul unei sedinte: adevarat nu e sigur fals 117. Daca cineva imi povesteste ceva despre care stiu ca nu e adevarat, imi voi spune probabil ca in cele mai multe cazuri: e un mincinos intre a si c evident, este prost informat 118. Simt o vaga amenintare de a fi pedepsit(a) chiar si atunci cand nu am facut nimic rau: adesea din cand in cand niciodata 119. Este exagerata ideea ca o boala poate fi atat de natura psihica cat si fizica: da mai mult sau mai putin nu 120. Fastul si stralucirea marilor ceremonii oficiale sunt obiceiuri care ar trebui mentinute: da mai mult sau mai putin nu 121. Daca oamenii ar crede ca sunt boem(a) sau prea original(a) aceasta m-ar consuma: mult putin deloc 122. Pentru a realiza ceva, as prefera sa lucrez: impreuna cu altii (in grup) nu stiu singur(a) 123. Trec prin perioade in care imi este dificil sa ma impiedic sa nu-mi fie mila de mine insumi: adesea cateodata niciodata 124. Adesea ma supar prea repede pe oameni:

a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b.

da mai mult sau mai putin fals 125. Sunt intotdeauna in stare sa ma rup de vechile obiceiuri fara dificultate si fara sa mi se intample sa revin la ele: adevarat mai mult sau mai putin fals 126. La o remuneratie egala, as prefera sa fiu: om al legii nu stiu navigator sau pilot 127. Mai bun este fata de cel mai rau ca si mai lent fata de: vioi mai bun cel mai rapid 128. Care dn cele trei raspunsuri indicate trebuie sa urmeze acestui grup de litere: xooooxxoooxxx? oxxx ooxxxx xooo 129. Mi se intampla cateodata, cand vine momentul de a face ceva proiectat si de care m-am bucurat dinainte, sa nu mai am chef sa-l fac? adevarat poate fals 130. In majoritatea lucrurilor pe care le fac reusesc sa raman concentrat(a) fara a fi deranjat(a) de persoanele care fac mult zgomot in jurul meu: da mai mult sau mai putin nu 131. Cateodata mi se intampla sa posvestesc unor persoane necunoscute lucruri care imi par importante, chiar daca nu m-au intrebat nimic: da poate nu 132. Multe din orele libere le petrec discutand cu prietenii despre momentele placute traite impreuna cu ei altadata: da mai mult sau mai putin nu 133. Imi place sa realizez fapte curajoase imprudente numai in joaca: da mai mult sau mai putin nu 134. Spectacolul unei camere in dezordine este un lucru foarte neplacut pentru mine: da mai mult sau mai putin nu 135. Ma consider o persoana foarte sociabila care frecventeaza multa lume: da mai mult sau mai putin nu 136. In contactele cu altii: imi exprim emotiile liber mai mult sau mai putin imi pastrez emotiile pentru mine 137. Imi place muzica: usoara, clara si antrenanta intre a si c

c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c.

emotionanta si sentimentala 138. Admir mai mult frumusetea unui poem decat a unei arme perfectionate: da poate nu 139. Daca o remarca a mea bine plasata trece neobservata: nu insist nu stiu o repet pentru a da oamenilor ocazia de a o auzi din nou 140. Mi-ar placea sa activez intr-un colectiv de reeducare: da poate nu 141. Trebuie sa fii prudent(a) atunci cand frecventezi tot felul de straini, tinand seama de pericolul de contaminare si de alte pericole care pot exista: da nu stiu nu 142. Pentru a calatori in strainatate as prefera sa urmez un circuit organizat de specialisti, decat sa decid singur lucrurile pe care as dori sa le vizitez: da poate nu 143. Sunt considerat(a) pe drept cuvant ca o persoana care se straduieste intr-adevar sa se realizeze si nu a reusit: da poate nu 144. Daca se intampla ca oamenii sa abuzeze de amabilitatea mea, nu ma supar si uit repede: adevarat nu e sigur fals 145. Daca as fi martor(a) al unei controverse violente izbucnite pe parcursul unei discutii in grup: mi-ar place sa existe un invingator intre a si c as dori sa se restabileasca linistea 146. Imi place sa-mi organizez singur(a) ceea ce am de facut, fara ca altii sa ma intrerupa sau sa-mi dea sfaturi: da mai mult sau mai putin nu 147. cateodata ma las influentat(a) in actiunile mele de sentimente de gelozie: da mai mult sau mai putin nu 148. Sunt complet de acord cu fraza urmatoare: Chiar daca se inseala seful este sef: da poate nu 149. Ma simt incordat(a) cand ma gandesc la toate lucrurile pe care le am de facut: da cateodata nu 150. Cand oamenii imi dau sfaturi in timp ce sunt angajat(a) intr-un joc, aceasta nu ma face sa gresesc: da nu e sigur nu 151. Este mai interesant sa fii:

a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a.

artist(a) nu stiu secretar(a) al unei asociatii 152. Care dintre cuvintele urmatoare nu face parte din aceiasi categorie cu celelalte? nu are importanta putin mult 153. Flacara fata de caldura este ca trandafirul fata de: spini petale rosii parfum 154. Am vise agitate care imi tulbura somnul: adesea din cand in cand practic, niciodata 155. Daca circumstantele sunt intr-adevar defavorabile pentru a reusi ceva, totusi cred ca trebuie sa incerc: da nu e sigur nu 156. Imi place sa ma aflu in situatii in care, stiind foarte bine ce are de facut grupul, eu sa devin in mod natural sef: da nu e sigur nu 157. Mi-ar placea mai mult sa fiu inmbracat(a) sobru si clasic, decat sa ma fac remarcat(a) printr-un stil original: da nu e sigur nu 158. O seara linistita, consacrata unei activitati preferate, imi este mai placuta decat sa ies pentru a lua parte la o serata plina de animatie: adevarat nu e sigur fals 159. Nu raspund sugestiilor binevoitoare ale altora, chiar daca stiu ca gresesc: cateodata aproape niciodata niciodata 160. In toate deciziile pe care le iau, imi fac o dataorie sa ma refer la regulile fundamentale ale binelui si raului: da mai mult sau mai putin nu 161. Mi se pare neplacut ca un grup de oameni sa ma priveasca atunci cand lucrez: da poate nu 162. Dat fiind ca nu intotdeauna se pot realiza lucruri conform unor metode rationale fara neplaceri, cateodata este necesar sa se utilizeze forta: adevarat nu e sigur fals 163. La scoala prefer: limba romana nu stiu matematicile sau aritmetica 164. Mi s-a intamplat cateodata sa ma enervez pentru ca persoane in spate spuneau pe socoteala mea lucruri rautacioase, inventate in intregime: da

b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c.

poate nu 165. Conversatiile cu oameni de cultura medie atasati obiceiurilor si conventiilor: sunt adesea foarte interesante si instructive intre cele doua ma plictisesc, pentru ca sunt superficiale si lipsite de interes 166. Unele lucruri ma irita intr-atat incat prefer sa nu vorbesc despre ele: da poate nu 167. In educarea unui copil, este mai important: sa i se dea afectiunea de care are nevoie nu stiu sa invete bunele obiceiuri si maniere 168. Oamenii ma considera ca fiind o persoana cu o constitutie solida, echilibrata, care nu se lasa atinsa de coborasurile si urcusurile vietii: da poate nu 169. Cred ca ar trebui sa avem intelepciunea sa ne corectam obiceiurile si sa le parasim pe cele vechi si nepotrivite da mai mult sau mai putin nu 170. Cred ca, in lumea moderna, este mai important sa se rezolve: problema valorilor morale nu stiu problemele politice 171. Invat mai usor: citind o carte bine scrisa nu stiu participand la o discutie de grup 172. Prefer sa procedez conform felului meu de a vedea lucrurile, decat sa ma conformez regulilor stabilite: adevarat poate fals 173. Inainte de a prezenta un argument, prefer sa fiu sigur(a) de exactitatea lucrurilor pe care le spun: intotdeauna in general numai atunci cand situatia o permite 174. Cateodata unele lucruri mici ma calca pe nervi intr-un mod insuportabil, desi stiu ca sunt fara importanta: da mai mult sau mai putin nu 175. Mi se intampla rar ca sub influenta impulsului de moment sa spun lucruri complet regretabile: adevarat poate fals 176. Daca mi s-ar cere sa particip la o actiune de binefacere (cheta, tombola de caritate etc): voi accepta nu stiu as raspunde politicos ca sunt prea ocupata 177. Care dintre urmatoarele trei cuvinte nu face parte din aceeasi categorie cu celelalte? larg sinuos drept

a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c.

178. In curand este fata de niciodata ca aproape fata de: nicaieri aproximativ in departare 179. Daca fac o gafa in societate reusesc s-o uit repede: da mai mult sau mai putin nu 180. Sunt considerat(a) o persoana cu idei care are aproape intotdeauna ceva de propus la o problema: da poate nu 181. Cred ca sunt mai dotat(a) pentru a arata: sange rece in fata unor situatii dificile nu stiu toleranta fata de dorintele altora 182. Sunt considerat(a) o persoana care se entuziasmeaza usor: da mai mult sau mai putin nu 183. Imi place o munca ce ofera posibilitati de schimbare, sarcini variate, calatorii, chiar daca comporta un anume risc: adevarat mai mult sau mai putin fals 184. Sunt o persoana destul de meticuloasa care tine intotdeauna sa faca lucrurile cat mai bine posibil: adevarat poate fals 185. Mi-ar placea sa lucrez intr-o munca ce cere calitati de constiinciozitate si pretinde precizie: da mai mult sau mai putin nu 186. Fac parte din categoria oamenilor activi, care nu raman niciodata fara sa faca nimic: adevarat poate fals 187. Sunt sigur(a) ca n-am omis nici o intrbare din acest chestionar si ca am raspuns de fiecare data asa cum trebuie: da nu e sigur nu