TEST DE PERSONALITATE - R.B.

CATTELL
(manual de utilizare)
CUPRINS: R.B.Cattell si testul sau de personalitate (n loc de introducere)
1.Chestionarul
2.Descrierea factorilor de personalitate si semnificatia valorilor acestora
3.Aspecte metrologice ale testului
4.Cheia testului
5.Etalonul
6.Utilizarea testului
R.B.CATTELL sI TESTUL SU DE PERSONALITATE: 16PF
(n loc de introducere)
Unul dintre marii specialisti care s-au preocupat de problematica personalitatii umane a fost si psihologul american R.B.CATTELL. Acesta s-a nascut
n Anglia, n anul 1905, tragndu-se dintr-o familie de ingineri cu origini mai vechi n Scotia si cu o linie de rudenie ndepartata cu Mc Ken Cattell,
unul dintre parintii psihologiei americane din secolul trecut, care, ntre altele, a folosit pentru prima data termenul de test mental. La 19 ani R.B. Cattell
a obtinut la Universitatea din Londra diploma n fizica si chimie. Sperman si Bot i-au deschis gustul pentru psihologie, n special pentru masurarea
capacitatilor umane. n 1937 se stabileste n SUA ca cercetator n subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia University). n 1945
functioneaza ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat n special de masurarea trasaturilor de personalitate.
Printre instrumentele elaborate se numara si testul (chestionarul) 16PF.
Testul la care ne referim, elaborat pe baza unor cercetari ample si ca un instrument matematic-statistic elevat si rafinat, -analiza multifactoriala- s-a
dovedit a fi un instrument valid pentru cunoasterea oamenilor, fapt pentru care a fost preluat de catre foarte multi psihologi pentru a-l utiliza n
psihodiagnosticarea personalitatii.
A fost preluat si de catre specialistii din Franta, unde psihologia cunoaste o dezvoltare considerabila. Specialistii francezi au adoptat testul lui Cattell, lau tiparit si apoi l-au pus n circulatie n Europa, iar n anul 1971, am intrat si noi n posesia acestuia. Initial testul a fost tradus si aplicat unui numar
restrns de subiecti cunoscuti, ocazie cu care s-a constatat ca instrumentul la care ne referim ar putea sa fie deosebit de util pentru populatia
romnreasca cu conditia ca el sa fie adaptat la realitatea sociala de la noi. n aceasta ordine de idei, Centrul de organizare si cibernetica n constructii sa dovedit un loc prielnic pentru experimentarea lui de catre Cornel Cotor, Aurel Jula si Constantin Zahirnic.

Actiunea de adaptare a testului a nceput cu renuntarea la forma B a acestuia (din considerente de economisire a timpului) si adptarea formei A de asa
maniera nct aceasta sa ne satisfaca exigentele. n acest context, forma A a fost aplicata la peste 1000 de subiecti -cadre de conducere si specialisti de
categorii si vrste diferite din constructii- participanti la programele de specializare organizate de COCC. Din cei peste 1000 de subiecti testati au fost
separate la ntmplare 300 de profile pe baza carora s-a elaborat un nou etalon.
Dat fiind numarul mare de subiecti care necesita a fi examinati cu acest instrument, am fost obligati sa procedam la informatizarea lui (transpunerea lui
pe calculator, pentru a fi prelucrat si interpretat). Asa a luat nastere, n anul 1972, la COCC, varianta 1 232x234c 6PF cu prelucrare si interpretare
automata a datelor, realizata de specialistii mai sus citati.
Acest instrument dovedindu-se a fi valid si operant, permitnd testarea, prelucarea si interpretarea rezultatelor ctorva sute de subiecti, n cursul unei
singure zile, cu eforturi si cheltuieli relativ mici, a fost preluat de un numar mare de specialisti din tara pentru a fi utilizat.
Testul CATTELL 16PF dispune de urmatoarele componente:
1. CHESTIONARUL propriu-zis cu instructiuni de aplicare att pentru corectie si interpretare traditionala.
2. FILE DE RSPUNS: pentru prelucrarea traditionala.
3. GRIL PENTRU CORECIE.
4.FOAIA DE PROFIL.
5.ETALONUL pentru prelucrarea traditionala.
6.CHEIA testului sau modul de cotare al itemilor.
1. CHESTIONARUL propriu-zis este conceput n ideea de a furniza informatii esentiale referitoare la structura personalitatii subiectilor investigati.
Este alcatuit din 187 itemi (ntrebari) care urmaresc evidentierea a 16 trasaturi de personalitate (factori de personalitate de prim ordin) plus 4 factori de
personalitate de ordinul doi[1].
ntrebarile sunt formulate astfel nct sa permita trei variante de raspuns (afirmativ, negativ si nedecis) exceptie facnd factorul B care solicita un
singur raspuns, cel corect.
Cei 16 factori de personalitate vizati, dispun de un numar inegal de itemi (13-26) n functie de complexitatea si dificultatea de a putea fi surprinsi prin
modul de formulare al acestora. Altfel spus, anumite trasaturi de personalitate, mai complexe si mai dificil de surprins si evidentiat, necesita un numar
mai mare de ntrebari, adresate din perspective diferite.
Fiecare item al chestionarului coteaza pentru un singur factor de personalitate. Toti itemii dispun ce aceeasi pondere, aspect rezultat din analiza
factoriala efectuata de autor. n functie de maniera n care sunt formulate ntrebarile, de sensul polarizarii acestora, cotarea se face n felul urmator:
- cnd polarizarea este pozitiva, prima varianta de raspuns este cotata cu doua puncte, a doua varianta cu un punct si a treia varianta cu zero puncte;

- cnd polarizarea este negativa, varianta a treia este cotata cu doua puncte, varianta a doua cu un punct, iar prima varianta cu zero puncte.
Fac exceptie de la aceasta regula itemii de la factorul B (inteligenta) care sunt cotati cu un punct pentru rezolvarea corecta si cu zero puncte
pentru rezolvarea incorecta.
Subiectilor carora li se aplica acest chestionar, n functie de variantele de raspuns pe care le aleg pot obtine ntre zero si maximum de puncte pentru
fiecare factor de personalitate. Itemii sub forma ntrebarilor formulate au fost repartizati astfel nct sa prezinte o variatie pentru subiecti. Chestionarul
a fost astfel ntocmit nct sa reduca pe ct posibil riscul simularii deliberate, majoritatea ntrebarilor fiind indirecte, legate de aspecte carora subiectul
nu le sesizeaza relatia cu nsusirea de personalitate vizata, dar despre care se stie, prin studiul corelatiilor ca o testeaza.
APLICAREA chestionarului 16PF se poate face individual sau colectiv, potrivit instructiunilor cuprinse n primele doua pagini ale acestuia. Timpul de
aplicare este variabil, n functie de subiectii examinati. Persoanelor care citesc mai repede le sunt suficiente 60 minute pentru parcurgere si completare;
celor cu posibilitati mai reduse le sunt necesare 120 minute. La COCC, aplicarii acestui test i s-a alocat 120 minute, inclusiv instruirea n vederea
aplicarii.
2.DESCRIEREA FACTORILOR DE PERSONALITAE INVESTIGAI sI SEMNIFICAIA VALORILOR ACESTORA
Interpretarea factorilor de prim ordin (PRIMARI)
Factorul A exprima schizotimia-ciclotimia
Schizotimia caracterizeaza un tip de caracter normal, nchis n sine, hipersensibil, desi n aparenta rece, tinznd spre inhibitie. Ciclotimia exprima o
dispozitie spre o evolutie tonico-afectiva ciclica cu alternante ntre stari active, euforice si depresive, atonie. Iata nsusirile bipolare evidentiate:
distanta-apropiere; "raceala" - "caldura"; rigiditate-adptabilitate; banuiala-ncredere; duritate-maleabilitate; indiferenta-interes fata de altii;
opozanta(critic)-conlucrabilitate(serviabilitate); "departare"-"apropiere"; dispretuire-pretuire.
-A Notele mici obtinute la factorul A exprima: rezerva, detasare, tendinta de critica, distantare, scepticism, rigiditate, dispret. Persoanele care obtin note
mici prefera lucrurile n locul oamenilor, le place sa lucreze singuri, evitnd confruntarile, sunt exigenti si rigizi n normele personale; sunt critici,
opozanti si duri.
+A Notele mari obtinute la factorul A exprima: "deschidere", "caldura", afectuozitate, un caracter placut, agreat. Persoanele din aceasta categorie sunt
apropiate, primitoare, tandre, amabile, capabile sa-si exprime emotiile, dispun de capacitate de adaptare, sunt sensibile si se intereseaza de altii. Au
preferinta pentru profesiunile cu posibilitati de contacte personale, organiznd cu placere activitati colective si participa la ele, sunt generosi n relatiile
personale si nu le este frica de critica.

FACTORUL B vizeaza nivelul intelectual: "cultivat"-"necultivat", perseverenta-delasarea sau lipsa acesteia, constiinta valorii si constiinciozitatea si
opusul acestora (ignoranta si lipsa de scrupule).
-B Notele mici exprima o inteligenta "discreta", o gndire concreta, lentoarea "spiritului" ("cade greu fisa"), atunci cnd este vorba de ntelegere si
nvatare, este "greoi" si nclinat spre o interpretare concreta si literala a fenomenelor. Aceasta situatie poate sa fie reflexul unei instruiri si educatii
neadecvate, fie efectul unei saracii intelectuale de ordin psihopatologic.
+B Notele ridicate reflecta un nivel intelectual ridicat exprimat de o gndire abstracta dezvoltata (capacitatea de a opera cu notiuni din ce n ce mai
abstracte, de a opera cu simboluri, de a sesiza rapid aspectele esentiale dintre lucruri si fenomene, de a gasi solutii, etc.).
FACTORUL C exprima forta Eului n termeni psihoanalitici, viznd urmatoarele aspecte bipolare: intoleranta la frustare-maturitate emotionala,
stabilitatea-instabilitatea emotionala, nervozitatea-calmul, astenia-tonicitatea psihica, linistea-agitatia.
-C Nota scazuta arata un caracter emotiv, nestatornic, agitat, influentabil, impresionabil, iritabil, nesatisfacut.
+C Nota ridicata arata un caracter stabil emotional, maturitate, calm, realism si capacitate de a sustine moralul altora.
FACTORUL E se refera la subordonare-dominare, influenta, esxprimnd supunere-dominare, siguranta de sine-nesiguranta, independenta-dependenta
de opinii, amabilitate-severitate, naturalete n comportare-seriozitate afectata (nenaturala), conformism-noncorformism, siguranta(nesovaire)nesiguranta(usor ncurcat, tulburat), capacitate de a capta atentia-incapabil de aceasta actiune.
-E Nota scazuta evidentiaza: modestie, supunere, conformism, liniste, acomodare. Cu alte cuvinte, tendinta de a ceda usor altora, de a fi docil, simt
dezvoltat al culpabilitatii si obsesie fata de conveniente.
+E Nota ridicata pune n evidenta siguranta de sine, caracterul independent-dominant, ncapatnarea si tendinta spre agresivitate, independenta n
opinii si tendinta de a face ceea ce doreste, oponenta si autoritarism.
FACTORUL F vizeaza expansivitatea exprimata de comunicativitate-taciturnie, nsufletire-lipsa de nsufletire (deprimare), vioiciune-lentoare.
-F Nota mica pune n evidenta prudenta, gravitatea, seriozitatea, rezerva, introspectia. Oamenii din acesta categorie au tendinta spre ndaratnicie,
pesimism, spre o prudenta excesiva si aroganta.
+F Nota ridicata arata indiferenta, nepasare, entuziasm, impulsivitate. Persoanele din aceasta categorie sunt vesele si voioase, vorbarete, deschise si
sincere. Atrag privirile altora pentru a fi alese lideri.
FACTORUL G se refera la forta Supra-Eului, la regulile de convietuire sociala, punnd n evidenta respectul-eludarea regulilor, hotarrea-nehotarrea,
responsabilitatea-fuga de raspundere, maturitatea emotionala-nerabadarea(pretentiozitatea), stabilitate n conduita(activ, harnic)-instabil(delasator,
lenes), prevenitor cu altii-neprevenitor, etc.

-G Nota mica arata oportunism, ocolirea regulilor si legilor si lipsa simtului datoriei sau tendinta de delasare si neglijenta. Oamenii din aceasta
categorie nu fac eforturi pentru a participa la actiunile colective, manifestnd independenta de orice influenta a grupului. Sunt toleranti la tensiuni
psihice.
+G Notele ridicate arata onestitate, integritate morala, perseverenta, seriozitate si atentie la regulile de convietuire. Cei ce fac parte din aceasta
categorie sunt exigenti, cu un simt al datoriei si responsabilitatii ridicat, sunt prevazatori, constiinciosi, moralizatori, prefernd tovarasia oamenilor
seriosi si harnici dect a celor amuzanti.
FACTORUL H vizeaza timiditatea-ndrazneala, cu cortegiile care le nsotesc, dupa cum urmeaza: tendinta de ntoarcere spre sine(interiorizare)sociabilitate, prudenta-ndrazneala, interes viu pentru sexul opus-lipsa de interes pentru aceasta realitate, conttiinciozitate-superficialitate, sentimente si
interese artistice-lipsa acestor sentimente si interese, rezonanta afectiva-"raceala" sau lipsa de rezonanta afectiva.
-H Nota scazuta exprima timiditate, atitudine timorata, nencredere n fortele proprii, prudenta execesiva. Asemenea oameni ncerca sa treaca
neobservati, au un sentiment de inferioritate, exprimndu-se nesigur si cu retinere, exteriorizndu-se greu, nu agreaza profesiile care presupun contacte
personale, iar n relatiile cu semenii lor prefera cercuri restrnse de prieteni. Tendinta de dezinteres pentru persoanele de sex opus.
+H Nota ridicata exprima ndrazneala, destindere, spontaneitate. Persoanele din aceasta categorie dispun de o puternica rezonanta afectiva, acceptnd
cu usurinta refuzurile nedelicate ale altora sau situatii conflictuale dificile, greu de suportat. Sunt ntreprinzatoare, acorda un interes viu persoanelor de
sex opus, petrrecndu-si mult timp vorbind.
FACTORUL I (rationalitate-afectiune), evidentiaza urmatoarele aspecte bipolare: maturitate emotionala-imaturitate, independenta-dependenta n
gndire, satisfactie de sine-insatisfactie, aspru(uneori critic)-amabil(apropiat), simtul artistic-lipsa simtului artistic.
-I Nota scazuta exprima: realism si uneori duritate, satisfactie referitoare la propria persoana, rationalitate. Persoanele cu nota ridicata se caracterizeaza
prin spirit practic, independenta si sunt capabile sa-si asume responsabilitati. Sunt sceptice, au tendinte spre insensibilitate, duritate, cinism si
dispretuire. Le plac activitatile cu caracter practic.
+I Nota ridicata arata: tandrete si dependenta afectiva, sensibilitate exagerata si imaturitate afectiva. Persoanele cu note ridicate sunt visatoare,
depinznd afectiv de altii si solicita atentie din partea altora, nedispunnd de simtul practic. Au aversiune pentru persoanele mai putin rafinate sau
pentru aspectele triviale. Sunt predispuse sa coboare moralul unui grup printr-o atitudine infantila negativa.
FACTORUL L (atitudine ncrezatoare-suspiciune), exprima urmatoarele caracteristici contrare: tendinta spre invidie-lipsa de invidie, timiditatea si
rusinea-ndrazneala si chiar nerusinarea, vioiciunea-morocanozitatea(ursuzitatea), adaptabilitatea-rigiditatea, interesul fata de altii-indiferenta fata de
altii.
-L Nota scazuta arata o atitudine ncrezatoare, acomodanta, capacitate de contacte personale, lipsa invidiei, preocupare de soarta altora, capacitatea de a
lucra n echipa.
+L Nota ridicata arata suspiciune (banuiala), rigiditate, interesul fata de problemele personale (egoism, egocentrism), dezinteres fata de altii, neputinta
de a lucra n echipa (nu este suportat de catre coechipieri datorita atitudinilor acestuia).

FACTORUL M (preocupare fata de aspecte practice-ignoranta fata de aspecte practice), vizeaza urmatoarele aspecte contrare: conventionalismulneconventionalismul, logicul-imaginativul, nsusirea de a exprima ncredere-lipsa acesteia, elecventa-inelocventa, "sngele rece"-emotivitatea
exagerata.
-M Nota scazuta evidentiaza spiritul practic, scrupulozitatea, conventionalismul, corectitudinea. Persoanele din aceasta categorie sunt grijulii n a face
"ceea ce se cuvine", acordnd o atentie deosebita problemelor practice, neactionnd la ntmplare, interesndu-se de detalii, autocontrolndu-se
exagerat, dnd dovada de "snge rece" n caz de pericol, uneori le lipseste imaginatia.
+M Nota ridicata arata putina preocupare de conveniente, originalitate si ignoranta fata de realitatile cotidiene. Persoanele care obtin note ridicate sunt
preocupate de idei marete, neglijnd oamenii si realitatile materiale. Uneori sunt: extravagante dispunnd de reactii emotionale violente. Pot sa
mpiedice actiuni colective n virtutea calitatilor lor.
FACTORUL N se refera la clarviziune-naivitate dupa cum urmeaza: cutezanta (viclenie)-nendemnare n aceasta privinta, interes fata de altiidezinteres fata de altii si interes fata de sine, satisfactie-insatisfactie, comportare naturala si tendinta spre corectitudine-abilitate, subtilitate, viclenie.
-N Nota scazuta exprima un caracter drept, natural, sentimental, naiv. Persoanele din aceasta categorie sunt spontane, uneori repezite si stngace n "a
face curte" si a se face placute.
+N Nota ridicata arata abilitate, subtilitate, perspicacitate, cutezanta, interes, viclenie. Asemenea persoane dispun de capacitatea de analiza si sinteza
ridicate, fiindu-le strain sentimentalismul. Adopta n activitatea lor si n relatiile cu altii maniere intelectualiste, ncercnd sa epateze, pentru atingerea
scopului.
FACTORUL Q ofera informatii asupra calmului si nelinistii.
-Q Nota scazuta exprima calm (armonie, liniste) si ncredere. Asemenea persoane manifesta o atitudine generala de indiferenta, ncredere puternica n
fortele proprii, siguranta n posiblitatea lor de a-si rezolva problemele.
+Q Nota ridicata arata neliniste, agitatie, deprimare si tendinta de culpabilitate. Asemenea persoane dispun de presentimente si "gnduri negre". n
situatii dificile prezinta neliniste infantila; se simt persecutate si eliminate din grup si incapabile sa se integreze.
FACTORUL Q1 pune n evidenta radicalismul-conservatorismul.
-Q1 Nota scazuta exprima conservatorismul, care se defineste prin urmatoarele caracteristici: conformism si toleranta la deficientele si dificultatile
traditiei, ncredere n ceea ce a apucat sa creada, acceptiune fata de toate "adevarurile primare" n ciuda contradictiilor, chiar cnd posibilitatea de
mbunatatire este evidentiata; prudenta si suspiciune fata de orice idee noua, ceea ce determina ntrzierea sau opozitia fata de orice schimbare.
+Q1 Nota ridicata exprima radicalismul care se caracterizeaza prin: spirit novator, sesizarea si critica a tot ceea ce este vechi si perimat, libertatea n
gndire si actiune scepticism si curiozitate fata de ideile vechi, capacitate de a suporta bine inconvenientele si schimbarea, interes pentru probleme
intelectuale si ndoiala fata de asa-zisele adevaruri esentiale.

FACTORUL Q2 ofera informatii despre atitudinea de dependenta-independenta fata de grup.

-Q2 Nota scazuta arata dependenta sociala si atasament fata de grup, preferinta pentru munca si deciziile n colectiv. Persoanelor cu note scazute la
acest factor le place ca societatea (grupul) sa-i aprobe si sa-i admire, au tendinta de a urma calea majoritatii ntruct le lipsesc solutiile personale.
+Q2 Nota ridicata indica hotarre si independenta sociala. Asemenea persoane fac opinie separata, fara a arata dominanta fata de altii, nu pentru ca nu
i-ar simpatiza ci pentru ca nu au nevoie de sustinerea lor.
FACTORUL Q3 se refera la integrare.
-Q3 Nota scazuta exprima lipsa de autocontrol, conflictul cu sinele, neglijenta convenientelor si supunerea fata de impulsuri, neglijenta fata de cerintele
vietii sociale. Asemenea persoane nu sunt prea prevenitoare, nici scrupuloase sau cugetate, uneori se simt neadaptate.
+Q3 Nota ridicata exprima un autocontrol ridicat, formalism si conformism fata de anumite idei personale, tendinta spre circumspectie. Persoanele cu
note ridicate dispun de "amor propriu", sunt vanitoase si tin la reputatia lor, uneori sunt ndaratnice.
FACTORUL Q4 pune n evidenta tensiunea energetica.
-Q4 Nota scazuta evidentiaza destinderea, linistea, apatia, multumirea si nepasarea; lispa sentimentului de frustratie. Persoanele din aceasta categorie
pot ajunge lenese, neeficiente n masura n care le lipseste ambitia; denota experienta modesta.
+Q4 Nota ridicata evidentiaza ncordare, frustrare, iritare, surmenaj. Evidentiaza persoane surescitabile, agitate, nelinistite, irascibile. Asemenea
persoane, desi sunt surmenate, nu pot ramne inactive; n grup nu contribuie dect foarte putin la coeziunea acestuia, la disciplina sau la conducere.
Insatisfactia acestor persoane reflecta un exces de energie stimulata dar nedescarcata, neinvestita.
FACTORII DE ORDINUL DOI:
1.

ADAPTABILITATEA-ANXIETATEA

2.

INTROVERSIA-EXTROVERSIA

3.

DINAMISMUL-INHIBIIA

4.

INDEPENDENA-SUPUNEREA

Calculul notelor standard la factorii de ordinul doi se face dupa cum urmeaza:

1.ADAPTABILITATEA-ANXIETATEA

2.DINAMISMUL-INHIBIIA

2xNota L

2xNota C

+3xNota O

+2xNota E

+4xNota Q4

+2xNota F

-2xNota C

+2xNota N

-2xNota H

-4xNota A

-2xNotaQ3

-6xNota I
-2xNota M

+ constanta 34

+ constanta 69

Suma rezultata se mparte la 10

Suma rezultata se mparte la 10

3.INTROVERSIA-EXTROVERSIA

4.INDEPENDENA-SUPUNEREA

2xNota A

4xNota E

+3xNota E

+3xNota M

+4xNota F

+4xNota Q1

+5xNota H

+4xNota Q2

-2xNota Q2

-3xNota A
-2xNota G

- constanta 11

- constanta 4

Suma rezultata se mparte la 10

Suma rezultata se mparte la 10

3.ASPECTE METROLOGICE ALE TESTULUI

a.FIDELITATEA chestionarului a fost verificata prin retestarea a 152 de subiecti testati, dupa o perioada de 6 luni, cu ocazia participarii acestora la
ciclul doi al programului de perfectionare la COCC. Cu acest prilej se costata la toti subiectii examinati ca se mentin aceleasi tendinte ale valorilor
nsusirilor la ambele testari desi la nici un subiect nu s-au obtinut tablouri identice n ceea ce priveste notele brute.
b.VALIDITATEA chestionarului rezulta din coeficientul mare de coincidenta ntre valorile obtinute prin testarea subiectilor si imaginea furnizata de
persoane care cunosteau subiectii examinati. n acest sens am consultat 86 de persoane carora le-am cerut sa indice n note de la 1 la 10 nivelul celor 16
factori de personalitate, n functie de modul n care i-au perceput. Transformnd aceste note n calificative s-a obtinut o coincidenta de 71% cu
nivelurile rezultate prin testare; 22% din informatii au indicat niveluri din trepte proxime (superioare sau inferioare) ale profilului rezultat prin testare.
Ct priveste validitatea celor patru indicatori sintetici, s-a solicitat opinia a 82 de subiecti testati pentru a confirma sau infirma nivelul acestora. Peste
93% din acei subiecti s-au recunoscut, confirmnd valabilitatea testului; aproape 7% au afirmat ca cifrele nu reflecta o situatie stricta.
SENSIBILITATEA pusa n evidenta de repartitia rezultatelor este exprimata de valorile cuprinse n tabelul de mai urmator:
Factorii de personalitate

Distributia subiectilor pe factori de nivel

FS

FR

15

28

72

25

12

23

76

29

15

11

27

74

30

10

14

25

73

29

11

10

23

79

27

13

11

30

69

28

14

26

81

24

12

10

29

79

24

10

14

30

70

27

11

15

24

70

30

13

12

30

75

25

10

11

27

77

23

14

Q1

13

24

79

21

15

Q2

11

22

73

25

11

Q3

29

79

23

12

Q4

10

25

79

24

14

Dupa cte se poate observa, rezultatele obtinute se repartizeaza astfel nct respecta regula normalitatii si exigentele att din punct de vedere al
numarului de subiecti ct si al diferentei mici dintre subiectii testati.
*repartitia rezulatelor pe 5 niveluri au fost denumite: FS-foarte scazut, S-scazut, M-mediu, R-ridicat, FR-foarte ridicat
4.CHEIA TESTULUI (a=2 pct., b=1 pct., c=0 pct.)

Factor Nota
bruta
(puncte)

Pozitia raspunsului cotat cu doua puncte

a

20

3, 52, 101, 126, 176

26, 27, 51, 76, 151

13

152, 177, 178

26

4, 30, 55, 104, 105, 130, 179

5, 29, 79, 80, 129, 154

26

7, 56, 131, 155, 156, 180, 181

6, 31, 32, 57,81,106

26

33, 58, 83, 132, 133, 182, 183

8, 82, 107, 108, 157, 158

20

109, 134, 160, 184, 185

9, 34, 59, 84, 159

26

10, 36, 110, 111, 135, 136, 186

35, 60, 61, 85, 86, 161

20

12, 37, 112, 138, 163

11, 62, 87, 137, 162

28, 53, 54, 78,103,128

77,102,127,153

Object 1

20

38, 88, 113, 114, 164

13, 63, 64, 89, 139

26

39, 40, 65, 91, 115, 116, 140

14, 15, 90, 141, 165, 166

20

17, 42, 117, 142, 167

16, 41, 66, 67, 92

26

18, 43, 69, 94, 118, 119, 143

19, 44, 68, 93, 144, 168

Q1

20

20, 46, 70, 145, 169

21, 45, 95, 120, 170

Q2

20

47, 71, 72, 146, 171

22, 96, 97, 121, 122

Q3

20

48, 73, 98, 148, 173

23, 24, 123, 147, 172

Q4

26

49, 50, 74, 99, 124, 149, 174

25, 75, 100, 125, 150, 175

Nota: Raspunsurile cu varianta a 2-a de la toti factorii, cu exceptia factorului B, vor fi cotate cu 4 puncte. La factorul B, raspunsul corect va fi cotat cu
un punct.
ETALONUL TESTULUI pentru cei 16 factori de personalitate
Factor

Foarte scazut

Scazut

Mijlociu

Ridicat

Foarte ridicat

(FS)

(S)

(M)

(R)

(R)

0-1

2-4

5-6

8-9

10

11

12

13-14

15-20

0-3

4-5

10

11

12

13

0-5

6-7

8-9

10-11

12-13

14-15

16-17

18

19

20-21

22-26

0-3

4-5

7-9

10

11

12

13-14

15-16

17-19

20-26

0-2

3-4

7-8

9-11

12

13

14-17

18

19-26

0-6

7-9

10-11

12

13-14

15

16

17

18

19-20

0-4

5-6

7-8

9-10

11

12-13

14-15

16-17

18-21

22-24

25-26

0-2

3-4

6-8

10

11-12

13

14

15-17

18-20

0-2

3-4

10-11

12

13-14

15-20

0-3

4-5

6-7

9-10

11

12

13

14

15-16

17-26

0-5

10

11

12

13

14-16

17-20

0-2

3-4

8-9

10-11

12

13-14

15

16-21

22-26

Q1

0-2

3-4

7-8

10

11

12

13-14

15-20

Q2

0-2

3-4

7-8

10-11

12

13-14

15

16-20

Q3

0-4

5-6

7-9

10

11

12-13

14

15

16

17

18-20

Q4

0-3

4-5

6-7

9-10

11-12

13-14

15-16

17

18-21

22-26

ETALONUL PENTRU FACTORII DE ORDINUL DOI

NIVELUL

ADAPTABILITATEA -ANXIETATEA

FS

FR

-20-(-1,7)

-1,6-(+2,4)

2,5-6,7

6,8-10,4

peste 10,4

INTROVERSIA -EXTROVERSIA

-5,1-(0,7)

-0,6-(2,3)

2,4-5,8

5,9-8,3

peste 8,3

DINAMISMUL -INHIBIIA

-3,1-(+7,8)

7,9-13,00

13,1-16,3

16,4-19,9

peste 19,9

-5-(+5,5)

5,6-8

8,1-10

10,1-13,5

peste 13,5

INDEPENDENA -SUPUNEREA

*Valorile cuprinse ntre 13-16 la introversie-extroversie exprima ambivertismul.

Valorile sub 13 indica introversia, iar cele peste 16 indica extroversia

[1]

Factorii de personalitate de ordinul doi sunt obtinuti din cei 16 factori de personalitate de prim ordin

Teste de personalitate i de adaptare

Unul dintre primele teste considerat c investigheaz personalitatea este testul R. S. Woodworth (inventarul multifazic de personalitate). A fost intens
folosit n timpul primului rzboi mondial, n Europa, pentru depistarea persoanelor cu anomalii psihice din rndul trupelor ce mergeau pe front. Prima
dat a fost aplicat n 1917. Dei are o vechime considerabil, dei complexitatea schimbrilor n societate, cultur, tradiii, atitudini este uria, fiind
facil de administrat i interpretat, el este n continuare mult utilizat.
Chestionarul Cornell Index a fost alctuit de un grup de psihologi i psihiatri de la Universitatea Cornell. A fost elaborat n timpul celui de-al doilea
rzboi mondial. Itemii chestionarului au fost centrai pe sentimentele de fric, anxietate, modificri anormale de dispoziie, sensibilitate accentuat,
nencredere excesiv, ipohondrie, reacii psihosomatice etc.
Chestionarul are 101 atemi. Se introduc pe parcursul folosirii testului cteva ntrebri de blocaj. Rspunsurile nefavorabile la ntrebrile de blocaj induc
(indiferent de modul de completare la celelalte ntrebri) necesitatea unui examen psihiatric mai complex. Metoda este util, mai ales n situaiile de
triere a persoanelor cu tulburri somato-psihice sau psiho-somatice de urgen. Chestionarul s-a elaborat, mai ales, pentru brbai. A fost folosit
preferenial n Frana.
Chestionarul de personalitate al lui Thurstone are funcii psihodiagnostice, de asemenea, complexe prin cei 140 itemi pe care i formuleaz. Se refer
la 7 trsturi: (A) activism, rapiditate, rapiditi n activitile curente, (V) rigurozitate evident i n aspectul corporal general (musculatura scheletului
etc.), (I) impulsivitate n luarea i realizarea deciziilor, (D) dominan, prezen i prestan, nsuiri active care l impun ca lider, (E) stabilitate
emoional, (S) sociabilitate, R) flexibilitate. Trsturile de mai sus au grade de evaluare, fapt ce permite alctuirea unui profil psihologic complex al
personalitii.
Proba Bernreuter Personality Inventory are ca obiectiv diagnosticarea de tendine nevrotice, trsturi de autosatisfacie, autoeficien, trsturi de
intra- i extraversie, ncredere n sine i sociabilitate. Are 125 de itemi.
Chestionarul lui C. Rogers, denumit Money Problem Check list, este foarte mult folosit. Se refer la probleme de adaptare economic mai
complex, privind i cunoaterea valorizrii prin monede a preurilor.
Scala Guttman L. Scala se refer la analiza atitudinilor fa de rasism i solicit aranjarea n ordine ierarhic i corect a atitudinilor n astfel de
probleme. Problema rasismului ncepe s aib o tendin de democratizare n viaa social modern, dar i de manifestri sociale violente, nu numai n
opinii.
Scala de atitudini a lui O. Klineberg. Difereniaz 5 caracteristici ale atitudinilor, precum: direcia (exprimat n nsuirea de a opta pentru o opinie
sau alta), gradul (caracteristicile generalizrii atitudinii respective), intensitatea (privete nivelul pn la care atitudinea respectiv este important),
coerena (se refer la corelaia dintre atitudinea exprimat i conduita de fiecare zi), eficacitatea (spontaneitatea atitudinii care se pune n eviden).

 Scala Alain Sarton solicit evaluarea sntii, atitudinile fa de satisfaciile imediate, fa de bani, fa de prestigiul social i fa de munc.
Subiectul trebuie s opteze din 3 variante posibile.
Scala de atitudini Bogardus a fost efectuat de Emery Bogardus, mbuntit de cteva ori n 10 ani, i din nou restant dup 1982. Scala msoar
atitudinile fa de diferite grupuri, etnii, religii i popoare.
Testul de aspiraii Dembo este un test de atitudini fa de propriile posibiliti i performane. Se prezint subiectului mai multe foi cu sarcini spre
rezolvare a diferitelor secvene care solicit unele performane. ntr-o prim faz, subiectul este solicitat s priveasc motivele primei secvene a
testului ce i se ofer spre rezolvare i s evalueze dac va putea s rezolve sarcina i n ct timp. Se noteaz cotaiile subiectului i apoi se
cronometreaz rezolvarea i timpul de reacie. I se aduce la cunotin subiectului rezolvarea din punctul de vedere al corectitudinii i al timpului.
Urmeaz a doua etap similar, apoi a treia. De fapt, prin aceast strategie de testare se sondeaz att performanele efective, ct i aspiraiile solicitate.
Ele reprezint o evaluare a propriilor performane poteniale i ajustarea lor pe parcursul ntregului test. Este un test final care arat mai ales atitudinile
fa de sine ale subiectului (apud Ursula chiopu, 2002).
Menionm faptul c n literatura psihodiagnostic exist o multitudine de chestionare de interese, de opinii, de tip emoional. Ele evideniaz, n fond,
atitudini i ajut specialistul n completarea diagnostic a unui caz.
n Romnia a fost tradus versiunea francez de ctre C. Zahirnic versiune prelucrat. Exist 3 variante, A, B i C, relativ similare. Chestionarul se
remarc prin densitate. Are 187 de itemi cu rspunsuri la alegere.
n testul PF16, Cattell a prezentat 16 factori de personalitate crora le-a implicat 2 feluri de dominaii factoriale: factori manifeti (contieni) i factori
voalai (incontieni). Aspectul acestui test implic o optic multifazic n care este implicat inteligena.
Pentru un profil de personalitate normal dar i n cazul celor cu unele tendine patologice, proba este eficient. Redm notarea folosit de autor.
Etalon 16 P.F.
Nota A

O Q1

Q2 Q3

Q4

10

15- 13 2220
26

1926

19- 19- 25- 18- 15- 17- 17- 22- 15- 16- 18- 22-26
26 20 26 20 20 26 20 26 20 20 20

13- 12 2014
21

1719

18

12 11

15-

14-

18

19

22- 15- 13- 15- 14- 16- 1324 17 14 16 16 21 14

15

18-

13- 16

14

12

14

13

15

12

17 18-21

17

16

17

21

14

10

18

1314

13

17

1617

11

1617

12

12

16

14- 1115 12

10

1415

11

11

15

1213

10

8-9 8

1213

10

7-8 1314

11

1011

7-9

5-6 6

8-9

2-4 4-5 6-7

0-1 0-3 0-5

13 10- 13
11

12

1314

11 12

12

11

12

10

11

10

1011

910

8-9 7-8 7-8 11 9-10

12 9-10 6-8

10

10- 7-8
11

6-7

7-9 6-7

4-5

3-4 7-9 5-6 3-4 3-4 4-5

0-3

0-2 0-6 0-4 0-2 0-2 0-3 0-5 0-2 0-2 6-2 0-4 0-3

15 15-16

10- 14 13-14
11
9

12- 11-12
13

3-5 3-4 3-4 5-6 4-5

Profil 16 P.F. (R. B. Cattell)

A Numele .. Prenumele .. Sexul . Vrsta ..
Data ..
B
Rezervat,

A 0 1

2 4 5

7 8 9

Deschis, cald,

detaat, critic,
rece
(preponderent
schizotim).

10

amabil,
cooperant,
sociabil
(preponderent
ciclotm).

Mai puin
inteligent,
gndire corect
(lentoare n
nelegere sau
nvare).

B 0 1
3

2 4 5
6

7 8 9
10

Inteligen vie,
capaciatate de
abstractizare.

Stabilitatea
emoional
sczut,
hipersensibilitate
, versatilitate,
iritabilitate, lips
de toleran la
frustrare (eu
slab).

C 0 1
3

2 4 5
6

7 8 9
10

Stabil
emoional,
realist, calm,
echilibrat (eu
puternic).

Umil, amabil,
acomodabil, conciliant, docil.

E 0 1
3

2 4 5
6

7 8 9
10

Afirmativ,
sigur pe sine, cu
independen de
spirit,
agresiv,ncp
nat, autoritar,
dominator.

Moderat,
prudent, taciturn,

F 0 1

2 4 5

7 8 9

Impulsiv,
entuziast,

rezervat.

Nepstor,
oportunist, fr
simul datoriei,
tendin spre
neglijen
(supraeu slab).

G 0 1
3

2 4 5
6

7 8 9
10

Contiincios,
perseverent, cu
simul datoriei
i al responsabilitii,
pozant
moralizator
(supraeu
puternic).

Timid, timorat,
suspicios;
pruden extrem
(exteriorizare
dificil,
sentiment de
infe-rioritate).

H 0 1
3

2 4 5
6

7 8 9
10

ndrzne,
sociabil,
ntreprin-ztor,
spontan, cu
rezonan
bogat.

Dur i realist,
bazndu-se pe
sine, pozitivist,
cu spirit practic,
insensibil.

2 4 5
6

7 8 9
10

Tandru,
dependent
afectiv, imatur
emoional,
sensibil. Cere
ajutorul i
atenia
celorlali, i
lipsete spiritul
practic.

0 1
3

10

expansiv, vesel,
direct, plin de
via.

ncreztor,
cooperant,
adaptabil

L 0 1
3

2 4 5
6

7 8 9
10

Nencreztor,
ndrtnic,
neindicat pentru
munca n
echip.

Practic,
contiincios, ine
la form, capabil
s-i pstreze
sngele rece;
oarecare lips de
imaginaie.

M 0 1
3

2 4 5
6

7 8 9
10

Imaginativ,
boem, vistor.

Direct, naiv,
sentimental,
natural.

N 0 1
3

2 4 5
6

7 8 9
10

Subtil,
perspicace,
clarvztor,
lucid.

Calm, ncreztor
n sine, senin.

O 0 1
3

2 4 5
6

7 8 9
10

Anxios,
depresiv, cu
senti-mente de
culpabilitate.

Conservator, cu
respect pentru
convenii.

Q1 0 1
3

2 4 5
6

7 8 9
10

Q1

Deschis spre
nou, inovator,
critic, cu gust
pentru analiz.

Dependent de
colectiv, fidel
colectivului.

Q2 0 1
3

2 4 5
6

7 8 9
10

Q2

Independen
personal,
decis, plin de

resurse.
Necontrolat, n
conflict cu sine,
fr grij pentru
convenii,
impulsiv.
Integrare slab.

Q3 0 1
3

2 4 5
6

7 8 9
10

Q3

Controlat,
formalist,
prudent n
raporturile
sociale, cu amor
propriu.

Destins, calm,
nepstor,
satisfcut. Slab
tensiune
energetic.

Q4 0 1
3

2 4 5
6

7 8 9
10

Q4

Tensionat, cu
sentimente
defrustrare,
depit de
evenimente.
Tensiune
energetic
ridicat.

Nu putem ignora din aceste restrnse prezentri chestionarul de temperament al lui Gh. Zapan (1897-1976), psiholog romn care a efectuat modele
experimentale i chestionare privind aptitudinile i interesele elevilor pentru diferite profesii (ofer, strungar, dactilograf etc.). A publicat, de
asemenea, un studiu privind Sistemul temperamental i diagnosticarea lui n Revista de psihologie 3, 1974.
C.P.I. Inventarul de personalitate California.
Scalele inventarului utilizate iniial au fost urmtoarele: 1. Do = dominan, 45 itemi; 2. Cs = capacitate de statut; 3. Sy = sociabilitate, 30 itemi; 4. SP
= prezen social, 56 itemi; 5. SA = acceptan de sine, 34 itemi; 6. WB = bunstare personal, 44 itemi; 7. RE = responsabilitate,42 itemi; 8. SO =
socializare, 54 itemi; 9. SC = autocontrol; 10. TO = toleran, 35 itemi; 11. GI = impresie bun, 40 itemi; 12. CM = spirit de comunitate, 28 itemi; 13.
AC = conformism, 38 itemi; 14. AI = realizare prin independen, 32 itemi; 15. IE = eficien intelectual, 52 itemi; 16. PY = sim psihologic; 17. FX =
flexibilitate, 22 itemi; 18. FE = feminitate, 38 itemi.
Inventarul conceput iniial la Berkeley California, de ctre Gough n 1956 i-a propus folosirea lui n practica diagnostic. Autorul a mprit cele 18
scale n 4 grupe de semnificaii psihologice:
1.

dimensiunile personalitii,

2.

opiuni valorice i maturitate interrelaional,

3.

nivel motivaional,

4.

stilul personal.

Studiul comportamentului i a reactivitii umane a fost scopul pentru care C.P.I. sondeaz interrelaiile sociale preferate celor anormale. Acest studiu
rezult din cunoaterea unor itemi sistematizai n 26 de rubrici. Acestea sunt urmtoarele: 1. starea general a sntii (9 itemi); 2. simptome
neurologice generale (19 itemi); 3. nervii cranieni (11 itemi); 4. motricitate i coordonare (6 itemi); 5. sensibilitate (5 itemi); 6. sistemul vaso-motor,
tulburri trofice, limbaj, organe de secreie (10 itemi); 7. sistemul cardio-respirator (5 itemi); 8. sistemul gastro-intestinal (11 itemi); 9. sistemul genitourinar (5 itemi); 10. obiceiuri (19 itemi); 11. familia i viaa conjugal (28 de itemi); 12. profesiunea (18 itemi); 13. educaia (12 itemi); 14. viaa
sexual (16 itemi); 15. religie (19 itemi); 16. politic lege ordine (46 de itemi); 17. comportament social (72 de itemi); 18. afectivitate depresiune
(32 de itemi); 19. afectivitate manie (24 de itemi); 20. tendine obsesive i constrngere (15 itemi); 21. idei delirante, halucinaii, iluzii, tendine
interpretative (31 de itemi); 22. fobii (29 de itemi); 23. tendine sadice i masochiste (7 itemi); 24. moral (33 de itemi); 25. masculinitate i feminitate
(55 itemi); 26. tendine ale subiectului de a se arta ntr-o lumin neverosimil (15 itemi). La acestea se adaug 9 scale clinice: aspecte hipocondrice,
depresii, isterie, personalitate psihopat, masculinitate-feminitate, paranoia, psihastenie, schizofrenie i hipomanie. n versiunile din deceniile de dup
1960 au fost mbuntite alte scale privind sindroame psihice clinice, care, de fapt, toate posed o semnificaie i n domeniul normal. Testul s-a
efectuat pentru a fi aplicat de la 16 la 55 de ani, pentru ambele sexe. A fost etalonat iniial pe 700 de persoane din populaia Statului Minnesota, dar i
pe vizitatori din S.U.A.: 250 de cursani pregtii pentru Universitate, grupe sociale de muncitori, dar i bolnavi de TBC i de epilepsie.
Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifazic, factorialist, elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). Are 12 scale (n total
212 itemi). Exist o serie de variante prescurtate. Scalele au saturaii n diferite structuri, mai mult din domeniul afectivitii i a tendinelor de tulburri
ce se pot structura.
FPI 1 pune n eviden: nervozitate, tulburri psihosomatice (34 de itemi), dar i tulburri i stri generale proaste, insomnii, oboseal stagnant,
instabilitate, neliniti, sensibilitate crescut la stimuli puternici i meteosensibilitate.
FPI 2 pune n eviden agresivitate, imaturitate afectiv (26 de itemi), la care se adaug dispoziii i stri de agresiune corporal, verbal sau imaginar,
reacii negative, impulsivitate, tendine sadice, lips de control, nevoie intens de schimbare, vulgaritate, glume proaste i tendine spre exaltare.
FPI 3. Depresie, nesiguran (228 de itemi), proast dispoziie general, momente numeroase de epuizare, nemulumire, anxietate, nelinite, ca i cum
ar trebui s se ntmple ceva periculos, sentimente de gol interior i apatie, nemulumire, concentrare redus aproape permanent.
FPI 4. Emotivitate, frustrare (20 de itemi), stri de iritabilitate, tensiuni, susceptibilitate, toleran sczut la frustrri, nerbdare, nelinite, tendine de
iritabilitate urmate de agresivitate i furie, aciuni i stri afective adesea violente.
FPI 5. Sociabilitate (16 itemi). Tendine de a stabili contacte, cunotine i prieteni ct mai muli, vioiciune, activism, tendine de a fi comunicativ,
ntreprinztor, vorbre i prompt n replici.
FPI 6. Snge rece, calm, ncredere n sine (20 de itemi), iritabilitate, tendine de a fi decepionat, susceptibil decepionat cu uurin, tendine de a se
simi deranjat i pus n ncurcturi, ngrijorri, preferine de a rmne n ateptare, cnd trebuie s decid ceva (deci amn), pesimism i descurajare
frecvente.

FPI 7. Tendine de dominare, agresivitate, reactivitate, agresivitate (20 de itemi). Acte de agresiune fizic, verbal sau imaginar, capacitate de a-i
impune interesele proprii, egocentrism, atitudini de suspiciune i de nencredere n ceilali, conduite i gndire autoritar, conformism, agresivitate
social.
FPI 8. Inhibiie, tensiune (20 de itemi), timiditate i inhibiie n relaiile curente, mai ales n colectivitate, care poate evolua capacitatea de a relaiona
sau pn la exprimarea unui comportament anormal. Neplceri i trac nainte de unele situaii, emoii ce se manifest fizic i aspecte vegetative. n
genere, for de aciune redus, nesiguran n luarea de decizii, incapacitate de a duce la bun sfrit cele propuse, iritare i team cnd este privit.
FPI 9. Fire deschis, autocritic (14 itemi), recunoatere deplin i uoar a unor defecte sau slbiciuni generale umane. Tendine de autocritic, uneori
nsoite de atitudini dezinvolte.
FPI E. Extroversie-introversie. Este o scal care are 34 de itemi. Se refer la sociabilitate, nevoie de contacte, conduite degajate, plcere de
divertisment i variaie, tendine spre activitate. E vorba de persoane ntreprinztoare care dau tonul, dar au i tendine de a domina, uneori, cu lips de
stpnire.
FPI N. Labilitate emoional. Este tot o scal suplimentar cu 24 de itemi. Se afirm nu numai dispoziia labil i proast, dominant agresiv, tristee
mult i lips de vlag, iritabilitate i vulnerabilitate la frustrri, tensiune permanent, tendine spre meditaii i reverii inutile, plin de griji, cu
sentimente de vinovie, de multe ori cu dificulti de contact, dar i sentimente de a fi fost greit neles i chiar nedreptit, uneori apatic.
FPI M. Masculinitate (26 de itemi). Subiectul are comportamente active, contiin de sine, este optimist, ntreprinztor, gata de aciune, cu dispoziie
echilibrat, cu puine neplceri organice i, n genere, nu au trac.
Aceast Scal FPI a fost tradus i folosit n Romnia, ncepnd cu 1984, la Universitatea din Cluj, de ctre H. Pitariu.
Printre testele obiective de personalitate semnalm la noi n ar: Metoda aprecierii obiective a personalitii, elaborat de Gh. Zapan (1933, 19371938, 1957) i prezentat la Congresul Internaional de Psihotehnic de la Viena (1937). A implicat un demers original de construcie i validare prin
,,rating-method, cunoscut n literatura de specialitate anglo-saxon i folosit n tehnicile de scanare. Prin aceast metodologie, numit nti de Gh.
Zapan ,,Foaie de observaie vocaional (metoda FOV, 1938), apoi ,,Metod de apreciere obiectiv (MAO, 1957) se solicit profesorilor i elevilor,
ca dup efectuarea unei probe sau lucrri, teze pe baza cunoaterii competenelor colegilor, s-i semnaleze pe primii 20% din colectiv. Acetia ar trebui
s fie cei care dup prerea lor au realizat cel mai bine activitatea respectiv ntr-o ordine clar; apoi s enumere pe ultimii 20% care au realizat ntr-o
manier necorespunztoare activitatea dat. La sfrit, fiecare elev se va aprecia i pe sine sau nu, dup situaie printre cei mai buni sau printre cei
mai slabi. Cei medii nu intr n evaluarea nominalizat; n astfel de cazuri, elevul nu va fi n listele de evaluare. Aprecierea de sine are o importan
educativ deosebit, care crete valoarea originalitii testului. Metoda de apreciere obiectiv prezint un mare interes tiinific, mai ales, n privina
manifestrii copilului de a-i cunoate obiectiv semenii i pe sine. Deoarece i profesorii sunt implicai n aceast evaluare, se vor pune n eviden
caracteristicile perfecionrii obiectivizrii evalurilor. Testul MAO a fost elaborat naintea testului sociometric al lui Moreno din 1970 (coreleaz
parial cu acesta), dar i cu tehnica interaprecierii de grup, elaborat de R. F. Bales (apud Ursula chiopu, 2002).

PSIHODIAGNOSTICUL PERSONALITATI NORMALE

1) Chestionarele elaborate de R.B. Cattell

Cattel defineste personalitatea ca pe ceva care ne permite sa facem predictii asupra comportamentului viitor al unei persoane.
Cattell (1957) adopta o perspectiva operationala asupra personalitatii proprie oricarui teoretician care isi prelungeste cercetarile
prin instrumente de psihodiagnostic .
Predictia in conceptia acestui autor este scopul central al studierii personalitatii. Nu putem sa facem predictii acceptabile asupra
unei persoane intr-o situatie data decat in masura in care cunoastem elementele de continuitate si de constanta din structura
personalitatii. Aceste elemente de constanta sunt trasaturile, precum si patternurile acestora care reprezinta constelatii de trasaturi.
Prin urmare, trasaturile sunt unitatile structurale ale personalitatii si reprezinta modalitatile constante ale unei persoane de a
reactiona la situatiile stimul. Trasaturile de personalitate in conceptia lui Cattel pot fi decelate prin analiza factoriala care este un
procedeu statistic de valorificare a unei mase uriase de date obtinute prin efectuarea unor multiple masuratori asupra
personalitatii. Spre deopsebire de Allport, Cattell nu este de acord ca trasaturile ar avea o existenta obiectivata in fiecare individ.
El mai degraba le concepe ca pe niste costructe ipotetice deduse din observarea comportamentului extern. Cercetarile lui Cattell
privind factorii de personalitate se origineaza in cercetarile lui Allport si Odbert asupra vocabularului limbii engleze. Ei au extras
initial aproape 17000 de cuvinte care aveau valoare de descriptori ai diferitelor caracteristici de personalitate. Intr-o prima etapa
Cattell reduce aceasta lista la 171 de termeni dupa ce a eliminat cuvintele sinonime. Rezultatele evaluarii interpretata corelational
au condus la o alta lista mai scurta de 53 de grupuri de termeni. Fiecare subiect al unui lot de cercetare a fost evaluat de 2
cunoscatori pe baza acestui lot de 53 de grupuri. S-a efectuat analiza factoriala a acestei evaluari care s-a finalizat cu o lista de 12
factori. Ei reprezentau, conform conceptiilor lui Cattell, trasaturile primare ale personalitatii. La nivel individual aceste trasaturi
se consteleaza in petternuri specifice datorita pozitiilor diferite ocupate de fiecare subiect pe continuumul bipolar al fiecarei

trasaturi. Sunt mai multe modalitati de clasificare al trasaturilor. Allport le clasifica in trasaturi comune si unice, cele comune
apartin tuturor oamenilor iar cele unice se manifesta cu precadere in domeniul intereselor si atitudinilor specifice fiecarui subiect.
Astfel inteligenta, introversia, tendinta gregara sunt exemple de trasaturi comune. Alta clasificare face distinctie intre trasaturi
abilitati, trasaturi temperamentale si trasaturi dinamice adica motivationale. Cea mai importanta clasificare din punct de vedere
psihodiagnostic imparte trasaturile in: trasaturi sursa si trasaturi de suprafata. Trasasturile de suprafata sunt grupari de
carecteristici ale persoanei care coreleaza intre ele fara insa sa fie determinate de o sursa unica. Ele sunt reprezentate de factori
de ordin secundar pe cand trasaturile sursa sunt factori primari. De asemenea in virtutea acestui fapt trasaturile de suprafata sunt
mai putin predictive deci se manifesta cu o constanta mai redusa in comportament. Trasaturile sursa deriva din analizele factoriale
si sunt elementele de baza ale personalitatii. Ele pot fi constitutionale sau modelate de mediu. Cattell a identificat 16 trasaturi
care stau la baza predictiei comportamentului.
1 Chestionarul 16 P.F. (Sixteen personality Factors)
2 H.S.P.Q. conceput pentru subiectii intre 12-18 ani (High School Personality Questionnaire)
3. C.P.Q. pt. copii intre 8-12 ani (Cattell Personality Questionnaire).
4. E.S.P.Q. pt. copii intre 6-8 ani (Elem. School..)
5. C.A.Q. (Clinical Analysis Questionnaire) compus din 16 trasaturi primare si 12 trasaturi pentru evaluarea anormalitatii.
CHESTIONARUL 16 P.F.
A fost publicat in 1950 si are ca scop masurarea factorilor identificati prin analiza factoriala si anume, 12 factori primari si 4
factori secundari. Factorii primari tintesc asa cum am mai aratat trasaturile sursa. Cattel a propus un ''Index universal'', adica un

sistem de codificare a factorilor bazat la inceput pe litere, apoi pe cifre, pentru a stabili un mod de referire unic in comunitatea
stiintifica, cu privire la factorii investigati. Astfel, fiecare factor are alocat un cod U.I.
Constructia testului
Factorii se refera la urmatoarele aspecte ale personalitatii: inteligenta, temperament si caracter. Chestionarul se administzreaza
individual sau colectiv de la 16 ani in sus. Vocabularul utilizat in constructia itemilor implica un nivel scolar secundar.
Itemii au fost selectati pe baza saturatiei lor in cei 16 factori si sunt formulati fie ca asertiuni referitoare la subiectul evaluat fie
ca opinii sau atitudini generale, fie ca teme de rezolutivitate.
Chestionarul 16PF ste unul dintre cele mai cunoscute chestionare destinate investigarii in zona normalitatii. Este format din 187
de itemi care sunt saturati in trasaturile sursa si sunt construiti fie ca intrebari fie ca afirmatii. Obligatoriu fiecare item este urmat
de trei raspunsuri: a,b,c. Subiectul este antrenat sa aleaga raspunsul care il reprezinta cel mai bine, care este cel mai aproape de
modul sau de a fi, de a gandi, de a actiona. Fiecare varianta de raspuns este cotata, are din start un anumit punctaj de 0 , 1 sau 2
puncte.
De obicei chestionarul are aspectul unei brosuri (caiet). Se obisnuieste ca raspunsurile sa fie date pe pe foi de raspuns pe care
subiectii isi noteaza mai intai datele de recunoastere nume, prenume, varsta etc.
Prima pagina a caietului contine un instructaj in care subiectilor li se precizeaza confidentialitatea rezultatelor, necesitatea de a raspunde cat mai sincer
si de a zabovi cat mai putin in alegerea raspunsurilor. De asemenea li se cere subiectilor sa utilizeze cat mai rar (de cel mult 3 -4 ori raspunsul de
mijloc). Instuctajul se termina cu patru exemple care au rolul de a-i familiariza pe subiecti cu modalitatea corecta de lucru. Subiectii citesc cu atentie
fiecare item si la numarul de ordine corespunzator, pe foaia de raspuns, marcheaza cu o cruce casuta a, b, c dupa cum aleg unul sau altul dintre cele
trei raspunsuri. Chestionarul se administreaza fara timp impus. Exista doua forme paralele ale chestionarului. In a doua forma itemii sunt reformulati

dar tintesc acelasi aspect al comportamentului.

Putem administra fie o forma fie alta sau pe amandoua pentru a efectua comparatii.
Fiecarui factor ii sunt alocati intre 10 si 13 itemi. Cei 16 factori sunt enuntati in cele ce urmeaza:
A. Schizotimie-ciclotimie
B. Inteligenta generala - deficit intelectual sau gandire greoaie.
C. Stabilitate-instabilitate emotionala (forta eului)
E. Supunere-dominare (submisie/ascendenta)
F. Taciturn-expansiv
G. Constiinciozitate-lipsa constiinciozitatii (nepasator, indiferent- forta supraeului)
H. Timiditate-cutezanta, indrazneala (Threctia- Parmia.
I. Maturitate-imaturitate emotionala (Harria-Premsia)
L. Incredere-suspiciune (Alexia-protensia)
M. Practic-imaginativ (Praxernia- Autia
N. Naivitate-clarviziune
O. Incredere-neliniste
Q1 Conservatorism-radicalism

Q2 Dependenta-independenta
Q3 Caracter controlat-necontrolat (capacitatea de integrare, constiinta de sine)
Q4 Relaxat-frustat (tensiunea ergica)
Literele cu care sunt notati factorii reprazinta ordinea lor de extragere prin analiza factoriala.
Descrierea detaliata a continutului factorilor, indispensabila interpretarii protocoalelor la test, se gaseste in M. Minulescu
(Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologica, Ed. Carell Publishing House, Bucuresti, 1996, p.227-240.
Prelucrarea protocolului
Peste foaia de raspuns se aplica o grila cu orificii corespunzatoare raspunsurilor semnificative. Examinatorul insumeaza
punctajele pentru fiecare factor si le raporteaza la un etalon construit pe 11 clase normalizate.
Cotele brute corespunzatoare primului factor se transforma in note standard, aceste note sunt reprezentate pe un profil grafic
marcand cu o cruce punctul corespunzator notei standard obtinute de subiect la fiecare factor.
Pe baza acestui profil se realizeaza interpretarea rezultatelor administrarii chestionarului.
Principii de interpretare
Potrivit modului in care au fost elaborati, factorii sunt independenti deci ofera fiecare o informatie suplimentara.
Se elimina din interpretare factorii care se situeaza in zona de semnificatie psihologica zero, adica in intervalul de note 4, 5, 6,
aceasta reprezentand media.
Un alt pas in interpretarea protocolului unui subiect il reprezinta interpretarea notelor extreme ale factorilor cu cele mai mici

respectiv cele mai mari note standard. Consideram ca acestea sunt trasaturi care, cu o probabilitate mai mare decat celelalte, il
caracterizeza pe subiect in virtutea principiului extremitatii propus de Paunonen si Jackson (1985). Asa cum am vazut in cursul
trecut potrivit acestui principiu cu cat o trasatura este mai extrema, adica se situeaza mai aproape de unul sau altul din cele doua
capete ale continuumului bipolar, cu atat trasatura respectiva este mai predictiva.
Pasul urmator consta in a interpreta in conexiune diversele adjective care descriu factorii, fie prin augumentarea acelora care se
repeta in consonanta, fie prin excluderea acelora care apar prin disonanta (manualul chestionarului contine descrieri ale acestor
dimensiuni realizate pe baza unor adjective).
Cattel precizeaza faptul ca numai prin interpretarea in conexiune a semnificatiile tuturor factorilor se poate realiza o predictie
valida cu privire la o trasatura primara sau alta din cadrul profilului psihologic rezultat. De exemplu, ar trebui ca semnificatia
factorilor O si Q4 sa concorde in cazul unui subiect nevrotic, in sensul ca la ambii factori subictul ar trebui sa se situeze in zona
defavorabila care semnifica o anxietate generala crescuta.
Ultimul pas consta in desprinderea semnificatiei unice a profilui individual prin interpretarea acestuia in lumina informatiilor
provenite din alte surse: alte chestionare, observatie, date biografice, interviu etc.
Cattel funizeaza si o alta modalitate, mai rapida dar si mai grosiera de valorificare si de interpretare a datelor provenite din
administrarea chestionarului 16PF. Este vorba de posibilitatea de a extrage patru factori secundari care echivaleaza cu trasaturile
de suprafata. Acestia sunt: Factorul I - Adaptare vs. anxietate; factorul II - Introversie vs. extraversie; factorul III - Emotivitate
vs. dinamism; Factorul IV - Supunere vs. independenta. Unii dintre cei 16 factori sunt repartizati pe cei patru factori de ordinul
doi. Factorii de ordinul doi se obtin prin insumarea notelor standard, obtinute de subiect la acei factori primari alocati. Inainte de
a fi adunate notele standard se pondreza functie de contributia fiecurui factor primar la factorul secundar respectiv. Aceste

ponderi sunt furnizate de manualul testului.

Pentru seminar (tutorial), privitor la prelucrarea si interpretarea testului studentii vor consulta Minulescu, op. cit., in special, p.
243-244.
CHESTIONARUL CATTELL PENTRU DETERMINAREA NIVELULUI DE
ANXIETATE
Se mai numeste ''Foaie de auto-analiza''. Este un test care desi a fost validat pe cazuri de nevroze si psihoze poate fi utilizat in
selectie si orientare scolara si profesionala pentru a despista subiectii cu un nivel anormal de anxietate.
Cateva consideratii despre anxietate
Anxietatea este un simptom central in psihopatologie iar aprecierea sa ridica probleme serioase. Exista o relatie neliniara intre
anxietate si capacitatea adaptativa a subiectului fata de exigentele mediului. S-a constatat in psihologia muncii ca persoanele cu
un nivel moderat de anxietate sunt mai constiincioase decat cele lipsite de anxietate sau decat cele cu grad inalt de anxietate. Un
nivel de anxietate moderat, combinat cu un nivel peste mediu al capacitatii intelectuale reprezinta un bun temei pentru un
prognostic favorabil in multe tipuri de activitati umane.
Definita drept teama fara obiect, anxietatea se distinge prin trei caracteristici: sentimentul iminentei unui pericol, alerta psihica
generalizata fata de un pericol imaginar, sentimentul de neputinta in fata pericolului real sau imaginat. Anxietatea ca traire
subiectiva este insotita de o serie de semne somatice: dificultati respiratorii si cardiace, contractii, paloare, etc. Se deosebeste de
angoasa al carei tablou simptomatic cuprinde o mai mare intensitate a semnelor somatice. Se deosebeste de nevroza, la ultima
incapacitatea adaptativa si rigiditatea optiunilor fiind mult mai manifeste. De altfel cercetari bazate pe analiza factoriala au

relevat existenta unui factor oblic (a carui corelatie este diferita de zero) in raport cu nevrotismul (UI23) care imbrca o
simptomatologie specifica: tensiune psihica, lipsa increderii in sine, teama de a nu gresi, instabilitate, semne psihosomatice, ca de
ex. tremurul extremitatilor. Acest factor, anxietatea, are indexul universal UI24. Nevrotismul este o trasatura unitara, o trasatura
sursa, pe cand anxietatea este mai degraba efectul sumatoriu al unor factori sursa, ca cei care vor fi enumerati in continuare. Deci
factorul anxietate este secundar si rezulta din combinarea urmatorilor cinci factori primari: Q3-constiinta de sine, C-forta eului,
L- suspiciune, tendinta paranoida, O-culpabilitate si Q4-tensiune ergica.
In conceptia lui Cattell anxietatea implica o stare tensionala interioara, instabilitate, lipsa curajului in fata vietii, precum si o
componenta psihosomatica.
Prezentate in mod succint, continuturile factorilor sursa sunt urmatoarele:
1. Constiinta de sine (Q3), nivelul de integrare al comportamentului in jurul unui sentiment de sine unificator.
2. Forta eului (C) - exprima capacitatea de control imediat si de a exprima tensiunile intr-un mod adaptat si realist. Un eu
ingrijorat si apasat, incarcat este un eu anxios. Pe de alta parte o anxietate ridicata impiedica maturizarea eului si il determina sa
regreseze.
3. Insecuritate sau tendinte paranoide (L). Lipsa de securitate alimenteaza comportamentele compensatoare: idei de grandoare, de
persecutie, subiectul devine procesoman, extrem de orgolios.
4. Inclinatie spre culpabilitate (O) caracteristica centrala este un sentiment de nedeminitate.
5. Tensiunea ergica. Exprima gradul in care anxietatea apare ca o presiune exercitata de pulsiunile nesatisfacute; ea se manifesta
printr-o inclinatie catre emotivitate, incordare, nervozitate.

Descrierea probei
Chestionarul de anxietate este compus din 40 de itemi dintre care primii 20 sunt destinati investigarii formei manifeste (A) iar
ultimii 20 sunt alocati formei voalate, indirecte a anxietatii (B). Testul se prezinta ca un caiet cu patru pagini. Prima pagina
contine instructiuni si exemple de itemi. Celelate doua pagini contin cele doua grupari de itemi. Pe ultima pagina este tiparit un
tabel de interpretare unde se centralizeaza scorurile la test si unde acestea sunt transformate in scoruri stanfdard.
Modul de repartizare a itemilor pe factori in cadrul fiecarei jumatati tine seama de ponderea fiecarui factor primar si este
urmatorul: Q3 - 4 itemi, C - 3 itemi, L - 2 itemi, O - 6 itemi, Q4- 5 itemi.
Administrarea, corectarea si interpretarea testului
Aplicarea testului nu necesita mai mult de 5-10 minute si are loc individual sau colectiv. Examinatorul evita termenul de
anxietate si ii prezinta subiectului testul ca pe o foaie de autoananliza.
Corectarea testului se realizeaza cu aj. grilelor. Notelor brute pentru fiecare factor sursa li se aplica corectii de varsta si sex.
In interpretarea testului se tine seama atat de nota de anxietate globala, atat de aspectul direct sau de cel manifest cat mai ales de
notele standard corectate pe fiecare factor, pentru a decela sursele de anxietate ale subiectului. Astfel o astfel de sursa se poate
origina in pulsiuni refulate (Q4), intr-un eu slab (C) sau intr-o lipsa de securitate sociala (L) etc
CHESTIONARUL DE PERSONALITATE PENTRU NIVEL SECUNDAR (H.S.P.Q.) (HIGH SCHOOL PERSONALITY
QUESTIONNAIRE)

A fost elaborat de catre R. B. Cattell si H.B. Beloff. Se aplica subiectilor intre 12 si 17 ani.
Descrierea probei

Investigheaza 14 factori de personalitate care s-au dovedit experimental a fi independenti Fiecaruia dintre ei ii sunt alocati 10
itemi. Chestionarul are doua forme paralele A si B samanator probei 16PF.
Factorii de personalitate masurati de chestionar sunt urmatorii: A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, O, Q2, Q3, Q4. Studiul corelational al
acestor factori cu cei din 16 PF a relevat suprapunerea continutului lor. De aceea simbolurile alocate sunt cele din Indexul
Universal. Remarcam ca in acest chestionar nu se mai regasesc urmatorii factori prezenti in 16PF: L, M, N, O. De asemenea apar
in plus fata de 16 PF factorii: D (temperament flegmatic, greoi - excitabilitate) si J (coasthenia-zeppia; partcipant-individualist).
Date despre caracteristicile psihometrice ale chestionarului
Manualul testului furnizeaza date privitoare la relatia dintre magnitudinea factorilor si succesul si/sau interesul intr-o serie de
activitati: scolare, sportive. Alte studii se refera la relatia factorilor HSPQ cu adaptarea scolara, cu aptitudinile de conducere sau
cu comportamentul delicvent. Rezulta ca testul HSPQ are bune rezultate in psihodiagnosticul subiectilor adolescenti.
Validitatea conceptuala a probei rezida intr-o serie de studii intreprinse de Cattel si Sealy (1966), Shaie (1966), Bernie (1968), s.a.
care au relevat ca unele aspecte majore ale personalitatii se schimba in cursul adolescentei, pe masura ce sex - rolurile se
diferentiaza, cu o amplitatudine care tine de sex. Astfel in cursul adolescentei creste nivelul de sociabilitate de dominanta si de
adaptare sociala, dar acest progres are loc in intervale diferite si cu o dinamica diferita pentru baieti si fete. Aceste modificari sunt
mentionate de obicei la nivelul fiecarui factor.
Atfel la nivelul factorului A (ciclotimie - schizotimie), s-a constatat ca de la 11-17ani are loc o crestere a sociabilitatii si o
reducere a sentimentului de insingurare. La baietii peste 18 ani are loc o crestere a obiectivitatii si in general a scepticismului.
Fetele inregistreaza in acelasi interval un declin slab catre ciclotimie (mai vorbarete, mai comunicative).

Privitor la factorul B-are loc o crestere stadiala a inteligentei, mai marcanta intre 11-15 ani.
Factorul C (forta eului) nu inregistreaza nici o crestere semnificativa la nici unul dintre cele doua sexe.
Factorul D (flegmatic - excitabil). S-a constatat ca intre 11-17ani are loc o scadere a excitabilitatii si nesigurantei paralel cu o
crestere a identitatii personale.
Factorul E (submisie - ascendenta sau supunere / dominanta). S-a constatat ca la fete dominanta creste intre 11-17 ani, apoi (1823 ani) scade catre submisie . Dimpotriva, la baieti aceasta trasatura sursa creste intre 18-23 de ani.
Factorul F (insusirea de fi expansiv sau non expansiv, taciturn). Creste constant in intervalul 11-17 ani, apoi intre 17-19 ani
urmeaza o faza de platou, dupa care urmeaza o scadere a expansivitatii. Adultii nu mai sunt atat de exuberanti.
Factorul G (forta - slabiciunea supraeului). Nu s-a consatat nici o tendinta.
Factorul H (timiditate - indrazneala). Are loc un usor declin al timidatii odata cu varsta.
Factorul I (realismul - lipsa de realism) inregistreaza o crestere a realismului in preadoloscenta la baieti, iar la fete intre 15-18 ani.
Factorul J (coashenia-zeppia). Are loc o crestere a participarii la grup, mai intensa la fete comparativ cu baietii.
Factorul O (incredere in sine - ingrijorare). Sentimentul culpabil, temator este mai relevant la fete si scade mai semnificativ la
baieti.
Administrarea si interpretarea testului
Chestionarul se administreaza individual sau colectiv sub forma unui caiet impreuna cu o foiae de raspuns. Vocabularul testului
este la nivelul de intelegere de 11 ani, totusi daca subiectii au dificultati de intelegere este recomandabil ca intrebarile sa fie citite.

Pentru a evita ramanerile in urma ale unor copii si pentru a pastra un ritm convenabil de lucru, examinatorul face apeluri reanoite
cu privire la momentul unde ar trebui sa se gaseasca subiectii. Scorurile brute la nvelul fiecarui factor sunt raportate la un etalon
cu 11 clase normalizate. Se considera ca intervalul 3-7 corespunzator sumei dintre medie si plus sau minu abaterea standard egala
cu 1 ar cuprinde varianta normalitatii. Devin semnificative scorurile care depasesc 7 sau sunt mai mici decat trei.
Interpretarea rezultatelor la test implica doua directii care nu ar trebui sa fie disjuncte ci mai degraba complementare: a)
interpretarea bazata pe descrierile factorilor furnizate de manual; b) predictia unui anumit tip de comportament (scolar, sportiv)
pe baza ecuatiilor de predictie. De asemenea, principiile precizate la 16PF sunt si aici valabile.
Redam in anexa 1 dupa Minulescu (1996) descriptia factorilor
CHESTIONARUL C.P.I. (CALIFORNIA PSYCHOLOGICAL INVENTORY)
A fost realizat de directorul Deparatamentului de psihologie de la universitatea Bekeley, Harrison G. Gough in 1965. Proba inaugureaza in optica de
realizare a chestionarelor o directie noua.
El este destinat in mod expres psihodiagnosticarii personlitatii normale. Harrison Gough a avut intentia de construi un instrument destinat normalitatii
psihice pornind de la realitatile fiintei normale, obisnute. C.P.I. difera nu numai de MMPI (Inventarul Minnesota) dar si de chestionarul 16 P.F care, de
asemenea, vizeaza structura personalitatii normale.
Spre deosebire de directia factorialista care pleaca de la un model conceptual al personalitatii pe baza caruia identifica trasaturile, adica factorii de
personalitate, pe cale statistica, H. GAUGH a preferat sa utilizeze acei termeni discriptivi din limbajul natural pe care oameni ii utilizeaza in atribuirile
lor reciproce. El le-a numit concepte populare. Gough nu cauta o anumita tipologie sau o anumita dimensiune psihica la care persoana sa fie
raportata Deci el nu adopta o teorie formala ci se sprijina pe aceste concepte populare care apar in mod curent interrelationarea sociala, care se pot gasi
in toate culturile si toate societatile. Poptrivit acestei pozitii, arata el, termenul dominant a fost utilizat de Plutarh pentru a-l caracteriza pe CEZAR dar
il putem utiliza si noi pentru a descrie comportamentul unei persoane dominante din viata publica contemporana. Pe de alta parte termenul are aceeasi

conotatie oriunde, la noi si in Zanzibar.

Metodei de realizare a chestionarului si chestionarului insusi i s-au adus cateva critici carora Gaugh le-a raspuns cu promtitudine. Iata cateva
dintre ele:
1) Termenii ''populari'' nefiind definiti univoc ( asa cum a facut Cattell) pot fii interpretati diferit de utilizatori in virtutea propriilor lor ideosincrazii.
Gaug raspunde ca inadevar termenii nu sunt atat de precisi, dar utilizarea lor prezinta avantajul ca prin ei se realizeaza dezideratul fundamental al
chestionarului si anume acela de a facilita comunicarera intre psihodiagnostician si subiect. Ei pot comunica astfel intr-un limbaj uzual. Studii
interculturale au arata ca instrumentul este relevant indiferent ca este utilizat in Japonia sau in Romania.
2) Lipsa de independenta a scarilor. Inadevar scarile, adica grupurile de itemi nu sunt prea independente continuturile lor suprapunandu-se partial.
Acest lucru a fost constatat prin anliza corelationala. Scarile C.P.I. coreleaza foarte inalt, totusi Gaug sublinieaza ca din cercetarile facute pe datele
rezultante din aplicarea chestionarului, a rezultat ca totusi chestionarul are o buna validitate de construct deoarece opereaza cu concepte din zona
normalitatii. El este un excelent instrument de investigare a persoanei asa cum este ea, cum simte, cum gandeste in imprejurarile cele mai obisnuite ale
vietii, in primul rand in imprejurarile sociale deoarece persoana traieste in primul rand in contexte sociale.
Primele scari ale chestionarului sunt publicate de Gough in 1948. In 1951 apare prima editie cu 15 scale, iar 1972 apare editia cu 18 scale alcatuita din
462 itemi, prima avand 480. (Despre varianta din 1987 care are 20 scale si 462 itemi gasiti informatii in Horia Pitaru si Monica Albu, Inventarul
psihologic California prezentare si rezultate experimentale, Revista de psih. nr. 3-1993. Este vorba de modelul cuboid de interpretare a chestionarului
unde se opereaza cu trei vectori).
Varianta 1972 este cea mai cunoscuta si mai usor de administrat. Cele 18 dimensiuni de personalitate sunt grupate in 4 categorii mari:
Prima categorie include primele 6 dimensiuni (scale) care releveaza impreuna ceea ce se numeste competenta interpersonala, adica potentialul de
afirmare al persoanei in context social si care angajeaza siguranta de sine, imaginea de sine, adecvarea interpersonala etc. Desi se foloseste termenul de
factor, acesta trebuie pus intre ghilimele deoarece nu toate aceste trasaturi sunt obtinute prin analiza factoriala, marea majoritate fiind construite pe
baze rationale (metoda rationala intuitiva). Primii sase factori sunt: dominata-Do, capacitate ade statut-Cs, sociabilitate-Sy, prezenta sociala-Sp,

acceptarea de sine-Sa, starea (sentimentul) de comfort sau de bine-Wb,

A doua categorie in care sunt grupate urmatoarele sase scari indica optiunile valorice si maturitatea, respectiv nivelul de integrare in sistemul valorilor
adica in ce masura aceste reguli care functioneaza la nivelul societatii sunt interiorizate ca fiind ale noastre. Scarile incluse sunt: responsabilitatea-Re,
socializarea So, autocontrolul-Sc, toleranta-To, tendinta de a face impresie buna Gi, alinierea, conformarea la modelul comun de comportare al
celorlalti oameni,comunalitatea- Cm.
A treia categorie cuprinde urmatoarele trei scale in care potentialul de realizare personala si de focalizare pe valorile intelectuale se exprima cu o
anumita pregnananta: realizarea prin conformism Ac, realizarea prin independenta-Ai, eficienta intelectuala (eficacitate)-Ie.
A patra grupa are in componenta scale care evaluaeza: stilul personal si anume inclinatia sau intuitia psihologica Py, flexibilitatea Px, feminitatea Fe (aceasta scara este pentru feminitate /masculinitate).
Administrare
Mod de aplicare: chestionarul se compune din 462 itemi. Poate fi administrat in colectiv sau individual, persoanele trebuie sa aiba un nivel de
instruire general, sa inteleaga sensul intrebarilor. Modalitatea de raspuns este de a face o cruce pe o foaie de raspuns la adevarat sau fals in casutele A-F
dupa cum unul sau altul dintre raspunsuri este acela care se potriveste subiectului. Subiectii, printr-un instructaj prealabil care ocupa prima pagina a
chestionarului, sunt atentionati sa raspunda cat mai sincer alegand primul raspuns care le vine in minte, nezabovind prea mult in alegerea raspunsului si
nelasand itemi fara raspuns .Prelucrarea foii de raspuns se face fie cu ajutarul calculatorului. Se citeste foaia cu aj scanner-ului, o duce intr-un
interpretator si fiecarei scale ii este alocata o cota bruta care reprezinta totalizarea punctelor corespunzatoare raspunsurilor semnificative intrunite de
subiect. Raspunsurile la unii itemi sunt semnificative daca au valoarea ''Nu'' iar la altele valoarea ''Da''. Varianta clasica este de a utiliza grile de
corectie ca si la 16P.F. Cotele brute sunt transformate in note standard, de obicei in note T care au media egala cu 50 si abaterea standard egala cu 10.
Prin unirea nivelurilor intrunite de subiect la fiecare scala se obtine un profil grafic pe baza caruia se face interpretarea.
Principii de interpretare
Persoane antrenate si calificate in C.P.I., interpreteaza profilurile pe baza unor ipoteze care sunt controlate parcurgand o serie de etape care conduc

catre o perspectiva structurala asupra subiectului. Intrepretarea unei sacle se efectueaza numai prin intercorelatie cu profilul in ansamblu si cu alte
scale. Etapele interpretarii sunt urmatoarele:
a) Validarea protocolului. Se procedeaza mai intai la o validare simpla controland daca subiectii au raspuns la toate intrebarile, alegand pentru fiecare
una dintre variantele de raspuns. Interpretarea unui protocol incomplet are o scazuta validitate. Se controleaza de asemenea daca exista o predominanta
a raspunsurilor ''Da'' sau ''Nu'' care ar reliefa un anumit montaj al subiectului, care de asemenea ar invalida protocolul.
Urmeaza apoi o validare prin scale specializate: Wb,Gi,Cm. De ex. daca un protocol intruneste la factorul Gi un scor sub 20 il vom interpreta cu
multa prudenta. La scara Wb tendinta de falsificare se pune in evidenta daca se obtine un scor sub 29. In acest caz protocolul trebuie interpretat cu
multa prudenta. In general sunt doua modalitati de falsificare: exagerarea dificultatilor sau negarea lor. Tendinta de a falsifica inconstient raspunsurile
mai poate fi evidentiata de scorurile mici la: Sc (self control), To (toleranta), Ai (realizare prin independenta) si Fx (flexibilitate). Scorurile mari la toate
scalele dar in special la Gi arata ca falsificarea raspunsurilor a urmarit punerea intr-o lumina favorabila a subiectului.
b) Analiza scorurilor globala a scorurilor T pentru fiecare scala. Prima impresie in interpretarea profilului ne-o da modul in care scorurile sibiectului se
situaza deasupra / dedesuptul liniei medii reprezentata de T=50. Daca toate scarile se situeaza peste T=50 atunci putem emite ipoteza ca avem o
persoana (personalitate) pozitiva care se adapteaza la exigentele mediului sau de viata. In acest stadiu al interpretarii se tine cont de scorurile extreme,
foarte mari si foarte mici.
c) Se pleaca de la gruparea scalelor pe cei patru factori mentionati, prilej cu care vedem in ce masura o grupa este mai dezvoltata decat cealalta si cat
de sus, fata de medie, se situeaza factorii respectivi. De exemplu daca la factorul I cu scalele de la Do la Wb, inclusiv, notele standard sunt superiuoare
mediei putem emite ipoteza ca subiectul este extrovert, cu motivatie si disponibilitati de afirmare. Pentru cazul cand notele sunt scazute, in special la
Sp si Sy presupunem o orientare introvertita.
O serie de studii factoriale au relevat posibilitatea interpretarii pe baza gruparii scalelor dupa alti factori decat cei amintiti:
I. Factorul sanatate mentala, adaptare si conformism social cuprinde scalele: Wb, Re, So, To, Gi, Ac.
II. Factorul eficacitatea interpersonala: Do, Cs, Sy, Sp, Sa.

III. Independenta in gandire si actiune (opusa conformismului si rigiditatii): Ai, Fx, To, Py.
Trebuie sa se tina cont in interpretare de relatia curbilineara intre nivelul unor scale si comportament in virtutea careia notele standard situate desupra
mediei au o semnificatie la fel de negativa ca si cele situate dedesubtul mediei.
d) Analiza de pattern tine cont in interpretarea unei scale de relatia acesteia cu un alt grup de scale. Semnificatia unei tendinte se precizeaza prin aportul
de semnificatie al altor scale. Astfel Do se interpreteaza in raport cu Gi si Sy, So in raport cu Sc, Rs in relatie cu Cs, etc.
Se procedeaza la analiza adjectivelor care sunt atasate celor doua niveluri (mare- mic) ale fiecarei scale extreme, procedeu prin care se obtine o prima
descriere apersoanei.
Un alt pas in interpretare este apelul la ecuatiile de regresie realizate pe anumite ocupatii sau categorii de persoane. Numeroase studii corelationale
efectuate cu CPI au aratat ca anumite scale au o valoare predictiva pentru diverse comportamente :academic, delicvent, profesional. Daca un subiect
este delicvent, pentru a face diagnosticul personalitatii sale, dupa ce am parcurs pasii enumerati, apelam la ecuatia de regresie pentru a controla in ce
masura cele cateva scari care intra in ecuatia de regresie sunt predictibile pentru comportamentul deviant ulterior. Iata o serie de ecuatii de regresie
construite de Gough (1964):
Reusita scolara pentru baieti = 24.737 + .45 Cs - .344 Sp + .373 So - .31 Gi + .175 Ac.
Reusita scolara pentru fete = 20.116 + .317 Re + .192So - .30Gi + .227Sc + .28 Ai + .24Ie.
Evident ca aceste ecuatii predictive fiind construite pe esantioane normative straine au o validitate limitata pentru populatia romaneasca.
CHESTIONARUL E.P.I (H.J. EYSENCK)
Eysenck are o originala conceptie despre personalitate, fundamentata pe un foarte mare numar de cercetari ce se intind pe mai bine de o jumatate
de secol. El a consacrat toate eforturile sale pentru a descifra bazele biologice ale personalitatii. Personalitatea ca si inteligenta, in conceptia sa, au o
situatie comuna, sunt configurate printr-un dat genetic care reprezinta aspectul lor genotipic, aspect care doar in limite foarte restrinse poate fi
modificat de conditiile fenotipice, adica prin ansamblul factorilor sociali, educationali care determina istoria individuala.

Exista tendinta, in ultima vreme, in rindul unor cercetatorilor americani, de a continua aceste cercetari, in laborator, pentru a identifica anumiti
cromozomi responsabili de anumite trasaturi tipologice. Exista insa si cealalta persepectiva, care accentueaza rolul social al educatiei si al invatarii,in
dezvoltarea personalitatii.
Eysenck este autorul unu model tridimensional al personalitatii ce cuprinde:
1. extraversia / introversia
2. nevroticismul
3. psihotismul (personalitatea psihotica). La aceasta a treia dimensiune ajunge in 1975, pina atunci operind doar cu primele doua.
Cercetarile lui experimentale au urmarit sa descifreze bazele fiziologice ale acestor dimensiuni fundamentale. Dupa Eysenck personalitatea este suma
totala a modelelor comportamentale prezente sau potentiale asa cum sunt ele determinate de mediu si ereditate, precum sI interactiunea functionala a
patru mari modele comportamentale:
-cognitiv se refera in special la inteligenta,
-conativ se refera la caracter,
-afectiv se refera la temperament,
-constitutia somatica
Pe de alta parte, personalitatea este, pentru Eysenck, rezultatul intercatiuni dinamice a 4 nivele:
1-nivelul bazal al actelor mentale care apar singular
2-nivelul deprinderilor sau al actelor mentale habituale
3-trasaturile care reprezinta corelatii intre actele mentale habituale
4-tipul de personalitate care rezulta din corelarea trasaturilor de la punctul trei; trasaturi care se consteleaza in sindroame de trasaturi.

Cele 4 nivele corespund unor patru tipuri de factori care au rezultat din analiza factoriala:
1. factorul de eroare

corespunde nivelului 1

2. factori specifici

corespunde nivelului 2

3. factori de grup

corespunde nivelului 3

4. factori generali, primari - primii care se extrag prin analiza factoriala.

In conceptia lui Eysenck factorii primari sunt niste trasaturi continue unde persoanele se situeaza intr-un capat sau altul al acestui continuum. El crede
in analiza factoriala, considerand ca cel putin in aceasta etapa este singura metoda care poate conduce la determinarea anumitor invarianti si trasaturi
constante ale firii pe baza carora personalitatea sa poata fi explicata in mod pertinent.
Eysenck completeaza ca explorarea personalitatii nu se rezuma doar la aplicarea analizei factoriale ci aceste date trebuie sa fie completate cu informatii
din alte surse: evaluari, autoevaluari, informatii anamnestice si nu in ultimul rind cu rezultatul unor cercetari experimentale. Deci, deseori cand
descriem tabloul unuia sau altuia dintre acesti factori, se ataseaza drept trasaturi sau caracteristici ale personalitatii respective: modul cum indeplineste
anumite sarcini, cum raspunde, timpul de reactie, desenul in oglinda etc.
In Biological bases of personality (1967) Eysenck semnalizeaza importanta bazei biologice a personalitatii si a aportului limitat al influentelor
mediului care reusesc doar usoare schimbari, un fel de poleiala asupra personalitatii deoarece cind situatiile de criza impun manifestarea fortata, acest
invelis dispare si personalitatea se manifesta in toata ''goliciunea'' ei genotipica (acest lucru se intimpla mai ales cind personalitatea se indreapta spre
patologie).
Eysenck leaga tipurile psihologice de nivelurile de activare ale diverselor parti ale creierului. Astfel, rezulta o serie de date cu carater
experimental:
- introversia / extraversia ar fi influentata de sistemul reticulat activator ascendent
- nervrotismul este influentat de un grad mai mare de activare al sistemului limbic

- psihoticismul este bazat pe sistemul hormonal, androgin, pe glandele endocrine, care determina caracterul masculin.
Cauzalitatea genetica a personalitatii se manifesta prin carateristicile fiziologice, hormonale si neurologice. Ereditatea se manifesta ca predispozitie a
organismului de a raspunde intr-un anumit fel la stimulii mediului. Comportamentul observabil este ceea ce inregistram fie cu chestionare, fie prin
observatie directa ceea ce reprezinta mai degraba o sinteza a diferentelor constitutionale in interactiune cu mediul.

Descrierea celor 3 superfactori ai personalitatii:

1. Extraversia / introversia - semnifica capacitatea de afirmare, sociabilitatea, energiea, dominanta. Aceste descrieri sunt manifestarile fenotipice, deci
nu genotipice, ale personalitatii. Personalitatii de tip extravert ii este proprie tendinta de a dezvolta simptomele isteriei de conversie, tendinte
ipohondrice. Ea are un trecut profesional defavorabil (schimbarea frecventa a locului de munca, a institutiei, absenteism etc), manifesta o mai mare
probabilitate de accidentare, are dureri, neplaceri fizice. Din punct de vedere constitutional dimensiunea orizontala prevaleaza in raport cu cea
verticala, aceasta persoana este mai degraba picnica. Nivelul de performanta generala este scazut dar aceasta persoana are tendinta de a se supraevalua,
de a-si supraevalua rezultatele.
Eysenck incearca sa faca o conexiune intre tipologia sa si cea freudiana subliniind ca extravertitul pare sa aiba o predominanta a Id-ului
(corespondentul inconstientului).
Introvertitul pare sa aiba o dominanta a Superego-ului, cealalta extrema a unui acelasi continuum. El trateaza aceste 2 concepte ca fiind capatele
extreme ale aceleiasi dimensiuni. Introvertitul are ca intentie fenotipica predispozitia la anxietate, la depresie, preocupari obsesionale si este apatic. Are
sentimente de inferioritate, tulburari de somn si in general o capacitate de afirmare redusa. Constitutional predomina dezvoltarea pe verticala in
detrimentul celei pe orizontala, el este mai degraba un leptosom. Are o inteligenta buna, este persistent si limpede in gindire, cu un nivel de aspiratie
inalt dar, in genera,l se subestimeaza.
2. Nevrotismul = instabilitate emotionala. Se caracterizeaza prin anxietate depresie, autoapreciere deficitara, timiditate, reactii emotionale puternice,
capacitate de adaptare slaba si aceasta capacitate de adaptare slaba este determinata de predispozitia de a avea reactii rationale, adica necumpanite sau

rigiditate in comportament.
Combinarea cu dimensiunea introversiune/extraversiune furnizeaza informatii utile, atunci cind vom dori sa interpretam mai nuantat rezistenta la
chestionar:
- instabilul extravertit. In aceasta instabilitate combinata cu extraversiune subiectul se caracterizeaza prin neliniste, sensibilitate, excitabilitate,
agresivitate
- instabilul introvertit are reactii emotionale lente si slabe, are capacitate de a-si reveni rapid dupa anumite emotii. Nevroticul este considerat de
Eysenck o persoana cu inteligenta sub medie si tot sub medie se situeaza din punct de vedere al continutului emotional al acuitatii senzoriale si al
capacitatii de a se afirma. Nu este un tip cu inteligenta scazuta ci mai degraba cu randament scazut, datorat dificultatilor sale de a se concentra,
deoarece este instabil emotional, ii este foarte greu sa se concentreze un timp indelungat asupra unei probleme, este sugestibil, lipsit de persistenta, lent
in actiune si gindire, nesociabil. In general tinde sa reprime faptele neplacute, deci in loc sa incerce sa le caute rezolvarea el mai degraba le sterge din
amintire, le refuleaza.
3. Psihoticismul este cea mai complexa dimensiune si se caraterizeaza prin agresivitate, egocentrism, comportament antisocial, lipsa de empatie,
impulsivitate, uneori chiar cruzime, solitudine, preferinta pentru lucruri ciudate, neobisnuite.
Unele studii intreprinse de Eysenck si colab au arata ca desi aceasta terminologie utilizeaza concepte patologice poate foarte bine sa descrie variatia
comportamentului uman intre limitele normalitatii.
Chestionarul lui Eysenck a dus la elaborarea mai multor chestionare care operationalizeaza conceptia sa despre personalitate:
- in 1952 elaboreaza MMQ chestionar ce contine o scara pentru nevrotism cu 40 de itemi.
- in 1959 realizeaza MPI - chestionar ce contine scale pentru nevrotism si extraversie / introversie.
Interpretarea scalelor trebuie sa paseasca dincolo de statistica, conectind aceste dimensiuni, factori la conceptele teoretice, fapt ce ar echivala cu
fundamentarea interpretarii pe validitatea de continut dar si apelindu-se la datele de laborator. este esential sa treac de la fenotip la nivelul
constitutional temperamental, adica la genotip deoarece la Eysenck ce are valoarea explicativa cea mai mare in domeniul personalitatii este baza

biologica.
- in 1964 elaboreaza EPI - instrument de contine o scala de minciuna (L) cu 9 itemi. El are 2 forme A si B, fiecare cu 57 de itemi. Itemii au fost
formulati special,intr-o terminologie accesibila pentru a face chestionarul administrabil, aplicabil unor subiecti cu nivel de instructie mai scazut.
Este o miscare a investigatiei de la ceea ce subiectul afirma in chestionar, si care este comportamentul sau observabil, catre aspectele, factorii rezultati
din analiza factoriala si de la ei catre bazele biologice ale personalitatii. Explicatia merge in sens invers, bazele biologice ale personalitati sunt cele cu
valoarea explicativa cea mai mare, care explica factorii si variabilitatea comportamentului uman.
Chestionarul E.P.I se administreaza individual sau in grup. Este format din trei pagini. Pe prima sunt tiparite instructiunile de administrare, pe celelate
doua, itemii chestionarului. Corectarea se realizeaza pe baza de grile. Scorurile brute devin semnificative prin raportarea lor la tabele de norme, de
obicei formate din trei clase normalizate: pragul inferior, superior sI media.
Chestionarul va fi studiat amanuntit sI aplicat la seminar, respectiv in cadrul tutorialului.

Inventarul de temperament Guilford-Zimmerman

Pornind de la metoda interviului clinic si anamnestic Guilford construieste incepand cu 1950 o serie de chestionare fie singur sau
impreuna cu alti autori. Chestionarul reprezinta rezultatul unor cercetari atat in domeniul personalitatii, la care ne-am referit
succint intr-un curs anterior, cat si in domeniul statistic privind intercorelatiile itemilor mai multor tipuri de chestionare. In urma
acestor cercetari Guilford identifica 13 factori:

-factorul S-introversie sociala

-factorul T-introversie cognitiva
-factorul D-depresie, tendinta cicloida

-factorul R-rathimie, autocontrol, cenzura ,retinere.

-factorul G-activism general
-factorul A-ascendenta-submisie
-factorul M-masculinitate,feminitate
-factorul I-inferioritate
-factorul N-nervozitate
factorul O-obiectivitate
-factorul CO-cooperare
-factorul AG-agreabilitate
Unul din inventarele de personalitate este cunoscut cu initialele STDCR care acopera primii 5 factori enumerati, factori pusi in
evidenta prin analiza factoriala care a fost aplicata pe unele rezultate obtinute la un chestionar de introversie-extroversie. Un alt
chestionar este GAMIN. El masoara 5 factori. Ultimii 3 fac obiectul GMPI. In 1949 Guilford publica instrumentul in discutie
care include 10 trasaturi majore ale personalitatii, 9 dintre ele identice cu unele din cele 13 deja enumerate. Pentru unele dintre
ele s-a schimbat denumirea din considerenate de simplitate si claritate.
Descrierea chestionarului
Cuprinde 300 de itemi tipariti in forma unui caiet. In preambul se explica subiectilor modalitatea de lucru si li se solicita
colaborarea si sinceritatea. Chestionarul este insotit de o foaie de raspuns pe care, la numerele de ordine corespunzatoare itemilor,

sunt tiparite cele trei modalitati de raspuns: Da, ?, Nu.

Pe verso este configurat profilul in note T, separat pentru barbati sI femei, avand pe verticala notele T cu scorurile brute
echivalente iar pe abcisa cei 10 factori. In dreptul fiecarui factor pe verticala sunt trecute notele brute corespunzatoare notelor T.
Prin corectarea chestionarului cu doua file, fiecare factor este reprezentat de un punctaj brut. Examinatorul incercuieste punctajul
brut pentru fiecare factor pe foaia de profil situat in dreptul notei T corespunzatoare iar prin unirea acestor cerculete se obtine
profilul subiectului.
Factorii chestionarului Guilford-Zimmerman sunt:
G-activitate generala , 30 de itemi .

Notelor mari T corespund: -placerea pentru viteza, graba, vitalitate, insusirea de fi plin de viata, productivitate, eficienta.
Notelor mici T le corespund urmatoarele insusiri:
-lentoare
-tendinta de a cumpani mult
-tendinta fatigabila, de a obosi usor , deci ineficienta
R-rathimie , autocontrolul , cenzura , retinerea.

Note mari T semnifica:

-seriozitate
-deliberare , tendinta de a cumpani mult.

-perseverenta
Notele mici semnifica:
-indiferenta
-impulsivitate
-excitabilitate
A- ascendenta.

Note mari semnifica:

-autoaparare (tendinta de a nu-si recunoaste vina nici atunci cand gresesc , de a fi mereu in expectativa si a nu admite nici un
prejudiciu al propriului eu)
-tendinta de a conduce, de a domina.
-capacitatea de a vorbi in public , de a nu se pierde , de a nu ezita.
-stapanire de sine
Note mici inseamna:
-supusi
-docili
-ezitanti

-tendinta de a evita cu multa precautie sa vorbeasca in public , sa-si asume conducerea.

S-sociabilitatea.

Notele mari semnifica:

-capacitate de a lega usor prietenii
-nevoia de contact social
Notele mici:
-sunt proprii subiectilor care au putini prieteni
-sunt timizi
-manifesta introversie sociala. (De aceea in prima clasificare, cea cu 13 factori, acest factor se regaseste si sub denumirea de
introversie sociala).
E- echilibru, stabilitate emotionala.

Note mari:
-subiecti egali in dispozitie
-optimisti
-calmi.
Note mici semnifica:

-subiectii au fluctuatii in dispozitii, cand veseli cand tristi

-sar de la o extrema la alta
-mai degraba pesimisti, balanta inclinand in aceasta directie
-au cateodata stari de exaltare , reverie
-excitabilitate adica tendinta de a se lasa usor antrenati de evenimente
-susceptibilitate
-sentimente de vinovatie
-neliniste
-singuratate
-proasta sanatate.
O- obiectivitate .

Note mari
- subiecti de tip piele tabacita.
-se lasa greu atinsi
-au capacitatea sa judece clar, obiectiv, actiunile

oamenilor.

Notele mici - specifice hipersensibililor (Hipersensibilii apreciaza injsust relatiile lor, au tendinta de a exagera semnificatia

evenimentelor, nu sunt obiectivi in aprecierile .Hiposensibilii -tin foarte mult la ironii, glume grosolane)
-centrati pe ei insisi, suspiciosi
-ghinionisti
-totul li se intampla numai lor.
-tendinta de victimizare -semn al imaturitatii emotionale; persoanele care vor sa atraga atentia, sa castige simpatia, mila
celorlalti. Poate sa fie specifica tipului histrionic.
-slabiciune interioara, ei sunt ca niste clopote din acelea mari care rezoneaza la cea mai mica atingere a evenimentelor, sunt mai
degraba firi hipersensibile.
F- prietenie

Notele mari :
-toleranta la actiuni ostile , pina la acceptare
-respectul pentru ceilalti.
Notele mici :
-proprii artagosilor, beligerantilor, persoanelor ostile, cu resentimente, cu dorinta de a domina

-manifesta dispret fata de altii.

T- gandire, reflexivitate.

Notele mari :

-specifice persoanelor cu bun simt al observatie

-se observa pe sine si pe altii
-au echilibru mental
Notele mici :
-persoanelor care au gandirea ancorata in concret
-se descumpanesc usor si nu au obisnuinta de a reflecta indelung asupra faptelor.
P-relatii personale

Notele mari :
-proprii persoanelor care tolereaza oamenii
-au incredere in institutii sociale
-nu barfesc.
Notele mici :
-persoanelor care vaneaza greselile
-care critica institutile
-sunt suspicioase
-manifesta un nivel scazut.

M-masculinitate/feminitate
Note mari:
-persoane care manifesta interes pentru activitati masculine
-nu de dezgusta usor
-sunt aspre
-manifesta o doza de duritate
-isi pot controla si retine expresia emotiilor
-manifesta dezinteres pentru imbracaminte si o lipsa de stil.

Note mici:
-au interes si preocupari pentru activitati feminine
-se dezgusta usor
-tematoare
-romantice
-isi exprima emotiile fie prin mimica (persoane cu tendinta histeroida)
-tendinta de a atrage atentia
-tendinta de a-si exprima printr-o mimica vie sentimentele
-tendinta de a falsifica realitatea (uneori intr-o stare semiconstienta, nu neaparat constienta, dintr-un viu interes de a face

realitatea sa semene cu propriile dorinte, asa face copilul).

-maturitate sociala.
-exprimarea emotiilor se face datorita unei propensiuni
-nevoia de a comunica si altora ceea ce simt
Interpretarea protocolului
Mai intai se valideaza protocolul. Daca pentru un factor subiectul a incercuit mi mult de trei '' ? '', atunci interpretarea scarii
respective trebuie efectuata cu prudenta. In instructiuni este absolut necesar sa se specifice subiectilor ca nu trebuie abuzat de
semnele de intrebare, adica pe tot parcursul chestionarului , 2-3 cel mult.
In urma corectarii cu cele doua grile a foii de raspuns, fiecare factor va avea alocat un punctaj. Punctajul respectiv se transforma
in foaia de raspuns in note T. Se unesc punctele corespunzatoare notelor T intrunite de fiecare factor si se obtine profilul S.
Unul din principiile fundamentale in interpretarea profilului chestionarului Guilford-Zimmerman este acela ca factorii nu se
interpreteaza separat ci in intercorelatie.
Prin aceasta strategie examinatorul are posibilitatea sa desprinda semnificatii mult mai specifice comportamentului persoanei
examinate.
Exemplu: Nota ridicata la factorul G va augumenta toate celelalte semnificatii pozitive ale celorlalti factori. Daca persoana are
un mare nivel al activitatii generale, atunci, cu privire la un scor ridicat al ascendentei, semnificatia dominarii va fi cu atat mai
puternica. La fel valoarea de obiectivitate care semnifica posibilitatea de a aprecia faptele va fi mai bine potentata de o nota
ridicata la G.

O nota ridicata la G daca se asociaza cu o nota scazuta de agreabilitate conduce spre imaginea unui stil dur, autoritar, dupa cum
daca un grad ridicat de stabilitate emotionala e asociat unei activitati scazute G conduce la ipoteza unui om comod, lenes.
Al doilea principiu este ca, notele T ridicate nu semnifica intotdeauna comportamente pozitive dupa cum notele mici nu
semnifica comportamente negative. O serie de studii au aratat ca pentru persoanele de conducere anumiti factori sa nu fie situati
nici prea mult in partea de sus iar altii nici prea mult in partea de jos.
In principiu este de presupus ca persoanele din conducere trebuie sa manifeste asa cum ne-am astepta o prea mare deschidere si
bunavointa ci dimpotriva nivelul lui P trebuie sa fie mai scazut.
Se pot obtine astfel de profile, adica anumite marje optime privind fiecare factor pentru diferite profesiuni.
Principala acuza adusa chestionarului este faptul ca subiectul poate intui raspunsul favorabil deci are itemii vizibili. Chestionarul este utilizat in
selectia profesionala , consiliere profesionala , selectia managerilor.

Anexa 1
Descriptia celor 16 factori majori (informatie preluata din M. Minulescu, 1996)
FACTORUL A - Schizotimie - ciclotimie
Notele standard joase (de la 0 la 3) caracterizeaza un comportament prin aspectele: schizotimie, orgoliu, spirit critic, opozanta, raceala si indiferenta,
suspiciune, rigiditate. Polul opus, incepand de la cota standard 7 spre 10, indica un comportament caracterizat prin ciclotimie; individul este bun,
amabil, prietenos, serviabil, cu interes pentru ceilalti, bland, increzator, adaptabil si cald. Datele de cercetare indica, pornind de la dihotomia clinica
intre psihozele schizoide si dezordinea ciclica maniaco-depresiva, o dimensiune definita quasisimilar si in zona de normalitate psihica, intre raceala
afectiva si caldura afectiva Caracteristice ciclotimicului, sunt usurinta cu care traieste, se emotioneaza, interesul marcat pentru semeni si fiinte in

general care nu rareori se exprima si in alegerea unei profesii care inseamna contacte interumane si o tendinta de a se conforma convenientelor sociale.
Un grup format din persoane de tip ciclotimic este activ, mai putin axat pe critica, cu indivizi mai generosi in raporturile interpersonale. Persoanele de
la polul opus sunt mai putin conciliante, prefera lucrurile, cuvintele, viata solitara; sunt introspectivi, apar seriosi, prefera o camaraderie intelectuala.
In acelasi timp, sunt mai profunzi in aprecierea altora, mai siguri intr-o activitate care cere precizie, uneori mai inventivi, mai atenti in a-si respecta
promisiunile si obigatiile ce le revin.
FACTORUL B - Inteligenta
Scala masoara masoara nivelul mental dar altfel decat testele obisnuite cu care de altfel nu are corelatii semnificative.
Cotele standard scazute indica o sbaba abilitate mentala care atrage dupa sine si a moralitate inferioara, tendinta de a abandona cu usurinta, lipsa de
interes pentru subiecte intelectuale, lipsa de cultura in general. Polul opus, de la 7 la 10, in crestere, indica inteligenta vie, constiinciozitate si
perseverenta in rezolvarea problemelor, tendinta de a fi cultivat si de a gandi in plan abstract, logic. O nota ridicata la factorul B este incompatibila cu
deterioarea umana.
FACTORUL C Forta eului. Tendinta la manifestari nevrotice in general
Instabilitate - stabilitate emotionala. Notele mici sugereaza caracteristici ale unui eu slab: emotivitate, imaturitate afectiv, instabilitate; individul
reactioneaza la frustratie intr-o maniera emotionala, este inconstant in atitudini si interese, este excitabil si hiperreactiv, fuge de responsabilitati,
abandoneaz usor, este nelinistit, implicat in conflicte, agitat, visator; poate fi implicat in accidente. La poiul opus apar caracteristicile unui eu
puternic, matur, calm. Individul este stabil, constant in interese, calm chiar flegmatic sau palcid; realist, se adapteaza faptelor, nu se manifesta usor
oboseala nervoasa, nu se amestec in conflicte.
Forta eului definita ca si grad de realizare a integrarii dinamice si a controlului emotional nu este pentru Cattell, o problema care sa tina preponderent
de formare si mediu. Tendintele constitutionale fac ca formarea controlului emotional s fie mai dificila pentru unele persoane. Diagnoza diferentiala a
felului de a trai frustrarea de exemplu, trebuie sa se raporteze la acest aspect constitutional.
Persoana cu note slabe ala acest factor tinde sa fie cu usurinta contrariat de lucruri si oomeni, traind un sentiment de insatisfactie in familie, scoala

sau profesie si are dificultati in pastrarea calmului, si in a se bucura; se descurajeaza usor. In acest sens, la ocest pol apar mai dese reactiile nevrotice
generalizate sub forma unor tulburari psihosomatice (tulburari digestive, de somn) sau temeri irationale si comportamente obsesive. Pe de alta parte, in
multe cazuri de tulburari de personalitate si de nevroze se intalnesc cote scazute ale factorului C.
FACTORUL E Supunere - dominanta
Notele mici sunt specifice caracterului supus, bland indicand dependenta dar si o naturalete si o bunvointa caracteristice, o persoana conformista si
usor de dominat. PoIuI opus, indica un comportament agresiv, combativ, incapatanat, sigur de sine, afirmativ, sever, chiar dur sau ostil, auster cu o
gravitate afectata. Nonconformist, dar dornic s capteze atenta. Datele empirice indica faptul ca aceasta dimensiune comporta o relativa diferentiere in
functie de sex: la femei se manifesta printr-o nuanta mai marcata de ipohondrie, prin tendinta de a atrage atentia dar si de echilibru social, care difera
de comportamentullul orientat mai agresiv la barbati. La ambele sexe insa este specific faptul ca o dominanta puternica poate conduce la acel tip de
vointa obstinata si chiar spre un comportament antisocial, rebel.
Unele date de cercetare indica faptul ca dominanta tinde sa coreleze cu statutul social, fund mai ridicata la liderii recunoscuti. Astfel de persoane se
simt libere sa participe, se angajeaza fara eforturi sau ezitari in problemele de grup, critica deschis imperfectiuniIe.
Notebe ridicate se asociaz de asemenea cu comportamentele detip delictual din perioada adolescentei. Noteie scazute se intalnesc adesea Ia nevrotici.
FACTORUL F - Expansivitate - nonexponsivitate
Factorul F este un constituient important ci extraversiei introversiei, cc factor secundar.
PoiuI nonexpansiv indica un comportament moderat, prudent, taciturn, introspectiv cu tendinta spre deprimare si reverie. Subiectul cu note mici
se prezinta in general necomunicativ, multumit de sine, legat de vabori personale, lent, reflectant. Polul opus, al expansivitatii, indica un
comportament impulsiv, entuziast, vesel, direct, plin de viata, guraliv, expresiv, legat de grup, spontan in reactii.
Nonexpansivii sunt in general crescuti dupa name mai severe, tind spre un plus de moderatie, apar vistori, isi rod unghiile.
Expansivitatea coreleaza cu preferinta pentru aglomerari urbane dar si cu pozitia in famibie: Cel mai in varsta tinde spre nonexpansivitate, cel
moi tanar spre a fi si cel mai expansiv. Dup perioada adolescentei, expansivitatea prezinta o descrestere, cu un declin mai marcat pentru perioada

intre 17 si 35 ani. De asemenea, sunt date care indica faptul ca nonexpansivitatea este asociata cu cresterea nivelului de anxietate.
FACTORUL G Suproeu slab - forta supraeului.
Exista doar o asemanare superficiala cu factarul C pentru ca factorul G este legat in principal de energie si perseverenta.
Notele mici indica un supraeu slab, caracteristizat prin lipsa de toleranta la frustrare. Este un individ schimbator, influentabil, cu a emotivitate
generalizata, oboseala nervoasa, iticonstant si nesigur care neglijeaza obligatiile sociale; manifesta dezinteres fata de normele morale colective.
Polul opus atrage dupa sine atitudini de constiinciozitate, perseverenta. responsabiliate personala; subiectul este ordonat, consecvent, atent la oamenii si
lucruriie din jur.
Conform denuminii, factorul corespunde in viziunea lui Cattell supraeului psihanalitic prin accentul pus pe consideratia fata de normele morale, prin
tendinta de a sustine eul si a frana impulsurile idului. Se poate distinge de stabilitatea emotionala data de factorul C prin faptul ca rezulta dintr-o
integrare dinamica adecvata dc-a lungul vietii.
Persoana cu un G ridicat se manifesta ca respectuoasa, metodica, cu o buna capacitate de concentrare, reflectand inainte de a vorbi, preferand
compania celor eficienti. Acest pol indic reusita in activitati variate dar care impun perseverenta, regularitate si a buna organizare mentala, iind in
genere un prognostic bun pentru succesul profesional, aptitudinea pentru rolurile de lider, popularitate. Polul scazut se asociaza cu tendinta spre
disimulare, vagabondaj, incalcare a legii, spre accese de furie nestapanite.
FACTORUL H Timiditate -indrazneala (Threctia - parmia)
Cele doua denumiri provin din aglutinarea termenilor englezi corespunzatori si indica la un pol timiditatea, sensibilitote la amenintare iar la polul
opus curajul si lipsa de sensibilitote. PoluI threctia indica un comportament dominat de tendinta de repliere asupro propriei persoane, prudent,
rezervat, distant, contemplativ, cu tendinta de a apare acru si rece, dezinteresat de sexul opus, moderot si constiincios dar cu interese limitate cu un
redus interes artistic sau afectiv. Persoana are o susceptibilitate ridicata fata de pericol.
Polul parmia indica o sociabilitate gregara, o persoana indrasneata, careia ii place sa intalneasca oameni, care este activa, curojoasa, cu interes pentru
sexul opus, impulsiva, frivola, nelinistita, care nu vede usor semnele pericolului, cu interese artistice si cu o bogata rezonanta emotionala. este un

factor puternic dominat de ereditate si indica ceea ce Cattell considera a fi un temperament constitutional schizotim, leptosom (C scazut). Replierea pe
propria persoana, grija pentru o bunaconduita poate fi la schizoizi prepsihotici a trasatura diferentiala. Un astfel de comportoment poate fi considerat
normal in circumstante traumatizante pentru individ. Sbiectul este excesiv de temator, lent, cu greutati in exprimare care fuge de profesiuni sau de
situatii care ii solicita contacte sociale, meticuios, evitand marile reuniuni, preferand un numar mic de prieteni intimi; ii este teama de situatiile noi sau
de competitiile publice, este relativ malitios dar atent la sentimentele altora, traieste un sentiment de relativa inadecvare fasa de tot ceea ce se intampla
in jur. Persoanele parmia se simt libere sa participe, dar apar prolixe, insensibile, iar in grup tind spre remarci de ordin personal mai degraba decat
legate de problema in cauza.
Termenul de threctia vine de la englezescul threat, amenintare indicand o corelatie cu reactivitatea ridicata a sistemului nervos autonom fata de
amenintare; opus temenului parmia, care indica predominanta parasimpatica.
FACORUL I

Harria - premsia (sensibilitate - asprime, duritate)

Note standard ridicate scazute ( harria) indica un comportament realist dar dur, tipul de persoana care nu se asteapta la lucruri extraordinare de la
ceilalti, se bazeaza pe sine, are spirit practic si relativa insensibilitate fata de ceilalti, matur emotional, aspru, chiar cinic, fara simt artistic, reactioneaza
prea putin la cspecte estetice (fara ca in mod necesar sa fie lipsit de gust), si nu ia in seama incomoditatile fizice.
Polul premsia, indica un comportament sensibil la estetic, exigent dar nerabddator, relativ imatur emotional; insul cauta ajutorul si simpatia altora,
este prietenos, bland, indulgent cu sine si cu ceilalti, dificil de satisfacut in probleme de arta, introspectiv, imaginativ si cu o bogata viata interioara,
actioneaza prin intuitie sensibila; in plan social manifesta o relatva frivolitate, dornic sa atraga atentia, este nelinistit, chiar ipohondru.
Notele scazute (polul premsia) coreleaza cu placerea pentru calatorii si experiente noi, cu tendinta spre a imaginatie labila, gustul pentru teatru si cu o
relativa incapacitate practica in modul de a-si conduce afacerile in general. Artistii prezinta adesea cote rdicate la acest factor. Factorul este ins
sensibil la modele culturale, normele europene fund mai ridicate decat cele americane. De asemenea, exista o diferentiere sexuala: femeile si fetele
prezint in genere cote mai ridicate decat barbatii sau baietii. Exista o relatie invers proportionala intre rezultatele muncii in grup si nivelul cotei
factorului I: rezultatele tind sa fie cu atat mci scazute cu cat cota medie a indivizilor e mai ridicat, membrii fund descrisi ca lenti in munca de grup, in
decizii, actionand inutil, cu tendinta spre remarci de natura emotionala si sociala, negativisti.

Harria reprezinta o dominanta comportamentala a duritatii, masculinitatii si a spiritului practic. Comportamentul este matur social, genereaza
solidaritate de grup si realism. Factorul este din categoria celor formati prin influenta mediului si a culturii. Termenul de premsia vine de la expresia
engleza protected emotional sensitivity, deci o sensibilitate emotionala protejata, ceea ce echivaleaza cu a implica formarea in interiorul unei culturi
rafinate, care protejeaza sensiblitatea si gustul estetic.
Termenul harria vine de la hardness and realism, indicand aspectul de duritate si realism in mediul de formare. Studii comparative si longitudinale
indica pentru cotele ridicate la acest factor, asemanari cu sindromul isteriei de conversie, angoasei si ipohondriei; de asemenea, indica o tendinta mai
marcata spre forme de angoasa la copiii cu cote inalte la acest factor. Specialistii in psihiatrie, artistii si femeile in genere tind sa prezinte cote mai
ridicate. La polul opus se situeaza oamenii politici, cei care conduc si directioneaza, electricienii, mecanicii 5i contabilii.
FACTORUL L Alexia - protension (shizotimie paranoida - incredere acceptabila)
Comportamentul specific notelor mici ( polul alexia) este caracterizat prin incredere, adaptabilitate, cooperare, absenta geloziei sau invidiei, printr-o
gravitate amabila, dar plina de spirit, prin interesul fata de ceilalti. Polul protension (note mari) reprezinta tesiunea: un mod neincrezator, inclinat spre
gelozie, indaratnic, suspicios si timid, relativ rigid, dur si indiferent fata de altii.
Note joase caracterizeaza un subiect care se acomodeaza usor, nu cauta rivalitate, se preocupa de tot soiul de oameni, exceleaz in munca de echipa. In
general suspicios, individul caracterizat printr-o cota ridicata apare adesea egocentric, rigid in interelatii, interes mai degraba pentru viata sa interioara
decat fata de oameni. In general circumspect, este un element tensionant in cadrul unui echipe. Totusi s-a constatat ca nu exista o corelatie consistena
intre L ridicat si comportamentul paranoid.
FACTORUL M Praxernia - autia ( orientare practica - orientare boema)
Notele scazute sunt simptomatice pentru un comportament practic si constiincios. Persoana praxernia tine la forma, este capabila sa-si pastreze sangele
rece si prezinta o relativa lipsa de imaginatie, este un spirit logic, expresiv, deschis ca interese, cu sange rece in caz de urgenta sau pericol. Polul autia
defineste ceea ce am putea numi nonconventionalul excentric: imaginativ, boem, mai putin preocupat de constinciozitate, cu un aspect exterior calm,
are ocazionale izbucniri emotive de natura isterica. Polul praxernia prezinta imaginea unei persoane preocupate de a face orice lucru cum trebuie,

care acorda importanta aspectelor practice, nu actioneozd hazardat, este atenta la detalii. Persoana autia este un imaginativ centrat in intregime pe
instantele interioare, prea putin preocupat de contingente, adesea original si ignorand realitatile cotidiene isi urmeaza calea proprie. Este dotata cu cu
imaginatie creatoare si este preocupata de marile idei. Dezinteresata de valorile materiale, motivatiile interioare o aduc uneori in posturi extravagante
acompaniate de reactii emolionale violente. Constient de propria personalitate se poate intampla sa ignore activitatile colective.
FACTORUL N Naivitate - subtilitate
Polul naivitatii, respectiv al cotelor joase, indic un comportament direct, naiv, sentimental, natural, uneori stangaci si neindemnatec. Subiectul se
intereseaza de altii si este usor de satisfacut. Polul opus, indica perspicacitate si luciditate in opinii, un mod de a fi in general rafinat, civilizat si subtil,
dar rece, indiferent fata de altii, si dificil de satifcut; comportament politicos, experimentat, modern, subtil, cu spirit analitic si cel mai adesea rece, cu
alura inteiectuala, cu o viziune nesentirnentala asupra lucrurilor si a vietii, uneori frizand cinismul.
Aspectele caracteristice polului opus indica lipsa de afectare, naturalete si spontaneietate, uneori stangacie, bruschetea reactiilor. Trebuie mentionat ca
acest factor nu afecteaza decisiv comportamentul.
FAC1ORUL O Incredere clama - neancredere nelinistita
Polul cotelor joase indica un comportament calm, cu incredere in sine, senin, linistit, rezistent la stres, eficient, viguros, uneori chiar brutal, fara fobii,
se angajeaza in genere in activitati simple.
Polul cotelor inalte indica lipsa de securitate, un mod anxios, depresiv, agitat de a se raporta la existenta, fara incredere in ceilalti, banuitor, cu
sentimente de culpabilitate.
S-au obtinut date care indreptatesc definirea sa ca tendinta depresiva, sensibilitate emotional, depreciere de sine, nevrotism. Persoana apare obosita
de situatiile excitante, se simte incapabila sa infrunte exigentele existentiale cotidiene, se descurajeaza cu usurinta, este plina de remuscari si este
deprimata descoperind ca oamenii nu sunt nici morali, nici atenti fata de aspectele importante; O astfel de persoasna este este inclinata spre mila,
lecturi, spre linistea semenilor. Reactioneaza viu la dificultati, se descurajeaza facil.
La copiii cu note ridicate (9 sau 1 0) apar temeri, sentimentul de solitudine si insuficienta. Experimentele privind dinamica grupului demonstreaz ca

astfel de persoane nici nu se simt acceptati de grup sau liberi sa pariticipe, sunt foarte sensibili la normele de grup. De aitfei nici nu sunt acceptati usor
de ceilalti, iar din punct de vedere social sunt prost adaptati. Clinic, O ridicat apare in toate formele de nevroza, psihoza, in tulburari de personalitate si
infirmitati psihice.
Urmtorii 4 factori denumiti Q, sunt mai putin exprimati si clarificati, dar au o contributie in comportament atunci cand sunt activi. Au fast derivati
din analiza factoriaia realizata asupra celorlalti factori. Mai ales validitatea prognostica, privind tendinte specifice de comportament, le-a asigurat locul
in cadrul chestionarului.
FACTORUL Q1 Conservatorism - radicalism
Polui conservator indica un mod relativ necritic de acceptare a normelor; polul opus reprezinta un comportament deschis spre nou, inovator, critic, cu
un ascutit gust pentru analiza.
FACTORUL Q2 Dependenta de grup - independertta personala
Nu este un factor clar stabilit in variatiile comportamentale, manifestandu-se mai ales Ia nivelul atitudinilor interioare. De fapt mci unul dintre acesti
factori Q2, 3, 4 nu au fost gasiti cu maxima certitudine in validarile empirice, aparand mai ales in raspunsurile la chestionare. Factorul Q2 contribuie
la factorul secund introversie.
Persoana cu cote Q2 ridicate este rationala, capabila sa se decida singura. La polul opus, este tipul de individ care merge odata cu grupul, cauta
aproborea sociala, urmeaza moda. Datele de cercetare indica corelarea comportamentului Q2 scazut cu profesii din sfera cercetarii, cadrelor de
conducere si de decizie, in general indivizi care gandesc mult prin ei insisi.
Cercetri privind dinamica grupului indic de asemenea c cei cu Q2 ridicat triesc insatisfactii legate de integrarea in grup, fac remarci care cel mai
adesea sunt solufii iar grupul tinde s-i refuze. In colectivul scolar astfel de copii sunt tinuui Ia distant, par sa aibe interese mai mature decat ceilalti ~i
ating usor succesul academic.
FACTORUL Q3 - Sentiment de sine slab - sentiment de sine puternic

Notele mici corespund persoanelor caracterizate prin lipsa de control, conflicualiatate interioara, neglijarea regulilor. Polul opus trimite la disciplina
de sine, exigenta, vointa dezvoltata.
Factorul se pare ca exprim gradul in care individul a acceptat o imagine de sine ideala prin care isi dirijeaz comportamentul real. Un astfel de
factor depinde de mediu in sensul dependentei de incurajare, stimularea valorilor constructive si a respectului de sine. Copilul cu o cota Q 3 ridicata
prezinta un bun autocontrol, incearca sa aplice si sa aprobe normele etice acceptate, doreste sa faca bine, are consideratie pentru alttii, este prevazotor
si dispus sa-si controleze exprimarea emotiilor. Factorul prezinta empirc o corelatie substontiala cu sentimentul de sine, cu integrarea pulsionala care
vizeaza mentinerea unei adecvate imagini de sine.
Q3 scazut prezinta in principal a emotivitate necontrolata, care se aseamana cu factorul D, factor care dispare practic ca atare la varsta adult. O cota
scazuta la acest factor este asociata cu delincventa juvenila Factorul Q3 contribuie semnificativ la factorul secund anxietate.
In cercetarile privind dinamica de grup, Q3 ridicat caracterizeaza de obicei pe cei alesi ca lideri eficienti: sunt stpni pe sine, fac multe judecati in
legatura cu grupul, nu apar ca jenanti sau inoportuni. Q3 ridicat indica de asemenea reusita in profesiuni mecanice, in matematica, in activitati de
organizare, ca directori si ca functionari in servicii publice. Unoori a fost numit si factor giroscopic al personaiitatii, indicand stabilitatea si orientarea
acesteia.
FACTORUL Q4 Tensiune ergica
Comportamentul Q4 la polul cotelor joase indica un mod destins, calm, nonsalant, satisfacut de a trai. Polul opus este caracterizat prin incordare,
tensiune, excitabilitate si sentimente de frustrare. Q4 caracterizeaza un comportament nelinistit fara motiv, incordat, iritabil, agitat.
Datele clinice indica pentru factorii O si Q4 capacitatea de a diferentia normalul de nevrotic, fiind unele dintre dimensiunile semnificative pentru
contributia la indicele de anxietate general. In acelasi timp, clinic, se intalneste Q4 ridicat in tulburarile de personalitate, infirmitttile fizice si in
psihoze. Cattell interpreteaza acest factor in sensul nivelului de excitatie si tensiune datorate pulsiunilor nedescarcate sau frustratiei.