Inventarul E.P.I.

1. Introducere
Inventarul de personalitate E.P.I. a fost elaborat de către Hans J. Eysenck şi măsoară
personalitatea umană prin două dimensiuni generale, independente una faţă de alta:
 Extraversiune - Introversiune (E)
 Nevrozism - Stabilitate (N)
Fiecare dintre aceste trăsături este măsurată cu ajutorul a 24 de întrebări alese după
analiza itemilor şi analiza factorială, itemi la care subiectul va răspunde prin “Da” sau “Nu”.
În probă este inclusă şi o scară de minciună (L) cu scopul de a detecta tendinţele de
falsificare a răspunsurilor. Inventarul de personalitate E.P.I. este compus din două forme
paralele (A şi B) pentru cazurile în care se doreşte să se facă un retest. Fiecare formă este
compusă dintr-un număr de 57 de itemi care pot fi uşor rezolvaţi în cca. 10 minute, iar
fidelitatea este suficientă pentru ca fiecare formă să poată fi utilizată separat.
Pe scurt, extraversiunea în opoziţie cu introversiunea desemnează tendinţele de
exteriorizare, de noninhibiţie, tendinţele impulsive şi sociale ale unui subiect.
Nevrozismul desemnează hiperreacţia emoţională generală şi predispoziţia spre
depresie nervoasă sub efectul unui stres.
Jensen prezintă o serie de avantaje ale E.P.I.:
 constă în două forme paralele, dând astfel posibilitatea de retestare după un tratament
experimental, fără a interveni interferenţa factorilor de memorie.
 Itemii de la E.P.I. sunt uşor reformulaţi astfel încât sunt înţeleşi şi de către subiecţii
cu un nivel şcolar şi intelectual mai redus.
 E.P.I. are o scară de minciună care poate fi utilizată pentru depistarea subiecţilor care
răspund la întâmplare.
 Fidelitatea dintre test - retest la E.P.I. este ridicată.

2. Dezvoltarea inventarului
Importanţa descrierii principiilor de conduită a persoanelor a fost recunoscută de către
psihologi, iar analiza principalelor dimensiuni ale personalităţii a fost urmată de numeroase
cercetări experimentale.
O analiză bibliografică realizată de către Eysenck a relevat soliditatea conceptuală
adusă de recunoaşterea existenţei a două dimensiuni bine marcate şi particular importante:
extraversiune - introversiune şi stabilitate - nevrozism.
Utilizare şi notare
Instrucţiunile de administrare a inventarului E.P.I. sunt scrise în întregime pe fiecare
caiet de întrebări. Ele trebuie să fie citite cu glas tare de către examinator în cazul aplicării
probei în grup. În cazul aplicării individuale a inventarului E.P.I. instrucţiunile vor fi citite în
linişte de către subiect. Instrucţiunile de administrare vor fi citite aşa cum sunt ele notate, fără
a fi în vreun fel amplificate sau modificate. Când se termină proba, trebuie să se verifice dacă
subiecţii au răspuns la toate întrebările iar acolo unde lipseşte răspunsul se va atrage atenţia
că este absolut necesară rezolvarea tuturor întrebărilor.
Cu subiecţii care au dificultăţi de vedere sau cu subiecţii care nu ştiu să citească se
poate proceda la citirea întrebărilor şi la notarea răspunsurilor. În această situaţie, este
interzisă prezenţa oricărei alte persoane în sala de examinare cu excepţia examinatorului. În
nici un caz examinatorul nu trebuie să modifice sensul întrebării, să amplifice, să interpreteze
sau să-şi dea sfatul cu privire la modul de a răspunde.
Există trei grile care permit corectarea celor trei scări pentru ambele forme ale
inventarului. În aplicarea grilei pe foaia de răspuns trebuie să se urmărească coincidenţa
simbolului de pe grilă cu scara diagnosticată (E, N sau L). Se consideră un punct situaţia în
care “X” de pe foaia de răspuns apare în cerculeţul de pe grilă. Se însumează punctele astfel
obţinute pentru fiecare factor, iar rezultatul brut va fi trecut pe foaia de răspuns în locul
destinat factorului de personalitate respectiv.
Consemne
“Acest chestionar cuprinde întrebări referitoare la modul în care acţionaţi, vă comportaţi sau
la anumite sentimente ale dumneavoastră.
Pentru fiecare întrebare, pe foaia de răspuns, există un spaţiu rezervat pentru a răspunde cu
“Da” sau “Nu”. Încercaţi să vă hotărâţi dacă răspunsul “Da” sau “Nu” reprezintă felul
dumneavoastră obişnuit de a acţiona sau de a simţi. După aceasta, faceţi un “X” în căsuţa de
sub răspunsul care vi se potriveşte.
Lucraţi repede şi nu pierdeţi mult timp cu nici o întrebare; noi dorim să obţinem prima
dumneavoastră reacţie şi nu un proces îndelungat de gândire. Întregul chestionar nu trebuie să
dureze mai mult de câteva minute.
Fiţi atenţi pentru a nu omite nici una din aceste întrebări. În cazul în care aţi greşit, încercuiţi
răspunsul greşit şi faceţi un nou “X” sub răspunsul corect.
Nu există răspunsuri bune sau rele, prezentul chestionar nefiind un test de inteligenţă sau de
aptitudini, ci doar o măsură a felului în care dumneavoastră acţionaţi şi simţiţi.
Acum, începeţi să lucraţi repede. Reţineţi că trebuie să răspundeţi la fiecare întrebare.
Vă dorim succes !”
Natura scărilor şi interpretarea rezultatelor
În continuare vom găsi descrierea unui “extravertit” tipic şi a unui “introvertit” tipic;
aceste descrieri pot fi considerate ca puncte extrem idealizate ale unui continuu, de care
indivizii reali se apropie mai mult sau mai puţin.
 Factorul “E” Extraversiune - Introversiune
Notele ridicate la factorul “E” sunt semnificative pentru extraversiune. Indivizii care
obţin note ridicate au tendinţa de a fi expresivi, impulsivi şi noninhibaţi, de a avea numeroase
contacte sociale şi de a lua parte la activităţile grupului. Extravertitul tipic - este sociabil, îi
plac reuniunile, are mulţi prieteni, are nevoie de persoane cu care să vorbească, nu-i place să
citească sau să lucreze de unul singur. El caută emoţii tari, îi place riscul, face proiecte,
acţionează sub impulsul momentului şi este în general un individ impulsiv. Îi plac foarte mult
glumele, are o replică uşoară şi iubeşte în general viaţa. Este lipsit de griji, puţin exigent,
optimist şi iubeşte veselia. Preferă să rămână în mişcare, are tendinţa de a fi agresiv şi de a-şi
pierde rapid “sângele rece”. Nu posedă un mare control al sentimentelor sale şi nu este mereu
o persoană pe care se poate conta.
Introvertitul tipic - este în general un individ liniştit, rezervat, introspectiv, mai mult
amator de cărţi decât de oameni; este rezervat şi distant chiar şi cu prietenii apropiaţi, intimi.
Are tendinţa de a prevedea, nu se angajează cu uşurinţă, se abţine de la impulsurile de
moment. Nu-i plac senzaţiile tari, este ordonat, calculat şi îi place să aibă o viaţă bine
organizată. Îşi controlează sentimentele, rareori acţionează într-un mod agresiv şi nu se
supără prea uşor. Este demn de confidenţă, puţin pesimist şi acordă o mare valoare criteriilor
etice.
 Factorul “N" Nevrozismul - Stabilitatea
Notele ridicate la scara “N” sunt indici ai labilităţii emoţionale şi hiperreactivităţii.
Indivizii care au note “N” ridicate au tendinţa de a fi emotivi, hiperreactivi, hipersensibili, au
dificultăţi în a regăsi un nivel normal după sarcini emoţionale. Astfel de subiecţi se plâng
adesea de dereglări somatice difuze ca: dureri de cap, tulburări digestive, insomnie, dureri
dorsale. De asemenea, sunt persoane care îşi fac numeroase griji, sunt anxioase şi prezintă o
stare generală dezagreabilă. Astfel de indivizi au predispoziţii către tulburări nevrotice sub
aspectul stresului, însă nu trebuie să confundăm aceste predispoziţii cu veritabila depresie

2
nervoasă; un subiect poate să aibă o notă ridicată la acest factor şi totuşi se adaptează adecvat
la muncă, viaţa socială, sexuală, familie.
 Factorul “L” Scara de minciună
În inventarul de personalitate E.P.I. a fost inclusă şi o scară de minciună de 18
întrebări, având rolul de a depista tendinţele de faţadă sau de a identifica subiecţii care
răspund la întâmplare. Scala, după studiile lui Eysenck, este “validă, fidelă şi utilă pentru a
detecta indivizii care truchează răspunsurile în sensul dorit”.
Nu putem da o regulă universal valabilă de utilizare a acestei scări, dar se poate afirma că o
notă mai mare de 3 la această scară indică un bun trucaj al factorilor “E” şi “N”. Rezultatele
obţinute la acest inventar cu un scor la scara “L” peste 3 trebuie privite cu mare scepticism,
iar notele de 4 maxim 5 sunt considerate o limită a acceptării rezultatelor “E” şi “N”.

Anexa 1
Grila de bază pentru forma A şi B
Nr. Factorul de personalitate Da Nu
1. “E” X
2. “N” X
3. “E” X
4. “N” X
5. “E” X
6. “L” X
7. “N” X
8. “E” X
9. “N” X
10. “E” X
11. “N” X
12. “L” X
13. “E” X
14. “N” X
15. “E” X
16. “N” X
17. “E” X
18. “L” X
19. “N” X
20. “E” X
21. “N” X
22. “E” X
23. “N” X
24. “L” X
25. “E” X
26. “N” X
27. “E” X
28. “N” X
29. “E” X
30. “L” X
31. “N” X
32. “E” X

3
33. “N” X
34. “E” X
35. “N” X
36. “L” X
37. “E” X
38. “N” X
39. “E” X
40. “N” X
41. “E” X
42. “L” X
43. “N” X
44. “E” X
45. “N” X
46. “E” X
47. “N” X
48. “L” X
49. “E” X
50. “N” X
51. “E” X
52. “N” X
53. “E” X
54. “L” X
55. “N” X
56. “E” X
57. “N” X

Factorul “E” are 24 de itemi pentru fiecare formă;

Factorul “L” are 9 itemi pentru fiecare formă;
Factorul “N” are 24 de itemi pentru fiecare forma.

Etalon test Eysenck

Scala minciuna (L)

DA: 6, 24.
NU: 12, 18, 30, 36, 42, 48, 54.
L<2, probă validă
L de 3 – 4, rezerve cu privire la răspunsurile subiectului
Daca L>5, subiectul are o bună capacitate de a truca răspunsurile la factorii E şi N (profilul se
invalidează).
Scala Extraversiune (E)
DA: 1, 3, 8, 10, 13, 17, 22, 25, 27, 32, 39, 41, 44, 46, 49, 53, 56.
NU: 5, 15, 20, 29, 34, 37, 51.
Daca E>17, atunci profilul denota extraversiune.
Daca E<10, atunci profilul denota introversiune.
Daca E = 11 – 16, atunci profilul denota ambiversie.
Scala Nevrotism (N):
DA: 2, 4, 7, 9, 11, 14, 16, 19, 21, 23, 26, 28, 31, 33, 35, 38, 40, 43, 45, 47, 50, 52, 55, 57.
4
NU: -.
N≤12, stabilitate emoţională
Daca N>12, atunci sunt prezente elemente simptomatice ale nevrotismului, instabilitate.