Testul Rorschach si citirea rece

Publicat de G.F. la data: 21 - august - 2012, categoria: Coltul

scepticului, Demistificari
Testul Rorschach e un test psihologic
proiectiv de personalitate in cadrul caruia sunt folosite zece modele
abstracte standardizate, iar interpretarea lor de catre subiect devine
un etalon pentru analiza functiilor intelectuale si emotionale.
Testul original a fost creat in 1921 de catre psihiatrul elvetian
Hermann Rorschach, iar testul are o asemanare incantatoare cu un joc
de societate. Unei persoane ii sunt aratate 1 pete de cerneala si
trebuie sa spuna cu ce anume seamana fiecare pata. !etele ambiguue
au semnificatii diferite pentru persoane diferite. !ot fi lilieci si fluturi,
rochii diafane si papioane, maimute, monstri si ursi ce escaladeaza
munti. "upa interpretarea lui de catre un e#pert, raspunsul privitorului
in privinta formelor petelor, ar contine, aparent, un portret complet
transparent al personalitatii lor.
Testul este considerat $proiectiv% deoarece se considera ca pacientul
isi va proiecta personalitatea sa reala asupra petelor de
cerneala. Modelele sunt ambigue intentionat, entitati lipsite de
structura. !romotorii testului considera ca reprezinta o modalitate de
sondare a zonele greu accesibile ale psihicului pacientului sau a
subconstientului sau. !sihologii care aplica aceste teste se
considera experti in interpretarea interpretarilor pacientilor.
&'a sugerat ca folosirea petelor de cerneala de catre Rorschach a fost
inspirata de catre doctorul (ustinus )erner care, in 1*+,, a publicat o
colectie de poeme, fiecare din ele fiind inspirata de o pata de cerneala.
!sihologul francez -lfred .inet a folosit petele de cerneala la crearea
unui test de creativitate. /ai tarziu, e#perimentele psihologice in care
petele de cerneala erau folosite, s'au inmultit, avand ca scop studierea
imagiantiei si a constiintei.
"upa studierea a 0 de pacienti cu probleme mentale si a 1 de
subiecti de control, in 1921, Rorschach a scris cartea
1!sihodiagnostic%, care va forma baza testului cu pete de cerneala
2dupa testarea a sute de pete de cerneala, el a ales un set de 10
pete pentru diagnosticare3, dar a murit in anul urmator. "esi a activat
ca vice'presedinte a &ocietatii de !sihanaliza 4lvetiene, Rorschach a
intampinat greutati in publicarea cartii, iar aparitia sa a atras foarte
putina atentie.
5n 192,, editura Hans Huber a cumparat cartea lui Rorschach din
inventarul lui 4rnst .ircher. Huber a devenit publicatorul testului si al
cartii, Rorschach fiind inregistrat ca marca inregistrata a editorului
elvetian 6erlag Hans Huber, Horegrefe -7.
"upa moartea lui Rorschach, testul a fost imbunatatit de &amuel .ec8,
.runo )lopfer si altii. (ohn 4. 4#ner a sumarizat unele dintre
imbunatatiri si in acelasi timp a incercat sa faca rezultatele mai
riguroase din punct de vedere statistic. &istemul 4#ner este popular in
&.U.-., in timp ce in 4uropa se folosesc de obicei alte metode, cum ar
fi cele descrise in cartea lui 4vald .ohm, care sunt mai apropiate de
testul original si se bazeaza pe principiile psihanalizei.
Rorschach nu a intentionat sa foloseasca petele pentru testele de
personalitate generala, elintentiona sa le foloseasca pentru
diagnosticarea schizofreniei. "in 1909 testul a inceput sa fie folosit
ca test proiectiv de personalitate, un scop fata de care Rorschach a
fost mereu sceptic.
Cele 10 pete de cerneala
/ai jos avem cele 1 pete de cerneala cuprinse in testul Rorschach,
impreuna cu cele mai frecvente raspunsuri, date pentru intreaga
imagine sau doar fata de anumite detalii ale sale, conform diversilor
autori.
-tunci cand le este
prezentatcartonasul cu numarul 1, subiectii pun adesea intrebari
despre felul in care ar trebui sa procedeze, intrebarile despre ceea ce li
se permite sa faca cu cartonasele 2de e#emplu, sa le intoarca3 nu au
importanta. 9iind vorba de primul cartonas, acesta nu are cum sa
ofere indicii despre felul in care subiectii abordeaza o problema noua si
stresanta. :u este, totusi, un cartonas dificil de interpretat pentru
subiect, care are la indemana cateva raspunsuri populare.
.ec8; liliac, fluturem molie.
!iotro<s8i; liliac 2+0=3, fluture 229=3
"ana 29ranta3; fluture 209=3
"etaliile rosii ale cartonasului cu numarul 2 2in stanga3 sunt vazute
adesea ca fiind sange, si sunt trasaturile cele mai distinctive.
Raspunsurile la ele pot oferi indicii despre felul probabil in care
subiectul se va comporta in starile de furie sau de pericol fizic. -cest
cartonas poate induce o serie de raspunsuri se#uale.
.ec8; doi oameni cu patru picioare
!iotro<s8i; animal 20>=, partile gri3
"ana 29ranta3; animal; caine, elefant, urs 2+= gri3
Cartonasul cu numarul
3 e perceput de regula ca continand doi oameni ce
interactioneaza. -cest cartonas poate oferi informatii despre felul in
care se raporteaza subiectul la cei din jurul sau 2mai e#act, intarzierea
raspunsului poate indica interactiuni sociale dificile3.
.ec8; doi oameni 2gri3
!iotro<s8i; figuri umane 2,2= gri3
"ana 29ranta3; oameni 2,?= gri3

Cartonasul cu numarul iese in evidenta prin culorile sale
intunecate si prin umbrele sale 2prezinta dificultati pentru subiectii
depresivi3, si e perceputa in general ca o figura mare si
amenintatoare@ combinata cu impresiile comune ale subiectului ce se
afla intr'o pozitie inferioara 21uitandu'se in sus%3 fata de ea, poate
induce o senzatie de autoritate. Aontinutul animal sau uman vazut in
cartonas e invariabil clasat mai degraba ca masculin decat ca femin,
iar calitatile e#primate de subiect pot indica diverse atitudini fata de
barbati si fata de autoritati. -cesta este motivul pentru care cartonasul
numarul > mai este numit si 1Aartonasul Tatalui%.
.ec8; piele de animal, piele, covor
!iotro<s8i; piele de animal, covor de piele 2>1=3
"ana 29rance3; piele de animal 2>?=3

Cartonasul cu numarul
! este mai elaborat, si nu este perceput de obicei ca fiind amenintator,
de regula duce la o 1schimbare de ritm% a testului, fiind prezentat dupa
cartonasele dificile de inaintea sa. -re putine trasaturi ce pot genera
ingrijorari sau care pot complica elaborarea, e una dintre cele mai
usoare pete ce genereaza un raspuns de calitate.
.ec8; liliac, fluture, molie
!iotro<s8i; fluture 2>*=3, liliac 2>=3
"ana 29ranta3; fluture 2>*=3, liliac 2>?=3
Trasatura caracteristica a cartonasului cu numarul " e te#tura sa,
care adesea induce asocieri legate de apropierea interpersonala@ e un
cartonas 1se#ual%, detaliile sale se#uale sunt raportate mai des decat
in oricare alt cartonas, chiar daca alte cartonase au o varietate mai
mare de conte#te se#uale vizuale.
.ec8; piele de animal, piele, covor
!iotro<s8i; piele de animal, piele, covor 2>1=3
"ana 29ranta3; piele de animal 2>?=3
Cartonasul cu numarul
# e asociat cu feminitatea 2figurile umane sunt adesea descrise ca fiind
o mama si copilul ei3 si are rol de 1Aartonasul /amei%, dificultatile de
raspuns pot avea legatura cu diverse griji fata de figurile maternale din
viata subiectului. 4lementul central este identificat des ca fiind vaginul,
ceea ce face ca acest cartonas sa aiba legatura si cu se#ualitatea
feminina.
.ec8; capete umane sau fete
!iotro<s8i; capete de femei sau de copii 22,=3
"ana 29ranta3; capete umane 2>?=3
9ata de cartonasul cu numarul $, subiectii isi e#prima de obicei
usurarea, ceea le permite sa se rela#eze si sa raspunda mai usor.
&imilar cartonasului +, el reprezinta o schimbare de ritm@ totusi,
cartonasul introduce noi dificultati de elaborare, prin comple#itatea sa
si prin faptul ca e prima carte multicolora din set. "e aceea, oamenii
care se descurca greu cu situatiile comple#e sau cu stimuli emotionali
deranjanti sau dificili se pot simti inconfortabil fata de cartonas.
.ec8; animal; dar nu pisica sau caine 2roz3
!iotro<s8i; animal cu > picioare 29>= roz3
"ana 29ranta3; animal cu > picioare 290= roz3
Aaracteristica principala
acartonasului cu numarul % este forma indistincta si difuza,
trasaturile cromatice vagi, toate acestea ducand la ambiguitate
generala. -re un singur raspuns popular, si e una dintre cele mai putin
frecvente dintre cartonase. -paritia dificultatilor in procesarea acestui
cartonas poate indica probleme legate de procesarea datelor lipsite de
structura.
.ec8; om 2portocaliu3
!iotro<s8i; nimic
"ana 29ranta3; nimic

Cartonasul cu numarul 10 este similar numarului *, dar nesiguranta
si comple#itatea sa sunt reminescente celui de al noualea cartonas;
oameni ce au dificultati in a procesa stimuli concomitenti de regula nu
agreeaza acest cartonas. 9iind ultimul cartonas, poate oferi subiectului
o ocazie de a 1iesi%, prin indicarea felului in care se simt in situatia lor
sau ceea ce doresc sa stie.
.ec8; crab, homar, paianjen 2albastru3
!iotro<s8i; cap de iepure 201=, verde deschis3, omizi, viermi, serpi
22*= verde intunecat3
"ana 29ranta3; nimic
Stiinta sau fictiune?
Ae dovezi e#ista ca interpretarea unei pete de cerneala 2sau a unei
imagini sau a unei mostre de scris de mana B care si ele sunt folosite
in testarile proiective3 provine dintr'o parte ascunsa a psihicului, si
dezvaluie emotii ascunse si adevarate, si nu e doar o exprimare a
creativitatii sau imaginatiei&
'e unde stim ca interpretarea petei de cerneala nu provine dintr'o
parte a subconstientului ce doreste sa ii amageasca pe cei din jur,
inclusiv pe subiectC
Ahiar daca interpretarea ar proveni dintr'o parte a psihicului ce
e#prima dorinte, de la a avea dorinte si pana la actiuni intentionate
este cale lunga. "e e#emplu, o interpretare poate sa sugereze, in mod
ambiguu, ca subiectul doreste sa intretina relatii se#uale cu terapeutul.
"ar asta nu inseamna nici ca pacientul deja a avut relatii se#uale cu
terapeutul, si nici ca pacientul ar fi de acord sa intretina relatii se#uale
cu terapeutul daca i s'ar oferi ocazia.
(estul Rorschach este problematic. !entru a fi considerat proiectiv,
modelele folosite trebuie sa fie,in mod obligatoriu, ambigue si lipsite
de structura. Terapeutul nu trebuie sa aiba nicio referintadespre
modele atunci cand interpreteaza raspunsul subiectului, altfel
proiectarea terapeutului ar trebui sa fie luata in consideratie de catre o
a treia persoana independenta. )poi cea de a treia persoana va
trebui sa apeleze la interpretarea unei a patra persoane si tot
asa la infinit. "eci terapeutul trebui sa interpreteze raspunsul
pacientului fara a avea referinte asupra a materialului
interpretat. *ste clar ca pata de cerneala e de+a superflua. Tot la
fel de bine am putea sa ne folosim de petele de pe pereti sau de pe
covor. Au alte cuvinte, interpretarea ar trebui analizata ca fiind o
poveste sau un vis ce nu face referire la nimic anume. Ahiar si asa, in
final, terapeutul trebuie sa emita o judecata in privinta interpretarii, sa
interpreteze interpretarea. 'ar cine va interpreta interpretarea
terapeutului& )lt terapeut& 'ar cine o va interpreta si pe a
acestuia& *tc.
,entru a evita aceasta problema logica de a avea standardul
standardului, e#pertii folosesc o interpretare standard a interpretarilor.
-tat forma cat si continutul testului sunt standardizate. "e e#emplu,
daca un pacient e interesat doar de o parte a petei de cerneala
inseamna ca are o 1personalitate obsesiva%, alt pacient care vede
figurile ca fiind jumatate umane si jumatate animale, indica faptul ca e
alienat, poate chiar in pragul retragerii schizofrenice fata de societate
2"a<es, 1>*3.
"aca nu ar e#ista interpretarile standard ale interpretarilor, atunci
aceleiasi interpretari a unui pacient i s'ar putea atribui interpretari
valide, dar diferite, de catre terapeuti diferiti.
Ce pot face testele empirice pentru a demonstra ca interpretare
unei pete de cerneala poate indica un comportament din trecut sau
poate avea valoare predictiva asupra comportamentului viitorC !e
scurt, nimic. Testul petelor de cerneala e la fel de stiintific pe cat
este interpretarea viselor.
!entru a face testul petelor de cerneala sa para valid din punct de
vedere stiintific, este esential sa fie transformat intr'un test non'
proiectiv. !etele nu pot fi complet lipsite de forma, si trebuie sa aiba
un raspuns standard care poate fi comparat cu interpretarile
pacientilor. 5n urma acestei comparatii, raspunsul poate fi analizat
corect. 4#act asa a procedat (ohn 4. 4#ner. &istemul 4#ner foloseste
petele de cerneala sub forma unui test standardizat. 'ar conceptul
este, in cel mai bun caz, ridicol. 5maginiti'va ca admiterea la
facultatea de medicina se face in baza unui asemenea testD &au ca va
fi folosit la testarea candidatilor de la academia de politieD
4ntuziastii Rorschach ar trebui sa recunoasca ca petele de cerneala,
visele, desenele sau scrisul de mana nu sunt diferite de vorbire sau de
gesturi. 9iecare dintre ele e capabil sa provoace multe interpretari,
unele adevarate, altele false, unele ce transmit ceva, altele goale de
continut. 5deea din spatele testului Rorschach reprezinta o afirmatie
nedovedita, adica faptul ca visele sau interpretarile petelor de
cerneala provin dintr'o zona ascunsa a subconstientului care doreste
sa isi dezvaluie adevarata fata. /intea umana e un labirint si doar in
vise putem crede ca o pata de cerneala va deveni firul -riadnei ce il va
ghida pe terapeut catre resorturile psihice intime ale pacientului.
Testul orsc!ac!" la rece
,sihologi clinici faimosi au folosit testul Rorschach si au a+uns
la rezultate uimitoare. "ar nu cumva aceste performante sunt doar
simple variatiuni ale astrologiei si a cititului in palma&
!sihologii se contrazic in privinta testului Rorschach de mai bine de
jumatate de secol. "in 19+ si pana in prezent, un mare numar de
psihologi au considerat testul Rorschach ca fiind una dintre uneltele lor
cele mai pretioase. &i, de tot atat timp, colegii lor de breasla au
incercat sa ii convinga ca testul e inutil, o varianta moderna
pseudostiintifica a ghicitului in frunze de ceai sau a tarotului.
'ovezile stiintifice pentru acest test sunt slabe. 5n 19?+,
psihologii au ajuns la concluzia ca testul e inutil pentru majoritatea
scopurilor in care este folosit. Aea mai populara versiune a testului,
dezvoltata de (ohn 4#ner, a fost promovata ca fiind superioara din
punct de vedere stiintific formelor anterioare ale testului.
5n 199,, Aonsiliul -facerilor !rofesionale a -sociatiei -mericane de
!sihologie i'a acordat un premiu lui 4#ner pentru 1contributii stiintifice%
si i'au numit varianta de test ca fiind 1probabil cel mai puternic
instrument psihometric creat vreodata%. "esi laudele curgeau din toate
partile, analiza stiintifica a testului a demonstrat ca sufera de
acelasi set de probleme ca si predecesoarele sale.
Testul Rorschach B includem aici si versiunea lui 4#ner B tinde sa
eticheteze persoanele normale ca fiind 1bolnave%. !e langa asta,
testul e incapabil sa detecteze majoritatea problemelor psihologice
2cu e#ceptia schizofreniei si a conditiile adiacente ei, ce sunt marcate
prin dificultati de gandire3, si nici nu este potrivit pentru detectarea
majoritatii trasaturilor de personalitate.
5n pofida acestor neajunsuri, testul continua sa fie utilizat, de sute de
mii de ori in fiecare an, in clinici, tribunale si scoli. ,sihologii
folosesc adesea testul, in tribunal, pentru a stabili carui parinte
trebuie sa ii revina custodia copilului. 4ste folosit in scoli pentru a
identifica problemele emotionale ale copiilor, si in inchisori pentru a
evalua prizonierii ce urmeaza sa beneficieze de eliberare pentru buna
purtare. Ucigasi condamnati la moarte, victime suspecte de abuz
se#ual, piloti de avion suspendati pentru abuz de alcool B testul
Rorschach va fi aplicat asupra lor de catre un psiholog care va lua
decizii critice in privinta vietile lor.
5n 19>'19+ Rorschach'ul era promovat, fara nicio jena, ca fiind -o
radiografie psihologica. ce poate dezvalui cele mai profunde secrete
ale psihicului. "esi a fost incapabil de a se ridica la inaltimea
asteptarilor, testul inca poseda o aura mistica puternica.
#nali$a oarba si %istica orsc!ac!
'e ce este aceasta tehnica, dubioasa din punct de vedere
stiintific, atat de venerata printre psihologi& !opularitatea sa nu
are nicio legatura cu validitatea empirica. Unul din secretele succesului
este tendinta clinicienilor de a se baza mai degraba pe anecdote
uimitoare despre capacitatile sale uimitoare B decat pe studii
stiintifice B atunci cand ii evalueaza valoarea. !sihologii ce pretuiesc
testul Rorschach povestesc situatii in care testul, in mod miraculos, a
descoperit lucruri ascunse despre pacient, lucruri ce nu au fost
detectate de catre alte teste. 5ntr'adevar, popularitatea de care se
bucura testul e datorata performantelor aproape magice B asa'zisa
analiza oarba B pe care expertii Rorschach le/au
prezentat colegilor lor uimiti intre anii 19>'19+.
5n cadrul unei analize oarbe, e#pertului Rorschach i'a fost comunicata
varsta, se#ul si interpretarea imaginilor de catre pacient. !ornind de la
aceste informatii, e#pertul a produs o analiza amanuntita si uimitoare
a personalitatii pacientului. 5n perioada 19+, abilitatea de a face
1analize oarbe% atat de uimitoare era privita ca fiind dovada unui
adevarat geniu Rorschach.
!erformantele uimitoare ale magicieni Rorschach au transformat pe
multi psihologi ai vremii respective in adepti convinsi. "e e#emplu, un
psiholog respectat a participat, in studentie, la o conferinta in cadrul
careia faimosul /arguerite Hertz interpreta testul Rorschach.
Ebservatiile facute de Hertz, doar in baza testului, erau -atat de
exacte si de detaliate. incat le'a privit cu scepticism.
Totusi, indoielile tanarului au fost spulberate in ziua in care, el si un alt
coleg, i'au prezentat lui Hertz rezultatele Rorschach ale unui pacient
pe care ei il cunoasteau bine;
1:e asteptam ca Hertz sa faca cel putin cateva greseli de interpretare.
4ram decisi sa le indicam grupuluiF -m fost socati atunci cand Hertz a
inceput sa descrie pacientul dupa ce citise doar primele > 2din +3
rezultate.
F 5n 2+ de minute Hertz nu numai ca ne'a zis ceea ce stiam deja, dar
incepuse sa ne zica si lucruri pe care nu le observasem, dar care erau
adevarate.% 2)aplan si &accuzzo 19*2,0,93
)ceste performante au influentat profund maturizarea
profesionala a multor psihologi in devenire. "upa cum observa un
cercetator clinic;
1-naliza oarba e unul dintre aspectele spectaculoase ale tehnicii
Rorschach si e cel mai important factor de acceptare a testului.%
2Gubin 19+>, 0+3
&agicienii orsc!ac!: un %ister ce trebuie e'plicat
!erformantele unui magician Rorschach au mai multe in comun cu
ghicitul in palma si in globul de cristal, decat erau pregatiti sa
recunoasca psihologii din acea vreme. !ana in anii 19?,
totusi,succesele uimitoare ale geniilor Rorschach incepusera sa
devina mistere ce se cereau lamurite. Aercetarile au dezvaluit faptul ca
virtuosii Rorschach nu posedau puteri miraculoase. "in contra, foarte
multi dintre expertii Rorschach au esuat lamentabil atunci cand au
incercat sa faca preziceri despre pacienti 2de e#emplu, Hittle si
&hneidman, 19+9@ vedeti si discutia lui "a<es, 199>3.
-semenea descoperiri ne confrunta cu un parado# evident. "aca
e#pertii Rorschach au gresit atat de mult in timpul studiilor controlate,
atunci cum de au putut avea performante atat de stralucitein
analiza oarbaC Raspunsul la aceasta intrebare este evident pentru
orice persoana ce e familiarizata cu tehnicile ghicitorilor in palma.
Trucuri si%ple
"oi comentatori ageri din perioada anilor 19> intuisera deja ca cel
putin unii dintre e#pertii Rorschach apeleaza la trucuri pentru a avea
succes. 5ntr'un articol inteligent si pe alocuri glumet, (.R. Iittenborn
si &eJmour &arason of Kale au identificat 3 stratageme simple
folosite de expertii Rorschach pentru a crea o falsa impresie de
infailibilitate 2Iittenborn si &arason 19>93.
!rima stratagema era la fel de veche ca si Eracolul din "elfi al 7reciei
-ntice, a carui profetii ambigue erau aranjate in asa fel incat sa fie
corecte indiferent de turnura luata de evenimente. Eracolul a
spus odata unui rege ca daca va pleca la razboi va distruge o mare
natie. 5ncurajat, el a lansat un atac si a avut parte de o infrangere
dezastruoasa. !rofetia fusese totusi corecta. Eracolul nu a mentionat
care dintre natii va fi distrusa de rege.
Iittenborn si &arason au observat ca interpretii Rorschach apeleaza la
o tehnica asemanatoare, interpretarile lor erau -fraze ambigue sau
clisee Rorschach ezoterice carora li se poate da orice
semnificatie pe care cursul evenimentelor o va cere..
-l doile lucru observat de Iittenborn si &arason era legat de
asigurarea succesului prin introducerea catorva afirmatii
contradictorii sau inconsistente in aceeasi interpretare0
1Una sau mai multe dintre afirmatii poate fi folosita in functie de
cerintele circumstantiale. -ceasta dovada de ingeniozitate din partea
e#aminatorului este adesea atribuita testului insusi.%
5n al treilea rand, Iitterborn si &arason au observat ca e#pertii
Rorschach isi amplifica reputatiaprin interpretari impresionante a
unor persoane ce le sunt cunoscute deja.
1Unii psihologi clinici, atunci cand li se dezvaluie unele trasaturi
clinice importante ale unui pacient spun; -), da. 1e vad semnele
aici, si aici, si aici..
5n pofida trucurilor descrise de Iittenborn si &arason, e greu de crezut
ca toti e#pertii Rorschach din 19>'19+ erau escroci. *xplicatia este
mai complicata. "ar inainte de a trece mai departe, trebuie sa
discutam despre psihologia astrologiei si a cititului in palma.
(fectul )arnu%
5n perioada anilor 19>, psihologul .ertram 9orer a publicat un studiu
pe care el il numea-demonstratie de naivitate. 29orer 19>93. "upa
utilizarea unui chestionar asupra clasei sale de psihologie, el a pregatit
schite de personalitate. "e e#emplu;
1"isciplinat si cu autocontrol puternic in e#terior, tinzi sa devii
ingrijorat si nesigur in interior. Uneori ai dubii serioase in privinta
deciziei luate. -greezi schimbarea si varietatea pana la un punct si
devii nemultumit atunci cand esti restrictionat de reguli si limite.%
9orer si'a rugat studentii sa acorde note schitelor in functie de
acuratetea lor. /ajoritatea au folosit calificativul -foarte bine.. /ai
mult de >= au spus ca schita ii reprezinta perfect.
Rezultatele pareau sa indice faptul ca chestionarul de personalitate a
lui 9orer avea un grad mare de validitate. Totusi e#ista un mic
amanunt diabolic0 9orer a distribuit aceeasi schita de personalitate
tuturor studentilor. &chita de personalitate a fost creata utilizand
horoscoapele dintr'o carte de astrologie. "esi afirmatiile imprumutate
din cartea de astrologie par precise, ele se aplica tuturor oamenilor.
/ergand pe urmele eminentului cercetator !aul /eehl, psihologii
numesc, in prezent, acest gen de afirmatii despre personalitatea cuiva
ca fiind 1afirmatii .arnum%, dupa numele lui !.T. .arnum care a
zis; -2n circ trebuie sa aiba cate ceva pentru fiecare..
"upa cum a descoperit si 9orer, oamenii tind sa supraevalueze gradul
de potrivire a afirmatiilor .arnum.
#strologii si c!iro%antii
-strologii si chiromantii folosesc de multa vreme afirmatiile
3arnum 2impreuna cu alte cateva stratageme3 pentru a crea falsa
impresie ca ei cunosc personalitatea, trecutul, si chiar si viitorul unor
oamenii pe care nu i'au intalnit niciodata. Totalitatea acestor practici
se numeste -citit rece.. Aititorii reci priceputi aplica principiul .arnum
in mai multe feluri, de e#emplu, prin 1imbunatatirea% citirilor lor cu
afirmatii de genul; -Muncesti din greu, dar ai senzatia ca salariul
tau nu reflecta eforturile tale..4 si -Crezi ca undeva in lume ai
un suflet pereche, cineva care e exact ca tine..
-cest gen de afirmatii par personalizate si individuale, dar de fapt se
aplica unui numar mare de oameni.
"upa ce incalzirea clientului s'a facut cu afirmatiile .arnum,
majoritatea clientilor se rela#eaza si incep sa ofere feedbac5
nonverbal, cum ar fi datul din cap si zambitul. 5n toate citirile psihice
apare un moment in care clientul incepe sa -lucreze. pentru cititor,
furnizand activ informatii si clarificand anumite lucruri. -ceasta
conjunctura critica e cea care permite unui interpret priceput sa puna
noi stratageme in actiune, cum ar fi tehnica -impinsului.. Un mediu
foloseste aceasta tehnica pentru a face preziceri specifice 6chiar daca
isi rateaza tinta7, apoi folosind feedbac8ul clientului transforma
prezicerea in alta ce este e#traordinar de precisa.
Mediu: Vad un nepot, un nepot bolnav, poate chiar nascut prematur. A
fost, recent, vreunul dintre nepotii vostri bolnav?
Client: Nu. Eu
Mediu: E posibil sa se fi intamplat in trecut. Poate cuiva apropiat de
dumneavoastra.
Client: iica surorii mele a nascut prematur o fetita acum cativa ani.
Mediu: Asta este. Multe !ile in spital? "erapie #ntensiva? $%i&en?
Client: 'a.
!rin folosirea 1impingerii%, un interpret poate face ca o prezicere ce nu
are legatura cu clientul, sa para ca fiind foarte precisa. -ceste
tehnici sunt eficiente pentru ca, pana sa ajunga mediul sa le
foloseasca, clientul a abandonat deja scepticismul si e intr'o stare
mentala de cooperare, ajutandu'l in acest fel pe mediu
sa -potriveasca lucrurile..
Ha fel de intrigant e faptul ca cercetatorii au studiat psihologia
astrologiei si a chiromantiei, si sunt de acord cu faptul ca o parte
dintre practicanti cred cu sinceritate in puterile lor paranormale. "e
e#emplu, psihologul RaJ HJman, profesor la Universitatea din Eregon,
a publicat un articol clasic despre citirea rece in care isi descria propria
cariera de chiromant.
5n timpul liceului, HJman era sceptic fata de validitatea ghicitului
in palma. "ar dupa ce a testat'o pe el insusi, el a devenit convins ca
era de'a dreptul magica, mai ales atunci cand primea feedbac8 pozitiv
de la clientii sai. 4l a devenit un adept fervent al chiromantiei si,
din cand in cand, se intretinea din el.
5ntr'o zi, un prieten i'a sugerat lui HJman
sa -inverseze. interpretarile sale, sa ofere clientuluiexact opusul a
ceea ce sugerau manualele de ghicit. &pre surprinderea lui HJman,
interpretarile inverse au fost primite la fel de bine 6daca nu chiar
mai bine7 de catre clienti. 4#perienta aceasta l'a convins
ca -succesul. ghicitului in palma nu are nimic de'a face
cu corectitudinea interpretarii. E astfel de poveste are propria sa
morala, afirmatiile .arnum pot pacali atat clientul care crede in ele,
cat si pe mediul naiv care crede clientul.
&agicienii orsc!ac!: trei e'plicatii
"upa ce am facut un mic ocol prin lumea astrologiei si a ghicitului in
palma, suntem gata sa revenim in lumea magicienilor Rorschach.
6om lua in considerare 3 explicatii plauzibile pentru performantele
spectaculare ale e#pertilor Rorschach din 19+.
5n primul rand, este foarte posibil ca acesti e#perti Rorschach sa
posede o intuitie clinica specialace le permitea sa depaseasca
limitele omului de rand. .azandu'se pe talentele lor clinice unice si
pe experientele avute cu mii de pacienti, ei si'au dezvoltat un 1al
saselea simt% ce le permitea sa e#traga diverse informatii din
interpretarea pacientului.
.ineinteles, asta e un punct de vedere preferat de catre adeptii
metodei Rorschach. Ahiar si azi, multi psihologi prezinta o incredere
e#traordinara in puterea intuitiei clinice. (otusi, credinta in puterile
intuitive ale expertilor Rorschach e greu de impacat cu metoda
stiintifica.
"upa cum am mentionat si mai devreme, atunci cand asa'zisele intuitii
e#traordinare ale e#pertilor Rorschach au fost verificate in cadrul unor
studii riguros controlate, rezultatele au fost dezamagitoare. Tinand
cont de acest lucru, este greu de crezut ca e#pertii Rorschach ai
anilor 19+ posedau intuitii clinice e#traordinare. !rin urmare, trebuie
sa luam in considerare o alta e#plicatie pentru performantele lor
e#traordinare.
"atorita articolului scris de (.R. Iittenborn si &eJmour &arason of Kale
pe care l'am discutat mai sus, e clar ca unii e#perti Rorschach din anii
19> foloseau trucuri ce produceau o falsa impresie de
infailibilitate. Totusi, e e#trem de improbabil ca toti e#pertii din acea
vreme erau sarlatani premeditati.
Unii e#perti proeminenti, cum este /arguerite Hertz, erau cunoscuti ca
fiind oameni foarte integri. &i asa ajungem la cea de a treia e#plicatie;
uimitorii e#perti Rorschach din anii 19+ erau, cel mai probabil, cititori
reci care, asemenea tanarului chiromant RaJ HJman, s'au
lasat inselati de propriile lor performante.
('pertii orsc!ac! ca cititori reci
"aca analiza oarba cu testul Rorschach era doar o simpla citire rece,
cum de a functionatC Un e#pert Rorschach ce se pregateste sa faca o
analiza oarba are, de obicei, acces la mai multe informatii decat
au ghicitorii. /ai intai, raspunsurile Roschach contin, de obicei,
informatii utile desprecapacitatea intelectuala si nivelul
educational al pacientului. -lteori raspunsurile pot oferi informatii
despre ocupatiile si interesele pacientului.
"rept e#emplu ne vom servi de analiza Rorschach a biologului
molecular, castigator al premiului :obel, Hinus !auling;
(Cele doua movilite din varf su&erea!a o curba sinusoidala)
(Aceasta imi aminteste de san&e si de ne&rul cernelei, de carbon si de
structura &rafitului)
(#mi aminteste de ceasurile lui 'ali)
Ahiar si un novice isi poate da seama ca pacientul care a dat aceste
raspunsuri e foarte bine initiat in matematica 6curba sinusoidala7 si
chimie 6structura grafitului7, si ca, probabil, are o vasta cultura
generala 6ceasurile lui 'ali7.
5n afara acestor informatii continute de raspunsurile Rorschach,
e#pertul mai are la dispozitie si alte surse de informatii. 9aptul ca
rezultatele testului provin de la o clinica sau de la un spital
anumepoate fi de ajutor. "e e#emplu, daca testul vine de la un spital
de psihiatrie, sunt sanse mari ca pacientul sa fie suicidal sau rupt de
realitate.
"upa cum se vede, orice e#pert Rorschach ce participa la o analiza
1oarba% are, de cele mai multe ori, la dispozitie surse de informatii
ce ar starni invidia oricarui ghicitor in palma.
5n prima parte a diagnosticarii, aceste informatii sunt oferite
ascultatorilor in stilul clasic al citirii reci. "e e#emplu, in cazul
testului lui !auling, citirea ar incepe astfel;
1Hmmm. 4 clar ca e un individ stralucit. 9oarte educat, un tip cerebral.
&e a#eaza pe ganduri, probabil ca evita sa reactioneze la evenimente
intr'un mod pur emotional. -m impresia ca e mai degraba un savant
decat un om de afaceri sau un artist, desi vad unele tendinte artistice.%
"aca testul provine dintr'o anumita sursa 2de e#emplu, un terapeut
care lucreaza cu clienti cu tulburari medii3 e#pertul poate folosi
afirmatiile .arnum potrivite. "e e#emplu, asa ar suna o
afirmatie -sigura. ce se potriveste oricui, intr'un fel sau altul;
14motiile acestui pacient tind sa fie inconsistente din punct de vedere
al efectului lor asupra gandirii, rezolvarii problemelor si a
comportamentelor decizionale. 5n anumite cazuri, gandirea poate fi
puternic influentata de sentimente. 5n alte cazuri, chiar daca sunt
similare cu primele, emotiile pot fi date la o parte si au doar un rol
perifericF%
-ceasta afirmatie e bazata pe un te#t Rorschach recent 24#ner, 23,
ar putea tot la fel de bine sa provina din cartea de astrologie a lui
3ertram 8orer. (ot ce zice acest text e ca uneori gandurile
pacientului sunt uneori controlate de emotii, iar alteori emotiile sunt
controlate de ganduri. "esi se pare ca ni se comunica ceva foarte
important si specific, de fapt afirmatiile se aplica tuturor clientilor
terapeutilor 2si aproape tuturor cititorilor acestui articolD3.
-ceste afirmatii .arnum sunt luate in serios de multi psihologi actuali,
spunem asta bazandu'ne pe numarul mare de carti Rorschach ce se
cumpara in fiecare an. "eci putem fi siguri ca, in 19+, cand e#pertii
Rorschac emiteau aceste afirmatii pe durata analizelor oarbe, colegii
lor erau convinsi ca ceea ce se spunea era important.
Edata ce ascultatorii au fost -incalziti. de aceasta intelegere
profunda a pacientului, treaba e#pertului se simplifica. Edata ce isi
abandonau scepticismul initial, ascultatorii incepeau sa ofere, intr'un
mod mai mult sau mai putin subtil, feedbac5 nonverbal prin datul
din cap sau zambete. 4#pertii foloseau acest feedbac8 drept ghid
pentru marirea acuratetii afirmatiilor lor. Ha fel de probabil e faptul ca
e#pertii nu se sfiau sa apeleze la tehnica impingerii descrisa mai sus.
"e e#emplu, va oferim un e#emplu ipotetic despre felul in care tehnica
impingerii poate fi folosita in testul Rorschach;

E%pertul: E%ista semne ale unei traume severe, posibil recenta. Poate
un viol? *au o altercatie violenta?
Ascultatorul: Nu. Ea
E%pertul: Probabil ca ea a fost traumati!ata in anii adolescentei sau
poate chiar mai devreme. E posibil sa isi reprime e%perienta si sa nu
si+o aminteasca.
Ascultatorul: A avut un accident &rav de masina la varsta de , ani.
E%pertul: 'a, cred ca asta e. Ea si persoanele ce ii sunt dra&i au fost
ranite &rav?
Ascultatorul: 'a.

-cest e#emplu ilustreaza cat se poate de clar ca aceasta tehnica
permite e#pertului sa ajunga intr'osituatie castig/castig.
"aca afirmatia, ce e putin probabila, e corecta B de e#emplu, daca
pacientul a fost violat sau molestat fizic B atunci prezicerea e#pertului
pare incredibil de precisa. "ar daca e gresita, atunci e#pertul o
reinterpreteaza in asa fel incat sa fie 1pe aproape% B sau sustine ca
trauma e#ista, dar pacientul si/a reprimat amintirile despre
aceasta experienta9
"upa cum a indicat si RaJ HJman, un cititor rece poate sa fie
complet sincer. Aititorii reci profesionali au chiar si un termen, -cu
ochii inchisi., pentru a descrie pe cei ce fac citiri reci psihice si cred
sincer in puterile lor paranormale. 5n mod similar, majoritatea
e#pertilor Rorschach ai anilor 19+ ce foloseau tehnici de citire rece
probabil credeau cu sinceritate in eficienta testului.
-tunci cand e#pertii faceau anumite afirmatii despre pacienti provocau
uimirea si aprobarea ascultatorilor. -tunci cand emiteau anumite
afirmatii intuitive despre pacienti 6impingerea7, descopereau ca erau
in apropierea adevarului si ca ascultatorii lor erau impresionati. 5ntariti
de feedbac8ul pozitiv al colegilor lor, e#pertii au devenit
treptat cititori reci e#perti, ce credeau ca intelegerea lor remarcabila
se datoreaza testului Rorschach.
4ra e#pertilor Rorschach tine in principal de trecut. "esi clinicienii inca
mai uimesc studentii cu performantele lor Rorschach, foarte putini
psihologi se mai implica azi in analize oarbe publice.
"ar mostenirea marilor magicieni Rorschach inca mai dainuie. -ura
magica creata de anii 19>'19+ inca mai staruie in preajma testului
Rorschach, o incantarea, aproape religioasa, pe care multi clinicieni o
au fata de test, desi nu prea mai are un statut stiintific.
"ar si mai important e faptul ca magicienii Rorschach au contribuit la
credinta B inca puternica B ca intuitiile si e#perientele clinice ofera o
intelegere mai profunda decat cunosterea stiintifica. -cesta e motivul
pentru care testul Rorschach e inca folosit de clinicieni pentru scopuri
fata de care nu a demonstrat nicio utilitate, crezand in mod
eronat ca asa/zisele lor intuitii se datoreaza mai degraba puterilor
extraordinare ale testului, decat propriilor notiuni si preconceptii
necunoscute.
1urse0 csicop.org, s5epdic.com, :i5ipedia.org.