Sunteți pe pagina 1din 11

MEDIEREA SI REZOLVAREA CONFLICTELOR

1. Definirea si perspectivele din care este privit conflictul


Conducatorului ii revine rolul esential si in medierea si rezolvarea
conflictelor in cadrul intreprinderii. Cuvantul conflict, vine de la latinescul
conflictus, care inseamna a tine impreuna cu forta.
Conflictul se defineste ca o agresiune raportata intotdeauna la o tinta indivizibila, legata de
prestigiu sau de o recompensa oarecare. El se poate naste ori de cate ori un sentiment individual sau de
grup, puternic motivat, este frustrat de un altul.
Asupra conflictului exista mai multe conceptii perspective:
1. perspectiva integrativa sau unitara, potrivit careia, conflictul este semn de boala, de
climat necorespunzator, de neintegrare;
2. perspectiva pluralista, are la baza ideea inevitabilitatii conflictelor, in sensul ca vrei nu
vrei, ele tot exista din cauza resurselor limitate, dar abordarea lor realista si rezolvarea lor
are un rol stabilizator si integrator in intreprindere;
3. perspectiva radicala (Max Weber si K. Marx). Dina ceasta perspectiva, conflictele la
nivel micro, din intreprindere sunt doar un reflex al marilor conflicte de la nivelul
societatii in ansamblu.
Conflictele pot fi:

intrapersonale, in interiorul persoanei, a constiintei ei si se manifesta intre cerinte si


posibilitati. De exemplu, conducatorul ar dori sa-i premieze pe subalterni, da rnu are
posibilitati;

interpersonale, intre persoane. Ele mai pot fi: intragrupale si intergrupale.


2. Principii in abordarea conflictului
In privinta rezolvarii conflictelor se precizeaza ca, desi fiecare conflict are o nota particulara
exista cateva principii generale de abordare:
a) atitudinea initiala, pregatitoare a participantilor la conflict, sugereaza, in mare masura si
cum se va derula conflictul. Daca atitudinea este ofensiva, conflictul poate fi mare,
puternic. Conducatorul trebuie sa gaseasca raspuns la cateva intrebari: Conflictul este
intre obiective si mijloace sau intre obiective si rezultate? Ce interese comune au
participantii la conflict? Conflictul poate fi rezolvat prin castigul ambelor parti sau doar
a uneia dintre ele?;
b) de cate ori este posibil, metoda prin care se va rezolva conflictul sa fie cunoscuta si
stabilita inainte ca un conflict potential sa se produca;
c) principiul conform caruia, in procesul de rezolvare a conflictului, conducatorul nu trebuie
sa-si propuna sa caute, sa stabileasca un vinovat, ci sa rezolve problema / conflictul;
d) daca o metoda de rezolvare a conflictului, utilizata anterior s-a dovedit ineficienta, apelul
repetat la ea nu numai ca nu rezolva conflictul, dar devine parte integranta a lui, il
accentueaza;
e) conducatorul trebuie sa stabileasca termene, actiuni, responsabilitati concrete, precise pe
care sa le urmareasca permanent;
f)
conducatorul / conducerea trebuie sa-si respecte promisiunile pe care le-a facut, ca baza a
increderii angajatilor.
3. Tehnici in rezolvarea conflictelor
Referitor la rezolvarea / solutionarea conflictelor, Blake, Shepard si Mouton (apud, M.
Vlasceanu, 1993) au propus o tehnica bazata pe cooperare intre grupurile oponente intr-o situatie de
rezolvare a unei probleme. Aceasta implica urmatoarele faze:
1) cele doua grupuri trebuie sa-si exprime interesul pentru imbunatatirea relatiilor dintre ele;
2) grupurile sunt despartite si rugate sa-si formeze in scris perceptiile despre propriul grup
si despre celalalt;
3) grupurile se intalnesc si un reprezentant al fiecaruia prezinta in fata tuturor, modul in care
si-au formulat perceptiile;
4) grupurile se separa din nou si incep sa analizeze atat discrepantele cat si similitudinile
dintre propriile perceptii si perceptiile celuilalt grup;

5)

grupurile se reintalnesc pentru a-si impartasi concluziile la care au ajuns cu privire la


existenta perceptiilor diferite si a modalitatilor prin care pot fi reduse. Aceasta faza devine
o sedinta de rezolvare a problemelor in care este incurajata interactiunea dintre toti
membrii grupului.
O alta tehnica de reducere sau solutionare a conflictelor este cea a rolului conciliatorului sau al
partii a treia.
O a treia persoana, care dispune de competenta in domeniul concilierii interpersonale, poate
interveni in stabilirea unei intalniri si a unei confruntari oneste intre cele doua parti. Ele cauta a
stimula o reconsiderare a punctelor de vedere si a diferendelor, un dialog sincer si impartial, creand
astfel premisele unei relatii solide, eliberata de tensiuni si suspiciuni reciproce.
Tipul de interventie, in functie de situatie, al celei de-a treia parti conciliatorul difera.
Astfel, in cazul tehnicii inchizitoriale, conciliatorul are doar rolul de a chestiona cele doua parti si de a
da un verdict pe care acestia trebuie sa-l accepte.
In cazul arbitrajului, persoanele ce se afla in disputa isi prezinta argumentele celei de a treia
parti (arbitrul) care, pe baza informatiilor primite de la acestea, formuleaza o decizie pe care o impune
celor doua parti.
In cazul in care cea de a treia parte (conciliatorul) nu are puterea de a impune participarea, ci
doar de a face recomandari, interventia este cunoscuta sub numele de mediere. Mediatorul poate oferi
sugestii care sa permita partilor oponente sa faca concesii nedureroase.
Analizand diferite tehnici ale managementului de solutionare a conflictului, K.W. Thomas
(apud M. Vlasceanu, 1993) ajunge la definirea a cinci stiluri ce pot fi caracterizate prin urmatoarele
trasaturi comportamentale: evitare, compromis, competitie, adaptare, colaborare.
Evitarea conflictului reprezinta o tehnica de solutionare care implica:

ignorarea conflictului in speranta ca va dispare;

inabusirea conflictului prin invocarea unei strategii lente de rezolvare;

evitarea conflictului prin revendicarea discretiei;

apelul la regulile birocratice ca sursa a rezolvarii conflictului.


Compromisul se realizeaza de obicei prin:

negociere;

cautarea unor tranzactii si acorduri;

gasirea unor solutii satisfacatoare sau acceptabile.


Competitia presupune:

crearea unor situatii de tipul castig pierdere;

folosirea rivalitatii;

folosirea jocurilor de putere pentru distrugerea celeilalte parti;

fortarea supunerii.
Adaptarea implica:

acceptarea concesiilor;

respect si ingaduinta.
Colaborarea se obtine prin:

demonstrarea dorintei de rezolvare a problemei;

confruntarea punctelor de vedere diferite si impartasirea ideilor si informatiilor;

cautarea unor solutii integratoare;

gasirea situatiilor prin care toti pot castiga;

considerarea problemelor si conflictelor ca stimulative.


Indiferent de stil, managerul pluralist, pentru a fi eficient, depinde intotdeauna de capacitatea
de a citi situatiile in evolutie. El trebuie sa aiba capacitatea de a analiza interesele, de a intelege
conflictele, de a explora relatiile de putere, astfel incat sa poata tine situatiile sub control.

Conflictul este o parte fireasca a vietii de zi cu zi, o realitate a vietii cotidiene,

inerenta relatiilor umane. Pentru a fi pregatiti atunci cnd sunt implicati ntr-un
conflict, oamenii trebuie sa fie constienti de anumite coordonate ale
conflictelor.
Conflictul poate fi tratat pe cai pozitive sau negative. Abordat printr-o gndire
pozitiva, poate avea rezultate creative, poate fi o forta pozitiva pentru cresterea
personala si schimbarea sociala. Abordat printr-o gndire negativa, conflictul
poate avea forme distructive att din punct de vedere emotional, spiritual ct si
fizic.
Conflictul ajuta la sanatatea mentala si individuala, la descoperirea propriilor
valori si credinte, putnd fi si o sursa de maturizare. Capacitatile de management
ale conflictelor pot fi nvatate. Prin practica, putem mbunatati comunicarea,
negocierea si medierea conflictelor.
Medierea in scoala este un concept nou n Romnia, nsa multe state europene
utilizeaza cu foarte mare succes medierea n comunitatile scolare. Existenta unor
conflicte n mediul scolar este o realitate care i preocupa, din ce in ce mai mult,
pe cei implicati n realizarea unei atmosfere care sa faca eficient procesul de
nvatamnt. Scoala este primul spatiu al medierii, un spatiu de trecere ntre
familie si societate, ntre sine si celalalt, ntre propria sa viziune despre lume si
viziunea celorlalti. Spatiul 'intermediar', de reflectie al medierii raspunde
trebuintei de securitate a copilului. Frecventnd scoala, copilul traieste prima
mare ncercare sociala din viata sa, pentru ca se desprinde tot mai mult de
modelul parintilor pentru a se lasa modelat de scoala, institutie cu un important
rol formator. Copiii, care din familie deprind codurile sociale si si formeaza
atasamente securizante, vor beneficia de aceasta educatie toata viata. scoala
este
un factor de rezilienta atunci cnd familia si cultura i dau aceasta putere.
Clasa este un grup social n care elevii, prin intermediul relatiilor interpersonale,
comunica ntre ei, se percep reciproc, se atrag sau se resping. Relatiile de
atractie - indiferenta - respingere se pot schimba n timp, n functie de diferite
situatii create. Alte tipuri de interactiuni n cadrul clasei, sunt: cooperarea,
competitia, conflictul etc.
Orice clasa are un diriginte, consilier, educator care organizeaza si observa
modul n care elevii din colectiv desfasoara diverse activitati. Tot dirigintele este
acela care intervine atunci cnd apar disfunctionalitati n bunul mers al activitatii
scolare.
Activitatea de consiliere si management a conflictelor presupune modele noi de
activitate din partea profesorilor, cerinte noi de abordare a divergentelor din
partea tuturor celor implicati n interrelationare si modele noi de comportament
din partea elevilor.
Exista diferente la nivel individual, exista o 'goana' a schimbarii, exista o asa
numita criza de timp datorata n mare parte schimbarii att de continue a
societatii n care traim si care ne forteaza sa tinem pasul cu ea. Cu toate acestea,
putem sa convietuim si sa colaboram fara a ne rani, a ne jigni, a profita de
neatentia sau imposibilitatea oamenilor de lnga noi.
Putem sa colaboram, sa ajutam si sa fim ajutati de cei lnga care stam, pentru ca
ideea de baza a societatii este complexitatea unui produs care este rezultatul
gndirii mai multor minti si, deci, produsul cu cea mai mare sansa de a fi
aproape de ideal si de perfectiune.
Mediatorul nu poate sa ti impuna o solutie, cheia solutionarii conflictului e
chiar la tine!

Roluri manageriale ale directorului-medierea conflictelor n scoala


Prezentare de caz 1: Medierea unui conflict de relaionare aprut in cadrul
grupului de
elevi al clasei a-V-a.
1.Situatia conflictuala: Mihai C., elev nou venit in colectivul de elevi al
clasei a-V-a, grup
cu o sintalitate bine definita, este marginalizat de colegii de clasa,
intampinind chiar o
atitudine ostila din parte acestora. Drept urmare, elevul Mihai C. se
autoizoleaza, refuza
sa mai participe la activitatile de grup,manifesta o receptivitate cognitivmotivaionala
scazuta si la celelalte activitati de invatare, ce risca sa-i afecteze
randamentul si
rezultatele scolare.
2.Medierea conflictului: In urma identificrii coflictului de ctre profesorul
diriginte si
interventiei acestuia impreuna cu profesorul consilier al scolii, prin
aplicarea unor
programe specializate de mediere a conflictelor s-a obtinut o ameliorare a
relatiilor
elevului Mihai C.cu colegii sai si o detensionare a atmosferei din clasa. In
ciuda acestei
ameliorari, elevul a continuat sa acuze atitudinea ostila a colegilor si
dificultatea
integrarii in colectivul clasei, fapt care a orientat rezolvarea conflictului
catre directorul
scolii. Medierea conflictului de catre directorul scolii a vizat urmatoarele
aspecte:
-facilitarea dialogului intre cele doua parti aflate in conflict: grupul de elevi
si elevul
marginalizat;
-mentinerea echilibrului si a unei bune comunicari pe tot parcusul medieri
conflictului;
-orientarea celor doua parti aflate in conflict catre gasirea celor mai bune
solutii, prin

propunerea si coordonarea unui program educational de mediere a


conflictelor, avand
urmatoarea structura:
TIMP DE LUCRU AFECTAT: 3ore (cate o activitate pe ora)
OBIECTIVUL CADRU URMARIT: Rezolvarea conflictului din cadrul grupului
de elevi
al clasei a-V-a prin integrarea elevului marginalizat Mihai C. in grupul
majoritar al clasei.
Pentru atingerea acestui obiectiv, directorul a colaborat cu profesorul
diriginte si
profesorul consilier coordonand activitatea acestora de aplicare si
indeplinire, impreuna
cu cele doua parti aflate in conflict a urmatoarelor obiective intermediare:
1-diminuarea comunicarii negative in grupul de elevi(clasa);
2-fiecare elev sa-si construiasca o identitate de sine pozitiva;
3-elevii sa devina costienti de diferentele firesti dintre oameni si de faptul
ca fiecare este
unic;
4-dezvoltarea si exersarea comunicarii empatice;
5-construirea unei relatii interumane calde intre elevi;
6-elevii sa rezolve conflictul interindividual existent in clasa;
RESURSE UMANE IMPLICATE:
-directorul scolii-coordonator
-profesorul diriginte
-profesorul consilier
-elevii clasei a-V-a
DESFASURAREA PROGRAMULUI
Prezentare de caz 2: Medierea unui conflict de interrelationare profesorielev.
Situatia coflictuala: Viorel F., elev in clasa a-VIII-a, cunoscut ca fiind unul
dintre elevii
dificili ai clasei, cu tendinte comportamentale deviante, este acuzat de
profesori pentru
comportamentul total inadecvat mediului scolii si statutului de elev, fiind
invocat

negativismul comportamental, tendintele agresive la adresa colegilor si


chiar a
profesorilor, perturbarea desfasurarii orelor de curs, randamentul scolar
scazut,
absenteism, comportamente infractionale si vagabondaj, indisciplina si
impolitete in
relatiile cu profesorii. Atitudinea elevului Viorel F. in fata tuturor acestor
acuzatii este
una de aparare considerand ca toate aceste comportamente sunt
provocate de atitudinea
ostila si agresiva a profesorilor care -sustine el- il cearta si il bat fara motiv.
Medierea conflictului de catre directorul scolii: Initiativa profesorilor de a
informa
conducerea scolii si implicarea fireasca a directorului in medierea si
solutionarea acestui
conflict prin indeplinirea urmatoarelor roluri:
1-oferirea cadrului necesar unei bune comunicari intre partile aflate in
conflict prin
convocarea in cabinetul directorului a celor implicati: profesorii, elevul
Viorel F. si
parintii acestuia;
2.facilitarea dialogului intre partile implicate prin oferirea posibilitatii
fiecaruia de a-si
expune viziunea personala asupra problemei;
3.mentinerea echilibrului in dialog astfel incat nici una dintre parti sa nu fie
dezavantajata
in detrimentul celeilalte;
4.orientarea partilor implicate catre gasirea solutiilor de iesire din conflict
prin oferirea
urmatoarelor repere de lucru:
-analiza propriului comportament in vederea observarii si constientizarii
calitatilor si
defectelor acestuia, dezvoltarii si valorificarii primelor, controlarii si
ameliorarii celor din
urma, in ceea ce-l priveste pe elev;
-costintizarea parintilor in legatura cu riscurile scolare, dar si de dezvoltare
si integrare

sociala la care se expune copilul lor prin perseverarea in astfel de atitudini


si
comportamente;
-invitatia facuta profesorilor de a-si analiza si revizui propriile stiluri
didactice si
educationale in vederea adaptarii lor la personalitatea elevilor si evitarii
acuzatiilor din
partea acestora, in cazul in care aceste acuzatii sunt intemeiate;
-recomandarea adresata profesorilor de a nu tolera conduitele deviante in
clasa si de a
anunta imediat conducerea scolii, profesorii diriginti si profesorul consilier,
dar si
parintilor de a se implica mai mult si mai eficient in educarea atitudinilor si
comportamentelor scolare si sociale ale copilului lor;
5.sugerarea rolului de mediator prin masurile luate, astfel incat cei
implicati sa inteleaga
si sa-si asume rolurilor ce le revin in solutionarea conflictului si sa nu
astepte rezolvarea
exclusiva a acestuia din partea directorului
Rezumat-generic al studiului de caz in consiliere:

Diferena dintre medierea colar i medierea conflictelor colare


1 ianuarie 2013 | Dorin ILIE
| 2 comentarii
5.791 citiri

0
inShare

Medierea scolara este o activitate reglementata inca din 2007[1] si prevede o arie
larga de activitati si atributii a mediatorului scolar. Medierea scolara consta in
facilitarea dialogului scoala-familie-comunitate, imbunatatirea imaginii si
increderii in institutiile de invatamant, monitorizarea copiilor in ceea ce priveste
incluziunea scolara, elaborarea si implementarea programelor de incluziune
scolara, elaborarea de rapoarte in ceea ce priveste situatia copiilor defavorizati in
scopul identificarii solutiilor optime pentru asigurarea accesului egal la educatie al
copiilor, informarea autoritatilor responsabile in ceea ce priveste eventualele
incalcari ale drepturilor copilului si sprijinirea in demersurile acestora pentru
solutionarea situatiilor respective, etc.
Legea Educatiei[2] prevede la art. 99 alin. 6 lit. d) ca toate Centrele Judetene de
Resurse si Asistenta Educationala organizeaza, monitorizeaza si coordoneaza,
printre alte activitati si servicii educationale, si servicii de mediere scolara,
furnizate de mediatorii scolari. Aceeasi lege prevede, la art. 249 alin.1 lit. i) ca
mediatorul scolar face parte din personalul didactic auxiliar, iar la art. 250 alin. 1
lit. i) prevede conditiile dobandirii calitatii de mediator scolar. Astfel, pentru a fi
mediator scolar, este nevoie de absolvirea unei institutii de invatamant superior
cu diploma de licenta cu specializarea asistenta sociala sau absolvirea cu diploma
de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator scolar, ori absolvirea
cu diploma de bacalaureat a oricarui alt profil liceal, urmata de un curs de formare
profesionala cu specializarea mediator scolar, recunoscut de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului. Un astfel de curs de formare profesionala, in
scopul calificarii ca mediator scolar, consta in parcurgerea unor programe
teoretice si practice de aproximativ 90 ore, costul fiind de cca. 300 de lei.

Luand in considerare cele de mai sus, medierea scolara si serviciile de mediere


scolara asa cum sunt prevazute in legislatia educatiei, reprezinta forme de
incluziune scolara si sociala, si se adreseaza comunitatilor locale cu risc in ceea ce
priveste abandonul scolar, diferentele etnice, familiile defavorizate.
Legea Medierii[3] are norme in ceea ce priveste medierea si serviciile de mediere a
conflictelor. Serviciile de mediere au ca scop solutionarea pe cale amiabila a
conflictelor sau a litigiilor. Aceasta lege enumera enuntiativ tipul de conflicte ce
pot face obiectul unui proces de mediere: conflicte civile, familiale, comerciale, de
dreptul muncii, specificand ca serviciile de mediere pot viza si alte tipuri de
conflicte. Medierea este posibila si admisibila in conflictele in care partile pot
dispune in mod liber de drepturile lor.
Astfel, serviciile de mediere pot viza si conflictele scolare. Conflictele scolare se
pot ivi intre elevii din cadrul unei institutii de invatamant, intre elevi si profesori,
intre elevi si alte persoane didactice auxiliare (este posibila si existenta unui
conflict cu mediatorul scolar), chiar si intre profesori, cu conditia ca respectivul
conflict sa vizeze activitatea din cadrul si/sau din timpul programului scolar.
Conflictele scolare au existat dintotdeauna. Fiecare dintre noi isi poate aduce
aminte de o imbrancire a unui coleg, de o disputa cu un profesor, de o cearta cu o
colega, etc. Conflictele scolare au dimensiuni si valori diferite. Un conflict ce
priveste o neintelegere cu colegul de banca, neintelegere care pana la pauza
urmatoare trece de la sine, este total diferita de o neintelegere care ramane in
mintea scolarului, careia i se adauga alte si alte nemultumiri si neintelegeri si care
amplificandu-se tinde spre o agresivitate si o violenta verbala si apoi fizica de
nedorit, cu efecte dezastruoase pentru cei implicati in acel conflict, dar si pentru
respectiva institutie de invatamant. MassMedia si NewMedia (Internet) ne
prezinta conflicte scolare grave, in care sunt implicati profesori si elevi. Filme in
care sunt inregistrate aceste conflicte, in care elevii se agreseaza reciproc, sau
agreseaza profesorul, sunt in prime time news zile intregi atunci cand apar.
Medierea conflictelor scolare se impune acolo unde conflictele iau o amploare
deosebita si degenereaza in alte conflicte. In micile neintelegeri de zi cu zi
mediatorul de serviciu este fiecare profesor ori diriginte. Pe langa functia
reparatorie pe care o are medierea scolara, functia preventiva devine mai
consitenta in medierea unui conflict scolar. Mai ales in ciclul primar si gimnazial,

dar si in cel liceal, puterea exemplului pentru elevi este foarte mare. Incetarea
conflictului scolar printr-o solutionare pe cale amiabila si pasnica in cadrul unui
proces de mediere are un ecou rasunator printre colegii partilor conflictului, dar si
in intreaga institutie de invatamant. O reusita a medierii in astfel de conflicte
aduce elevii in terenul cooperarii, intelegerii, comunicarii, relationarii, dialogului,
constituind un exemplu veritabil de colegialitate si convietuire in timpul petrecut
la scoala.
Medierea conflictelor scolare se poate realiza de catre mediatori autorizati de
catre Consiliul de Mediere din Romania, in baza conditiilor prevazute de Legea
Medierii. Serviciile de mediere a conflictelor scolare sunt diferite de serviciile de
mediere scolara.
Serviciile de mediere scolara sunt atributii ale mediatorului scolar, si fac parte
dintr-un program si proiect amplu de incluziune scolara si sociala a copiilor, asa
cum sunt prevazute in Legea Educatiei.
Serviciile de mediere a conflictelor scolare pot face obiectul unui proces de
mediere asa cum sunt prevazute de Legea Medierii. Mediatorul autorizat in baza
acestei legi, poate media un conflict scolar la solicitarea institutiei de invatamant,
sau la solicitarea partilor conflictului scolar, in toate cazurile cu acceptul tuturor
partilor din conflict.
Medierea conflictelor scolare nu poate sta in sarcina mediatorului scolar asa cum
aceasta ocupatie este enumerata in Clasificarea Ocupatiilor din Romania avand
cod COR 235911, luand in vedere sarcinile acestuia din actele normative care
reglementeaza aceasta ocupatie.
Medierea conflictelor scolare si un proces de mediere a unui conflict scolar sunt
activitati care se pot exercita doar de catre mediatori autorizati in baza Legii
Medierii, orice alta persoana care desfasoara activitati de mediere a conflictelor
scolare intrand sub incidenta penala a articolului art. 12 alin. 4-5 din aceasta lege.
Medierea conflictelor poate avea loc la solicitarea mediatorului de catre partile
aflate in conflict. Medierea conflictelor scolare poate fi solicitata de partile (elevi,
profesori, alte persoane) din conflict, iar daca partile din conflict sunt elevi
minori, medierea poate fi solicitata de catre parintii acestora, sau de catre
directorul institutiei, cu acordul parintilor. Solicitarea mediatorului in

solutionarea conflictelor scolare nu presupune procesul de mediere. Mediatorul se


prezinta la institutia de invatamant unde a avut loc conflictul, si doar dupa ce
parcurge impreuna cu partile din conflict o sedinta de informare privind
medierea, partile pot decide daca parcurg in continuarea procesul de mediere, sau
refuza medierea.
In multe state europene, dar mai ales in SUA, medierea conflictelor scolare este
promovata de catre institutiile de invatamant locale si regionale, dar si de
institutiile legislative centrale. Astfel exista programe de amploare privind
medierea in scoli, programe care vizeaza educarea elevilor in spiritul solutionarii
amiabile a disputelor, a conflictelor dintre ei. Uneori se apeleaza la medieri
simulate in cadrul institutiilor de invatamant, pentru ca elevii sa poata vedea
modul in care isi pot solutiona o neintelere.
O cultura civica care inglobeaza metode practice de solutionare amiabila, pasnica
si benefica a conflictelor, este o cultura civica a unei societati sanatoase, moderne
si prospere. O astfel de cultura trebuie inseminata in educatia timpurie a viitorilor
cetateni, pentru ca ei sa cunoasca ce inseamna metodele ADR, in ce consta un
proces de mediere, si ce beneficii in relatia lor cu altii aduce o solutionare amiabila
a unei dispute. Sa cunoasca inca din timpul scolii beneficiile dialogului,
comunicarii deschise, gasirii si alegerii propriei solutii in conflictele ce sunt
proprii firii umane.

S-ar putea să vă placă și