Universitatea AL. Ioan. Cuza. Iasi.

Facultatea de Filosofie si stiinte social- politice

Managementul conflictelor, administratrea si solutionarea; evaluarea, preventie, interventie, asistare.

Prezentarea generala a conflictului. Termenul de conflict este utilizat pentru a descrie o serie de stari affective ale indivizilor, cum ar fi nelinistea, ostilitatea, rezistenta, agresiunea deschisa, precum toate tipurile de opozitie si interactiune antagonista inclusive competitia ( 20. pag. 329). Conflictul este un fenomen social care apare intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, care au scopuri diferite sau similare, respective intentii sau metode de rezolvare a lor. Cauzele conflictului sunt: comunicarea defectuasa; diferentele in sistemul de valori si modul de percepere a realitatii; obiective diferite sau metode folosite diferite; diferente de pregatire profesionala, statut si cultura; stilul managerial si ambiguitatile organizationale; dependenta de resurse insuficiente; multumirea fata de statutul social.

Conflictele pot fi clasificate dupa tipurile esentiale si caracteristicile lor principale in functie de urmatoarele criterii: 1. Esenta conflictelor a).conflicte de substanta; b).conflicte afective -se urmareste atingerea scopului prin grupuri -se refera la relatiile interpersonale, socioafective.

Universitatea AL. Ioan. Cuza. Iasi. Facultatea de Filosofie si stiinte social- politice 2. Nivelul la care se manifesta b).conflicte inter-personale c). conflicte intra-grup d).conflicte inter-grup e).conflicte intre organizatii a). conflicte simetrice b).conflicte asimetrice 4. Gradul de intensitate a). disconfortul b). incidental c). neintelegerea d).tensiunea e).criza 5.Formele sub care apar a).conflicte lente b).conflicte manifest a). conflicte spontane b).conflicte acute c).conflicte cronice 7.Efectele conflictelor a)conflicte functionale a). conflicte intra-personale -apar in cadrul personalitatii unui individ; -apar in relatiile dintre personae diferite; -apar in interiorul grupului -apar intre grupurile aceleiasi organizatii 3. Pozitiile ocupate de parti -caracteristici pozitiv egale detinute de parti. -carcteristici pozitiv ilegale detinute de parti -sentiment intuitive ca ceva nu e in ordine -identificare indiciilor ca partile sunt in conflict -perceptiile asupra problemelor sunt alterate -atitudinilenegative/ sentimente inrautatite - forma extrema in care domina violenta. - conflicte dificil de identificat/inchise 6. Durata si evolutie - conflicte vizibile/deschise -apar brusc si sunt de scurta durata -au o evolutie scurta, deosebit de intense -au o evolutie lenta de lunga durata. -sustin obiective si imbunatatesc performante

Universitatea AL. Ioan. Cuza. Iasi. Facultatea de Filosofie si stiinte social- politice b)conflicte disfunctionale -blocheaza activitatile si obtinerea de rezultate Prevenirea conflictului. Cea mai buna cale de abordare a conflictului este prevenirea acestuia inainte de a se produce. Pentru a preveni un conflict trebuie sa urmam cativa pasi: cresterea maturitatii persoanelor care pot fi la un moment dat in conflict; pastrarea unei comunicari si informari corecte a persoanelor; confuzia si lipsa de informatiei duce de multe ori la crearea starilor conflictuale. ducerea la cunostinta a problemelor ce pot sa survina pe perioada unei colaborari, lucrari, prietenii etc. stabilirea unei strategii si planificari corecte si crearea unei modalitati de actiune inca de la inceputul unei relatii de parteneriat, colaborare, prietenie, etc. Printr-o planificare corecta se pot rezolva multe probleme survenite pe parcurs, inainte ca aceasta sa se transforme in conflicte. dezvoltarea unor relatii puternice, prin expunerea unor pareri positive despre membrii cu care se lucreaza; in cazul in care se greseste este important ca acel care greseste sa aiba puterea de asi recunoaste greselile sis a aplice masurile corecte pentru rezolvarea situatiei; prezentarea obiectivelor si a planurilor pentru atingerea actiunii propuse pentru a nu aparea pe parcurs conflicte. stabilirea clara a regulilor communicate tuturor; disponibilitatea in mod reciproc. Evaluarea. Evaluarea neutra preventiva este un proces in care un profesionist neutru (de regula avocat) audiaza partile si face o evaluare a faptelor, evaluare care urmareste solutionarea conflictului sau deschiderea de negocieri ulterioare.

Universitatea AL. Ioan. Cuza. Iasi. Facultatea de Filosofie si stiinte social- politice Med arb reprezinta o combinatie intre mediere si arbitraj, in cadrul careia partile sunt de accord sa participle la mediere, in caz de esec, cauza urmand sa fie supusa arbitrajului. Metode alternative, care se bucura de interes si credibilitate din partea cetatenilor sunt: arbitrajul, medierea, concilierea,tranzactia. Solutionarea conflictelor Oameni diferiti adopta strategii diferite pentru rezolvarea conflictelor. Aceste strategii se invata de obicei in copilarie si par sa functioneze automat la un nivel "preconstient". Ceea ce pare natural in astfel de situatii, de fapt este o strategie personala invatata si, deoarece a fost invatata, poate fi oricand schimbata invatand metode noi si mai eficiente de a rezolva un conflict. Modul de actiune intr-un conflict este afectat de importanta obiectivelor personale si de cat de importanta este considerata relatia respectiva. Date fiind aceste doua preocupari in cadrul unei relatii, putem spune ca exista cinci strategii de baza care pot fi utilizate pentru solutionarea conflictului. Retragerea arata o preocupare redusa atit pentru rezultate, cit si pentru relatiile interpersonale. Indivizii care adopta aceasta solutie se retrag din conflict, amana asumarea responsabilitatilor, ignora situatiile si persoanele si este caracteristica celor lipsiti de incredere in ei insisi. Evitarea conflictului presupune ignorarea acestuia in speranta ca va dispare de la sine. Conflictul insa nu dispare, ci ramine in stare latenta. El poate reizbucni cu o intensitate mult mai mare daca situatia care a generat conflictul este deosebit de importanta pentru parti. Aplanarea se rezuma la incercarile personale de a multumi toate partile implicate in conflict. In aceasta situatie sunt supraevaluate relatiile interpersonale si sunt neglijate aspectele "tehnice" ale acestora. Altfel spus, aplanarea conflictului se intalneste atunci cind una dintre parti este dispusa sa satisfaca interesele celeilalte parti, in dauna propriilor sale interese, fie pentru a obtine un credit din partea celorlalti, fie pentru ca armonia si stabilitatea este vitala in relatie. Fortarea este utilizata indeosebi in cazul in care individul doreste, cu orice pret, obtinerea rezultatelor, fara a avea consideratie fata de asteptarile, nevoile si sentimentele celorlalti. De obicei, aceasta modalitate de rezolvare a conflictului se bazeaza pe forta de

Universitatea AL. Ioan. Cuza. Iasi. Facultatea de Filosofie si stiinte social- politice constrangere a persoanei, care utilizeaza abuziv sursele de putere pe care le detine asupra celorlalte parti implicate. Pe termen scurt, forta poate reduce conflictul, dar efectele nu sunt dintre cele favorabile pe termen lung. Compromisul presupune concesii reciproce, ambele parti obtinand oarecare satisfactie. Aceasta posibilitate de solutionare a conflictelor porneste de la supozitia ca exista intotdeauna o cale de "mijloc" pentru solutionarea diferendelor, dezacordurile fiind rezolvate prin negocierea unei solutii de compromis. Compromisul este de fapt o solutie superficiala de impacare a tuturor partilor care presupune sacrificarea convingerilor si uneori a rationalitatii. Adoptarea acestei metode se face mai ales atunci cind partile au puteri egale si sunt ferm hotarate sa-si atinga scopurile in mod exclusiv. Confruntarea este o abordare a conflictului care ia in considerare atit nevoia de rezultate, cit si relatiile cu partile implicate. Aceasta constituie, probabil, singura cale de rezolvare definitiva a conflictului si este utilizata in cazul in care se accepta diferentele legitime dintre parti, cheia solutionarii conflictului fiind recunoasterea onesta a diferentelor. Studiile efectuate in organizatiile economice arata ca cei mai eficace manageri abordeaza conflictul prin confruntare, pentru inceput, iar apoi incearca aplanarea, compromisul, fortarea si, abia la urma, retragerea. Interventia tertilor in conflict. In general, se doreste rezolvarea directa a conflictelor de catre partile implicate, in care caz se pot abtine solutii de rezolvare cu suma pozitiva sau nula. Cand disputa ajunge intr-un impas major in care comunicarea este blocata interventia celei de-a treia personae ramane singura solutie. Tertii, care sunt profesionisti in negocieri si au abilitati in aceasta directie, pot contribui la solutinarea conflictului prin: imbunatatirea comunicarii, analiza propunerilor partilor si propunerea unor solutii. Arbitrajul este solicitat de partile aflate in conflict, cand, ele au cazut de accord ca nu se pot intelege, si sunt de accord sa cedeze controlul.

Universitatea AL. Ioan. Cuza. Iasi. Facultatea de Filosofie si stiinte social- politice Bibliografie: 1. Voiculescu, Nicolae; 2007 Medierea conflictelor (note de curs) Ed. Universitatii Titu Maiorescu, Bucuresti. 2. Conf. Univ. Dr. Strainescu Ioan, Lect. Univ. Dr. Ardelean Ben- Oni; 2009 Managementul conflicteleor ; Ed. Didactica si pedagogica R.A. 3. Stratan, George Trad. Dorina Tit; 1999 Rezolvarea conflictelor si negocierea. Ed. Rentrop & Straton, Bucuresti.

Universitatea AL. Ioan. Cuza. Iasi. Facultatea de Filosofie si stiinte social- politice

Managementul conflictelor

Studenta: Gurzun Vasilica Claudia Specializarea: Asistenta sociala Anul: III Grupa: III