Incluzia Sociala in Mass-Media Din Romania PDF

REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA 1
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN
MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02

„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
Titlul programului: Proiectul Phare 2006 „Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de
conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
Editorul materialului: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
Data publicării: noiembrie 2009
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
Punctele de vedere aparţin exclusiv autorilor.
Proiect realizat de Adviser / Chilli Media

Program manager: Georgiana GHEORGHE
www.adviser.ro

CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 6
DESCRIERE PROGRAM.............................................................................................................................. 6
CONCEPTELE DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ............................................................ 6
CLARIFICĂRI TERMINOLOGICE............................................................................................................ 8
DESCRIERE PROIECT ANALIZĂ MEDIA............................................................................................. 10
PROIECTUL REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA...............11

DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI ..................................................................................................... 13
METODOLOGIE ŞI DESFĂŞURARE PROIECT .................................................................................... 13
METODOLOGIE REALIZARE ANALIZĂ .............................................................................................. 14
UTILIZAREA INDICATORILOR DE ANALIZĂ MEDIA (PUNCTUL DE IMAGINE MEDIA, NOTORIETATEA MEDIA)..... 15
INFORMAŢII OFERITE DE ANALIZA MEDIA DE TIP CALITATIV ............................................................................ 17
IMAGINEA MEDIA A GRUPURILOR CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ ............................... 20
GRUPURILE CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ ........................................................................... 24

ŞOMERI .......................................................................................................................................................... 24
COPII............................................................................................................................................................... 25
DEFAVORIZAŢI............................................................................................................................................. 25
ROMI............................................................................................................................................................... 26
PERSOANE CU HANDICAP......................................................................................................................... 26
HOMOSEXUALI............................................................................................................................................ 27
SĂRACI .......................................................................................................................................................... 27
FEMEI ............................................................................................................................................................. 27
TINERI ............................................................................................................................................................ 28
BOLNAVI........................................................................................................................................................ 28
TOXICOMANI ............................................................................................................................................... 28
ROMÂNI......................................................................................................................................................... 29
VÂRSTNICI.................................................................................................................................................... 29
PENSIONARI ................................................................................................................................................. 29
DEŢINUŢI ...................................................................................................................................................... 29
IMIGRANŢI.................................................................................................................................................... 29
MAGHIARI..................................................................................................................................................... 30
EVALUARE MEDIA – GRUPURI CU RISC DE EXCLUZIUNE ............................................................ 30
EVALUARE GENERALĂ - CANTITATIVĂ................................................................................................. 30
EVALUARE GENERALĂ CALITATIVĂ...................................................................................................... 34
BOLNAVI ....................................................................................................................................................... 36
COPII ............................................................................................................................................................. 38
DEFAVORIZAŢI ........................................................................................................................................... 40
DETINUŢI ..................................................................................................................................................... 42
FEMEI ............................................................................................................................................................ 44
HOMOSEXUALI .......................................................................................................................................... 45
IMIGRANŢI .................................................................................................................................................. 47
MAGHIARI ................................................................................................................................................... 48
PENSIONARI ................................................................................................................................................ 49
PERSOANE CU HANDICAP ...................................................................................................................... 50
ROMÂNI ........................................................................................................................................................ 52
ROMI.............................................................................................................................................................. 54
SARACI.......................................................................................................................................................... 57
ŞOMERI......................................................................................................................................................... 59
TINERI........................................................................................................................................................... 62
TOXICOMANI.............................................................................................................................................. 64
VÂRSTNICI................................................................................................................................................... 66
CONCLUZII PRELIMINARE ............................................................................................................................. 68
ANALIZA TEMELOR RELEVANTE PENTRU PROCESUL DE INCLUZIUNE SOCIALĂ ............ 71
TEMA COPII – CAZURI SOCIALE ...................................................................................................................... 76

TEMA STATISTICI ŞOMAJ ............................................................................................................................... 77
TEMA FEMEI – CAZURI SOCIALE ................................................................................................................... 78
EVOLUTIA IMAGINII MEDIA A TEMELOR ANALIZATE.................................................................. 79
TEME: ANALIZA DETALIATA.................................................................................................................. 81
COPII – CAZURI SOCIALE ................................................................................................................................ 82
STATISTICI SOMAJ ........................................................................................................................................... 82
FEMEI – CAZURI SOCIALE ............................................................................................................................... 83
COPII – INTEGRARE......................................................................................................................................... 83
INTEGRARE – SOMERI ..................................................................................................................................... 84
DISCRIMINARE – ROMANI ................................................................................................................................ 84
ROMI – INTEGRARE ......................................................................................................................................... 85
VIOLENTA DOMESTICA..................................................................................................................................... 85
AJUTOARE SI PRESTATII SOCIALE ................................................................................................................... 86
INTEGRARE – PERS. HANDICAP ..................................................................................................................... 86
MASS MEDIA: FACTOR DE INCLUZIUNE ŞI EXCLZIUNE SOCIALĂ........................................... 87
MASS-MEDIA POT INFLUENŢA DIRECT MODUL ÎN CARE SUNT COMUNICATE CĂTRE PUBLIC IMAGINI, VALORI,
ATITUDINI FAŢĂ DE PROBLEMELE REFERITOARE LA INCLUZIUNEA SOCIALĂ SAU FAŢĂ DE GRUPURILE CU RISC
DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ. ............................................................................................................................. 87
MESAJE DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ ..................................................................... 88
MECANISME DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ ............................................................ 89
1. ACCENTUAREA SUBIECTELOR ...................................................................................................................... 89
2. MODALITĂŢI TEHNICE DE „DECUPARE” ŞI PREZENTARE A SUBIECTULUI ..................................................... 90
HARTA MEDIA A INCLUZIUNII ŞI EXCLUZIUNII SOCIALE........................................................... 94
ALBA.............................................................................................................................................................. 96
ARAD ............................................................................................................................................................. 97
ARGES ........................................................................................................................................................... 98
BACAU........................................................................................................................................................... 99
BIHOR.......................................................................................................................................................... 100
BISTRITA .................................................................................................................................................... 101
BOTOSANI .................................................................................................................................................. 102
BRAILA ....................................................................................................................................................... 103
BRASOV ...................................................................................................................................................... 104
BUZAU ......................................................................................................................................................... 105
CALARASI .................................................................................................................................................. 106
CARAS SEVERIN....................................................................................................................................... 107
CLUJ............................................................................................................................................................. 108
CONSTANTA............................................................................................................................................... 109
COVASNA.....................................................................................................................................................110
DAMBOVITA ...............................................................................................................................................111
DOLJ .............................................................................................................................................................112
GALATI.........................................................................................................................................................113
GIURGIU ......................................................................................................................................................114
GORJ.............................................................................................................................................................115
HARGHITA ..................................................................................................................................................116
HUNEDOARA..............................................................................................................................................117
IALOMITA ...................................................................................................................................................118
IASI................................................................................................................................................................119
MARAMURES ............................................................................................................................................ 120
MEHEDINTI ............................................................................................................................................... 121
MURES......................................................................................................................................................... 122
NEAMT ........................................................................................................................................................ 123
OLT............................................................................................................................................................... 124
PRAHOVA ................................................................................................................................................... 125
SALAJ .......................................................................................................................................................... 126
SATU MARE................................................................................................................................................ 127
SIBIU ............................................................................................................................................................ 128
SUCEAVA..................................................................................................................................................... 129
TELEORMAN............................................................................................................................................. 130
TIMIS ........................................................................................................................................................... 131
TULCEA ...................................................................................................................................................... 132
VALCEA....................................................................................................................................................... 133
VASLUI ........................................................................................................................................................ 134
VRANCEA ................................................................................................................................................... 135
NOTORIETATEA MEDIA......................................................................................................................... 136
NOTORIETATEA MEDIA PENTRU TEMELE ANALIZATE .............................................................. 136

NOTORIETATEA MEDIA PENTRU GRUPURILE SOCIALE ANALIZATE .................................... 139
CONCLUZII PRELIMINARE .................................................................................................................. 142
FAVORABILITATE MEDIA ..................................................................................................................... 143
CONCLUZII ................................................................................................................................................ 146
ANEXE ......................................................................................................................................................... 152
NUMĂR MATERIALE MEDIA ANALIZATE ........................................................................................ 152

CANALE MEDIA ANALIZATE................................................................................................................ 152
TELEVIZIUNE ............................................................................................................................................. 152
RADIO .......................................................................................................................................................... 152
COTIDIENE – PRESA CENTRALĂ............................................................................................................ 153
REVISTE – PRESA CENTRALĂ................................................................................................................. 154
SAPTAMANALE – PRESA CENTRALĂ.................................................................................................... 156
PRESA LOCALĂ : NUMĂR MATERIALE ANALIZATE .......................................................................... 157
GRUPURI SOCIALE CU RISC DE EXCLUZIUNE: NUMĂR MATERIALE MEDIA...................... 165
INTRODUCERE
DESCRIERE PROGRAM
Cercetarea de faţă a fost realizată de SC Adviser SRL în cadrul Proiectului PHARE RO 2006/018-
147.04.02.03.01.02 „Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în
domeniul incluziunii sociale”, al cărui beneficiar este Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
(MMFPS) – Departamentul de politici familiale, incluziune şi asistenţă socială.
Proiectul a avut o durată de 11,5 luni (decembrie 2008 – noiembrie 2009) şi a fost implementat de un
consorţiu format din B&S Europe şi Bernard Brunhes International (BBI). Autoritatea contractantă este
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
(AMPOSDRU) din Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Proiectul PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02 „Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei

naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
Programul PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02 „Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de

conştientizare în domeniul incluziunii sociale” a fost orientate către atingerea a două obiective:
a) Promovarea dialogului şi a consultărilor dintre autorităţile cu responsabilităţi în domeniul incluziunii sociale;
b) Creşterea sensibilizării publicului larg cu privire la politicile de incluziune socială;
Aceste două obiective specifice se subsumează obiectivului general al proiectului, şi anume creşterea capacităţii
administrative a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în domeniul incluziunii sociale printr-o campanie
de conştientizare la nivel naţional.
CONCEPTELE DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ
Uniunea Europeană a adoptat o definiţie a excluziunii sociale care recunoaşte legătura dintre individ şi mediul în
care trăieşte, precum şi natura dinamică a fenomenului. Mai precis, grupul de lucru al Eurostat pentru statistici
despre sărăcie şi excluziune socială a definit excluziunea socială astfel:
„un proces dinamic, care se reflectă pe niveluri descrescătoare: unele dezavantaje conduc la excludere, care, la
rândul său, duce la o situaţie şi mai defavorabilă şi consolidează excluderea şi se încheie cu o serie de
dezavantaje multiple şi persistente. Indivizii, gospodăriile sau alte unităţi spaţiale pot fi excluse de la accesul la
resurse precum locuri de muncă, îngrijiri medicale, educaţie şi viaţa politică sau socială.”

Levitas ş.a. (2007) a propus următoarea definiţie: „Excluziunea socială este un proces complex şi multidimensional
care implică lipsa sau refuzul unor resurse, drepturi, bunuri sau servicii, precum şi incapacitatea de a lua parte la
relaţiile şi activităţile normale aflate la îndemâna majorităţii oamenilor din societate, indiferent dacă acestea aparţin
sferei economice, sociale, culturale sau politice. Excluziunea afectează atât calitatea vieţii oamenilor cât şi
echitatea şi coeziunea societăţii ca întreg.”
Analizele recente asupra excluziunii creează chiar şi o tipologie a excluziunii sociale:
- Excluziunea orizontală se referă la un număr mare de persoane excluse pe baza unuia sau a unui număr redus
de factori măsurabili prin indicatori sociali;
- Excluziunea profundă se referă la excluderea pe baza unor dimensiuni multiple sau care se suprapun;
- Excluziunea concentrată se referă la o concentrare geografică de probleme şi la excluderea unor zone întregi.
Lipsa unui acord privind definiţia precisă a excluziunii sociale îngreunează identificarea dimensiunilor acesteia.
Unul dintre cadrele de referinţă utilizate cel mai frecvent este cel propus de Cercetarea privind sărăcia şi
excluziunea socială în Marea Britanie, finanţată de Fundaţia Joseph Rowntree, care a inclus următoarele
dimensiuni:
- Sărăcia sau excluderea de la accesul la resurse adecvate – definită ca sărăcie atât din punctul de vedere al
veniturilor cât şi din cel al lipsurilor de orice fel;
- Excluderea de pe piaţa muncii – identificată cu ajutorul unei serii de indicatori ai ocupării forţei de muncă (în
acelaşi timp, autorii cercetării admit că aceşti indicatori sunt valizi doar când se corelează cu excluderea de la
relaţiile sociale);
- Excluderea de la servicii – unde serviciile se referă la transport în comun, facilităţi de joacă şi cluburi pentru copii
şi la serviciile elementare din locuinţă (gaze, electricitate, apă curentă, telefon);
- Excluderea de la relaţiile sociale, care acoperă următoarele cinci dimensiuni:
1. neparticiparea la activităţi comune (privite ca esenţiale de majoritatea populaţiei);
2. dimensiunea şi calitatea cercurilor sociale;
3. sprijinul disponibil în mod obişnuit şi pe timp de criză;
4. neimplicarea în activităţi politice sau civice;
5. izolarea, ca rezultat al fricii de infracţiuni, al handicapului sau al altor factori.

CLARIFICĂRI TERMINOLOGICE
Sistemul naţional de asistenţă socială reprezintă ansamblul de instituţii şi măsuri prin care statul, prin autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale, colectivitatea locală şi societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea
sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau
excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor.
Incluziunea socială reprezintă setul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale,
ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii,
destinate combaterii excluziunii sociale.
Asistenţa socială, componentă a sistemului naţional de protecţie socială, cuprinde serviciile sociale şi prestaţiile
sociale acordate în vederea dezvoltării capacităţilor individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale,
creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială.
Nevoia socială reprezintă ansamblul de cerinţe indispensabile fiecărei persoane pentru asigurarea condiţiilor de
viaţă, în vederea integrării sociale.
Serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale
ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţilor, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate,
vulnerabilitate ori dependenţă, pentru creşterea calităţii vieţii şi promovarea coeziunii sociale; serviciile sociale se
pot organiza în forme diverse, stabilite prin nomenclatorul serviciilor sociale.
Prestaţiile sociale reprezintă transferuri financiare şi cuprind: alocaţii familiale, ajutoare sociale, indemnizaţii şi
facilităţi.
Mesaje media cu caracter excluziv se referă la expunerea de către media a situaţiilor de discriminare,
excluziune, abuz sau limitare a drepturilor și a accesului unor persoane sau al unui grup de persoane la resursele
sociale. Astfel de mesaje pot fi legate dar nu se reduc la subiecte precum:
− materiale media în care se descriu situaţii de abuz sau constrângere pe care le suportă persoane sau
grupuri sociale vulnerabile (ex: copii care nu sunt lăsaţi la școală, copii obligaţi să muncească, copii abuzaţi fizic
sau psihic, femei care sunt discriminate la locul de muncă, persoane cu handicap care nu pot interacţiona social
deoarece nu li se asigură facilităţile minimale în acest sens, persoane care fac parte din alte etnii care sunt
discriminate etc)
− materiale media în care jurnaliștii exprimă opinii cu caracter discriminatoriu, care promovează excluderea
socială a unui grup social, care promovează etichetări sociale cu caracter peiorativ etc (ex: materiale media în care
jurnaliștii promovează “eradicarea” cerşetorilor, în care emigranţii români sunt numiţi , peiorativ, „căpşunari”,
materiale în care se combate atitudinea antirasistă a unor persoane faţă de romi etc)
Mesaje media cu caracter incluziv sunt cele care conţin referiri la acţiuni, practici sau proiecte prin care se
intenţionează reducerea gradului de marginalizare socială al unei persoane sau al unui grup de persoane. Astfel,
materialele media care conţin mesaje cu caracter incluziv se pot referi, de exemplu, la:
− măsuri și proiecte ale instituţiilor statului care fac parte din sistemul naţional de asistenţă socială sau ale
ONG-urilor care au ca obiect de activitate combaterea excluziunii sociale;
− acţiuni de ajutorare a persoanelor care au fost marginalizate, al căror acces la resurse sociale a fost limitat,
care au suferit abuzuri din partea societăţii;
− opinii și atitudini ale jurnaliștilor care promovează non-discriminarea, valorile e tip incluziv, care combat
xenofobia, rasismul, discriminarea de orice fel de tip;
− campanii de conștientizare referitoare la situaţia grupurilor cu risc de excluziune socială care sunt derulate
prin media;
− materiale media care promovează valori culturale, tradiţii, comportamente sociale proprii altor etnii sau
grupuri sociale;
Grupuri cu risc de excluziune socială sunt acele grupuri de persoane care fac obiectul unor practici de tip
excluziv sau despre care doar se exprimă opinii de tip excluziv. De obicei, practica sau opinia excluzivă apar faţă
de o persoane sau faţă de mai multe persoane mai ales ca urmare a faptului că aceste fac parte din respectivul
grup social (ex: o persoană sau un grup de persoane pot deveni subiectul practicilor excluzive doar pentru că se
consideră că acestea sunt, de exemplu, romi). De cele mai multe ori, grupurile cu risc de excluziune socială
identificate în proiectul de faţă sunt alcătuite din minorităţi (etnice, sexuale, culturale, rasiale, religioase etc) dar şi
după criteriul vârstei (copii, vârstnici etc) sau al statutului social (şomeri, săraci, persoane fără adăpost etc).
Alte grupuri care pot deveni uşor subiectul unor practici de excluziune socială sunt cele formate din persoane care
au dizabilităţi fizice, intelectuale (persoanele cu handicap fizic sau psihic, persoane cu autism etc) sau bolnavi
(psihic, cronic, HIV / SIDA etc).
Cazuri de excluziune media sunt reprezentate de materialele media care promovează o atitudine discriminatorie,
depreciativă la adresa unui grup social. Prin aceste materiale, jurnaliştii susţin argumente rasiste sau xenofobe
(ex: „ţiganii sunt hoţi”, „ungurii sunt răi” etc), opinii care marginalizează un anumit grup social (ex: „cerşetorii
trebuie alungaţi”, „copiii romi trebuie să înveţe separat de cei români”), folosesc termeni depreciativi sau jignitori
la adresa unor grupuri sociale (ex: „jidani” pentru evrei, „aurolaci” pentru copii fără adăpost, „ciori” pentru romi etc).
Prin acest tip de materiale media devine un vector activ de promovare a excluziunii sociale şi nu doar un canal de
comunicare pentru acest tip de mesaje.

DESCRIERE PROIECT ANALIZĂ MEDIA
Problematica incluziunii sociale ţine în mare măsură de aplicarea unor norme, legi şi criterii de definire a
situaţiilor de excluziune socială. De exemplu, putem vorbi de excluziune socială atunci când identificam un anumit
grup sau un individ care nu sunt implicaţi din punct de vedere social la fel ca restul membrilor societăţii deși
regulile, normele sau legile acceptate le garantează acest drept și, ca urma a acestei situaţii, sunt marginalizaţi sau
excluși din societate.
Pe de altă parte însă, problematica incluziunii sociale ţine și de recunoașterea, respectarea și adoptarea de către
societate a unor norme, reguli sau chiar legi care au rolul de a minimiza marginalizarea, discriminarea sau accesul
inegal al unor persoane sau grupuri de persoane la resursele sociale.
În acest sens, unul dintre cele mai importante vehicule de promovare a valorilor sociale legate de incluziunea
socială este mass-media. Prin presă, radio şi TV (mai nou şi prin comunicarea pe internet) se promovează practici
şi valori sociale care pot constitui modele de incluziune socială sau, dimpotrivă, de excluziune socială.
Astfel, media poate propune și valida norme și reguli sociale care pot avea caracter incluziv, de minimizare a
discriminării sau marginalizării sociale pentru persoane sau grupuri de persoane (de exemplu reguli de toleranţă
religioasă, de toleranţă și non-discriminare faţă de persoane de alte etnii sau rase și valorile culturale specifice ale
acestora etc).
Însă media poate promova și valori, norme sau reguli sociale care pot avea un caracter excluziv, care
accentuează discriminarea sau marginalizarea socială a unei persoane sau grupuri de persoane (de exemplu,
promovarea unor etichete sociale sau prejudecăţi rasiale care devalorizează şi marginalizează automat orice
persoană care face parte din grupul social vizat de acestea; astfel, promovarea în media a unor etichete precum
„românii sunt hoţi” sau „ţiganii sunt hoţi” sau „locul femeii este la cratiţă” poate determina la nivel social o
accentuare a reacţiilor de izolare, marginalizare socială a românilor, ţiganilor sau femeilor). În acest caz, media
poate deveni chiar un factor de promovare a excluziunii sociale (dacă prin materialele difuzate media promovează
atitudini de tip discriminatoriu, de excluziune faţă de anumite grupuri sociale).
În general însă se poate spune că media este oglinda reprezentărilor sociale din comunităţile respective. Cu
alte cuvinte, se poate spune că dacă media este rasistă, e probabil ca şi societatea respectivă să fie rasistă. Sau,
de exemplu, dacă în media se comunică o imagine depreciativă cu privire la evrei, este destul de posibil să poată fi
identificate atitudini şi practici consistente de tip antisemit.
Astfel, prin evaluarea conţinuturilor materialelor media, a modului în care sunt comunicate diverse situaţii sociale, a
accentelor pe care media le pune pe anumite valori sociale (şi, dimpotrivă, trecerea sub tăcere a altora), a modului
în care media propune modele sociale sau a modului în care media comunică etichete sociale, impune termeni
depreciativi, excluzivi la adresa unor grupuri sociale etc se pot stabili caracteristici care pot contribui la formarea
constituirea unui profil al societăţii respective din punctul de vedere al problematicii incluziunii sociale.
De exemplu, dacă media promovează intens subiecte legate de discriminarea romilor, atunci se poate spune că şi
la nivel social se regăseşte această caracteristică excluzivă. Dimpotrivă, pentru a lua un alt exemplu în acest sens,
dacă în media se pune accent mai mare pe promovarea subiectelor legate de programele de integrare ale
persoanelor fără adăpost atunci se poate spune că şi la nivel social problema asigurării locuinţelor pentru
persoanele defavorizate este un subiect extrem de important şi că media răspunde astfel acestui interes real al
societăţii.
Media nu este însă doar o oglindă pasivă a modului în care societatea se raportează la problemele incluziunii
sociale. Media este utilizată şi ca un instrument de promovare a valorilor incluzive, a valorilor sociale axate pe
integrare, pe tratament egal şi nediscriminatoriu a diverselor categorii sociale şi ca instrument de comunicare a
faptului că promovarea excluziunii, a discriminării sociale nu pot fi atitudini acceptabile într-o societate modernă.
Mass-media sunt utilizate astfel ca instrument de schimbare a reprezentărilor sociale excluzive, de tip
discriminatoriu din societate faţă de anumite persoane, grupuri etc. De aceea, organizaţiile implicate în derularea
de programe de incluziune sociale, fie că sunt instituţii ale statului, fie că sunt instituţii private, folosesc media
pentru a derula campanii de conştientizare a riscului de excluziune socială în care se află anumite grupuri sociale,
de promovare a atitudinilor de toleranţă, implicare şi includere socială a tuturor membrilor societăţii.
Pornind de la aceste principii, în cadrul programului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02 „Asistenţă tehnică

pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”, unul dintre instrumentele
de analiză utilizate a fost şi analiza media tocmai pentru a se putea identifica rolul mass-media în problematica
incluziunii sociale.
PROIECTUL REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Prin prezentul proiect, “Reflectarea incluziunii sociale în mass-media din România”, am realizat o evaluare
extinsă a problematicii incluziunii / excluziunii sociale aşa cum apare aceasta în media în perioada mai –
septembrie 2009.
Proiectul de analiză media a fost axat pe trei dimensiuni:
1. Analiză cantitativă (cuantificarea numărului de materiale de presă care au apărut în perioada mai –
septembrie 2009 în media);
2. Analiză calitativă (cuantificare a impactului pe care l-au avut aceste materiale de presă asupra audienţei;

am fost interesaţi să stabilim care au fost mesajele, subiectele sau grupurile cu risc de excluziune socială care au
fost expuse în media cel mai mult şi, implicit, a căror imagine a fost consistent comunicate către public; astfel, au
fost luaţi în considerare indicatori de analiză precum suprafeţele articolelor de presă, existenţa fotografiilor, calitatea
expunerii acestora, numărul de cititori care au fost expuşi respectivului articol, poziţionarea materialelor de presă
pe prima pagină etc.);
3. Analiză de fond / de conţinut (analiza conţinutului unora dintre materialele de presă, pentru a identifica
structura de bază a principalelor mesaje de incluziune / excluziune socială pe care le promovează presa scrisă).
Unul dintre obiectivele analizei media a fost acela de a oferi o imagine cât mai completă şi complexă a modului în
care media comunică subiecte legate de tematici ale incluziunii sau excluziunii sociale şi de a oferi un
răspuns următoarelor întrebări:
- Care grupuri cu risc de excluziune socială au cea mai ridicată/ scăzută expunere în media?
- Ce teme/ subiecte legate de problematica incluziunii sociale sunt promovate cu predilecţie de mass-
media?
- În ce măsură media promovează imagini care favorizează incluziunea sau excluziunea categoriilor
sociale defavorizate?
- Aplică mass-media mecanisme de excluziune socială şi, dacă da, care sunt acestea?
- Care sunt percepţiile sociale promovate de mass-media cu privire la grupurile cu risc de excluziune
socială?
De asemenea, am fost interesaţi de studierea modului în care media este permeabilă la mesajele programelor
de incluziune socială promovate atât de instituţii ale statului cât şi de organizaţii private (neguvernamentale). Cu
alte cuvinte, de nivelul la care media preia campaniile de incluziune socială şi transmite mesajele de tip incluziv
comunicate prin aceste campanii.
Nu în ultimul rând, prin analiza extinsă a tuturor tipurilor de media convenţionale (presa scrisă, radio, TV) atât la
nivel central cât şi la nivel local, prin acest proiect s-a intenţionat şi realizarea unei „hărţi” a conceptelor de
incluziune / excluziune socială utilizate de media la nivel naţional. Astfel, am dorit să vedem cum sunt
comunicate grupurile cu risc de excluziune socială şi tematici de tip incluziv sau excluziv în fiecare dintre judeţele
ţării, pentru diversele tipuri de media în parte.
Astfel am dorit să oferim răspunsuri la unele dintre următoarele întrebări:
- Există diferenţe în modul în care diversele tipuri de media comunică mesajele de incluziune socială?
(De exemplu dacă acelaşi mesaj de incluziune socială este comunicat diferit în presă şi la TV, în cotidiene şi în
reviste, în presa locală şi în presa centrală etc.)
- Există diferenţe la nivel regional în ceea ce priveşte comunicarea mesajelor de incluziune / excluziune
socială? (Cu alte cuvinte dacă, de exemplu, presa din centrul ţării comunică diferit conceptele de incluziune socială

faţă de presa centrală din Bucureşti etc.)

- Anumite grupuri cu risc de excluziune socială sunt mai mult comunicate în anumite zone ale ţării?
(Dacă, de exemplu, presa tinde să scrie despre situaţii sociale de incluziune în care sunt implicate femeile mai mult
în Moldova decât în Bucureşti etc)
Acest proiect a avut ca finalitate un set de 5 seturi de rapoarte lunare, pe toată perioada derulării sale (mai -
septembrie 2009) precum şi prezentul raport final care sintetizează informaţiile din raportele anterioare şi care
oferă o parte din cele mai importante concluzii şi informaţii referitoare la proiect.
DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI
Durată proiect
5 luni (mai – septembrie 2009 inclusiv)
Număr de canale media analizate

Presa locală: 279 titluri din 40 de judeţe (cotidiene, periodice)
Presa centrală: 112 titluri (cotidiene, săptămânale, reviste etc)
TV: 11 posturi TV (cu acoperire naţională)
Radio: 6 posturi radio (cu acoperire naţională)
Număr de materiale media analizate: 16.646 articole de presă, materiale video şi audio
Rapoarte livrate
În fiecare lună au fost livrate 3 rapoarte de analiză (cantitativă, calitativă şi analiză de conţinut / de fond). Acestea
totalizează peste 600 de pagini de analiză media.
METODOLOGIE ŞI DESFĂŞURARE PROIECT
Etapa 1: Monitorizare media

Monitorizarea media s-a realizat prin selectarea materialelor media care, ulterior, sunt analizate pe baza unei liste
de peste 280 de cuvinte cheie relevante pentru domeniul incluziunii sociale (au fost incluse în această listă
cuvinte cheie precum: incluziune, abuz, violenţă, ajutoare sociale, discriminare, dizabilităţi etc). În lista de cuvinte
cheie au fost incluse atât concepte descriptive pentru tematica incluziunii sociale cât şi denumiri ale instituţiilor de
stat sau private care au atribuţii în acest domeniu (ex: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Social, Agenţia
Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă etc).

Etapa a 2-a: Evaluare materiale media

Articolele media care au fost selectate în urma etapei de monitorizare media au fost apoi analizate din perspectiva
calităţii expunerii acestora (suprafaţă etc.), din perspectiva tonului jurnalistic şi a temelor sau subiectelor
tratate şi, în acelaşi timp, s-a realizat şi analiza de conţinut a materialelor media legate de problematica incluziunii
sociale.
Etapa a 3-a: Interpretare şi analiză date

Pe baza analizei materialelor de presă s-au interpretat şi s-au redactat rapoarte de evaluare cantitativă, calitativă
(imagine media, notorietate media pentru teme sau pentru grupuri cu risc de excluziune socială care au fost
comunicate în media) şi de conţinut.
METODOLOGIE REALIZARE ANALIZĂ
În derularea proiectului de analiză media au fost puse în practică etapele următoare:
1. selectarea materialelor de presă s-a realizat în funcţie de cuvintele cheie stabilite în proiectul de analiză
2. materialele de presă selectate au fost analizate din perspectiva relevanţei pentru subiectele şi tematica
incluziunii sociale
Astfel, pentru fiecare s-au stabilit următoarele:
a) Subiectul din care face parte articolul respectiv;
b) Tema care subsumează mai multe subiecte care au în comun o situaţie, un grup cu risc de excluziune socială
sau un anumit eveniment relevant pentru tematica incluziunii sociale;
c) Grupul ţintă (sau grupul cu risc de excluziune socială la care se face referire în respectivul material media şi
care este subiectul practicii de excluziune socială sau / şi politicilor / măsurilor de incluziune socială); (Exemplu de
astfel de grupuri sociale analizate: „copii”, „vârstnici”, „femei”, „romi” etc.);
d) Subgrupul ţintă (un subgrup cu risc de excluziune socială) (Ex: „copii instituţionalizaţi”, „femei maltratate”,
„romi fără adăpost” etc.);
e) Mesajele de incluziune socială (dacă materialul de presă conţine şi descrieri, menţionări sau explicaţii ale unor
măsuri, proiecte sau programe de incluziune socială)
Exemplu: dacă jurnalistul menţionează în materialul de presă, pe lângă situaţia de excluziune socială şi măsurile,
instituţiile, programele etc. îndreptate spre minimizarea efectelor situaţiei de excluziune socială.
Ex. 1: dacă, vorbind despre greutăţile cu care se confruntă copiii cu un singur părinte, jurnalistul menţionează,
de exemplu, şi indemnizaţiile pentru familiile monoparentale acordate de stat ca măsură ce face parte din politicile
de incluziune socială dedicate acestui grup social.
Ex. 2: dacă, vorbind despre discriminarea la care sunt supuse persoanele cu handicap pe piaţa muncii, jurnalistul
aminteşte şi nume de organizaţii sau instituţii ale statului care acţionează pentru integrarea acestora în muncă (prin
ajutoare, oferirea de instruire şi formare profesională, legi de stimulare a angajării persoanelor cu handicap de către
firme etc)
f) Excluziune media (dacă materialul media conţine cuvinte depreciative la adresa unui grup social, dacă reflectă
atitudini şi opinii ale redactorului prin care se transmit mesaje de excluziune socială, care care promovează
marginalizarea socială pentru anumite grupuri sociale)
Ex: în situaţiile în care jurnalistul foloseşte concepte discriminatorii sau depreciative (ex: „căpşunar” pentru
„emigrant”, „boschetar” pentru „persoană fără adăpost”, „handicapat” pentru „persoană cu abilităţi intelectuale sub
medie” etc.) sau dacă exprimă opinii excluzive (ex: „afară cu ţiganii din oraşul nostru!” sau „femeia trebuie să stea
la cratiţă”) atunci vorbim de o situaţie de excluziune socială promovată de media sau de excluziune media.
Raportul de analiză calitativă conţine câţiva indicatori de analiză specifici:
a) indicele de imagine media (denumit şi capital de imagine media sau punct de imagine media)
b) indicele de notorietate media.
Utilizarea indicatorilor de analiză media (punctul de imagine media, notorietatea media)
Interpretarea datelor de analiză calitativă a media prezentate în acest raport trebuie realizată cu respectarea
următoarelor reguli:
1. Punctul de imagine media (capital de imagine media)
Indicele de imagine media (capital de imagine media) este un indicator de analiză care arată nivelul de expunere al
unui anumit mesaj, subiect în media. Acest indicator reflectă relaţia între calitatea expunerii unui subiect în
media (ex: tonul articolului, suprafaţa materialului respectiv, eventuala poziţionare a acestuia pe prima pagină etc)
şi audienţa sau numărul celor care sunt expuşi (care văd sau citesc respectivul mesaj).
Astfel, de exemplu, un material apărut în presă, va avea un indicator de imagine mai mare dacă tonul
respectivului material este pozitiv, dacă este poziţionat pe prima pagină, dacă acesta conţine şi poze şi dacă
publicaţia în care a apărut are mulţi cititori (tiraj ridicat) etc.
Cu cât materialul media are o expunere mai bună, un număr mai mare de cititori și un ton mai pozitivi, cu atât
acumulează mai multe puncte de imagine pentru tema / grupul cu risc de excluziune socială cărora le este dedicat.

Exemplul 1:
Dacă un subiect din media are un capital de imagine media de 123.546 atunci percepţia generală pe care
publicul o are din media referitor la respectivul subiect este preponderent pozitivă (publicului nu i se induc
atitudini, valori şi idei contrare celor din respectivul subiect).
Dacă un subiect are un capital media de -432.456 atunci respectivul subiect este prezentat de media în sens
negativ (tonul jurnalistic este negativ).
Exemplul 2:
Ce înseamnă, în mod practic, că un subiect sau o temă are un capital de imagine media de 256.4 (sau
256.4 puncte de imagine)?
Pentru ilustrare, înmulţiţi valoarea capitalului de imagine media cu 1000 şi veţi obţine numărul de cititori care
sunt expuşi unui articol de presă, în presa scrisă, care are suprafaţa de 1/1 din pagina ziarului / publicaţiei
respective, care este neutru, nu este poziţionat pe prima pagină şi nu are nici fotografii incluse.
Cu alte cuvinte, un capital de imagine media de 256.4 pentru tema Şomaj este, ilustrativ, similar cu
impactul pe care l-ar avea pentru 256.400 de cititori parcurgerea unui articol de presă neutru de o
pagină de ziar care se referă la tematica şomajului.
Dimpotrivă, un capital de imagine media negativ, de -256.4 puncte de imagine, pentru o anumită temă,
este similar cu impactul pe care l-ar avea pentru 256.400 de cititori parcurgerea unui articol de presă
negativ la adresa respectivei teme sau subiect.
− capitalul de imagine media se calculează pentru fiecare publicaţie şi temă în parte;
− capitalul de imagine media permite compararea impactului pe care îl au diverse teme care fac subiectul
materialelor de presă (indiferent că este vorba de presa scrisă locală sau centrală, de presă de business, cotidian
etc);
− dacă este pozitiv, atunci imaginea media (percepţia media faţă de respectivul subiect) va fi pozitivă;
− dacă este negativ atunci imaginea media indusă va fi negativă;
− capitalul de imagine media nu poate fi comparat cu valorile de imagine determinate de materialele TV sau
audio.

2. Notorietate media
Notorietatea media este un indicator care arată nivelul de preluare în media al unui subiect sau teme. Astfel, pot
exista subiecte care să fie publicate numai în anumite tipuri de canale media (de exemplu săptămânale locale). În
acest caz, notorietatea media a respectivului subiect este foarte scăzută. Pe de altă parte, există însă și teme sau
subiecte cărora majoritatea publicaţiilor din presă îi alocă spaţii editoriale (de exemplu, materiale medie referitoare
la tema respectivă apar și în cotidiene și în reviste și la nivel local și la nivel central). În acest al doilea caz,
notorietatea media a subiectului respectiv va fi mai ridicată.
Exemplul 1:
În mod ideal, dacă un subiect de presă ar avea valoarea de notorietate media 0 ar însemna că, pur şi simplu
respectivul subiect nu este menţionat deloc în nici un material de presă.
De asemenea, în mod ideal, pentru ca un subiect de presă să aibă o valoare a notorietăţii de 1, atunci ar trebui să
fie menţionat în fiecare zi, în fiecare publicaţie / canal media cel puţin o dată pe parcursul întregii perioade de
analiză..
− este un indice pozitiv, întotdeauna subunitar (între 0 – 1);
− cu cât notorietatea media este mai apropiată de zero cu atât tema respectivă este mai puţin răspândită (se
comunică doar local, în câteva publicaţii sau în câteva tipuri de canale media);
− cu cât notorietatea media este mai apropiată de 1, cu atât subiectul respectiv este preluat de mai multe
publicaţii diferite;
− notorietatea media se calculează doar pentru presa scrisă.
Informaţii oferite de analiza media de tip calitativ
1. Care a fost imaginea dominantă promovată de media în ceea ce priveşte subiectele de incluziune /
excluziune socială?
Analiza calitativă are ca scop şi măsurarea capitalului de imagine pe care îl construieşte media în jurul tematicilor
de incluziune socială.
Stabilirea numărului de articole în care a fost menţionată o anumită temă de incluziune socială nu este suficientă
pentru a stabili impactul acestor articole în rândul publicului. De exemplu, un articol publicat pe prima pagină are un
impact mai mare decât unul publicat în pagini de interior; la fel, un articol pozitiv referitor la un subiect determină
un capital de imagine media mai solid al respectivului subiect în rândul cititorilor decât un material neutru. În plus,
de exemplu, faptul că un ziar care are 1500 cititori publică 5 articole care conţin mesaje de incluziune sociale
determină un impact mai redus în rândul publicului faţă de cazul în care o publicaţie care are 60.000 de cititori
publică doar un singur material de presă dedicat acestui subiect.

Aşadar, capitalul de imagine al unui subiect / teme pe care media îl construieşte în rândurile cititorilor / audienţei
depinde în mod direct de:
− Tonul jurnalistic al articolului (tonuri jurnalistice pozitive determină un capital de imagine media pozitiv în
timp ce tonuri jurnalistice negative determină un capital de imagine media negativ);
− Poziţionarea materialului (în prima pagină, la începutul calupului de ştiri etc);
− Dimensiunile materialului media (suprafaţa materialului de presă, durata materialului video sau audio);
− Expunere media favorabilă (în cazul presei: fotografii incluse în articol);
Toţi aceşti indicatori au fost analizaţi individual şi contribuie la calcularea unei valori de imagine media pentru
fiecare material de presă în parte. Această valoare a fost numită capital de imagine / indice de imagine media
sau puncte de imagine media şi în funcţie de acest indicator este analizată media din punct de vedere calitativ în
cadrul prezentului raport.
2. În ce măsură articolele din media comunică mesaje incluzive şi excluzive?
Faptul că în presă se publică, de exemplu, 200 de articole dedicate unor teme de incluziune socială şi alte 150 de
articole dedicate unor teme de excluziune socială nu înseamnă în mod automat că tematica incluziunii socială este
comunicată mai eficient decât cea a excluziunii. Impactul pe care îl au aceste materiale depinde foarte mult și de
alte condiţii precum: de vizibilitatea, tonul materialului de presă dar şi de audienţa publicaţiei respective. Astfel,
200 de articole de presă de mici dimensiuni, publicate timp de o lună în ziare cu tiraje de maximum 1.000 de cititori
ar putea avea un impact mult mai redus decât 100 de articole de presă, dintre care 20 au fost publicate pe prima a
unor publicaţii care au cel puţin 60.000 de cititori pe ediţie.
Acesta a fost și unul dintre rolurile acestei analize: de a măsura fiecare material de presă în parte pentru a stabili
intensitatea mesajului comunicat de media pe o anumită tematică de incluziune socială dar şi numărul de cititori
care, teoretic, au fost expuşi respectivului mesaj. Cu alte cuvinte, de a măsura punctele de imagine pentru fiecare
articol în parte. Prin combinarea acestor indicatori de analiză putem stabili care au fost mesajele pe care media le-a
comunicat vizibil (pe spaţii largi, cu fotografii sau pe primă pagină etc) şi către un public cât mai numeros
(audienţă) şi, implicit, care au fost mesajele care au acumulat mai multe puncte de imagine media.
3. Care a fost notorietatea în media a anumitor teme de incluziune socială?
Impactul unei teme sau al unui subiect în media nu poate fi stabilit în mod corect doar printr-o analiză cantitativă.
De exemplu, ar fi eronat să considerăm că, dacă o anumită temă este menţionată în 400 de materiale de presă,
aceasta are o importanţă majoră în media la nivel naţional. De exemplu, această temă ar putea fi doar o temă
regională, extrem de importantă pentru judeţele din Ardeal și ar putea să se refere doar la subiectul integrării
școlare a copiilor care vorbesc limba maghiară. Astfel, această temă ar putea fi comunicată în numai 2% din
publicaţiile naţionale.

Așadar pot exista foarte multe situaţii în care deși sunt menţionate într-un număr mare de articole media, teme sau
subiecte legate de problematica incluziunii sociale să nu fie totuși relevante la nivel naţional, să nu aibă o
notorietate media consistentă la nivel naţional.
Pentru a stabili dacă o anumită temă sau subiect are notorietate media la nivel naţional am fost interesaţi să
evaluăm nu doar numărul de materiale media în care tema a fost menţionată ci şi numărul de publicaţii care au
scris despre tema respectivă. Cu cât numărul acestor publicaţii a fost mai mare, cu atât valoarea notorietăţii media
a temei respective a fost mai ridicată ceea ce înseamnă că această temă este consistentă și importantă pentru
media la nivel naţional..

IMAGINEA MEDIA A GRUPURILOR CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ
Modul în care media reflectă imaginea grupurilor cu risc de excluziune socială constituie un indicator extrem de
important asupra rolului pe care media o are în promovarea unor atitudini și valori sociale de tip incluziv sau de tip
excluziv.
În afară de materialele media care tratează normal subiectele şi grupurile cu risc de excluziune media, prin
proiectul de analiză realizat, am identificat alte patru moduri prin care media comunică imaginea grupurilor cu risc
de excluziune socială:
A. Difuzarea de materiale media numeroase dar nu neapărat incluzive referitoare la un grup cu risc de
excluziune media
În media se pot regăsi numeroase materiale referitoare la grupuri cu risc de excluziune socială. Dar acest lucru nu
însemnă, obligatoriu, că aceste materiale promovează o imagine cu un caracter dominant incluziv pentru
respectivul grup social. De exemplu, au fost identificate extrem de multe materiale media referitoare la femei însă
imaginea dominantă transmisă de media referitoare la femei ar putea avea un caracter dominant excluziv (adică,
majoritatea materialelor media să promoveze, de exemplu, imaginea femeii casnice, care trebuie să se îngrijească
mai ales de familie și care nu ar trebui să se implice în politică sau în afaceri).
În acest caz prezenţa unui grup cu risc de excluziune socială în materialele media poate fi consistentă (ca
număr de materiale media în care este menţionat și chiar ca și imagine media) dar nu neapărat și favorabilă
respectivului grup.
B. Difuzarea de materiale media negative la adresa unui anumit grup cu risc de excluziune socială
Au fost identificate în media și materiale de presă care au avut un ton negativ la adresa unor acţiuni sau valori
specifice unui grup cu risc de excluziune socială. Cu alte cuvinte, materiale de presă în care tonul jurnalistic utilizat
a fost critic faţă de respectivele grupuri cu risc de excluziune socială.
De exemplu, materiale media în care jurnaliști au avut opinii critice faţă de modul în care se manifestă romii. În
acest caz, tonul jurnalistic negativ la adresa unui întreg grup cu risc de excluziune socială este o situaţie clară prin
care media promovează o atitudine de discriminare și marginalizare faţă de un anumit grup. Așadar, în aceste
situaţii media reprezintă un factor de de excluziune socială iar materialul media negativ la adresa respectivului grup
reprezintă un caz de excluziune media.
Există însă și situaţii când articolele negative pot promova mesaje de tip incluziv faţă de o situaţie sau grup cu
risc de excluziune media. De exemplu, materiale media în care jurnaliștii au avut o atitudine critică faţă de
atitudinea discriminatorie al unui primar faţă de un grup de romi. În acest caz, media contribuie la diminuarea
imaginii de tip excluziv asociate cu respectivul grup. Astfel, chiar dacă este vorba de un material media negativ,
totuși acesta poate avea ca efect creșterea imaginii de tip incluziv asociate cu respectivul grup cu risc de
excluziune socială.
C. Difuzarea de materiale media în care nu se expune explicit riscul potenţial de excluziune asociat cu un
anumit grup social
Problematica incluziunii sociale nu se reduce la cea a asistenţei sociale. De asemenea, grupurile cu risc de
excluziune socială nu sunt reprezentate doar de categoriile sociale “clasice” precum săracii, vârstnicii, romii etc.
Problematica incluziunii sociale poate fi destul de largă (de exemplu am putea include aici şi situaţia de limitare a
accesului la sistemul educaţional la care sunt expuşi copiii din mediul rural care nu au acces la internet dar care ar
trebui să folosească sisteme informatice educaţionale sau informaţii postate pe internet ). De asemenea, grupurile
cu risc de excluziune socială sunt destul de numeroase şi diferite (copiii pot fi un astfel de grup, de exemplu; la fel
de bine însă şi foştii deţinuţi politici pot constitui un astfel de grup sau chiar grupuri sociale relativ restrânse cum
ar putea fi, de exemplu, dislexicii sau poate chiar persoane care se autoexclud din societate ca urmare a unor
practici sau convingeri culturale).
În aceste condiţii se pot identifica materiale media în care, deşi este vorba de cazuri clare de excluziune socială,
grupurile sociale aflate în situaţii de excluziune socială nu sunt comunicate ca atare. De exemplu, au existat situaţii
în care presa a scris despre situaţia unor copii supradotaţi care sunt, uneori, subiectul unor practici de excluziune
(atât din partea colegilor cât şi din partea profesorilor). Cu toate acestea, copiii supradotaţi nu sunt asociaţi de
media cu un grup cu risc de excluziune socială.
De asemenea, pot exista situaţii în care jurnaliştii care nu cunosc îndeajuns de bine problematica incluziunii
sociale, fac confuzii şi ajung să afirme, de exemplu, că, în cazul romilor, se aplică deja politici de discriminare
pozitivă deci cele de incluziune socială nu mai sunt necesare. Astfel, ca urmare a unor astfel de materiale, media
poate induce ideea că anumite grupuri sociale nu sunt sau nu ar trebui să fie considerate ca fiind grupuri cu risc de
excluziune socială.
D. Tendinţa media de a nu expune anumite grupuri cu risc de excluziune media
Media poate să se manifeste ca şi factor de excluziune socială nu doar prin materiale explicit discriminatorii la
adresa unor grupuri sociale ci şi prin evitarea menţionării unor situaţii sau a unor grupuri sociale cu risc de
excluziune socială în pofida faptului că acestea sunt recunoscute tacit ca fiind situaţii de discriminare sau grupuri
sociale cu risc de excluziune socială.
În aceste situaţii, grupurile care se află într-un risc real de excluziune şi situaţiile care pot duce la excluziune socială
devin „invizibile” pentru societate: problemele lor nu sunt cunoscute, situaţia de marginalizare a acestor grupuri
nu este conştientizată iar cazurile excluziune socială nu sunt percepute ca atare la nivel social.
Ca exemplu ilustrativ, unele dintre publicaţii ar putea să nu scrie nimic despre problemele sociale cu care se
confruntă persoanele care fac parte din minorităţi sexuale sau dependenţii de droguri. Deşi este evident şi
recunoscut la nivel teoretic, că acestea sunt grupuri cu risc de excluziune socială, media poate avea tendinţa de a
nu comunica nimic referitor la aceste grupuri sau de a comunica extrem de puţin comparativ cu alte grupuri cu risc
de excluziune socială. Astfel, despre aceste grupuri media pur şi simplu media nu publică materiale, nu vorbeşte
despre situaţiile acestora, nu le asociază cu problematica incluziunii sociale şi, implicit, continuă să întărească
atitudinea de marginalizare sau desconsiderare pe care societatea le poate avea faţă de aceste grupuri.
***
Astfel, în funcţie de modul în care media comunică subiectele legate de incluziune socială se pot distinge
următoarele „modele” de promovare a grupurilor cu risc de excluziune socială:
A. Grupuri cu risc de excluziune socială pentru care media asigură o imagine consistentă, preponderent
incluzivă
Caracteristicile principale identificate în analiza media pentru aceste grupuri cu risc de excluziune socială sunt
următoarele:
− media comunică despre grupuri sociale pentru care identifică o situaţie de vulnerabilitate socială (deci,
recunoaşte riscul ridicat de excluziune socială la care se expun membrii acestor grupuri);
− media comunică consistent respectivul grup (multe materiale, cu o imagine media consistentă şi
notorietate ridicată);
− cea mai mare pondere a mesajelor media asociate cu acest grup sunt de tip incluziv
B. Grupuri cu risc de excluziune socială pentru care media asigură o imagine consistentă, preponderent
excluzivă
următoarele:
− cea mai mare pondere a mesajelor media asociate cu acest grup sunt de tip excluziv;
− există situaţii de excluziune media asociate cu aceste grupuri.
C. Grupuri cu risc de excluziune socială pentru care media asigură o imagine consistentă (fie incluzivă, fie
excluzivă)
următoarele:

− se comunică, în egală măsură, mesaje media de tip excluziv şi incluziv;
D. Grupuri cu risc de excluziune socială faţă de care media are o atitudine excluzivă (excluziune media)
următoarele:
− media comunică despre grupuri sociale faţă de care NU identifică o situaţie de vulnerabilitate socială
(deci, NU recunoaşte riscul ridicat de excluziune socială la care se expun membrii acestor grupuri);
− cea mai mare pondere a mesajelor media asociate cu acest grup sunt de tip excluziv şi există multe situaţii
de excluziune media asociate cu aceste grupuri şi de materiale media negative referitoare la aceste grupuri
sociale
E. Grupuri sociale în cazul cărora media nu identifică un risc de excluziune socială
următoarele:
− media comunică despre grupuri sociale faţă de care NU identifică o situaţie de vulnerabilitate socială
(deci, NU recunoaşte riscul ridicat de excluziune socială la care se expun membrii acestor grupuri);
− mesajele media asociate cu acest grup sunt de tip incluziv sau excluziv
− media comunică foarte slab respectivul grup (puţine materiale, cu o imagine media foarte redusă şi
notorietate mică);
F. Grupuri cu risc de excluziune socială „invizibile” pentru media
următoarele:
− media comunică despre grupuri sociale faţă de care identifică o situaţie de vulnerabilitate socială (deci,
− mesajele media asociate cu acest grup sunt de tip incluziv sau excluziv
− media comunică foarte slab respectivul grup (puţine materiale, cu o imagine media foarte redusă şi
notorietate mică);

Tip expunere pentru Imagine Imagine Imagine Materiale Notorietate Excluziune Număr
grupuri cu risc de media excluzivă incluzivă negative media media materiale
excluziune media
(A) Grupuri cu imagine f.puţine

f.puţine
consistentă,
consistentă preponderent cazuri
ridicată scăzută f.ridicată ridicată cazuri sau f. multe
incluzivă sau
deloc
deloc
(B) Grupuri cu imagine mediu mediu

consistentă,
consistentă preponderent scăzută f.ridicată scăzută sau ridicată sau f. multe
excluzivă ridicat ridicat
(C) Grupuri cu imagine f.puţine

f.puţine
consistentă,
consistentă echilibrată cazuri
medie medie medie ridicată cazuri sau multe
sau
deloc
deloc
(D) Grupuri - excluse de mediu

multe
către media (excluziune f.scăzută f.ridicată scăzută sau scăzută puţine
cazuri
media) ridicat
(F) Grupuri invizibile mediu f.puţine

f.scăzută medie ridicată sau scăzută cazuri sau puţine
ridicat deloc
GRUPURILE CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ
În cadrul analizei media au fost identificate peste 25 de grupuri cu risc de excluziune socială care au fost
menţionate în materiale media în contexte legate de problematica incluziunii sociale. Numai o parte dintre acestea
însă au fost menţionate aproape constant în media, pe întreaga durată a proiectului de analiză.
Grupurile cu risc de excluziune socială care au fost analizate sunt descrise mai jos:
ŞOMERI
În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau
subiecte:
− materiale referitoare la şomeri, la persoanele disponibilizate, aflate în şomaj tehnic, care se află în diverse
situaţii de asistenţă socială post-şomaj sau care nu mai primesc indemnizaţii de șomaj;
− materiale referitoare la programe sau iniţiative locale, proiecte derulate din fonduri UE privind reintegrarea
şomerilor în muncă;
− articole referitoare la organizarea de burse ale locurilor de muncă, de cursuri de formare pentru
reintegrarea şomerilor;
− toate materialele de presă care se referă la şomeri (dacă subiectul respectiv are relevanţă pentru domeniul
incluziunii sociale).
COPII
subiecte:
− articole de presă care se referă la copii care se află în situaţii cu relevanţă socială (care sunt victime ale
unor situaţii sociale de tip excluziv sau, dimpotrivă, care sunt subiectul unei acţiuni sociale de incluziune);
− materialele media referitoare le acţiuni de inserţie socială a copiilor (acţiuni culturale, sociale ale copiilor,
tabere, activităţi artistice, sportive etc), la programe de ajutorare a celor care aflaţi în situaţii deosebite (orfani, fără
posibilităţi materiale etc.);
− articole de presă care descriu situaţia copiilor din centrele sociale, din casele de copii sau a celor care se
află în sistemul de asistenţă maternală;
− materiale media referitoare la integrarea educaţională a copiilor;
− materiale referitoare la problematica adopţiilor, a legislaţiei în acest domeniu;
− materiale referitoare la măsuri legislative privind acordarea de indemnizaţii pentru creșterea copilului,
pentru educaţie sau pentru mamele care au gemeni etc
Am considerat „copil” orice persoană care are sub 18 ani, nu poate lua decizii singură şi care are nevoie de un
tutore.
DEFAVORIZAŢI
subiecte:
− materiale în care este menţionat conceptul de „defavorizaţi” fără să fie numite alte grupuri cu risc de
excluziune socială;
− materiale relevante pentru tematica incluziunii sociale dar în care nu se specifică în mod clar care sunt
grupurile cu risc de excluziune socială despre care este vorba (ex: „măsuri de acordare de ajutoare financiare
pentru persoane care vulnerabile din punct de vedere social”);
− materialele care fac referire la mai multe grupuri cu risc de excluziune socială (ex: „centru social pentru
copii, vârstnici şi persoane fără adăpost”).

ROMI
subiecte:
− materiale care se referă la romi, ca etnie sau ca subiect al excluziunii sociale sau al unor programe, de
incluziune socială;
− materiale care conţin termeni precum „ţigani”, „ţigănie”, „ţigăneală” dacă folosirea acestora este peiorativă
(ex: „a înjurat ca un ţigan”) sau dacă sunt utilizate pentru promovarea unor mesaje discriminatorii (ex: „să scăpăm
de hoţii, de ţiganii aştia”) sau rasiste (ex: mesaje scandate mai ales la meciurile de fotbal în care jucători sau
antrenori sunt numiţi cu apelativul peiorativ „ţigan”).
Nu am inclus aici materiale media care conţin cuvintele „ţigan” sau „rom” atunci când acestea sunt folosite în
contexte irelevante pentru tematica incluziunii sociale (ex: articole în care a fost vorba de serialul „Inimă de ţigan”
sau de emisiunea „Şatra”) şi nici acele materiale în care menţionarea termenilor respectivi nu a avut semnificaţie
relevantă pentru tema analizei .
În schimb, am inclus materialele media în care se face referire la grupuri, reduse din punct de vedere numeric, sau
chiar persoane individuale care se află în diverse situaţii sociale (adesea cu semnificaţie infracţională) şi care sunt
denumite generic „romi” sau „ţigani” (ex: „romii din Craiova iar s-au încăierat”). De asemenea, am inclus şi
materiale în care jurnaliştii au preferat să nu descrie o persoană după nume, ci prin apartenenţa sa la etnia romă,
fără ca acest lucru să fie important pentru situaţia descrisă (ex: „în grupul de hoţi se aflau şi doi romi”).
PERSOANE CU HANDICAP
subiecte:
− materiale referitoare la situaţia socială a persoanelor cu dizabilităţi (fie cazuri de excluziune socială, fie
proiecte şi programe de incluziune socială);
− materiale în care apar menţionări ale unor subgrupuri precum nevăzători, hipoacuzici etc.;
− materiale în care apar termeni precum „handicapat”, folosiţi în sens peiorativ (pentru a spune despre o
persoană că nu este capabilă să înţeleagă ceva sau pentru a numi pe cineva care se află în situaţii de inabilitate
socială sau gafe);
− materiale în care persoanele cu handicap sunt denumite cu termeni depreciativi (ex: „ciungi”, „ologi” etc.).

HOMOSEXUALI
subiecte:
− articole referitoare la homosexuali, fie din perspectivă negativă (ca discriminare, excluziune socială), fie din
perspectiva acţiunilor şi programelor de incluziune socială;
− materiale care conţin interviuri sau ştiri dedicate unor persoane necunoscute sau personalităţi publice în
virtutea faptului că acestea şi-au declarat orientarea homosexuală;
− materiale care conţin apelative peiorative şi discriminatorii care trimit către comunitatea gay (ex: „bulangiu”,
„fetiţe” etc.).
Nu au fost incluse aici materiale media referitoare la alte minorităţi sexuale (transsexuali, travestiţi etc).
SĂRACI
subiecte:
− materiale care fac referire la persoane care un nivel de venituri scăzut, de obicei sub nivelul mediu de trai,
persoane care nu îşi pot asigura o alimentaţie decentă sau care nu au locuinţă şi trăiesc pe străzi;
− materiale referitoare la persoane care şi-au pierdut locuinţa şi trăiesc din cerşit (cerşetori)
− materiale media în care termeni precum „cerşetor”, „boschetar”, „aurolac” sunt utilizate în sens peiorativ
sau discriminatoriu pentru a denumi oameni cu posibilităţi materiale sub medie.
FEMEI
subiecte:
− materiale care fac referire la femei ca subiect al unor practici de excluziune sau programe de incluziune
socială (în această categorie au fost incluse numai persoanele de sex feminin majore, de peste 18 ani);
− acestei categorii i s-au identificat în media şi subcategorii:
A. Femei care practică prostituţia (fie ca urmare a unor abuzuri fizice sau ameninţări – deci ca victime ale traficului
de persoane în scopul exploatării sexuale, fie din cauza sărăciei, în România sau în alte state)
B. Mame (femei care au mulţi copii, mame singure care au probleme de integrare socială din cauza faptului că îşi
cresc copiii sau, invers, care au probleme în a-şi creşte copiii)
C. Femei supuse abuzurilor sexuale (femei care au fost maltratate, violate, fie cazuri din România, fie cazuri de
femei din România care au fost supuse unor abuzuri sexuale în alte ţări )
D. Femei supuse abuzurilor fizice (femei care au fost supuse unor abuzuri fizice, violenţelor, sechestrate fie de
persoane din familie – violenţă familială – fie de persoane străine)
− materiale media referitoare la subiecte care tratează mai ales femeile chiar dacă acestea fac parte dintr-un
alt grup cu risc de excluziune socială (ex: „s-a organizat un curs de formare profesională pentru femeile rome”).
TINERI
subiecte:
− materiale care fac referire la persoane majore (peste 18 ani) dar până în 35 de ani care sunt subiectul unor
acţiuni de excluziune sau incluziune socială.
BOLNAVI
subiecte:
− materiale care fac referire la persoane care suferă de diverse boli şi care sunt incluse în programele de
asistenţă medicală ale statului (nu sunt incluse aici persoanele bolnave care se tratează în spitale private, care
beneficiază de asigurări medicale private etc.)
Astfel, am luat în considerare materialele media care se referă la persoanele care suferă de boli precum: HIV/
SIDA, cancer, TBC, scleroză, Alzheimer etc. Aceste materiale au fost selectate spre analiză deoarece respectivele
grupuri de bolnavi se aflau în situaţii de vulnerabilitate socială (depind de indemnizaţii pentru medicamente, se
internează în centre de îngrijire sau în azile de bătrâni, suferă de boli cronice etc).
TOXICOMANI
subiecte:
− materiale despre persoane dependente de droguri sau despre categorii sociale expuse riscului de a
consuma droguri (ex: tineri);
− materiale referitoare la campanii împotriva consumului de droguri;
− materiale referitoare la măsuri de legalizare (sau de scoatere în afara legii) a drogurilor uşoare sau a
magazinelor care comercializează plante halucinogene (weed shops).
Nu am inclus aici alcoolismul sau tabagismul sau dependenţa de cofeină (cafea). De asemenea, nu am inclus
materialele referitoare la acţiunile poliţiei de capturare de droguri sau de reţinere a unor traficanţi (în afara cazurilor
când traficanţii nu erau şi consumatori şi în material s-a menţionat, eventual, şi faptul că au urmat un tratament de
dezintoxicare).

ROMÂNI
subiecte:
− articole de presă referitoare la practici (mai ales de excluziune, discriminare) a românilor în UE sau în alte
state;
− materiale media referitoare la românii din zonele populate majoritar de alte minorităţi etnice (ex: „românii
din Covasna organizează un festival local”)
VÂRSTNICI
subiecte:
− articole de presă referitoare la persoane vârstnice, de cele mai multe ori aflate în instituţii de îngrijire şi
asistenţă ale statului sau în instituţii de ocrotire private;
Nu am inclus aici situaţiile de bătrâni care se află şi în alte categorii de risc (ex: bolnavi etc).
PENSIONARI
subiecte:
− materiale referitoare la persoane care primesc pensie de la stat (inclusiv de boală, fie ca urmare a
îndeplinirii stagiului de cotizare normal).
Nu am inclus aici materialele care se referă la cei care beneficiază de pensii speciale, pensii din sistemul privat etc.
DEŢINUŢI
subiecte:
− materialele privitoare la persoane majore care execută pedepse privative de libertate în sistemul
penitenciar din România (nu au fost incluse aici cazurile de copii internaţi în şcoli de corecţie sau materialele care
se referă la pedepse care nu sunt privative de libertate – ex: munca în folosul comunităţii etc).
IMIGRANŢI
Am inclus în analiza media următoarele categorii de materiale referitoare la acest grup cu risc de excluziune
socială:
- materialele de presă referitoare la persoane de cetăţenie străină care sunt rezidente în România (fie
legal, muncesc în România cu acte în regulă, fie se află în centre pentru imigranţi).

Acest grup cu risc de excluziune socială a început să fie mai intens comunicat de media mai ales în ultimele luni de
analiză, mai ales în contextul
MAGHIARI
Am inclus în analiza media următoarele categorii de materiale referitoare la acest grup cu risc de excluziune
socială:
− materialele care conţin referiri la cetăţeni români de etnie maghiară (din perspectiva incluziunii sociale);
− materiale care se referă la cetăţeni maghiari care au venit în România (mai ales suporteri ale echipelor de
fotbal)
Nu am inclus materiale referitoare la cetăţeni unguri din Ungaria sau din lume.
EVALUARE MEDIA – GRUPURI CU RISC DE EXCLUZIUNE
EVALUARE GENERALĂ - CANTITATIVĂ
În urma analizei cantitative am constatat că cele mai multe materiale de presă identificate s-au referit la grupuri cu
risc de excluziune precum: şomeri, copii, romi.
Număr materiale media (presă, radio, TV) / Grupuri cu risc de excluziune media
6000 5626
5000
4000
3246
3000
2000 1502
1068
835 809 632
1000 588 347
330 303 297 276 248 162 42 19
0
Defavorizati
Tineri
Bolnavi
Romi
Femei
Toxicomani
Imigranti
Handicap
Someri
Copii
Saraci
Romani
Maghiari
Pensionari
Detinuti
Homosexuali
Varstnici
Pers.

Numărul de materiale media / Grupuri cu risc de excluziune socială
6000
TV
Saptamanal
5000
Revista
Radio
4000
Cotidian
3000
2000
1000
0
Defavorizati
Tineri
Bolnavi
Romi
Femei
Toxicomani
Imigranti
Someri
Copii
Saraci
Romani
Maghiari
Pensionari
Detinuti
Homosexuali
Varstnici
Pers. Handicap
Majoritatea materialelor media despre aceste grupuri cu risc de excluziune socială au apărut în presa scrisă –
cotidiene.
În cazul anumitor grupuri cu risc de excluziune socială ponderea materialelor difuzate la TV sau radio a fost mai
ridicată. Acest lucru se poate explica mai ales prin faptul că au avut loc evenimente punctuale de interes pentru TV
şi care au asigurat o expunere suplimentară pentru respectivul grup social. În această situaţii se află următoarele
grupuri cu risc de excluziune socială:
1. Homosexuali (promovare mai intensă la TV datorată mai ales desfăşurării GayFest – Bucureşti din luna
mai)
2. Defavorizaţi (promovare mai intensă la TV mai ales ca urmare a materialelor referitoare la măsurile luate
de Guvern pentru reducerea impactului crizei asupra persoanelor defavorizate sau a celor referitoare la programele
europene de ajutorare a persoanelor defavorizate).

Grup cu risc de Cotidian Radio Revista Saptamanal TV Total

excluziune socială
Someri 4695 113 15 422 381 5626
Copii 2674 49 85 172 266 3246
Romi 1220 22 17 139 104 1502
Defavorizati 812 38 11 84 123 1068
Saraci 739 2 13 68 13 835
Pers. Handicap 671 6 24 72 36 809
Femei 515 4 17 38 58 632
Tineri 516 8 8 40 16 588
Romani 279 4 20 30 14 347
Pensionari 263 9 5 25 28 330
Toxicomani 234 4 17 29 19 303
Detinuti 288 9 297
Homosexuali 124 17 6 37 92 276
Bolnavi 162 5 25 15 41 248
Varstnici 144 2 10 6 162
Imigranti 41 1 42
Maghiari 13 6 19

Număr materiale media analizate la nivel naţional
La nivel naţional, cele mai multe materiale media relevante pentru domeniul incluziunii sociale au fost identificate în
București dar și în Iași.
***
Din punctul de vedere al analizei cantitative analiza media arată următoarele:
1. Șomerii, copiii și romii sunt grupurile cu risc de excluziune socială care sunt cel mai frecvent menţionate
în materialele media
2. Homosexualii, bolnavii și vârstnicii sunt grupurile cu risc de excluziune socială care sunt cel mai rar
menţionate în materialele media (alte grupuri precum imigranţii sau maghiarii sunt menţionate doar punctual)
3. Cele mai multe materiale media referitoare la problematica incluziunii sociale se regăsesc în cotidiene și
în săptămânale (presa scrisă locală și centrală)
4. Cele mai multe materiale media au fost menţionate, la nivel naţional în București (3996 materiale), Iași
(peste 1200 materiale), Satu Mare (peste 500 materiale media)

EVALUARE GENERALĂ CALITATIVĂ
Analiza calitativă (cea prin care se evaluează capitalul de imagine media și notorietatea media pe care o
înregistrează temele sau grupurile cu risc de excluziune socială) arată însă faptul că media a accentuat în mod
deosebit materialele referitoare la copii și, de asemenea, acest grup a înregistrat cea mai ridicată expunere
(imagine sau impact) media dintre toate grupurile sociale analizate.
Impactul media pentru fiecare dintre categoriile sociale vulnerabile (cuantificat în puncte de imagine
media) (Presa scrisă)
Pe nsionari 248.2
Imigra nti 343.1
Maghiari 368.1
De tinuti 874.7
Bolnavi 1226.4
Va rstnici 1417.3
Tox icomani 2472.8
Pe rs. Handicap 2479.2
Tine ri 2661.9
Homose xua li 3354.6
De fa vorizati 3755.0
Saraci 4603.6
Roma ni 4657.3
Romi 9004.7
Feme i 10259.1
Some ri 12249.8
Copii 31289.3
0.0 5000.0 10000.0 15000.0 20000.0 25000.0 30000.0 35000.0
Astfel, deşi cele mai multe materiale media au avut ca subiect şomerii, din punctul de vedere al imaginii media,
grupul social cel mai intens comunicat de media îl reprezintă COPIII.
Cu alte cuvinte, media a alocat pentru articolele referitoare la copii spaţii editoriale mai largi, le-au poziţionat mai
bine şi, nu în ultimul rând, aceste materiale media au avut o expunere către un public mult mai larg decât în cazul
altor categorii sociale.
Ce înseamnă că pentru categoria COPII au fost înregistrate 31289.3 puncte de imagine media? Pentru ne putea
face o idee asupra impactului media al mesajelor sociale referitoare la copii, acesta se poate aproxima cu impactul
pe care l-ar avea un articol de o pagină despre probleme sociale ale copiilor care ar fi citit de peste 30 de milioane
de oameni. Sau, pentru o şi mai facilă aproximare, impactul în media al mesajelor referitoare la situaţia socială a
copiilor înseamnă că o treime din impactul pe care îl au mesajele media relevante pentru problematica
incluziunii sociale se referă la COPII.

Impactul în media pentru ŞOMERI este de aproape trei ori mai redus decât cel referitor la COPII. Cu alte cuvinte,
deşi mai numeroase, materialele media referitoare la ŞOMERI sunt, în medie, mai mici (respectiv, cu o durată mai
redusă în cazul TV sau radioului) şi cu o expunere mai slabă. Chiar şi aşa, ŞOMERII sunt un grup social cu risc de
excluziune socială intens promovat în media. Faptul că ŞOMERII acumulează 12249.8 puncte de imagine după
cinci luni de analiză este similar cu impactul pe care l-ar avea publicarea unui material de presă pe o pagină
referitor la şomeri şi care ar fi citit de peste 12 milioane de oameni.
De asemenea, un alt grup cu impact în media este cel al FEMEILOR. Media (mai ales presa scrisă) alocă spaţii
largi şi o expunere extrem de favorabilă pentru materiale care se referă la FEMEI (de cele mai multe ori fiind
subiectul unor acte de discriminare sau abuz).
Dacă media preferă să scoată în evidenţă materialele referitoare la COPII, FEMEI sau ROMI, în schimb există şi
categorii sociale despre care media evită comunice. Accentul pus de jurnalişti pe materialele dedicate unor
categorii sociale precum PENSIONARII, DEŢINUŢII sau VÂRSTNICII este extrem de redus. Cu alte cuvinte,
jurnaliştii preferă să evite materialele cu subiecte legate de aceste categorii. Sau, atunci când totuşi sunt scrise, au
o calitate a expunerii media redusă şi sunt publicate de vectori media cu o audienţă mai degrabă modestă.
În secţiunea următoare fiecare dintre categoriile cu risc de excluziune socială a fost analizată în detaliu.

BOLNAVI
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluziune media)
500.000
400.000
300.000
Incluziune
200.000 Excluziune
100.000
0.000
01/05/09
15/05/09
29/05/09
12/06/09
26/06/09
10/07/09
24/07/09
07/08/09
21/08/09
04/09/09
18/09/09
-100.000
-200.000
BOLNAVII nu reprezintă pentru media un suport consistent pentru mesaje şi subiecte de impact. Evoluţia valorilor
de imagine media pentru această categorie socială arată faptul că BOLNAVII nu reprezintă o categorie socială cu o
vizibilitate consistentă în media şi nici nu este un grup social despre care media comunică mesaje de impact.
Singurele vârfuri în comunicarea în media pentru această categorie socială sunt înregistrate ca urmare a câtorva
campanii derulate mai ales de reviste din presa centrală (ex: Femeia, Bolero) dar şi de publicaţii locale .
BOLNAVII HIV/SIDA reprezintă subcategoria cu cea mai mare vizibilitate şi care constituie suportul pentru cele mai
de impact mesaje şi campanii derulate prin media (mai ales la nivelul presei centrale dar şi în presa locală).

Evolutia ima ginii me dia (e x cluziune me dia vs incluziune me dia )
100%
80%
60%
40%
Incluziune
20% Excluziune
0%
Covasna
Dambovita
Prahova
Suceava
Timis
Brasov
Cluj
Dolj
Iasi
Arad
Bacau
Braila
Buzau
Bihor
Bistrita
Giurgiu
Nationala
Vrancea
Arges
Neamt
Galati
Gorj
Salaj
Vaslui
Maramures
Calarasi
Constanta
Hunedoara
-20%
-40%
-60%
-80%
-100%
Calitatea imaginii pe care media o comunică în raport cu acest grup este relativ neuniformă. Sunt judeţe în care
media promovează mai ales mesaje de incluziune referitor la BOLNAVI: Argeş, Bihor, Braşov, Buzău, Clij
Covasna, Galaţi, Hunedoara, Maramureş sau Vrancea
Există însă judeţe în care se comunică preponderent un mesaj excluziv cu privire la BOLNAVI: Constanţa,
Dâmboviţa, Giurgiu sau Gorj. În aceste judeţe au fost publicate relativ puţine materiale de presă referitoare la
BOLNAVI. Atunci când au fost publicate însă, acestea s-au axat mai ales pe mesaje excluzive la adresa acestui
grup social: discriminarea la care sunt supuşi bolnavii de SIDA sau bolnavii psihic (de exemplu, materiale pe tema
problemelor de integrare socială pe care le au bolnavii de HIV / SIDA au apărut în toate judeţele menţionate mai
sus; în acestea imaginea bolnavilor HIV / SIDA este preponderent de grup social victimă a discriminării sociale fie
că aceasta se manifestă cu privire la retincenţa firmelor de a angaja pesoane bolnave HIV / SIDA, fie că este vorba
de tratamentele discriminatorii pe care le suportă aceștia în școli sau în comunităţi etc ) .
În cazul judeţului Vaslui situaţia este similară celei prezentate mai sus: sunt publicate doar două materiale de presă
despre BOLNAVI, însă unul dintre ele este negativ şi arată situaţia critică în care se află un bolnav din judeţ.

COPII
1400.000
1200.000
1000.000
800.000 Incluziune
Excluziune
600.000
400.000
200.000
0.000
04/05/09
18/05/09
01/06/09
15/06/09
29/06/09
13/07/09
27/07/09
10/08/09
24/08/09
07/09/09
21/09/09
-200.000
-400.000
COPIII reprezintă grupul cu risc de excluziune socială cel mai vizibil şi cel mai intens comunicat de media.
Cele mai ridicate valori de imagine media pentru această categorie socială se datorează mai ales materialelor
publicate în presa centrală și care au avut teme precum:
− Articole dedicate Zilei Familiei sau integrarea copiilor cu autism (articolele cu un impact de imagine maxim
au fost publicate de Jurnalul Naţional)
− Articole referitoare la copiii orfani publicate mai ales în reviste (ex: Avantaje, Q Magazin, Ioana etc)
− În a doua jumătate a lunii iunie izbucneşte cazul Jucu (copilul care îi scoate ochii unei colege la un centru
social pentru copii din comuna Jucu); presa comunică intens acest subiect atât din perspectiva mesajelor de
incluziune (măsuri luate de autorităţi pentru ameliorarea situaţiei celor doi copii dar și a celorlalţi care sunt
instituţionalizaţi la respectivul centru) cât şi din perspectiva excluzivă (materiale care au descris în amănunt uneori
întreaga poveste, care au pus accent pe învinovăţirea personalului, a copiilor din centru sau chiar materiale prin
care jurnaliștii solicitau izolarea copilului care a comis agresiunea)
− odată cu începutul lunii august izbucneşte cazul fetelor care au fost descoperite că se prostituează la un
centru pentru copii din Botoşani; ulterior una dintre fete este identificată ca fiind infectată cu HIV / SIDA ; acest
subiect determină o creştere a ponderii imaginii în media referitoare la copii atât pe mesaje incluzive cât şi pe
mesaje excluzive
− cele mai ridicate valori ale mesajului excluziv s-au înregistrat pe fondul materialelor de presă publicate în
ultima săptămână din luna august referitoare la cazul de pedofilie din Bucureşti în care au fost implicate mai
multe persoane cunoscute (una dintre ele fiind stilistul Marian Dârţă); subiectul a fost comunicat mai ales de presa
cotidiană de tip tabloid şi, în acest context, s-a scris foarte mult despre personajele mondene implicate şi,
dimpotrivă, extrem de puţin despre situaţia copiilor abuzaţi sexual și despre modul în care aceștia au fost ulterior
ajutaţi să treacă peste aceste experienţe traumatizante.

În media au fost publicate şi materiale de presă în care au fost promovate intens mesaje de incluziune referitoare
la copii. Câteva dintre cele care au avut un impact major au fost publicate mai ales în revistele pentru femei (ex:
Femeia de azi) dar, mai ales, cele publicate în suplimentele pentru femei ale unor tabloide (ex: Click pentru femei
sau Libertatea pentru femei). De cele mai multe ori aceste materiale au avut ca subiect prezentarea activităţii unor
persoane, instituţii sau ONG-uri implicate în ocrotirea orfanilor.
În ceea ce priveşte calitatea expunerii media pentru COPII se poate afirma că aceasta este destul de echilibrată la
nivel naţional. Majoritatea publicaţiilor expun atât mesaje de tip incluziv cât şi mesaje excluzive referitoare la
copii.
Incluziune
Excluziune
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Covasna
Dambovita
Prahova
Suceava
Timis
Tulcea
Iasi
Brasov
Alba
Ialomita
Sibiu
Teleorman
Cluj
Dolj
Salaj
Neamt
Olt
Bihor
Arad
Bacau
Bistrita
Braila
Buzau
Giurgiu
Valcea
Calarasi
Galati
Gorj
Mehedinti
Vaslui
Arges
Caras
Maramures
Mures
Constanta
Harghita
Hunedoara
Nationala
Satu Mare
Vrancea
Botosani
Cu toate acestea există situaţii în care, în anumite judeţe, ponderea mesajelor excluzive pare să fie mai mare
decât cea a mesajelor incluzive: Bihor, Iaşi, Tulcea.
Parte din mesajele excluzive din Bihor, de exemplu, sunt determinate de articole de presă care se referă la
situaţia copiilor care muncesc în pieţe (acest subiect este legat direct de problema ocrotirii copiilor și a eliminării
muncii și exploatării copiilor, la comunicarea prevederilor legislative referitoare la protejarea copiilor faţă de
exploatare şi practicarea de munci obositoare). În Iaşi, în schimb, componenta excluzivă legată de COPII este mai
accentuată şi provine din comunicarea intensă de către media a unor subiecte „de senzaţie” care se referă la
situaţii violente în care sunt implicaţi copiii:
− cazul unui copil care şi-a omorât mama cu lovituri de ciocan (cazul Teodosian)
− cazul copilului cu handicap care a fost ţinut de părinţi legat cu lanţul

− cazul părintelui care şi-a violat fiica timp de peste şapte ani etc.
Toate aceste cazuri (în special cazul Teodosian) au fost comunicate intens de presa locală din Iaşi şi, ca atare, şi
componenta excluzivă a acestor mesaje legate de copii a fost destul de puternică (descrierea, uneori cu lux de
amănunte a situaţiilor de maltratare, abuz, viol sau chiar crimă, accentul pus în special pe „pedepsirea agresorului”
şi lipsa unor menţiuni cu privire la procesul de reintegrare şi recuperare fizică / psihică a victimei etc).
În Tulcea, imaginea pe care media o promovează pentru COPII, preponderent de tip excluziv provine mai ales din
materiale de presă referitoare la diverse cazuri în care copiii au fost mai ales subiectul neglijenţei adulţilor (copii
abandonaţi, copii care nu mai pot fi îngrijiţi cum trebuie de asistenţii maternali din cauza lipsei de finanţare din
sistem etc).
DEFAVORIZAŢI
600.000
400.000
200.000
Incluziune
0.000
Excluziune
04/05/09
18/05/09
01/06/09
15/06/09
29/06/09
13/07/09
27/07/09
10/08/09
24/08/09
07/09/09
21/09/09
-200.000
-400.000
-600.000
-800.000
-1000.000
Media a comunicat destul de inegal acest grup cu risc de excluziune. Pe de o parte, trebuie subliniat faptul că
persoanele DEFAVORIZATE nu reprezintă propriu-zis un anumit grup cu risc de excluziune socială (cum
sunt, de exemplu, vârstnicii) ci este mai degrabă un nume generic folosit de media pentru a denumi mai uşor o
pătură socială care este formată din mai multe grupuri cu risc de excluziune socială.
Astfel, sub „eticheta” de persoane DEFAVORIZATE sunt incluşi adesea SĂRACII, PERSOANELE CU HANDICAP,
PERSOANELE BOLNAVE (mai ales cele cu boli cronice) dar şi alte categorii cu risc de excluziune socială despre
care media nu scrie foarte mult (cum ar fi, de exemplu, persoanele care trăiesc în mediul rural).
DEFAVORIZAŢII reprezintă un grup social care este comunicat de media mai ales în contextul subiectelor
referitoare la măsurile de incluziune socială (mai ales a celor legate de acordarea de ajutoare sau de prestaţii
sociale) derulate de stat.

Cele mai multe subiecte în care DEFAVORIZAŢII apar ca grup asociat cu imagini de tip excluziv vizează
problemele pe care presa locală le-a identificat în funcţionarea unor centre de asistenţă socială din diverse judeţe.
Incluziune
Evolutia ima ginii me dia (e x cluziune me dia vs incluziune me dia )
Excluziune
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Covasna
Dambovita
Prahova
Suceava
Tulcea
Timis
Alba
Ialomita
Sibiu
Teleorman
Brasov
Iasi
Arad
Bacau
Bistrita
Braila
Buzau
Giurgiu
Valcea
Bihor
Neamt
Olt
Cluj
Dolj
Salaj
Arges
Caras
Maramures
Mures
Calarasi
Galati
Gorj
Mehedinti
Vaslui
Constanta
Harghita
Hunedoara
Nationala
Satu Mare
Vrancea
Botosani
-20%
-40%
-60%
-80%
-100%
În urma analizei de imagine pentru categoria DEFAVORIZAŢI s-a stabilit că, cel puţin în cazul a patru judeţe
(Bacău, Galaţi, Ialomiţa şi Vaslui), se poate vorbi nu doar de o componentă excluzivă consistentă pe care media
o asociază cu persoanele DEFAVORIZATE ci şi de un ton jurnalistic negativ folosit de media pentru a comunica
subiecte legate de acest grup cu risc de excluziune socială.
În Ialomiţa nu sunt publicate multe materiale referitoare la această categorie, în schimb câteva din cele publicate
sunt articole negative la adresa modului în care autorităţile locale administrează problema persoanelor
defavorizate.
De asemenea, în Galaţi au fost publicate materiale negative referitoare la modul în care au fost cheltuite fonduri
din proiecte PHARE, iar în judeţul Vaslui presa locală a lansat o adevărată campanie negativă la adresa conducerii
DGASPC din judeţ.

DETINUŢI
180.000
160.000
140.000
120.000
Incluziune
100.000 Excluziune
80.000
60.000
40.000
20.000
0.000
06/05/2009
20/05/2009
03/06/2009
17/06/2009
01/07/2009
15/07/2009
29/07/2009
12/08/2009
26/08/2009
09/09/2009
23/09/2009
-20.000
Media nu îi consideră pe DEŢINUŢI un grup cu risc de excluziune socială. Ba chiar dimpotrivă, tendinţa unora
dintre jurnalişti – mai ales odată cu accentuarea efectelor crizei – este de a pune sub semnul întrebării justificarea
fondurilor cheltuite de stat pentru întreţinerea deţinuţilor şi pentru promovarea politicilor de incluziune socială a
acestora.
Cu toate acestea, mesajele asociate de media cu DEŢINUŢII sunt preponderent de tip incluziv. Acest lucru se
datorează mai ales faptului că majoritatea materialelor de presă dedicate subiectelor legate de deţinuţi se referă la
programe de incluziune socială derulate de stat sau de organizaţii neguvernamentale.
Unul dintre materialele media cu un impact de imagine semnificativ pentru această categorie socială a fost publicat
în mai în România liberă şi se numea „Atelierul condamnaţilor”. Componenta incluzivă a mesajului media asociat
cu DEŢINUŢII a fost cea mai ridicată dintre toate valorile materialelor analizate în cele cinci luni ale proiectului.

Incluziune
Evolutia ima ginii me dia (e xcluziune me dia vs incluziune media ) Excluziune
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Dambovita
Prahova
Suceava
Tulcea
Timis
Alba
Iasi
Dolj
Arad
Bacau
Bistrita
Braila
Giurgiu
Galati
Gorj
Vaslui
Hunedoara
Nationala
Satu Mare
Vrancea
Arges
Maramures
Mures
-20%
-40%
În mesajele pe care media le transmite referitor la DEŢINUŢI ponderea impactului incluziv este în general mai
ridicată decât cea a mesajului excluziv. Cu toate acestea, există anumite situaţii în care impactul mesajului
excluziv este mai ridicat decât al celui de tip incluziv. Această situaţie se regăseşte în media din Dâmboviţa şi
Suceava. Majoritatea acestor materiale se referă la problemele pe care încep să le aibă și deţinuţii, mai ales ca
urmare a crizei financiare, și care încep să se vadă mai ales în scăderea nivelului de asistenţă acordat acestora.
În Brăila în schimb (ca şi în Vaslui, de altfel, unde cazul este relativ similar) au fost publicate materiale de presă în
care DEŢINUŢII sunt ţinta unor mesaje excluzive (pe baza informaţiei că alocaţiile pentru elevi sunt mai mici decât
cele pentru deţinuţi, unii jurnalişti au aprecieri negative şi discriminatorii la adresa deţinuţilor dar și la adresa
autorităţilor centrale cărora le reproșează faptul că, în vreme de criză, fondurile ar trebui orientate mai degrabă
către ȘOMERI sau elevi și abia apoi către DEȚINUȚI; pe acest fond, au fost identificate și cazuri de excluziune
media: materiale în care unii dintre jurnaliști promovează în mod manifest ideea marginalizării deţinuţilor cel puţin
din punctul de vedere al fondurilor alocate acestora și a gradului de confort prea ridicat care li se asigură acum în
închisori).

FEMEI
1500.000
1000.000
Incluziune
500.000 Excluziune
0.000
01/05/2009
15/05/2009
29/05/2009
12/06/2009
26/06/2009
10/07/2009
24/07/2009
07/08/2009
21/08/2009
04/09/2009
18/09/2009
-500.000
-1000.000
FEMEILE reprezintă unul dintre grupurile cu risc de excluziune socială de care media se foloseşte pentru a
comunica subiecte „de senzaţie” Astfel, temele care au determinat cele mai consistente mesaje de tip excluziv
asociate cu FEMEILE au fost publicate mai ales în cotidiene de tip tabloid şi s-au referit la subiecte legate de
prostituţie, de cazuri de abuz sexual sau de violenţă domestică cărora FEMEILE le cad victime.
Evolutia ima ginii me dia (e x cluziune me dia vs incluziune me dia ) Incluziune

Excluziune
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Dambovita
Timis
Covasna
Prahova
Suceava
Teleorman
Tulcea
Iasi
Alba
Arad
Bihor
Bacau
Bistrita
Buzau
Giurgiu
Nationala
Satu Mare
Valcea
Vrancea
Mures
Neamt
Olt
Cluj
Dolj
Gorj
Salaj
Vaslui
Constanta
Hunedoara
Arges
Caras
Maramures
Botosani
Calarasi
Galati
Mehedinti
Modul în care media comunică imaginea FEMEILOR este extrem de diferit la nivelul judeţelor din ţară. Astfel, există
judeţe în care mass-media locală comunică intens componenta excluzivă a mesajelor legate de FEMEI (Alba, Dolj,
Giurgiu, Mehedinţi). În toate aceste cazuri însă se regăseşte o situaţie comună: numărul de materiale de presă

dedicate problemelor sociale cu care se confruntă femeile este relativ mic însă au un accent consistent pe
componenta excluzivă a mesajelor asociate cu FEMEILE. O situaţie asemănătoare se regăseşte şi în Bihor sau
Botoşani, unde presa locală scrie foarte puţin despre situaţia socială a femeilor, însă, de această dată, accent
media cade mai mult pe dimensiunea incluzivă a mesajelor legate de FEMEI.
În materialele de presă care scot în evidenţă componenta excluzivă legată de FEMEI, subiectele pe care le
tratează jurnaliştii sunt legate de situaţia de victime ale femeilor supuse mai ales abuzurilor sexuale sau fizice
(prostituţie, viol sau maltratare). În topul materialelor de presă care accentuează dimensiunea incluzivă a
mesajelor asociate de media cu FEMEILE apar subiecte legate de promovarea campaniilor de combatere a
traficului de fiinţe umane (cea denumită „Omul cu două feţe” este doar una dintre ele) sau de promovarea
egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.
HOMOSEXUALI
600.000
500.000
400.000
Incluziune
300.000 Excluziune
200.000
100.000
0.000
07/05/2009
21/05/2009
04/06/2009
18/06/2009
02/07/2009
16/07/2009
30/07/2009
13/08/2009
27/08/2009
10/09/2009
24/09/2009
-100.000
Impactul incluziv al imaginii pe care media o comunică relativ la HOMOSEXUALI este mai accentuat decât cel
asociat cu componenta excluzivă.
Pe de altă parte însă, HOMOSEXUALII nu au o imagine constantă în media (există perioade în care media nu
scrie deloc despre această categorie). Mai bine spus, media comunică imaginea HOMOSEXUALILOR doar atunci
când apar evenimente legate de acest grup.
Astfel, singurul subiect care a determinat o comunicare coerentă a media despre HOMOSEXUALI a fost marcat în
luna mai, cu ocazia desfăşurării GayFest.

Accentuarea mesajelor incluzive legate de HOMOSEXUALI a apărut în media în următoarele contexte:
− articole de presă în care se afirmă că fotbalistul Adrian Mutu este apreciat de homosexuali (articol apărut la
finalul lunii septembrie într-un tabloid de largă circulaţie)
− comunicarea desfăşurării GayFest în data de 21-22 mai (media a comunicat doar punctual acest
eveniment)
− un articol apărut la finalul lunii iunie care conţinea ştirea că Ricky Martin afirma că este homosexual
Mesajele excluzive asociate cu HOMOSEXUALII au precedat cu aproape o lună momentul desfăşurării GayFest.
De asemenea, publicarea în media, în cursul lunii septembrie, a rezultatelor unui studiu care arăta că românii
continuă să fie intoleranţi cu homosexualii nu a determinat accentuarea a componentei incluzive a imaginii
HOMOSEXUALILOR.
100%
80%
60%
Incluziune
40%
Excluziune
20%
0%
Brasov
Suceava
Iasi
Arad
Buzau
Nationala
Neamt
Arges
-20%
-40%
-60%
Ca și grup cu risc de excluziune media, în presa locală HOMOSEXUALII sunt „invizibili”. Presa locală nu scrie
aproape deloc despre HOMOSEXUALI iar atunci când o face, componenta excluzivă a imaginii
HOMOSEXUALILOR este accentuată în trei din cele şase judeţe în care au apărut materiale media pe această
temă.
Cele mai multe materiale de presă legate de problematica socială a HOMOSEXUALILOR au fost publicate în
Argeş (patru materiale). Dintre acestea, două s-au referit critic la parlamentarii PNL şi PSD care au votat în
Parlamentul European în favoarea căsătoriei între homosexuali şi un altul lăuda iniţiativa autorităţilor locale de a
monta camere video în parc pentru a împiedica astfel întâlnirile între homosexuali.

IMIGRANŢI
140.000
120.000
100.000
Incluziune
80.000 Excluziune
60.000
40.000
20.000
0.000
13/07/09
27/07/09
10/08/09
24/08/09
07/09/09
21/09/09
Despre IMIGRANŢI presa scrie foarte puţin. Cu toate acestea, acutizarea crizei economice şi creşterea interesului
media pentru problematica locurilor de muncă şi a şomajului au determinat apariţia unor materiale de presă
referitoare la situaţia celor care vin să muncească în România.
Incluziune
Evolutia ima ginii me dia (e x cluziune me dia vs incluziune me dia ) Excluziune
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Dambovita
Suceava
Iasi
Nationala
Olt
Dolj
Salaj
Constanta
Hunedoara
Maramures
Botosani
Galati

MAGHIARI
160.000
140.000
120.000
100.000 Incluziune
Excluziune
80.000
60.000
40.000
20.000
0.000
02/07/2009
16/07/2009
30/07/2009
13/08/2009
27/08/2009
10/09/2009
-20.000
Cel mai important promotor al imaginii media referitoare la MAGHIARI este presa centrală. Aceasta pune accent pe
promovarea componentelor incluzive legate de mesajele asociate cu MAGHIARII. Aceste mesaje însă sunt
legate de subiectul actelor de xenofobie care s-au desfăşurat în tribune la meciurile de fotbal dintre echipe
româneşti şi maghiare şi pun accent pe măsurile de combatere a acestora şi constituie, în acelaşi timp, şi
manifeste anti-xenofobe.
Incluziune
Evolutia imaginii me dia (e xcluziune media vs incluziune media)
Excluziune
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Dambovita
Cluj
Nationala
Arges
Mures
Gorj
Vaslui
-20%
-40%
-60%
-80%
-100%

Majoritatea materialelor media referitoare la MAGHIARI sunt reacţii la atitudinea anti-xenofobă a presei centrale la
cazurile de violenţă de limbaj întâlnite pe stadioane. Componentele incluzive sau excluzive asociate cu mesaje
legate de MAGHIARI sunt aproape integral determinate de subiectele sportive.
PENSIONARI
100.000
80.000
60.000
Incluziune
40.000
Excluziune
20.000
0.000
08/05/2009
22/05/2009
05/06/2009
19/06/2009
03/07/2009
17/07/2009
31/07/2009
14/08/2009
28/08/2009
11/09/2009
25/09/2009
-20.000
-40.000
-60.000
Media a comunicat constant, deşi nu cu un impact foarte ridicat, imaginea PENSIONARILOR. Au existat situaţii în
care media a comunicat preponderent o componentă excluzivă a imaginii PENSIONARILOR (articole în care
aceştia au fost consideraţi de către jurnalişti, ca grup social, o „povară” prea mare pentru cei care sunt acum
integraţi în muncă). Singurul moment în care media a accentuat componenta incluzivă a mesajelor asociate cu
PENSIONARII a fost la finalul lunii iulie, când a fost dată publicităţii o statistică privind nivelul de trai al
pensionarilor.

Incluziune
Evolutia imaginii media (e xcluziune media vs incluziune media ) Excluziune
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Timis
Covasna
Dambovita
Prahova
Suceava
Tulcea
Iasi
Alba
Caras Severin
Ialomita
Brasov
Bacau
Braila
Buzau
Giurgiu
Neamt
Olt
Cluj
Salaj
Constanta
Nationala
Satu Mare
Vrancea
Arges
Maramures
Calarasi
Galati
Gorj
Mehedinti
Vaslui
Botosani
-20%
-40%
-60%
-80%
-100%
În presa locală, imaginea PENSIONARILOR a fost comunicată pe fondul unor subiecte pe care jurnaliştii le-au
tratat cu un ton critic (negativ). Astfel, disfuncţionalităţile care au apărut în procesele de distribuire a biletelor de
tratament pentru PENSIONARI au determinat, în judeţele Gorj, Neamţ sau Olt apariţia unor materiale de presă
negative.
PERSOANE CU HANDICAP
Evolutia ima ginii me dia (ex cluziune me dia vs incluziune me dia )
350.000
300.000
250.000
200.000
Incluziune
150.000 Excluziune
100.000
50.000
0.000
01/05/2009
15/05/2009
29/05/2009
12/06/2009
26/06/2009
10/07/2009
24/07/2009
07/08/2009
21/08/2009
04/09/2009
18/09/2009
-50.000
-100.000
-150.000

Imaginea în media a PERSOANELOR CU HANDICAP este destul de consistentă iar ponderea componentelor
excluzive ale mesajelor asociate cu acest grup cu risc de excluziune socială este echilibrată şi de mesaje de tip
incluziv cu un impact în media important.
Astfel, materialele care transmit cea mai consistentă componentă incluzivă legată de PERSOANELE CU
HANDICAP sunt cele care au ca subiect prezentarea unor persoane cu dizabilităţi şi a poveștilor de succes ale în
ceea ce privește integrarea socială și capacitatea lor de a-și trăi viaţa independent, aproape la fel de normal ca și
oamenii fără handicap.
Materiale media cu un impact incluziv consistent au fost publicate mai ales în reviste (ex: Cosmopolitan) dar şi în
cotidiene de tip tabloid. În acest ultim caz, subiectele cu un impact de imagine maxim s-au referit la comunicarea
iniţiativei parlamentarilor de promovare a incluziunii sociale pentru persoanele cu handicap locomotor. Una
dintre acţiunile intens promovate a fost cea prin care Roberta Anastase a petrecut o zi în scaunul cu rotile.
Majoritatea componentelor de excluziune socială asociate cu imaginea PERSOANELOR CU HANDICAP apar în

materiale de presă care se referă tot la poveștile de viaţă ale unor persoane cu dizabilităţi. În acest caz, accentul
jurnalistului cade pe descrierea situaţiilor de discriminare şi de excludere cu care se confruntă PERSOANELE CU
HANDICAP. Componenta excluzivă a imaginii PERSOANELOR CU HANDICAP este promovată intens mai ales
în reviste (ex: Esquire, Reader’s Digest etc) dar şi în cotidiene de tip tabloid (Libertatea, Cancan etc).
Incluziune
Evolutia ima ginii media (e x cluziune me dia vs incluziune me dia) Excluziune
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Dambovita
Covasna
Prahova
Suceava
Teleorman
Tulcea
Brasov
Timis
Iasi
Alba
Arad
Braila
Caras Severin
Sibiu
Cluj
Dolj
Gorj
Salaj
Vaslui
Bacau
Bistrita
Buzau
Giurgiu
Harghita
Nationala
Satu Mare
Valcea
Vrancea
Mures
Neamt
Olt
Constanta
Hunedoara
Arges
Maramures
Botosani
Calarasi
Galati
Mehedinti
-20%
În general, componenta incluzivă a imaginii PERSOANELOR CU HANDICAP este predominantă. Chiar şi la

nivelul presei cu distribuţie naţională (care, de obicei, se concentrează mai mult pe comunicarea mesajelor de tip
excluziv) imaginea PERSOANELOR CU HANDICAP este cel puţin echilibrată din punctul de vedere al comunicării
mesajelor de tip incluziv / excluziv.

ROMÂNI
Evolutia ima ginii me dia (excluziune media vs incluziune media)
600.000
500.000
400.000
Incluziune
300.000 Excluziune
200.000
100.000
0.000
04/05/09
18/05/09
01/06/09
15/06/09
29/06/09
13/07/09
27/07/09
10/08/09
24/08/09
07/09/09
21/09/09
-100.000
La prima vedere, ideea că ROMÂNII ar putea fi comunicaţi în media din România ca un grup cu risc de excluziune
socială ar putea părea greu de înţeles. Cu toate acestea, în urma analizei de imagine realizate, am constatat că
media asigură o expunere consistentă a românilor care se află peste hotare (materiale media referitoare la românii
emigranţi în state UE, la modul în care aceștia se integrează social și pe piaţa muncii în statele respective, la
incidente sau infracţiuni în care sunt implicaţi românii dar și la declaraţii despre români – unele dintre ele
discriminatorii - pe care le fac politicienii sau autorităţile din statele respective).
Media (mai ales presa scrisă) a impus anumite stereotipuri legate de românii care au plecat să muncească în
străinătate. Astfel, imaginea românilor care au plecat să muncească peste hotare este legată de termeni peiorativi
precum „căpşunari” (deși majoritatea acestora muncesc în alte domenii decât cel agricol și nu sunt doar ca
muncitori necalificaţi).
Majoritatea mesajelor care accentuează componenta de tip incluziv asociată cu ROMÂNII apar în cotidienele de
tip tabloid (Libertatea, Click), în materiale dedicate experienţelor personale de viaţă ale românilor emigranţi (mai
ales în ţări ale UE) care „au reuşit” să se integreze în comunităţile din ţările adoptive şi să câştige respectul
acestora.
Media transmite însă şi mesaje asociate cu o componentă puternic excluzivă, prin care se transmite o imagine a
ROMÂNILOR preponderent discriminatorie sau în care aceştia sunt victime ale diverselor tipuri de abuzuri (cele
mai frecvent menţionate fiind cele ale justiţiei din Italia sau abuzurile la care sunt supuşi unii dintre românii care
pleacă să muncească fără forme legale și ale căror drepturi sunt frecvent încălcate).
Unul dintre subiectele care au determinat un impact consistent al componentei excluzive asociate cu imaginea
ROMÂNILOR a fost cel al românilor acuzaţi de viol în Italia (ulterior s-a dovedit că aceştia nu au fost vinovaţi)
despre care media a scris destul de mult la întoarcerea în ţară a acestora.

Cea mai mare pondere a mesajelor de tip excluziv a fost identificată în tabloide (Libertatea, Click) dar şi în
cotidiene generaliste cu distribuţie naţională (Adevărul a comunicat destul de consistent imaginea românilor
emigranţi în UE).
Incluziune
Evolutia ima ginii media (e x cluziune me dia vs incluziune me dia)
Excluziune
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Timis
Covasna
Dambovita
Prahova
Suceava
Brasov
Iasi
Arad
Bacau
Bistrita
Braila
Cluj
Constanta
Hunedoara
Nationala
Satu Mare
Vrancea
Maramures
Gorj
Vaslui
Botosani
În
presa locală, imaginea ROMÂNILOR, mai ales a celor plecaţi peste hotare, poate avea şi componente manifest
negative. Astfel, au existat materiale de presă în care jurnaliştii au scris pe un ton negativ despre românii care se
întorc în ţară pe perioada concediilor şi care adoptă o atitudine arogantă („aruncă cu bani prin localuri” sau „uită”
limba română). Acestea sunt cazuri clare de excluziune media.
De asemenea, presa locală comunică mai mult subiecte legate de infracţiunile românilor care se află în
străinătate (articole despre cerşetori români sau despre grupuri infracţionale româneşti de peste hotare). Un alt
subiect important în presa locală a fost cel legat de atacurile extremiştilor nord-irlandezi asupra romilor din
Belfast (în acest caz însă, media a avut tendinţa de a comunica mai degrabă incluziv acest subiect).

ROMI
400.000
350.000
300.000
250.000
Incluziune
200.000 Excluziune
150.000
100.000
50.000
0.000
01/05/2009
15/05/2009
29/05/2009
12/06/2009
26/06/2009
10/07/2009
24/07/2009
07/08/2009
21/08/2009
04/09/2009
18/09/2009
-50.000
-100.000
ROMII reprezintă un grup cu risc la excluziune socială care are o imagine foarte consistentă în media.
Principalele mesaje cu o intensă componentă de tip incluziv asociate cu imaginea ROMILOR au fost comunicate
mai ales în cotidienele de tip tabloid (Libertatea, Click) dar şi în ziarele de sport (ex: Gazeta Sporturilor) şi au fost
legate de următoarele subiecte:
− burse ale locurilor de muncă organizate pentru romi (în ultima parte a lunii mai); în cazul acestui subiect
însă, imaginea de tip incluzivă este provine mai ales din materialele apărute în presa locală;
− materiale media referitoare la programe de incluziune adresate ROMILOR (construire de locuinţe, de băi
publice, infrastructură, sprijin acordat pentru copiii romilor la şcoală, formare profesională pentru femeile rome sau
chiar pentru romii deţinuţi în penitenciare, proiecte ale autorităţilor locale de luare în evidenţă a romilor fără carte de
identitate etc); aceste proiecte au fost comunicate mai ales în presa locală, în publicaţii cu un tiraj relativ redus
astfel că impactul componentei incluzive a acestor materiale a fost mai redus decât al subiectelor care au
accentuat componenta excluzivă care au fost comunicate în presa centrală sau la TV (aceasta deoarece, în primul
rând, cititorii din presa locală sunt mai puţini decât cei din presa centrală, radio și TV cumulaţi; astfel impactul de
imagine preponderent incluziv din presa locală este “acoperit” de imaginea preponderent excluzivă referitoare la
ROMI promovată în media centrale);
− interviuri cu personalităţi din comunitatea romilor (de exemplu, un interviu publicat în revista Confidenţial
sau în Adevărul cu Damian Drăghici a contat extrem de mult în comunicarea unei componente incluzive la adresa
imaginii ROMILOR)
De asemenea, componenta excluzivă a imaginii ROMILOR este predominantă în media la nivel naţional.
Componenta excluzivă, discriminatorie referitoare la ROMI a fost comunicată de media în două feluri:
a) accentuarea subiectelor în care ROMII sunt prezentaţi negativ

b) folosirea de către jurnalişti a unor termeni discriminatorii pentru comunitatea ROMĂ (ex: „ţigan” în sensuri
peiorative)(cazuri de excluziune media)
În acest sens, componenta excluzivă asociată cu imaginea ROMILOR a provenit mai ales din următoarele
subiecte comunicate în media:
− conflicte ale ROMILOR cu comunităţi locale (româneşti sau maghiare); în acest context, conflictele dintre
ROMI şi maghiarii de la Sâncrăieni au determinat comunicarea unei componente excluzive consistente a imaginii
ROMILOR în media;
− reacţii negative ale jurnaliştilor faţă de unele dintre sărbătorile ROMILOR (festivalul romilor de la Costeşti,
prezentat de media, de exemplu, ca un chef „monstru” şi că romii cu mizeria lăsată de romi în urma lor);
− reacţii negative ale media ca urmare a declaraţiilor antirasiste ale Madonnei la concertul de la Bucureşti
(aceste reacţii negative la adresa ROMILOR au fost menţionate mai ale în presa locală);
− comunicarea în media a rezultatelor unor cercetări sociale care afirmau că românii sunt în continuare
intoleranţi faţă de ROMI (media a preluat mai ales componenta excluzivă a acestor cercetări);
Am constatat că modul în care imaginea ROMILOR este prezentată în media este una dintre cele mai complexe.
Astfel, pe de o parte, există o presiune a mesajelor şi imaginii incluzive referitoare la ROMI determinată de
faptul că se derulează foarte multe programe de incluziune socială pentru acest grup social, atât la nivel central
cât şi, mai ales, la nivel local. Astfel că jurnaliştii scriu din ce în ce mai frecvent în contexte de tip incluzive despre
ROMI.
Pe de altă parte însă, imaginea ROMILOR în media (mai ales în presa centrală de tip tabloid) este în continuare
marcată de stereotipuri şi discriminare. Acestea sunt prezentate în mod manifest chiar de către jurnalişti doar
atunci când apar subiecte controversate referitoare la ROMI (ex: declaraţiile antirasiste ale Madonnei care au avut
uneori un efect invers din partea media, de discriminare mai agresivă a ROMILOR; organizarea de burse ale
locurilor de muncă speciale pentru ROMI pe care jurnaliştii le prezintă uneori ca pe „eşecuri” deoarece „ROMII
oricum nu vor să muncească”; folosirea termenului de „ţigan” este încă asociată cu o jignire foarte serioasă şi
sloganuri rasiste referitoare la „ţigani” continuă să apară mai ales în subiecte legate de disputarea unor meciuri de
fotbal etc). În toate aceste cazuri se poate vorbi de exemple clare de excluziune media cu privire la ROMI.
Astfel, alături de FEMEI şi COPII, ROMII reprezintă, unul dintre grupurile cu risc de excluziune socială care este, în
acelaşi timp, şi extrem de vulnerabil din perspectiva modului în care media îi comunică imaginea.

Incluziune
Evolutia ima ginii me dia (e x cluziune me dia vs incluziune media ) Excluziune
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Timis
Covasna
Dambovita
Prahova
Suceava
Alba
Ialomita
Sibiu
Teleorman
Brasov
Iasi
Arad
Bacau
Bistrita
Braila
Buzau
Giurgiu
Valcea
Bihor
Neamt
Olt
Cluj
Dolj
Salaj
Constanta
Harghita
Hunedoara
Nationala
Satu Mare
Vrancea
Arges
Caras
Maramures
Mures
Calarasi
Galati
Gorj
Mehedinti
Vaslui
Botosani
-20%
-40%
-60%
-80%
-100%
Atitudinea presei locale faţă de ROMI este destul de diferită la nivel naţional. Astfel, există judeţe în care predomină
componenta incluzivă a imaginii media referitoare la ROMI (Neamţ, Olt, Mehedinţi). Pe de altă parte însă, există
şi judeţe în care există o imagine media consistent excluzivă a ROMILOR (Maramureş, Bihor, Suceava sau
Prahova, Botoşani şi Călăraşi). Mesajele de tip incluziv sunt axate pe subiecte precum:
− materiale referitoare la festivalurile romilor (dar şi cele care descriu tradiţiile şi obiceiurile etniei);
− materiale referitoare la programe de incluziune socială a ROMILOR (construirea de locuinţe, burse ale
locurilor de muncă, formare profesională, admitere la instituţii de învăţământ a romilor pe locuri speciale etc);
Pe de altă parte însă există şi situaţii în care media comunică preponderent componenta excluzivă asociată cu
imaginea ROMILOR:
− în Botoşani, media are o atitudine critică faţă de romii care „invadează” oraşul şi, mai ales, faţă de
conflictele în care sunt implicaţi ROMII la Sâncrăieni (există şi articole incluzive la adresa ROMILOR publicate în
media din acest judeţ însă ponderea acestora este mai mică decât a celor cu componentă excluzivă);
− în Călăraşi, jurnaliştii scriu câteva articole negative la adresa ROMILOR;
− în Dâmboviţa, deşi presa locală comunică masiv imaginea ROMILOR, componenta excluzivă asociată cu
ROMII este în acelaşi timp şi critic marcată de jurnalişti: aceştia scriu despre faptul că ROMII nu au profitat de
oportunitatea angajării la bursa locurilor de muncă organizată special pentru ei şi că acest lucru este o sfidare la
adresa românilor care vor să se angajeze (se promovează manifest stereotipul „ţiganului leneş” şi, în consecinţă,
inutilitatea organizării unor programe de integrare în muncă pentru romi)(acestea snt cazuri clare de excluziune
media).

SARACI
Evolutia ima ginii media (ex cluziune me dia vs incluziune media)
400.000
300.000
200.000
100.000 Incluziune
Excluziune
0.000
04/05/2009
18/05/2009
01/06/2009
15/06/2009
29/06/2009
13/07/2009
27/07/2009
10/08/2009
24/08/2009
07/09/2009
21/09/2009
-100.000
-200.000
-300.000
-400.000
-500.000
Imaginea media a SĂRACILOR este axată pe comunicarea componentei excluzive atunci când este vorba de
persoane fără adăpost (cerşetori) şi are un mesaj de incluziune când este vorba de persoane cu venituri reduse,
bolnavi sau pensionari.
În ultima săptămână a lunii iunie au fost publicate materiale de presă mai ales în cotidiene de tip tabloid
(Libertatea) în care este prezentată situaţia critică a săracilor. Tonul este negativ la adresa autorităţilor centrale,
care nu reuşesc să asigure un nivel de trai decent pentru anumite persoane defavorizate.
Exemple de subiecte care au promovat o imagine incluzivă a persoanelor SĂRACE:
− campania de ajutorare cu alimente din fonduri UE pentru persoanele sărace a adus o componentă
incluzivă importantă pentru SĂRACI atât în media locală cât şi în cea centrală;
− de asemenea, comunicarea programelor de construcţie / amenajare de centre sociale pentru persoanele

fără adăpost a consolidat o percepţie incluzivă asociată de media cu SĂRACII;
− participarea naţionalei de fotbal a României formată din persoane fără adăpst la un turneu special la care
participă numai persoane care fac parte din aceste grupuri cu risc de excluziune socială, de asemenea,
comunicarea unei imagini a SĂRACILOR cu o componentă incluzivă consistentă.
Componenta excluzivă a imaginii media legate de SĂRACI provine mai ales din campaniile de „combatere a
cerşetoriei” pe care le-a promovat în special presa locală. În multe din materialele de presă pe această temă,
persoanele sărace fără adăpost au avut o imagine discriminatorie şi excluzivă, au fost descrise ca un „flagel” care
trebuie „eradicat”. Astfel, conform opiniilor jurnaliştilor, singura instituţie a statului îndreptăţită şi „somată” chiar să
intervină este Poliţia, care trebuie „să adune de pe străzi” şi să „amendeze” persoanele carenu au locuinţe.
Au existat însă şi materiale de presă dedicate subiectului combaterii cerşetoriei care au promovat o imagine
incluzivă pentru SĂRACI, punând accent pe soluţiile de integrare a acestor persoane în societate.
Incluziune
Evolutia ima ginii media (e x cluziune me dia vs incluziune me dia)
Excluziune
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Dambovita
Covasna
Ialomita
Prahova
Suceava
Teleorman
Tulcea
Brasov
Timis
Alba
Arad
Iasi
Braila
Bihor
Cluj
Dolj
Gorj
Salaj
Vaslui
Bacau
Bistrita
Buzau
Giurgiu
Harghita
Nationala
Satu Mare
Valcea
Vrancea
Mures
Neamt
Olt
Mehedinti
Constanta
Hunedoara
Arges
Caras
Maramures
Botosani
Calarasi
Galati
-20%
În presa locală, imaginea media a SĂRACILOR este destul de eterogenă. Astfel, există judeţe în care media
promovează mesaje preponderent de tip incluziv (Braşov, Olt, Arad sau Bihor).
Pe de altă parte există şi judeţe în care este promovată preponderent componenta excluzivă a imaginii media a
acestui grup social:
− în Alba jurnaliştii au publicat câteva materiale de presă care accentează dimensiunea excluziunii sociale
şi a problemelor cu care se confruntă SĂRACII din judeţ;
− în Bistriţa însă, media a derulat o campanie „anticerşetorie” care, uneori, prin tonurile folosite şi imaginea
promovată, poate fi interpretată ca discriminatorie la adresa SĂRACILOR fără adăpost din oraş; materialele
publicate pe această temă au titluri precum: „O plagă numită cerşetorie”, „Milogii bistriţeni atacă gara oraşului”,
„Bebeluşii, momeală pentru mila publică” etc; aceste materiale constituie şi exemple clare de excluziune media, de
materiale care promovează discriminarea persoanelor fără adăpost din oraş; au existat însă şi materiale de presă
cu o predominantă componentă incluzivă (de exemplu, legate de programele administraţiei locale de construire a
unui adăpost pentru oamenii care trăiesc în stradă) însă acestea au avut un impact mai redus decât cele care
promovează o imagine de tip excluziv la adresa SĂRACILOR astfel că, în general, a predominat imaginea
excluzivă, discriminatorie la adresa SĂRACILOR.
Mesajele care accentuează imaginea incluzivă a SĂRACILOR se referă la subiecte precum:

− statistici privind nivelul de sărăcie înregistrat în România;
− prezentarea unor cazuri sociale critice în care se află persoane sărace şi care au fost ajutate să îşi
găsească locuinţă, serviciu etc.;
− campania de distribuire a alimentelor din fonduri UE sau fonduri guvernamentale şi alocarea ajutoarelor
pentru încălzire au contribuit, de asemenea, la construirea unei imagini preponderent incluzive pentru SĂRACI;
ŞOMERI
Evolutia imaginii me dia (ex cluziune media vs incluziune media )
450.000
400.000
350.000
300.000
250.000 Incluziune
Excluziune
200.000
150.000
100.000
50.000
0.000
01/05/09
15/05/09
29/05/09
12/06/09
26/06/09
10/07/09
24/07/09
07/08/09
21/08/09
04/09/09
18/09/09
-50.000
-100.000
Problematica ŞOMAJULUI a constituit un subiect de primă importanţă pentru media fapt care a fost pus în
evidenţă și în analiza media realizată..
Subiectele și temele mesajelor din media și imaginea ŞOMERILOR au fost axate aproape exclusiv pe
problematica muncii (extrem de puţine mesaje se leagă și de alte aspecte ale vieţii șomerilor în afară de cele
legate de piaţa muncii). Practic, imaginea pe care media o transmite despre șomeri se leagă aproape 100% de
problematica incluziunii (sau excluziunii) acestora doar în ceea ce privește piaţa muncii.
Mesajele din media care transmit o puternică imagine de tip excluziv (subiectele legate de disponibilizări, cele
legate de încetarea alocării de indemnizaţii pentru şomeri, problemele în acordarea unor beneficii pentru firmele
care angajează şomeri sau absolvenţi etc) asociază adesea ȘOMERII şi cu alte grupuri cu risc de excluziune
socială:
− temele legate de consumul de droguri sau sărăcie conţin mesaje puternic asociate cu ŞOMAJUL;
− tot asociate cu ŞOMAJUL sunt şi tematici de incluziune socială precum creşterea gradului de
conștientizare faţă de problematica traficului de persoane (şi sublinierea faptului că unul dintre grupuri cu risc de
excluziune socială expuse acestui pericol este cel al şomerilor care doresc cu orice preţ să muncească şi care cred

în promisiunile mincinoase ale traficanţilor de persoane pentru munci ilegale)
Temele care au determinat comunicarea în media a unor mesaje preponderent incluzive legate de şomeri au fost:
− bursele de locuri de muncă organizate de ANOFM (şi structurile judeţene) pentru integrarea şomerilor;
aceste materiale media nu au o calitate a expunerii deosebită în schimb sunt extrem de multe; astfel, aproape 70%
din imaginea preponderent incluzivă asociată cu ŞOMERII se datorează mesajelor comunicate în media referitoare
la acţiunile AJOFM şi ANOFM de integrare a şomerilor; se poate spune că instituţiile statului (AJOFM, ANOFM mai
ales) sunt principalii vectori de promovare în media a unei imagini incluzive pentru ŞOMERI.
− un alt subiect care a adus o pondere consistentă de imagine incluzivă asociată cu ŞOMERII este cel al
integrării în muncă a absolvenţilor; pe fondul creşterii şomajului, una dintre cele mai vulnerabile grupuri sociale
este cel al proaspeţilor absolvenţi care nu îşi pot găsi de lucru; acţiunile derulate de MMFPS pentru integrarea
tinerilor (formare profesională, burse ale locurilor de muncă special dedicate absolvenţilor etc) precum şi măsurile
legislative de stimulare a integrării în muncă a tinerilor (acordarea de subvenţii şi finanţări pentru firmele care
angajează absolvenţi, creşterea duratei de indemnizare pentru ajutorul de şomaj etc) au determinat în media
conturarea unei imagini de tip incluziv a ŞOMERILOR (dar mai ales a ŞOMERILOR TINERI).
Temele care au determinat comunicarea în media a unor mesaje preponderent excluzive legate de şomeri au fost:
− materialele de presă legate de disponibilizările operate de companii (mai ales în cazul în care acestea nu
erau însoţite de măsuri de integrare socială minimală a disponibilizaţilor ca de exemplu acordarea de salarii
compensatorii etc);
− perspectiva şomajului în sectorul bugetar (o temă care nu a apărut decât spre finalul perioadei de
analiză dar care a înregistrat valori foarte ridicate de imagine excluzivă asociată cu ŞOMERII);
− articole referitoare la cazuri sociale critice în care au fost implicate persoane care şi-au pierdut locul de
muncă (adesea jurnaliştii au scris despre sinuciderile celor care şi-au pierdut locul de muncă sau despre
problemele pe care le au mai ales persoanele bolnave sau cele care o vârstă peste medie în a-şi găsi un nou loc
de muncă).

Incluziune
Evolutia ima ginii media (ex cluziune me dia vs incluziune me dia ) Excluziune
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Dambovita
Covasna
Ialomita
Prahova
Suceava
Teleorman
Tulcea
Brasov
Timis
Alba
Arad
Braila
Sibiu
Bihor
Iasi
Bacau
Bistrita
Buzau
Giurgiu
Harghita
Nationala
Satu Mare
Valcea
Vrancea
Mures
Neamt
Olt
Cluj
Dolj
Gorj
Salaj
Vaslui
Arges
Caras
Maramures
Botosani
Calarasi
Galati
Mehedinti
Constanta
Hunedoara
Problematica ŞOMAJULUI şi imaginea media a ŞOMERILOR reprezintă unul dintre cele mai importante subiecte
sociale din media şi sunt comunicate destul de coerent la nivelul întregii ţări (atât de presa locală cât şi de presa
centrală).
Tematicile de incluziune / excluziune socială sunt aproximativ aceleaşi. Există însă şi diferenţe de accent în
mesajele de tip incluziv / excluziv între presa centrală şi cea locală în ceea ce priveşte problematica ŞOMERILOR:
− impactul maxim al mesajelor incluzive legate de ŞOMERI în media locală nu este dat de articole care au ca
subiect acţiunile ANOFM de organizare a burselor locurilor de muncă pentru şomeri ci, mai specific, se referă în
mod accentuat la bursele de locuri de muncă organizate pentru tineri; cu alte cuvinte, în media locală ponderea
cea mai ridicată a imaginii incluzive este asociată cu ŞOMERII TINERI
− de asemenea, impactul în media locală al mesajelor de tip incluziv asociate cu acţiunile de formare
profesională pentru integrarea în muncă a diverselor categorii sociale este mult mai ridicat decât în presa centrală;
pentru presa locală formarea profesională este unul dintre mesajele care comunică cel mai intens o imagine
incluzivă a ŞOMERILOR

TINERI
1200.000
1000.000
800.000 Incluziune
Excluziune
600.000
400.000
200.000
0.000
04/05/2009
18/05/2009
01/06/2009
15/06/2009
29/06/2009
13/07/2009
27/07/2009
10/08/2009
24/08/2009
07/09/2009
TINERII au o imagine în media mai degrabă modestă. De asemenea, vizibilitatea acestei categorii sociale în media
nu este constantă, ci depinde de evenimente separate.
Este important de subliniat faptul că TINERII reprezintă pentru jurnalişti o categorie socială incertă (adesea sunt
confundaţi cu COPIII iar alteori integraţi în diverse alte categorii sociale cu risc de excluziune media, de exemplu,
persoane cu handicap tinere sau tineri care suferă de autism etc). Cu alte cuvinte, TINERII nu reprezintă în sine o
categorie socială recunoscută în media ca având un risc la excluziune socială (cum se întâmplă, de exemplu, în
cazul VÂRSTNICILOR sau PERSOANELOR CU HANDICAP).
Cele mai ridicate valori de imagine media de tip incluziv au fost identificate în perioada 27.10 – 10.08 și provin din
materiale media apreciative referitoare la o iniţiativă de integrare a tinerilor defavorizaţi (şcoala de cascadori a lui
Szobi Czeh).

Evolutia imaginii me dia (e xcluziune media vs incluziune me dia) Incluziune

Excluziune
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Timis
Dambovita
Prahova
Suceava
Ialomita
Teleorman
Tulcea
Brasov
Alba
Arad
Bacau
Braila
Buzau
Maramure
Sibiu
Valcea
Bihor
Cluj
Dolj
Iasi
Bistrita
Giurgiu
Harghita
Nationala
Satu Mare
Vrancea
Arges
Caras
Mures
Neamt
Olt
Galati
Gorj
Salaj
Vaslui
Constanta
Hunedoara
Botosani
Calarasi
Mehedinti
Imaginea media a TINERILOR este destul de diferit comunicată în media locală. Principalele teme prin care media
comunică o imagine cu o componentă predominant de tip excluziv a TINERILOR sunt următoarele:
− problemele pe care le au tinerii absolvenţi la angajare (chiar în contextul ajutoarelor oferite de stat, tinerii
care au terminat studiile au probleme serioase în a-și găsi un loc de muncă); de asemenea, o importantă
componentă excluzivă este dată şi de faptul că au apărut probleme în finanţarea oferită de stat pentru firmele care
doresc să angajeze absolvenţi;
− unul dintre mesajele cu o puternică componentă excluzivă se referă la TINERII care părăsesc sistemul
de asistenţă socială şi care îşi găsesc extrem de greu un loc de muncă suficient de bine plătit pentru a se putea
întreţine.
Principalele teme prin care se promovează o imagine preponderent de tip incluziv pentru TINERI sunt
următoarele:
− oportunităţile pe care le au tinerii absolvenţi la angajare (mai ales organizarea de burse ale locurilor de
muncă special pentru aceştia şi, de asemenea, organizarea de cursuri de formare profesională);
− campaniile antiviolenţă promovate mai ales de către şi pentru tineri.

TOXICOMANI
Evolutia imaginii media (ex cluziune me dia vs incluziune media)
350.000
300.000
250.000
Incluziune
200.000
Excluziune
150.000
100.000
50.000
0.000
01/05/09
15/05/09
29/05/09
12/06/09
26/06/09
10/07/09
24/07/09
07/08/09
21/08/09
-50.000
Media comunică foarte puţin mesaje referitoare la situaţia socială a persoanelor dependente de droguri şi se
axează pe problematica drogurilor în general şi mai ales pe cea a legalizării drogurilor uşoare. Gradul de vizibilitate
ridicat al acestor teme a fost sensibil ridicat prin iniţiativele unor politicieni care au propus şi, astfel, au introdus în
dezbaterea publică, tema legalizării drogurilor uşoare (şi a prostituţiei).
Mesajele care au promovat componenta incluzivă a imaginii legate de TOXICOMANI sunt:
− campaniile antidrog; acestea au înregistrat valori de imagine foarte ridicate atunci când mesajele antidrog
au fost asociate cu personalităţi sportive (fotbalişti precum Chivu şi Mutu);
− materiale de presă care au promovat închiderea magazinelor de plante halucinogene uşoare (weed
shops) (cea mai mare parte a imaginii incluzive pe această temă provine mai ales din materialele de presă
publicate în media locale).
Temele care au promovat cu precădere componenta excluzivă a imaginii media a TOXICOMANILOR sunt:
− în media centrală predomină subiectele legate de lipsa de fonduri pentru asigurarea funcţionării clinicilor
de dezintoxicare sau a tratamentelor pentru persoanele dependente de droguri;
− la nivelul presei locale, subiectul predominant este cel al consumului de droguri uşoare (cazuri de tineri
care au ajuns la spital deoarece au cumpărat plante halucinogene de la magazinele care le vând legal etc.).

Incluziune
Evolutia imaginii me dia (e xcluziune media vs incluziune me dia)
Excluziune
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Dambovita
Prahova
Teleorman
Timis
Braila
Bihor
Iasi
Bistrita
Giurgiu
Nationala
Satu Mare
Neamt
Cluj
Dolj
Gorj
Salaj
Vaslui
Arges
Maramures
Galati
Hunedoara
-20%
-40%
-60%
-80%
-100%
Vizibilitatea în media a problemei pe care o reprezintă pentru tineri magazinele de droguri uşoare este de
aproape 10 ori mai mare în presa locală decât în media centrală. Practic, în presa locală nu există decât două
subiecte importante legate de droguri şi de TOXICOMANI:
1. Campaniile antidrog (derulate în multe dintre judeţele din ţară), care constituie principalul mesaj de tip
incluziv asociat cu această temă;
2. Problema drogurilor uşoare şi a magazinelor de plante halucinogene (temă de interes ridicat mai ales
în Iaşi), care reprezintă principalul mesaj de tip excluziv asociat cu această temă.
Cazul judeţului Iaşi este special din acest punct de vedere deoarece în acest judeţ media locală acordă un interes
extrem de ridicat temei drogurilor uşoare . Astfel, în media cu difuzare naţională (publicaţii centrale, radio, TV) au
apărut peste 130 de materiale referitoare la problematica drogurilor în general, în timp ce doar în Iaşi presa locală a
publicat aproape 70 de articole de presă pe tema drogurilor uşoare.
Peste 70% din imaginea problematicii drogurilor uşoare a fost promovată de media locală (în proporţie covârşitoare
în Iaşi) şi numai 30% din imaginea asociată cu această temă a fost promovată în media centrală.
De asemenea, este important de menţionat faptul că, mai ales în presa centrală (reviste, de cele mai multe ori) au
fost publicate materiale de presă cu o expunere extrem de bună care au asigurat o imagine foarte bună pentru
magazinele care vând plante halucinogene (ex: Forbes). Dimpotrivă, presa locală susţine ideea închiderii acestor
magazine şi duce o campanie prin care presează autorităţile locale să ia măsuri în acest sens (mai ales în Iaşi).

VÂRSTNICI
Evolutia imaginii me dia (excluziune me dia vs incluziune media)
900.000
800.000
700.000
600.000
Incluziune
500.000 Excluziune
400.000
300.000
200.000
100.000
0.000
01/05/2009
15/05/2009
29/05/2009
12/06/2009
26/06/2009
10/07/2009
24/07/2009
07/08/2009
21/08/2009
-100.000
Imaginea în media a VÂRSTNICILOR este inconsistentă. Ca şi categorie cu risc de excluziune socială,

VÂRSTNICII nu sunt suficient de mult comunicaţi în media. De cele mai multe ori media comunică despre vârstnici
doar dacă aceştia se află în alte situaţii de risc social (dacă sunt bolnavi, pensionari sau săraci).
VÂRSTNICII sunt o categorie extrem de puţin comunicată la nivelul presei centrale: 90% din imaginea media a
acestei categorii este comunicată în media locale şi numai 10% în media centrale.
Ilustrativ în acest sens (interesul scăzut alocat de media centrale pentru VÂRSTNICI) este şi faptul că singurul
material cu expunere media consistentă se referă la o familie de bătrâni săraci, rude ale preşedintelui Traian
Băsescu.

Incluziune
Evolutia ima ginii media (ex cluziune media vs incluziune media)
Excluziune
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Timis
Dambovita
Prahova
Suceava
Teleorman
Tulcea
Brasov
Alba
Arad
Braila
Buzau
Dolj
Iasi
Bistrita
Giurgiu
Nationala
Satu Mare
Vrancea
Arges
Caras
Neamt
Galati
Gorj
Salaj
Vaslui
Constanta
Hunedoara
Maramures
Botosani
Calarasi
-20%
-40%
-60%
-80%
-100%
În media locale, principala temă asociată cu VÂRSTNICII este cea a căminelor / azilelor de bătrâni. Cea mai mare
parte a materialelor media se referă la teme care ţin de modul de funcţionare, de finanţarea sau investiţiile realizate
la centre de asistenţă pentru bătrâni.
În Botoşani, Suceava şi Tulcea imaginea negativă a fost determinată de subiecte precum:
− probleme apărute în asigurarea asistenţei în căminele de bătrâni;
− situaţia vârstnicilor care sunt abandonaţi de familie în spital şi lăsaţi să moară.
În Dâmboviţa, în schimb ponderea negativă şi excluzivă a imaginii asociate cu bătrânii este cauzată de un subiect
local: problemele apărute la două centre sociale (Gura Ocniţei şi Săcuieni). În câteva situaţii jurnaliştii au scris
materiale de presă negative la adresa modului în care autorităţile au administrat problemele din cele două centre
sociale.

Concluzii preliminare
NOTE:
1. Pentru o evaluare mai detaliată a modului în care au fost comunicate în media categoriile sociale de risc
analizate, recomandăm consultarea rapoartelor de analiză lunare.
2. Concluziile din această secţiune reprezintă tendinţe de comunicare în media (cu alte cuvinte, concluziile
din acest raport nu se aplică doar pentru perioada analizată, ci este foarte probabil ca ele să fie valabile, ca
tendinţă generală, şi de acum înainte în comunicarea în media a subiectelor relevante pentru problematica
incluziunii sociale). În cazul concluziilor pe care le-am considerat aplicabile unor evenimente sau tipuri de media
specifice sau doar pentru intervalul analizat, vom menţiona că ele nu pot fi generalizate.
1. COPIII, ŞOMERII şi FEMEILE sunt grupurile sociale care au înregistrat cea mai ridicată vizibilitate în
media din punctul de vedere al imaginii media de tip incluziv.
Capital de imagine de tip incluziv
Pensionari 178.4
Imigranti 249.3
Varstnici 251.7
Maghiari 326.4
Bolnavi 480.9
Detinuti 690.4
Alte grupuri 1224.2
Toxicomani 1428.5
Pers. Handicap 1459.5
Tineri 1759.2
Defavorizati 2129.9
Romani 2173.4
Homosexuali 2340.0
Saraci 2770.6
Romi 3117.1
Femei 3254.7
Someri 5672.4
Copii 11425.9
0.0 2000.0 4000.0 6000.0 8000.0 10000.0 12000.0
2. Grupurile cu risc de excluziune socială a căror imagine de tip incluziv este cel mai puţin consistentă sunt
PENSIONARII, IMIGRANŢII şi VÂRSTNICII.

Capital de imagine de tip excluziv
Pensionari 31.1
Maghiari 41.7
Imigranti 93.8
Detinuti 258.4
Bolnavi 680.5
Tineri 860.8
Varstnici 1118.6
Homosexuali 1197.9
Toxicomani 1315.2
Defavorizati 1622.4
Saraci 1847.2
Alte grupuri 2168.0
Romani 2169.4
Romi 5304.4
Someri 6045.5
Femei 7151.6
Copii 19699.3
0.0 5000.0 10000.0 15000.0 20000.0 25000.0
3. Grupurile sociale a căror componentă excluzivă a imaginii este mai intens comunicată în media sunt
COPIII, FEMEILE şi ŞOMERII. Cu alte cuvinte media transmite o imagine preponderent de tip excluziv pentru
aceste grupuri sociale. Astfel, imaginea COPIIILOR, FEMEILOR sau ȘOMERILOR pe care media o prezintă cu
insistenţă este axată mai ales pe subiecte sau teme în care aceste grupuri sociale apar ca victime ale unor acţiuni
de excluziune socială: abuzuri fizice sau psihice (mai ales în cazurile COPIILOR și FEMEILOR), accesul limitat la
resurse sociale (mai ales pentru ȘOMERI), situaţii de discriminare sau marginalizare (mai ales în cazul ROMILOR)
etc.

Tipologie imagine media / Grupuri cu risc de excluziune socială
25000.0 19699.3
Incluziune
20000.0
Excluziune
11425.9
15000.0
7151.6
6045.5
10000.0
5672.4
5304.4
3254.7
3117.1
2770.6
2340.0
2173.4
2169.4
2129.9
2168.0
1847.2
1759.2
1622.4
1428.5
1459.5
1315.2
1197.9
1224.2
1015.0
1118.6
5000.0
860.8
680.5
690.4
480.9
251.7
258.4
326.4
249.3
178.4
93.8
41.7
31.1
0.0 Defavorizati
Bolnavi
Fem ei
Rom i
Toxicom ani
Tineri
Copii
Som eri
Rom ani
Im igranti
Handicap
Saraci
Hom osexuali
Varstnici
Detinuti
M aghiari
Alte grupuri
Pensionari
Pers.
4. HOMOSEXUALII, SĂRACII sau TINERII constituie categorii sociale care sunt reprezentate în media cu o
componentă de imagine preponderent incluzivă. Astfel imaginea pe care media o comunică cu privire la aceste
grupuri sociale este preponderent una axată pe subiecte și teme care promovează integrarea socială a acestora.
5. Anumite grupuri sociale nu sunt identificate de media ca având risc de excluziune socială. În această
situaţie se află TINERII şi VÂRSTNICII.
6. Anumite grupuri cu risc de excluziune socială sunt „invizibile” pentru media: imaginea acestora nu este
deloc sau extrem de puţin comunicată (eventual doar dacă se ivesc subiecte controversate sau care pot aduce
audienţă). În această situaţie se află HOMOSEXUALII, care sunt o categorie socială „invizibilă” în presa locală
(concluzia se aplică doar pentru presa scrisă locală). Cu alte cuvinte, presa locală evită să scrie despre acest
grup cu risc de excluziune socială. În aceeaşi situaţie se află şi TOXICOMANII (consumatorii dependenţi de
droguri) despre care media comunică extrem de puţin (se comunică, în general, despre problema consumului de
droguri, dar nu se comunică deloc despre problema socială a persoanelor care sunt dependente de consumul de
droguri).
7. Anumite teme sunt „invizibile” la un anumit nivel al media sau, în orice caz, extrem de localizate la nivel
geografic. De exemplu, tematica legată de magazinele de plante halucinogene (weed shops) este aproape exclusiv
o tematică a presei locale şi, mai precis, a presei locale din Iaşi. În rest, media nu comunică aproape nimic sau, în
orice caz, extrem de puţin această temă
Notă: această concluzie nu reprezintă o tendinţă a media ci ar putea fi infirmată în perioada următoare.
ANALIZA TEMELOR RELEVANTE PENTRU PROCESUL DE INCLUZIUNE

SOCIALĂ
În urma analizei de imagine media realizate pe baza a peste 16.000 de materiale media, au fost identificate peste
60 de teme generale legate de problematica incluziunii sociale şi peste 400 de subiecte legate de aceste teme.
În funcţie de numărul de materiale media subsumate acestora, topul primelor 10 teme relevante pentru domeniul
incluziunii sociale este exprimat în graficul de mai jos:
Număr materiale media / Teme
Integrare - bolnavi 141

Cazuri sociale / Saracie 164
Discriminare - romani 202
Detinuti - integrare 202
Femei - cazuri sociale 231
Violenta domestica 234
Probleme SAS 422
Integrare - pers. Handicap 476
Ajutoare si prestatii 510
Romi - integrare 535
Copii - integrare 1045
Copii - cazuri sociale 1840
Integrare - someri 2815
Statistici somaj 3064
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500
Pentru clarificare, am inclus în continuare şi o descriere a acestor teme (conţinutul comun al materialelor media
care au fost selectate în cadrul aceleiaşi teme):
Statistici şomaj
− temă în care au fost incluse toate subiectele de presă dedicate prezentării situaţiei numărului de şomeri
(din judeţe sau din ţară), a numărului de persoane care sunt disponibilizate de la firme de stat sau private;
− majoritatea acestor articole au fost realizate pe baza datelor statistice sau a informărilor AJOFM în fiecare
judeţ (sau ANOFM la nivel naţional);
− în marea lor majoritate, aceste materiale de presă nu includ şi precizarea unor măsuri de incluziune socială
pentru şomeri (sunt prezentate aproape exclusiv situaţii de excluziune socială a şomerilor).
Integrare – şomeri
− temă în care au fost incluse toate subiectele de presă dedicate prezentării acţiunilor sau programelor prin
care se facilitează angajarea şomerilor;
− au fost incluse aici inclusiv materialele de presă (de cele mai multe ori transmise de ANOFM sau AJOFM)
care au ca subiect anunţarea numărului de locuri disponibile pentru angajarea şomerilor în fiecare judeţ şi în
Bucureşti;
− au fost incluse aici materiale referitoare la măsuri de reconversie profesională şi/sau formare profesională
derulate fie de instituţii de stat fie de organizaţii private dedicate creşterii şanselor de integrare a şomerilor pe piaţa
muncii;
− au fost incluse în această temă şi materialele de presă referitoare la măsurile guvernamentale de creştere
a indemnizaţiilor de şomaj sau de creştere a duratei de indemnizare pentru şomeri;
− toate subiectele care au tratat măsuri, acţiuni sau programe (de stat sau private) care au avut ca scop
facilitarea angajării şomerilor sau îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale acestora precum şi a gradului de acceptare şi
integrare socială a lor.
Copii - cazuri sociale

− temă în care au fost incluse toate subiectele de presă dedicate prezentării unor cazuri concrete de copii
care au fost supuşi celor mai diverse tipuri de agresiuni (maltratări sexuale, psihice etc), sau situaţii de
vulnerabilitate socială extremă (copii fără adăpost, neglijaţi de părinţi, abandonaţi sau fugiţi de acasă etc);
− în plus, au fost incluse în această temă articole cu subiecte legate de copii cu diverse boli sau în situaţii în
care au nevoie de asistenţă specială (medicală sau doar socială) (ex: copii bolnavi de autism, care suferă de ADHD
etc);
− majoritatea acestor articole de presă conţin nu numai descrieri ale acestor cazuri sociale ci şi descrieri ale
proiectelor, măsurilor, activităţilor, ajutoarelor sau asistenţei acordate de instituţii de stat, ONG-uri sau persoane
private copiilor care se află în aceste situaţii (aşadar, majoritatea conţin şi prezentarea unor măsuri de incluziune
socială);
− această temă se concentrează aşadar aproape exclusiv pe cazurile individuale pe care media le prezintă şi
care sunt legate de copii aflaţi în situaţii sociale critice.
Copii – integrare
− temă care se referă la măsuri luate de organisme ale statului, de ONG-uri sau de mediul privat pentru a
minimiza efectele excluziunii sociale la care sunt supuşi copiii;
− principalele subiecte care au fost subsumate acestei teme au fost:
a) Situaţia adopţiilor în România
− subiecte referitor la intenţia autorităţilor de modificare a legislaţiei pentru facilitarea adopţiilor

copiilor de către familiile din România (scurtarea timpului necesar pentru formalităţi)
− subiecte legate de modul în care instituţiile şi organismele politice europene şi non-europene

(SUA) privesc problema adopţiilor copiilor din România
b) Integrare copii asistaţi
− subiecte care se referă la programe şi măsuri de integrare copiilor care se află în asistenţa

statului (orfani, copii cu handicap etc); aici au fost incluşi şi copiii care sunt îngrijiţi de asistenţi maternali
− de asemenea, au fost incluse şi materiale de presă referitoare la acţiuni de ajutorare a acestor

copii din partea unor ONG-uri, persoane fizice sau organizaţii private
− au fost incluse aici şi materialele de presă care au avut ca subiect acordarea de indemnizaţii
pentru creşterea copiilor (mai ales situaţia mamelor care au gemeni şi care au obţinut în instanţă şi, ulterior, prin
lege, acordarea de indemnizaţii de creştere a copilului pentru fiecare dintre copii)
c) Integrare copii emigranţi români
− subiecte care se referă la iniţiative de realizare a unor programe de ajutorare a copiilor ai căror
părinţi sunt plecaţi la muncă peste hotare (realizare de centre speciale de găzduire a acestora pe timpul vacanţei
sau după ore, în timpul anului şcolar, trimiterea lor în tabere şcolare etc.)
− a fost inclus aici şi subiectul legat de iniţiativa legislativă prin care se pune în atenţia părinţilor
care doresc să plece în străinătate la muncă pe o perioadă mai mare de timp să îşi lase copii în grija unei persoane
din familie, respectându-se anumite condiţii pentru îngrijirea copiilor
- toate subiectele care au tratat măsuri, acţiuni sau programe (de stat sau private) care au avut ca scop integrarea
copiilor în societate (prin acces la educaţie, asistenţă sanitară, îngrijire etc.) sau îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale
acestora precum şi a gradului de acceptare şi integrare sociale a copiilor.
Romi – integrare
− această temă se referă mai ales la programe şi activităţi de incluziune socială (de integrare pe piaţa
muncii, locativă, de luare în evidenţa populaţiei, de formare profesională, de asigurare de infrastructură socială etc.)
a romilor
− materialele media relevante pentru această temă au ca subiect programele complexe de integrare a
romilor ca grup social în general (nu doar a femeilor rome sau a copiilor romi de exemplu)
− articolele de presă subsumate acestei teme se referă la subiecte precum:
- investiţii locale pentru construirea de locuinţe pentru romi, de utilităţi pentru comunităţile de romi
(drumuri, băi publice etc.)
- programe cu finanţare europeană care au ca scop incluziunea comunităţilor de romi în general
- iniţiative prin care se realizează cărţi de identitate pentru romi
- programe de mediere între romi şi comunităţile locale (inclusiv articole referitoare la înfiinţarea
posturilor / ocuparea / pregătirea persoanelor care au funcţii de mediere pentru comunităţile de romi la nivelul
administraţiilor locale)
- manifestări şi activităţi ale comunităţilor rome
- programe de formare profesională pentru romi
- toate subiectele care au tratat măsuri, acţiuni sau programe (de stat sau private) care au avut ca scop integrarea

romilor în societate (prin acces la educaţie, asistenţă sanitară, îngrijire etc.) sau îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale
acestora precum şi a gradului de acceptare şi integrare socială şi nediscriminare a romilor
Ajutoare şi prestaţii sociale

• această temă se referă la materialele media care au ca subiect activitatea unităţilor din teritoriu
responsabile pentru activitatea de asistenţă socială şi prestaţii sociale pentru persoanele defavorizate
• această temă include şi materiale de presă referitoare la acţiuni de caritate şi de ajutorare cu bani, hrană
sau haine desfăşurate de organizaţii private sau persoane fizice în sprijinul persoanelor sărace sau al altor categorii
defavorizate
Integrare – persoane cu handicap

• această temă se referă la materialele media care au ca subiect acţiuni, programe care vizează integrarea
socială a persoanelor cu handicap
• în cadrul acestei teme au fost incluse, de exemplu, materiale media referitoare la donaţii pentru persoanele
cu handicap, acordarea de indemnizaţii pentru acestea, iniţiative legislative care vin în sprijinul persoanelor cu
handicap, organizarea de burse ale locurilor de muncă special pentru persoanele cu handicap, cursuri de formare
profesională etc.
Probleme SAS
• în această temă am inclus materialele media în care jurnaliştii expun situaţii de criză, probleme,
disfuncţionalităţi care au apărut în sistemul de asistenţă socială (SAS)
• în această temă au fost incluse materiale referitoare la problemele care apar în instituţiile de ocrotire a
copilului sau a persoanelor defavorizate, în centrele de asistenţă socială sau în derularea unor programe de
incluziune socială ca urmare a subfinanţării din sistem
• de asemenea, în această temă au fost incluse toate cazurile de disfuncţionalitate, abuz etc. Identificare de
jurnaliști în sistemul de asistenţă socială.
Violenţa domestică
• în această temă am inclus materialele media în care jurnaliştii se referă la problema violenţei domestice
• materiale referitoare la campaniile sau măsurile de incluziune socială puse în practică în beneficiul
persoanelor care sunt cel mai frecvent victime ale violenţei domestice (femei, copii, vârstnici)
Femei - cazuri sociale

• în această temă am inclus materialele de presă referitoare la situaţii sociale grave în care s-au aflat femei
ca urmare a abuzurilor fizice, sexuale sau a traficului de persoane, maltratării, discriminării sau a oricăror alte
situaţii de excluziune socială

• această tematică nu subsumează şi materiale de presă referitoare la campanii pentru promovarea egalităţii
de şanse sau pentru combaterea violenţei domestice sau a traficului de persoane; pentru aceste subiecte au fost
create teme separate
Deţinuţi – integrare
• în această temă am inclus materialele de presă referitoare la programele derulate pentru facilitarea
reintegrării sociale a deţinuţilor şi eliminarea stigmatizării sociale a acestora;
• au fost incluse aici materiale media referitoare la acţiuni desfăşurate în închisori (concerte, piese de teatru
etc.), programe de formare profesională pentru deţinuţi, programe de muncă pentru deţinuţi etc.
Discriminare – români
• în această temă am inclus materialele de presă referitoare la situaţii de discriminare a românilor aflaţi peste
hotare
• în această temă au fost incluse materialele media referitoare la acţiunile sau declaraţiile xenofobe faţă de
români ale politicienilor sau ale unor grupuri din alte state (Italia, Germania, Marea Britanie etc.), articole referitoare
la cazurile în care românii plecaţi la muncă devin „sclavi” (nu le sunt respectate drepturile fundamentale), cele care
au ca subiect discriminarea la care sunt supuşi românii în unele state ale UE (Italia, Spania etc)
Cazuri sociale / Sărăcie

• în această temă am inclus materialele de presă care au ca subiect prezentarea unor cazuri sociale în care
diverse persoane sau grupuri sunt afectate de sărăcie.
Integrare - bolnavi HIV/SIDA

• în această temă am inclus materialele de presă care au ca subiect campaniile promovate de diverse
organisme şi instituţii de stat sau private pentru promovarea drepturilor persoanelor infectate cu HIV / SIDA şi care
promovează destigmatizarea socială a acestora
***

Capital de imagine media / Teme
Detinuti - integrare 591.6

Probleme SAS 914.6
Integrare - bolnavi HIV/SIDA 965.3
Cazuri sociale / Saracie 1244.3
Integrare - pers. Handicap 1379.7
Ajutoare si prestatii sociale 1506.7
Violenta domestica 1739.3
Romi - integrare 2199.6 C
Discriminare - romani 2473.1

Integrare - someri 5498.0
Copii - integrare 5540.4
Femei - cazuri sociale 6017.7
Statistici somaj 6280.4
Copii - cazuri sociale 23113.8
0.0 5000.0 10000.0 15000.0 20000.0 25000.0
Din punctul de vedere al capitalului de imagine media asociat cu aceste teme, tema care are cel mai ridicat impact
în media este Copii – cazuri sociale. Următoarele teme care au înregistrat o vizibilitate şi un impact în media
considerabile au fost Statistici şomaj, Femei – cazuri sociale, Copii – integrare, Integrare şomeri.
Este important de subliniat faptul că pentru mass-media din România COPIII reprezintă subiectul care are o
vizibilitate maximă, o expunere extrem de intensă şi un impact maxim.
În continuare sunt prezentate detalii pentru primele trei teme:
Tema Copii – cazuri sociale
Tema Copii – cazuri sociale este intens promovată în media iar publicul este expus la un nivel extrem de ridicat la
imaginea copiilor victime ale actelor de abuz sau de excluziune socială. Impactul extrem de ridicat al acestei teme
în media este ilustrat de faptul că un sfert din imaginea întregului domeniu al incluziunii sociale provine din
această tematică.
Alte date relevante pentru descrierea modului în care media comunică această temă:
• tema a fost identificată în peste 1580 de materiale de presă
• 85% din imaginea media a acestei teme provine din materialele de presă publicate în cotidiene
• 91% din imaginea media a acestei teme provine din materialele de presă din media centrală
• tema promovează o imagine preponderent excluzivă a copilului (73% din imaginea media acestei teme
se referă la copii ca victime sau aflaţi în situaţii de excluziune socială, mai ales abuzuri fizice)
• peste 23% dintre materialele asociate cu această temă au ca subiect abuzuri sexuale ale căror victime au

fost copiii
• în termeni de capital de imagine media însă, peste 31% din imaginea temei provine din materiale de presă
referitoare la abuzuri sexuale suferite de copii
• 57% din imaginea acestei teme provine din materiale de presă publicate în tabloide (Libertatea, Click,
Cancan etc) şi numai 35% din imaginea acestei teme provine din materiale de presă publicate în cotidiene
Subiectele care au avut cel mai ridicat grad de vizibilitate au fost:
− cazul de pedofilie în care au fost implicate câteva persoane publice (cel mai cunoscut fiind stilistul Marian
Dârţă)
− cazuri de copii abandonaţi sau daţi dispăruţi
− cazul unui tată care şi-a ucis fiica de 3 ani
− cazul Teodosian (copilul de 13 ani care şi-a ucis mama cu lovituri de ciocan)
− situaţia copiilor cu autism
Aceste subiecte cumulate înseamnă aproape 35% din întreaga imagine media a acestei teme.
Tema Statistici şomaj
Tema Statistici şomaj a fost promovată intens în media şi a înregistrat valori de imagine extrem de importante.
Această temă a fost menţionată în peste 2600 de materiale de presă (şi peste 340 de materiale la radio şi TV) însă
capitalul săi de imagine, impactul său în media a fost mult mai redus decât cel al temei Copii -cazuri sociale.
• 65% din imaginea media a acestei teme provine din materialele de presă publicate în presa centrală şi
numai 35% din materialele publicate în presa locală
• 93% din imaginea media a acestei teme provine din materialele de presă din media centrale publicate în
cotidiene
• această temă promovează o imagine preponderent excluzivă pentru şomeri (60% din imaginea media
acestei teme se referă la şomeri aflaţi în situaţii de excluziune socială)
• principala subcategorie socială la care se referă materialele media analizată este cea a şomerilor săraci
care au emigrat în UE
• 73% din imaginea acestei teme provine din materiale de presă publicate în cotidiene generaliste şi numai
16% provine din cotidiene de tip tabloid

Tema Femei – cazuri sociale
Imaginea temei Femei – cazuri sociale este aproape la fel de intens promovată în media ca şi cea referitoare la
şomaj.
• 97% din imaginea media a cestei teme provine din materialele de presă publicate în presa centrală şi
numai 3% din materialele publicate în presa locală
• 81% din imaginea media a acestei teme provine din materialele de presă din media centrale publicate în
cotidiene
• această temă promovează o imagine preponderent excluzivă pentru femei (78% din imaginea media
acestei teme se referă la femei aflate în situaţii de excluziune socială)
• principala subcategorie socială la care se referă materialele media analizată este cea a femeilor care au
fost supuse abuzurilor sexuale (inclusiv prostituţie)
• 81% din imaginea acestei teme provine din materiale de presă publicate în cotidiene de tip tabloid şi
numai 10% provine din cotidiene generaliste
**
Tipologie imagine media / Teme
490.5 Incluziune
Detinuti - integrare 100.9
Excluziune
1329.6
381.3
83.4
Probleme SAS 1024.6
713.2
1237.7
1118.0
Romi - integrare 941.5
4426.6
Copii - integrare 1101.5
6295.0
3617.1
2307.1
0.0 2000.0 4000.0 6000.0 8000.0 10000. 12000. 14000. 16000. 18000.
0 0 0 0 0
Componenta excluzivă a imaginii media este dominantă în cazul temelor:
− Statistici şomeri
− Copii – cazuri sociale

− Probleme SAS (sistem asistenţă socială)
− Femei – cazuri sociale
− Violenţă domestică
În aceste cazuri, temele respective transmit o imagine preponderent excluzivă în care grupurile cu risc social care
sunt subiectul acestora (respectiv şomerii, copiii sa femeile) sunt comunicate mai ales în asociere cu imagini şi
mesaje în care acestea apar în poziţii de victime, de persoane sau grupuri care suportă discriminări sau care nu pot
accede la drepturi sau situaţii sociale decente.
Componenta incluzivă a imaginii media este dominantă în cazul temelor:
− Copii – integrare
− Ajutoare şi prestaţii sociale
− Deţinuţi – integrare
Aceste teme transmit preponderent o imagine prin care grupurile sociale care sunt subiectele materialelor de presă
sunt prezentate ca fiind subiectul unor procese de integrare, de inserţie socială sau de suport social.
EVOLUTIA IMAGINII MEDIA A TEMELOR ANALIZATE
Evolutia imaginii media pentru temele analizate / LUNA MAI 2009
5000 Puncte imagine incluzivă

4500 Puncte imagine excluzivă
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
A
e
ie
le
le
re
ap
a
aj
le
ID
m
er
an
SA
ar
ar
tic
ac
ia
om
ia
ra
ia
Te
ic
om
/S
gr
gr
om
oc
oc
es
eg
oc
ar
nd
e
is
IV
te
te
-s
m
s
is
m
/S
nt
ii s
-r
Ha
in
in
tic
H
ri
le
do
ur
i
zu
re
at
e
-
le
i-
i-
is
ob
vi
az
s.
r
i
ra
ta
t
at
ut
na
m
ca
a
i
es
op
er
Pr
in
i
-c
g
en
oc
St
in
ol
pr
-p
te
i-
rim
C
et
-b
is
ol
ei
In
si
op
D
Vi
e
isc
ur
ar
e
re
C
Fe
az
ar
D
gr
oa
gr
C
te
ut
te
In
Aj
In

Evolutia imaginii media pentru temele analizate / LUNA IUNIE 2009

Puncte imagine excluzivă
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
-500
A
S
e
le
le
re
ie
a
aj
ap
i
le
ID
er
m
SA
an
ar
ar
tic
ia
ia
om
ac
ra
ia
om
Te
ic
/S
gr
gr
om
oc
oc
es
eg
oc
ar
nd
e
is
IV
te
te
-s
m
s
is
m
/S
nt
ii s
-r
in
in
Ha
tic
H
ri
le
do
ur
i
zu
re
at
e
i-
i-
-
is
ob
vi
le
az
s.
r
i
ra
ta
t
at
na
ut
om
ca
a
i
a
es
op
Pr
er
in
-c
i
g
en
St
in
oc
ol
pr
te
-p
i-
rim
C
et
-b
ol
is
ei
In
si
op
D
Vi
isc
e
ur
e
ar
re
C
Fe
ar
az
D
gr
oa
gr
C
te
ut
te
In
Aj
In
Evolutia imaginii media pentru temele analizate / LUNA IULIE 2009

2500
2000
1500
1000
500
0
A
-500
S
e
le
re
ie
a
aj
le
ap
le
i
ID
m
er
SA
an
ar
ar
tic
ia
om
ac
ia
ra
ia
Te
ic
om
gr
/S
gr
oc
es
om
oc
eg
oc
ar
nd
e
is
te
te
IV
m
-s
is
nt
/S
ii s
-r
in
in
Ha
tic
H
ri
le
do
i
ur
zu
re
at
-
i-
i-
is
e
ob
le
vi
az
s.
r
i
ta
ra
t
at
ut
m
ca
na
a
es
op
Pr
er
in
i
-c
en
St
in
oc
ol
pr
-p
i-
te
rim
et
ol
-b
is
ei
In
si
op
D
Vi
e
isc
ur
ar
re
e
C
Fe
az
ar
D
gr
oa
gr
C
te
ut
te
In
Aj
In

Evolutia imaginii media pentru temele analizate / LUNA AUGUST 2009

6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
-1000
A
S
e
le
le
re
ie
a
aj
ap
i
le
ID
er
m
SA
an
ar
ar
tic
ia
ia
om
ac
ra
ia
om
Te
ic
/S
gr
gr
om
oc
oc
es
eg
oc
ar
nd
e
is
IV
te
te
-s
m
s
is
m
/S
nt
s
-r
in
in
Ha
tic
H
ri
le
do
i
ur
-i
i
zu
re
at
e
i-
i-
is
ob
vi
le
az
s.
r
i
ra
ta
t
at
na
ut
om
ca
a
i
a
es
op
Pr
er
in
-c
i
g
en
St
in
oc
ol
pr
te
-p
i-
rim
C
et
-b
ol
is
ei
In
si
op
D
Vi
isc
e
ur
e
ar
re
C
Fe
ar
az
D
gr
oa
gr
C
te
ut
te
In
Aj
In
Evolutia imaginii media pentru temele analizate / LUNA SEPTEMBRE 2009

2000
1500
1000
500
A
e
ie
le
le
re
ap
a
aj
le
ID
m
er
an
SA
ar
ar
tic
ac
ia
om
ia
ra
ia
Te
ic
om
/S
gr
gr
om
oc
oc
es
eg
oc
ar
nd
e
is
IV
te
te
-s
m
s
is
m
/S
nt
ii s
-r
Ha
in
in
tic
H
ri
le
do
ur
-i
zu
re
at
e
i-
i-
is
ob
vi
az
s.
al
i
ra
ta
t
at
ut
na
om
ca
a
i
es
op
er
Pr
in
i
-c
g
en
oc
St
in
ol
pr
-p
te
i-
rim
C
et
-b
is
ol
ei
In
si
op
D
Vi
e
isc
ur
ar
e
re
C
Fe
az
ar
D
gr
oa
gr
C
te
ut
te
In
Aj
In

TEME: ANALIZA DETALIATA
Copii – cazuri sociale
Capital de imagine media incluziv vs excluziv

Tema: Copii - cazuri sociale
500.0
450.0
400.0
350.0
300.0 Excluziune
250.0
200.0 Incluziune
150.0
100.0
50.0
0.0
Alba
Arad
Buzau
Valcea
Olt
Prahova
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Vrancea
Cluj
Dolj
Salaj
Vaslui
Bihor
Arges
Brasov
Mures
Bacau
Braila
Covasna
Giurgiu
Tulcea
Galati
Gorj
Mehedinti
Neamt
Caras
Bistrita
Dambovita
Harghita
Botosani
Iasi
Constanta
Hunedoara
Ialomita
Timis
Calarasi
Maramures
Teleorman
Statistici somaj

Tema: Statistici somaj
140.0
120.0
100.0
80.0 Excluziune
60.0 Incluziune
40.0
20.0
0.0
Alba
Arad
Buzau
Valcea
Olt
Prahova
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Vrancea
Cluj
Dolj
Salaj
Vaslui
Bihor
Arges
Brasov
Mures
Bacau
Braila
Covasna
Giurgiu
Tulcea
Galati
Gorj
Mehedinti
Neamt
Caras
Bistrita
Dambovita
Harghita
Botosani
Iasi
Constanta
Hunedoara
Ialomita
Timis
Calarasi
Maramures
Teleorman

Femei – cazuri sociale

Tema: Femei - cazuri sociale
60.0
50.0
40.0
Excluziune
30.0
Incluziune
20.0
10.0
0.0
Alba
Arad
Buzau
Valcea
Olt
Prahova
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Vrancea
Cluj
Dolj
Salaj
Vaslui
Bihor
Arges
Brasov
Mures
Bacau
Braila
Covasna
Giurgiu
Tulcea
Galati
Gorj
Mehedinti
Neamt
Caras
Bistrita
Dambovita
Harghita
Botosani
Iasi
Constanta
Hunedoara
Ialomita
Timis
Calarasi
Maramures
Teleorman
Copii – integrare

Tema: Copii - integrare
90.0
80.0
70.0
60.0
50.0 Excluziune
40.0 Incluziune
30.0
20.0
10.0
0.0
Alba
Arad
Buzau
Valcea
Olt
Prahova
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Vrancea
Cluj
Dolj
Salaj
Vaslui
Bihor
Arges
Brasov
Mures
Bacau
Braila
Covasna
Giurgiu
Tulcea
Galati
Gorj
Mehedinti
Neamt
Caras
Bistrita
Dambovita
Harghita
Botosani
Iasi
Constanta
Hunedoara
Ialomita
Timis
Calarasi
Maramures
Teleorman

Integrare – someri

Tema: Integrare șomeri
160.0
140.0
120.0
100.0
Excluziune
80.0
Incluziune
60.0
40.0
20.0
0.0
Alba
Arad
Buzau
Valcea
Olt
Prahova
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Vrancea
Cluj
Dolj
Salaj
Vaslui
Bihor
Arges
Brasov
Mures
Bacau
Braila
Covasna
Giurgiu
Tulcea
Galati
Gorj
Mehedinti
Neamt
Caras
Bistrita
Dambovita
Harghita
Botosani
Iasi
Constanta
Hunedoara
Ialomita
Timis
Calarasi
Maramures
Teleorman
Discriminare – romani

Tema: Discriminare romani
10.0
8.0
6.0
4.0 Excluziune
2.0 Incluziune
0.0
Alba
Arad
Buzau
Suceava
Valcea
Bihor
Olt
Bacau
Braila
Prahova
Satu Mare
Sibiu
Vrancea
Arges
Brasov
Cluj
Dolj
Galati
Gorj
Mehedinti
Salaj
Vaslui
Mures
Bistrita
Covasna
Dambovita
Giurgiu
Harghita
Tulcea
Iasi
Neamt
Caras
Hunedoara
Ialomita
Botosani
Calarasi
Timis
Constanta
Teleorman
Maramures
-2.0
-4.0

Romi – integrare

Tema: Romi - integrare
50.0
40.0
30.0
Excluziune
20.0
Incluziune
10.0
0.0
Alba
Olt
Arad
Buzau
Prahova
Suceava
Valcea
Vrancea
Bihor
Bacau
Braila
Satu Mare
Sibiu
Arges
Brasov
Cluj
Dolj
Galati
Gorj
Mehedinti
Salaj
Vaslui
Mures
Bistrita
Covasna
Dambovita
Giurgiu
Harghita
Tulcea
Iasi
Neamt
Caras
Constanta
Hunedoara
Ialomita
Botosani
Calarasi
Maramures
Timis
Teleorman
-10.0
Violenta domestica

Tema: Violenta domestica
18.0
16.0
14.0
12.0
10.0 Excluziune
8.0 Incluziune
6.0
4.0
2.0
0.0
Alba
Arad
Buzau
Valcea
Olt
Prahova
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Vrancea
Cluj
Dolj
Salaj
Vaslui
Bihor
Arges
Brasov
Mures
Bacau
Braila
Covasna
Giurgiu
Tulcea
Galati
Gorj
Mehedinti
Neamt
Caras
Bistrita
Dambovita
Harghita
Botosani
Iasi
Constanta
Hunedoara
Ialomita
Timis
Calarasi
Maramures
Teleorman

Ajutoare si prestatii sociale

Tema: Ajutoare si prestatii sociale
80.0
70.0
60.0
50.0
40.0
Excluziune
30.0
Incluziune
20.0
10.0
0.0
Alba
Olt
Arad
Buzau
Prahova
Suceava
Valcea
Vrancea
Bihor
Bacau
Braila
Satu Mare
Sibiu
Arges
Brasov
Cluj
Dolj
Galati
Gorj
Mehedinti
Salaj
Vaslui
Mures
Bistrita
Covasna
Dambovita
Giurgiu
Harghita
Tulcea
Iasi
Neamt
Caras
Constanta
Hunedoara
Ialomita
Botosani
Calarasi
Maramures
Timis
Teleorman
-10.0
-20.0
Integrare – pers. Handicap

Tema: Integrare persoane cu handicap
60.0
50.0
40.0
Excluziune
30.0
Incluziune
20.0
10.0
0.0
Alba
Arad
Buzau
Valcea
Olt
Prahova
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Vrancea
Cluj
Dolj
Salaj
Vaslui
Bihor
Arges
Brasov
Mures
Bacau
Braila
Covasna
Giurgiu
Tulcea
Galati
Gorj
Mehedinti
Neamt
Caras
Bistrita
Dambovita
Harghita
Botosani
Iasi
Constanta
Hunedoara
Ialomita
Timis
Calarasi
Maramures
Teleorman

MASS MEDIA: FACTOR DE INCLUZIUNE ŞI EXCLZIUNE SOCIALĂ
Mass-media pot influenţa direct modul în care sunt comunicate către public imagini, valori, atitudini faţă de
problemele referitoare la incluziunea socială sau faţă de grupurile cu risc de excluziune socială.
Astfel, mass-media constituie unul dintre instrumentele importante de promovare a stereotipurilor sociale, a
formelor de discriminare şi a atitudinilor de excluziune a societăţii faţă de anumite grupuri sau în anumite situaţii. În
acelaşi timp însă, mass-media este şi unul dintre instrumentele importante de transmitere a mesajelor de tip
incluziv, non-discriminatorii.
În acest sens, mass-media nu doar că transmit o anumită imagine referitor la problemele legate de problematica
incluziunii sociale ci contribuie şi la formarea acestei imaginii. Nu este doar un mijloc de comunicare a incluziunii /
excluziunii sociale ci şi un factor care contribuie la definirea problematicii de incluziune sau de excluziune socială.
În urma analizei media realizate, am identificat două perspective din care mass-media poate funcţiona ca şi factor
de incluziune sau excluziune:
1. Prin selecţia mesajelor (media este cea care propune audienţei care sunt acele mesaje care sunt
comunicate în mod deosebit: cele de tip incluziv sau cele de tip excluziv; de asemenea, media este cea care
propune semnificaţii incluzive sau excluziv pentru concepte sociale sau pentru grupuri sociale; media propune
etichetări sau aprecieri care pot fi, de asemenea, de tip incluziv sau excluziv etc)
2. Prin mecanisme de promovare proprii a componentelor de tip incluziv sau excluziv pentru grupurile
sociale (media pot utiliza instrumente şi mecanisme proprii prin care poate influenţa percepţia audienţei asupra
problematicilor legate de incluziune sau excluziune socială; media pot alege dacă să comunice sau nu un anumit
subiect sau accentul care este pus pe comunicarea imaginii unui anumit grup social)
Este important de menţionat faptul că atitudinea excluzivă a media faţă de un anumit subiect sau grup social nu se
manifestă doar prin articole de presă negative referitoare la subiectul respectiv. Uneori articolele negative la adresa
unui subiect sau grup social pot constitui de fapt promovarea unei imagini de tip incluziv.
Câteva exemple în acest sens pot fi următoarele:
Subiect material media Grup social vizat Tip imagine media promovată
Articol critic (ton negativ) legat Pensionari Componenta predominantă a imaginii
de faptul că pensionarilor nu li se pensionarilor este incluzivă (pensionarii
distribuie în mod corect biletele au dreptul la aceste bilete dar autorităţile
pentru tratament le îngrădesc accesul)
Articol cu ton apreciativ la Romi Componenta predominantă a imaginii
adresa autorităţilor (ton pozitiv) romilor este una excluzivă (deoarece
legat de faptul că romilor li s-au autorul materialului laudă o iniţiativă de
construit locuinţe noi la marginea segregare a romilor, de excludere
oraşului, într-un spaţiu îngrădit, socială a acestora)
unde au toate facilităţile

MESAJE DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ
Cel mai simplu şi mai uşor de identificat mod prin care media se impune ca factor de incluziune sau de excluziune
socială este cel legat de modul în care media comunică mesajele sociale.
Astfel, în urma analizei media realizate au fost identificate două modalităţi principale prin care media impune
perspective de tip incluziv sau excluziv atunci când îşi comunică mesajele:
1. Mesaje neutre în care se folosesc concepte incluzive sau excluzive
Media poate transmite mesaje care, din punctul de vedere al conţinutului, sunt chiar de tip incluziv însă, prin
folosirea unor termeni excluzivi, se transmite, dimpotrivă, o imagine de tip excluziv.
Exemplu: Titlul unui material media analizat a fost “Boschetară înjunghiată”; teoretic acest material ar fi fost de tip
incluziv dacă autorul nu ar fi folosit termenul de “boschetar” care este, în sine, un concept depreciativ, excluziv, la
adresa unor persoane care nu au locuinţă.
2. Mesaje care promovează manifest o atitudine incluzivă sau excluzivă
Jurnaliştii pot transmite, în mod manifest, opinii, interpretări de tip excluziv. De cele mai multe ori acest tip de situaţii
se regăsesc în materialele „de opinie” (editoriale, articole de fond, emisiuni de autor etc) şi exprimă părerea
personală a autorului respectiv.
Exemplu: Un material de presă în care autorul susţine în mod direct că politicile de integrare a romilor ca minoritate
aduc deservicii şi pun majoritatea într-o poziţie de inferioritate.
Cele mai frecvente concepte cu semnificaţie excluzivă folosite de media în materialele difuzate sunt:
Grup risc de excluziune socială Termen excluziv utilizat de media

Persoane fără adăpost Cerşetori (în anumite contexte)
Milogi
Boschetari
Aurolaci
Emigranţi români în UE Căpşunari (folosit chiar şi pentru cei care lucrează legal în
construcţii sau în domeniul financiar, de exemplu)
Deţinuţi Puşcăriaşi (denumiţi astfel după eliberare)
Romi Ţigani (numai în anumite contexte; teremenul ţigan nu este unul
folosit doar în contexte excluzive)
Ciori (mai rar folosit, dar întâlnit în media)
Femei Curve (pentru femei care practică prostituţia; frecvent utilizat în
cotidienele de tip tabloid)
Homosexuali Bulangii (doar în publicaţii precum România Mare)
Fetiţe
Rapoartele lunare de analiză de fond conţin şi exemple (scan-uri ale materialelor de presă în care au fost
identificate mesaje manifest excluzive la adresa acestor grupuri cu risc social de excluziune).

MECANISME DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ
Mass-media poate să determine caracteristica incluzivă sau excluzivă a unui mesaj fără a interveni, a prima
vedere, asupra conţinutului acestuia.
Sunt cel puţin două modalităţi prin care mass – media poate utiliza mecanisme proprii pentru a interveni asupra
imaginii incluzive sau excluzive legate de un anumit mesaj:
1. Accentuarea subiectelor
2. Modalităţi tehnice de „decupare” şi prezentare a subiectului
1. Accentuarea subiectelor
Media are puterea de a scoate în evidenţă evenimente sau ştiri de o anumită factură sau cu un anumit subiect şi,
dimpotrivă, de a nu expune deloc anumite ştiri sau subiecte. Prin comunicarea acestora către public media oferă o
realitate care poate fi uneori sensibil alterată: cu unele ştiri extrem de mult expuse iar altele pur şi simplu trecute cu
vederea.
Exemplu: Un exemplu ilustrativ de exagerare a unor evenimente de către media este şi cel legat de modul în care
televiziunile au comunicat cutremurul din România din luna aprilie. În acel moment a avut loc un cutremur relativ
obişnuit pentru România însă televiziunile au „forţat” expunerea acestei ştiri, au indus un o imagine de panică în
rândul telespectatorilor şi, nu în ultimul rând, astfel au înregistrat audienţe cu până de 7 ori mai ridicate decât cele
de dinaintea cutremurului.
Ulterior CNA chiar a transmis avertismente unor televiziuni în acest sens şi le-a
acuzat că au exagerat expunerea şi tonul jurnalistic asociat cu acest eveniment şi
au indus o stare de panică nejustificată către privitori.
În cazul presei scrise, acest procedeu constă în expunerea materialului care se

doreşte a fi scos în evidenţă pe prima pagină, cu fotografii, cu titluri cu caractere
disproporţionat de mari.
În exemplul alăturat, prima pagină a unui cotidian de tip tabloid din România (Click)
publică în 6 august un material pe prima pagină referitor la faptul că o fată care era
internată într-un centru de copii şi care practica prostituţia era bănuită că este
infectată cu HIV / SIDA.

Titlul este „Bombă SIDA la casa de copii” (titul materialului este mai mare decât titlul cotidianului!!). Iar numele
materialului în pagina de interior era „Curva de la casa de copii are SIDA”.
Expunerea media pe care a înregistrat-o un astfel de material a fost extrem de ridicată. De asemenea, prejudiciul
de imagine pe care un astfel de material îl aduce fetei în cauză care se afla într-o situaţie socială extrem de gravă
nu a făcut decât să accentueze mesajele de excluziune, de discriminare la adresa acesteia.
Acest caz este, fără îndoială, o situaţie socială deosebită, un caz critic care merita atenţia media aşa cum, de altfel,
au scris despre acest caz şi alte publicaţii. Însă foarte puţine dintre acestea au folosit în asemenea măsură acest
caz pentru a-l transforma într-un subiect „de audienţă”. Şi, de asemenea, în foarte puţine cazuri, victima a devenit
atât de repede obiectul stigmatizării şi discriminării sociale (ca persoană infectată cu HIV / SIDA).
COPIII şi ŞOMERII sunt grupurile sociale faţă de care media foloseşte cel mai frecvent acest tip de supraexpunere
a subiectelor în vederea fructificării la maxim a impactului ştirii şi, astfel, a creşterii audienţei.
2. Modalităţi tehnice de „decupare” şi prezentare a subiectului
Mass-media poate influenţa modul în care comunică un subiect sau un anumit grup cu risc de excluziune media
doar prin modul în care îl expune.
Un astfel de exemplu îl poate constitui un material difuzat la TV referitor la concertul Madonnei din Bucureşti.

Scriptul materialului difuzat în data de 28 august a.c. este prezentat mai jos:
Script (Antena 3, Ştiri ora 12, 28.08, fragment)

...Aseară, în Parcul Izvor, au fost peste 70.000 de oameni. Nu toţi au fost însă încântaţi de spectacolul oferit de
Madonna şi trupa ei. A existat chiar şi un moment în care diva a fost huiduită atunci când a vorbit publicului de
discriminarea la adresa romilor...
[Titlu ecran: Show şi nu prea cu Madonna]
Diva pop a urcat pe scena amplasată în Parcul Izvor şi a dat startul show-ului cu piesa “Candy Shop”. Aşa cum a
promis, Madonna a cântat la Bucureşti şi muzică ţigănească. Momentul a fost foarte a apreciat de publicul român
însă nu şi mesajul cântăreţei de după.
[Titlu ecran: Show şi nu prea cu Madonna]

“…It has been brought to my attention, that there is a lot of discrimination against Romanies and Gypsies in general
in Eastern Europe – it made me feel very sad. We don’t believe in discrimination, we believe in freedom and equal
rights for everyone…”

[Declaraţii spectatori la concert]
...luaţi ciorile şi gunoaiele...
...cred că a fost spectacol pentru Europa de Est,

pentru români, pentru...
...nu ne-am aşteptat să aibă o diversitate aşa de

mare...şi faptul că a atins şi partea asta de
spanioli...de gypsy ca să spunem aşa...
Oribil!...Pentru că indirect ne-a cam făcut ţigani

printr-o melodie şi prin discursul scurt pe care l-a
ţinut.
Nasol! Cel mai slab pe care l-am văzut în ultimii

5 ani. (Rep: Ce nu v-
v-a plăcut?) Lecţiile de
discriminare cu ţiganii.
[Final material]

În acest material jurnalistul nu a intervenit cu aproape nici un fel de comentariu. Practic, s-a limitat să „decupeze”
declaraţii ale „oamenilor de pe stradă”. Aceste opinii însă au fost şi intens excluzive, chiar rasiste la adresa romilor.
Astfel, a existat cel puţin o replică a unui spectator de la concert (a cărui figură nici nu apare foarte clar în cadru)
care a spus “...luaţi ciorile şi gunoaiele...”. Şi redactorul respectiv a ales să includă respectiva remarcă în materialul
difuzat pe post fără să facă nici un fel de comentariu în acest sens.
Aşadar, media nu a făcut nici un fel de comentariu excluziv referitor la romi în schimb a selectat opinii
discriminatorii, de tip excluziv al unor cetăţeni, a permis difuzarea pe post a unor remarci cu evidente tente rasiste
şi, mai grav, a încercat să lase impresia că aceste opinii sunt reprezentative pentru toţi cei care au participat la
concert.
De aceea, prin modul în care au fost selectate opiniile unor spectatori, imaginea pe care acest material o transferă
către public este o imagine preponderent excluzivă la adresa romilor.

HARTA MEDIA A INCLUZIUNII ŞI EXCLUZIUNII SOCIALE
Unul dintre obiectivele importante ale analizei a fost acela de a stabili dacă există deosebiri la nivel de judeţ în ceea
ce priveşte modul în care media comunică subiecte, teme legate de problematica excluziunii sociale.
De asemenea, am fost interesaţi să aflăm cum comunică media locale grupurile cu risc de excluziune socială
analizate şi să comparăm aceste rezultate cu cele înregistrate pentru media centrale.
În plus, un alt obiectiv al acestei cercetări a fost acela de a stabili ponderea mesajelor incluzive raportate la cele
preponderent excluzive în media. În harta prezentată mai sus se prezintă ponderea imaginii media incluzive în
media locale pentru fiecare judeţ în parte.
Judeţele în care ponderea imaginii incluzive este predominantă sunt: Vaslui, Buzău sau Caraş – Severin. Judeţele
în care ponderea imaginii de tip incluziv este mai redusă sunt: Alba, Iaşi sau Galaţi.
În cazul presei centrale a fost identificată ponderea cea mai scăzută a imaginii de tip incluziv: numai 42% din
imaginea media referitoare la problemele sociale a fost de tip incluziv (aşadar presa centrală este preponderent
excluzivă).

**
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă

(Presa scrisă / Puncte media)
Total 33877.5
47160.7
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Nationala Incluziune
Imigranti Nationala Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-10000 0 10000 20000 30000 40000 50000
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip excluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii, femei
Mesaje preponderent incluzive: săraci, homosexuali, tineri
Mesaje preponderent excluzive: copii, femei, romi

ALBA

Total 34.3
46.5
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Alba Incluziune
Imigranti Alba Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-10 0 10 20 30 40 50
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri
Mesaje preponderent incluzive: defavorizaţi, persoane cu handicap, romi
Mesaje preponderent excluzive: pensionari, femei, şomeri, vârstnici

ARAD

Total 178.3
94.7
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Arad Incluziune
Imigranti Arad Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, romi, persoane cu handicap, tineri
Mesaje preponderent incluzive: copii, bolnavi, şomeri, tineri
Mesaje preponderent excluzive: vârstnici, homosexuali,

ARGES

Total 425.4
259.9
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Arges Incluziune
Imigranti Arges Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-50 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, romi, femei
Mesaje preponderent incluzive: copii, femei, deţinuţi, pensionari, persoane cu

handicap, vârstnici, toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: -

BACAU

Total 232.9
229.8
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Bacau Incluziune
Imigranti Bacau Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-50 0 50 100 150 200 250
Imaginea preponderentă în media: echilibrat
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, copii
Mesaje preponderent incluzive: copii, deţinuţi, romi, tineri
Mesaje preponderent excluzive: femei, pensionari, săraci,

BIHOR

Total 269.0
125.5
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Bihor Incluziune
Imigranti Bihor Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 50 100 150 200 250 300
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, tineri, romi
Mesaje preponderent incluzive: femei, şomeri, tineri, săraci
Mesaje preponderent excluzive: romi

BISTRITA

Total 129.0
127.4
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Bistrita Incluziune
Imigranti Bistrita Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 20 40 60 80 100 120 140
Vizibilitate / imagine media consistentă: săraci, şomeri, copii,
Mesaje preponderent incluzive: femei, şomeri, tineri, toxicomani, copii
Mesaje preponderent excluzive: bolnavi, săraci,

BOTOSANI

Total 154.1
148.8
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Botosani Incluziune
Imigranti Botosani Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-40 -20 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, copii,
Mesaje preponderent incluzive: săraci

BRAILA

Total 95.9
46.0
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Braila Incluziune
Imigranti Braila Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-20 0 20 40 60 80 100 120
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii, şomeri
Mesaje preponderent incluzive: defavorizaţi, deţinuţi, pensionari, tineri,

persoane cu handicap
Mesaje preponderent excluzive: vârstnici, copii

BRASOV

Total 69.5
72.0
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Brasov Incluziune
Imigranti Brasov Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-10 0 10 20 30 40 50 60 70 80
Vizibilitate / imagine media consistentă: tineri, şomeri
Mesaje preponderent incluzive: copii, bolnavi, săraci, vârstnici
Mesaje preponderent excluzive: pensionari

BUZAU

Total 61.6
25.6
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Buzau Incluziune
Imigranti Buzau Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 10 20 30 40 50 60 70
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, persoane cu handicap, tineri
Mesaje preponderent incluzive: persoane cu handicap, romi, şomeri

CALARASI

Total 75.3
51.7
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Calarasi Incluziune
Imigranti Calarasi Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-10 0 10 20 30 40 50 60 70 80
Vizibilitate / imagine media consistentă: săraci, şomeri, copii, defavorizaţi
Mesaje preponderent incluzive: copii, persoane cu handicap, săraci
Mesaje preponderent excluzive: pensionari, vârstnici

CARAS SEVERIN

Total 22.3
9.6
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Caras Severin Incluziune
Imigranti Caras Severin Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 5 10 15 20 25
Mesaje preponderent incluzive: femei, persoane cu handicap, tineri, şomeri
Mesaje preponderent excluzive: defavorizaţi, pensionari, vârstnici

CLUJ

Total 194.9
170.1
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Cluj Incluziune
Imigranti Cluj Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-50 0 50 100 150 200 250
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, copii, săraci
Mesaje preponderent incluzive: bolnavi, femei, persoane cu handicap,

toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: pensionari, romi

CONSTANTA

Total 92.9
55.3
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Constanta Incluziune
Imigranti Constanta Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Mesaje preponderent incluzive: copii, femei, tineri
Mesaje preponderent excluzive: bolnavi, imigranţi, săraci, vârstnici

COVASNA

Total 31.7
19.5
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Covasna Incluziune
Imigranti Covasna Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 5 10 15 20 25 30 35
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii, şomeri, femei, defavorizaţi
Mesaje preponderent incluzive: bolnavi, copii, romi

DAMBOVITA

Total 188.6
112.2
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Dambovita Incluziune
Imigranti Dambovita Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-50 0 50 100 150 200
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii, şomeri, săraci
Mesaje preponderent incluzive: copii, persoane cu handicap, tineri, toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: vârstnici, defavorizaţi, femei

DOLJ

Total 202.1
156.0
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Dolj Incluziune
Imigranti Dolj Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 50 100 150 200 250
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii, şomeri, tineri
Mesaje preponderent incluzive: bolnavi, persoane cu handicap, toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: imigranţi

GALATI

Total 86.0
96.6
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Galati Incluziune
Imigranti Galati Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-20 0 20 40 60 80 100 120
Mesaje preponderent incluzive: bolnavi, persoane cu handicap, toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: imigranţi, şomeri

GIURGIU

Total 65.5
38.2
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Giurgiu Incluziune
Imigranti Giurgiu Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 10 20 30 40 50 60 70
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii, şomeri, defavorizaţi
Mesaje preponderent incluzive: copii, defavorizaţi, şomeri, săraci
Mesaje preponderent excluzive: persoane cu handicap, femei, romi, toxicomani

115
GORJ

Total 182.6
161.2
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Gorj Incluziune
Imigranti Gorj Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-50 0 50 100 150 200
Vizibilitate / imagine media consistentă: romi, şomeri
Mesaje preponderent incluzive: defavorizaţi, femei, săraci, tineri, toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: bolnavi

HARGHITA

Total 115.7
75.8
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Harghita Incluziune
Imigranti Harghita Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 20 40 60 80 100 120 140
Vizibilitate / imagine media consistentă: romi, şomeri
Mesaje preponderent incluzive: săraci, săraci

HUNEDOARA

Total 350.7
321.8
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Hunedoara Incluziune
Imigranti Hunedoara Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 50 100 150 200 250 300 350 400
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii, săraci, romi, şomeri
Mesaje preponderent incluzive: persoane cu handicap, copii, tineri
Mesaje preponderent excluzive: romi, săraci

IALOMITA

Total 7.1
6.3
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Ialomita Incluziune
Imigranti Ialomita Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii, pensionari, romi, tineri
Mesaje preponderent incluzive: săraci
Mesaje preponderent excluzive: copii, şomeri, defavorizaţi

IASI

Total 861.4
989.2
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Iasi Incluziune
Imigranti Iasi Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 200 400 600 800 1000 1200
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii
Mesaje preponderent incluzive: deţinuţi,
Mesaje preponderent excluzive: persoane cu handicap, pensionari, români,

toxicomani

MARAMURES

Total 328.9
292.8
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Maramures Incluziune
Imigranti Maramures Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-50 0 50 100 150 200 250 300 350
Mesaje preponderent incluzive: deţinuţi, săraci, tineri, toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: imigranţi, romi

MEHEDINTI

Total 39.7
24.4
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Mehedinti Incluziune
Imigranti Mehedinti Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Mesaje preponderent incluzive: copii, romi, săraci, şomeri
Mesaje preponderent excluzive: tineri

MURES

Total 80.8
82.3
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Mures Incluziune
Imigranti Mures Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii, şomeri, romi, persoane cu handicap
Mesaje preponderent incluzive: defavorizaţi, deţinuţi

NEAMT

Total 93.8
56.5
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Neamt Incluziune
Imigranti Neamt Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-20 0 20 40 60 80 100
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii, şomeri, romi,
Mesaje preponderent incluzive: săraci, romi, tineri, toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: homosexuali

OLT

Total 155.2
91.2
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Olt Incluziune
Imigranti Olt Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-20 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Mesaje preponderent incluzive: defavorizaţi, femei, romi, săraci

PRAHOVA

Total 211.4
156.0
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Prahova Incluziune
Imigranti Prahova Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 50 100 150 200 250
Mesaje preponderent incluzive: copii, defavorizaţi, persoane cu handicap
Mesaje preponderent excluzive: bolnavi, romi

SALAJ

Total 124.9
97.5
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Salaj Incluziune
Imigranti Salaj Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 20 40 60 80 100 120 140
Mesaje preponderent incluzive: defavorizaţi, femei, persoane cu handicap,

săraci
Mesaje preponderent excluzive: pensionari

SATU MARE

Total 518.9
269.9
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Satu Mare Incluziune
Imigranti Satu Mare Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 100 200 300 400 500 600
Mesaje preponderent incluzive: defavorizaţi, deţinuţi, femei, pensionari, săraci,

tineri, toxicomani

SIBIU

Total 59.3
37.6
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Sibiu Incluziune
Imigranti Sibiu Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 10 20 30 40 50 60 70
Mesaje preponderent incluzive: persoane cu handicap, tineri

SUCEAVA

Total 415.8
393.6
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Suceava Incluziune
Imigranti Suceava Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-50 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450
Mesaje preponderent incluzive: defavorizaţi, săraci

TELEORMAN

Total 73.1
46.7
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Teleorman Incluziune
Imigranti Teleorman Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, romi
Mesaje preponderent incluzive: defavorizaţi, toxicomani, vârstnici

TIMIS

Total 223.5
187.7
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Timis Incluziune
Imigranti Timis Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-50 0 50 100 150 200 250
Mesaje preponderent incluzive: copii, defavorizaţi, săraci

TULCEA

Total 6.9
5.9
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Tulcea Incluziune
Imigranti Tulcea Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-1 0 1 2 3 4 5 6 7 8
Vizibilitate / imagine media consistentă: săraci, deţinuţi, copii
Mesaje preponderent incluzive: deţinuţi, defavorizaţi, femei, tineri
Mesaje preponderent excluzive: copii, săraci

VALCEA

Total 214.3
128.5
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Valcea Incluziune
Imigranti Valcea Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
0 50 100 150 200 250
Mesaje preponderent incluzive: copii, femei, persoane cu handicap, romi, tineri Mesaje
preponderent excluzive: -

VASLUI

Total 198.0
62.6
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Vaslui Incluziune
Imigranti Vaslui Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-100 -50 0 50 100 150 200 250
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii
Mesaje preponderent incluzive: săraci, tineri
Mesaje preponderent excluzive: defavorizaţi, romi

VRANCEA

Total 183.9
87.3
Varstnici
Toxicomani
Tineri
Someri
Saraci
Romi
Romani
Pers. Handicap
Pensionari
Maghiari Vrancea Incluziune
Imigranti Vrancea Excluziune
Homosexuali
Femei
Detinuti
Defavorizati
Copii
Bolnavi
Alte grupuri
-50 0 50 100 150 200
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, copii, romi
Mesaje preponderent incluzive: defavorizaţi, persoane cu handicap, romani,

romi

NOTORIETATEA MEDIA
Notorietatea media este un indicator de analiză utilizat pentru a determina gradul de acoperire al media pentru un
mesaj. Cu alte cuvinte, cu cât un subiect este preluat de mai multe publicaţii diferite, cu atât indicatorul de
notorietate media este mai mare.
Nivelul maxim de notorietate media (valoarea 1.000, nivel atins doar la nivel teoretic) ar însemna, pentru ilustrare,
ca tema sau subiectul respectiv să fie comunicate într-un material din media, în fiecare zi şi în fiecare dintre
publicaţiile analizate.
Analiza de notorietate media a fost realizată doar pentru presa scrisă locală şi centrală.
NOTORIETATEA MEDIA PENTRU TEMELE ANALIZATE
În presa centrală, temele care au înregistrat cele mai ridicate valori de notorietate media sunt:
− Statistici şomaj
− Integrare şomeri
Notorietate media - presa centrală

Teme
0.001
Violenta domestica

0.005
Discriminare - romani 0.006
0.015
Copii - integrare
0.047
0.000 0.010 0.020 0.030 0.040 0.050 0.060 0.070 0.080

În presa locală, temele care au înregistrat cele mai ridicate valori de notorietate media sunt:
− Integrare şomeri
− Statistici şomaj
Notorietate media - presa locală

Teme
0.000
Discriminare - romani

0.016
0.042
Copii - integrare
0.147
Statistici somaj
0.000 0.020 0.040 0.060 0.080 0.100 0.120 0.140 0.160 0.180
***
Analiza de notorietate a presei centrale şi locale arată că există diferenţe destul de importante între modul în care
este comunicată o anumită temă în presa centrală şi modul în care este comunicată aceeaşi temă în presa locală:
• tematicile legate de şomaj au o notorietate mult mai mare în presa locală decât în cea centrală
• tema Integrării şomerilor este cu mult mai importantă în presa locală decât în presa centrală
• Integrarea romilor este o temă radical mai mult comunicată în presa locală decât în presa centrală
• în presa centrală, în schimb, au fost înregistrate valori de notorietate media mai mari pentru teme
preponderent excluzive: Discriminare români şi Femei – cazuri sociale

Notorietate media
Presa centrală vs. presa locală
Teme
0.001
Violenta domestica
0.004
0.072
Statistici somaj
0.147
0.003
Romi - integrare
0.023
0.020
Integrare - someri
0.178
0.003
0.005
0.001 Notorietate central
0.006 Notorietate local
0.000
0.015
Copii - integrare
0.042
0.047
0.057
0.004
0.016
0.000 0.020 0.040 0.060 0.080 0.100 0.120 0.140 0.160 0.180 0.200

NOTORIETATEA MEDIA PENTRU GRUPURILE SOCIALE ANALIZATE
În presa centrală, temele care au înregistrat cele mai ridicate valori de notorietate media sunt:
− Şomerii
− Copiii
− Romii
Notorietate media - presa centrală

Grupuri cu risc de excluziune socială
Maghiari 0.000
Varstnici 0.001
Imigranti 0.001
0.001
Detinuti
Pensionari 0.001
Bolnavi 0.004
Tineri 0.006
0.007
Toxicomani
Homosexuali 0.010
Femei 0.015
Defavorizati 0.015
Saraci 0.020
0.020
Romani
Romi 0.048
Copii 0.099
Someri 0.119
0.000 0.020 0.040 0.060 0.080 0.100 0.120

În presa locală, temele care au înregistrat cele mai ridicate valori de notorietate media sunt:
− Şomerii
− Copiii
− Romii
Notorietate media - presa locală

Maghiari 0.000
Homosexuali 0.000
Imigranti 0.000
0.001
Romani
Bolnavi 0.003
Varstnici 0.003
Toxicomani 0.003
0.007
Detinuti
Pensionari 0.008
Femei 0.013
Tineri 0.027
Saraci 0.030
0.042
Defavorizati
Romi 0.056
Copii 0.144
Someri 0.331
0.000 0.050 0.100 0.150 0.200 0.250 0.300 0.350
***

Analiza de notorietate a presei centrale şi locale arată că există diferenţe destul de importante între modul în care
este comunicată un anumit grup cu risc de excluziune media în presa centrală şi modul în care este comunicată
acelaşi grup în presa locală:
• notorietate media a ŞOMERILOR este aproape dublă în presa locală faţă de presa centrală
• notorietatea media a PERSOANELOR CU HANDICAP şi a persoanelor DEFAVORIZATE este de aproape

trei ori mai mare în presa locală faţă de presa centrală
• în schimb, notorietatea media a ROMÂNILOR şi a HOMOSEXUALILOR este cu mult mai mare în presa
centrală faţă de cea locală
Notorietate media
Presa centrală vs. presa locală
Varstnici 0.001
0.003
Toxicomani 0.007 Notorietate central
0.003
0.006 Notorietate local
Tineri 0.027
Someri 0.119
0.331
Saraci 0.020
0.030
Romi 0.048
0.056
Romani 0.020
0.001
0.034
Pensionari 0.001
0.008
Maghiari 0.000
0.000
Imigranti 0.001
0.000
Homosexuali 0.010
0.000
Femei 0.015
0.013
Detinuti 0.001
0.007
Defavorizati 0.015
0.042
Copii 0.099
0.144
Bolnavi 0.004
0.003
0.000 0.050 0.100 0.150 0.200 0.250 0.300 0.350

CONCLUZII PRELIMINARE
NOTE:
1. Pentru o evaluare şi mai detaliată a modului în care au fost comunicate în media categoriile sociale de risc
analizate recomandăm consultarea rapoartelor de analiză lunare
2. Concluziile din această secţiune reprezintă tendinţe de comunicare în media (cu alte cuvinte concluziile din
acest raport nu se aplică doar pentru perioada analizată ci este foarte probabil ca acestea să fie valabile, ca
tendinţă generală, şi de acum înainte în comunicarea în media a subiectelor relevante pentru problematica
incluziunii sociale). În cazul în care există şi concluzii care se aplică unor evenimente sau tipuri de media
punctuale, care se aplică doar pentru intervalul analizat şi nu pot fi generalizate, vom menţiona acest lucru.
1. Notorietatea media maximă a fost înregistrată pentru temele referitoare la ŞOMERI şi cele referitoare la
COPII; aşadar, media a fost interesată în general de subiectele sociale legate de şomeri şi copii
Obs: Această concluzie se aplică doar pentru perioada analizată şi nu reprezintă o tendinţă care poate fi pusă în
evidenţă de cercetări similare realizate ulterior.
2. Presa locală a comunicat în mai mare măsură temele legate de incluziune socială a ŞOMERILOR (această
temă a fost de notorietate în media locală mai mult decât în presa centrală).
3. Notorietatea media a COPIILOR şi ŞOMERILOR fost chiar de două ori mai mare în presa locală decât în
cea centrală.
4. Există anumite categorii sociale care sunt comunicate mai ales în presa centrală: ROMÂNII,
HOMOSEXUALII. Petru presa locală aceste categorii sociale sunt aproape “invizibile” (nu sunt comunicate nici sub
aspectul incluziunii şi nici nu sub aspectul excluziunii sociale).
5. Există alte categorii sociale care sunt comunicate mai ales în presa locală: VÂRSTNICII, PENSIONARII şi
DEŢINUŢII.

FAVORABILITATE MEDIA
Favorabilitatea media este un tip de analiză media prin care se pune în ce măsură canalele media favorizează
anumite subiecte sau comunicarea imaginii anumitor grupuri sociale. Astfel, am urmărit să aflăm dacă un anumit
tip de canal media (ex: cotidian sau săptămânal) a favorizat sau defavorizat grupuri cu risc de excluziune socială. .
Medie
Favorabilitate media
Presa locala
TIP MEDIA (LOCALĂ / CENTRALĂ)
Presa centrala
60.0
50.0
40.0
30.0
20.0
10.0
0.0
Copii
Romi
Bolnavi
Imigranti
Pensionari
Romani
Someri
Tineri
Varstnici
Detinuti
Maghiari
Toxicomani
Handicap
Femei
Homosexuali
Saraci
Defavorizati
-10.0
Pers.
Evaluarea de favorabilitate media pe tipuri de media din punctul de vedere al distribuţiei geografice (media locale
vs cele centrale) a pus în evidenţă următoarele:
• media centrale au o pondere foarte consistentă în comunicarea imaginii grupurilor sociale cu risc de
excluziune; practic, media locale nu reuşesc să contrabalanseze impactul de imagine pe care îl au materialele
difuzate în media locale
• doar în cazul unui singur grup social media locale şi media centrale au un impact media comparabil:
PENSIONARII
Aşadar, cu excepţia poate a PNESIONARILOR, în cazul oricărui grup social cu risc de excluziune materialele
difuzate de media centrale vor avea o vizibilitate, expunere şi, implicit, vor transmite o imagine cu un impact mult
mai ridicat decât în cazul media locale.
Astfel, se poate afirma că presa centrală favorizează imaginea grupurilor cu risc de excluziune socială (atât
imaginea de tip incluziv cât şi pe cea de tip excluziv). Această tendinţă este mai accentuată în cazul FEMEILOR,
VÂRSTNICILOR, TINERILOR şi COPIILOR. Această tendinţă de favorizare este însă mai puţin accentuată în
presa centrală în cazul altor grupuri cu risc de excluziune socială precum: PENSIONARII, ŞOMERII, IMIGRANŢII,
HOMOSEXUALII.
Nu se poate vorbi de o tendinţă clară a presei centrale de a defavoriza un anumit grup cu risc de excluziune
socială. Totuşi, se poate spune că există un risc consistent ca presa centrală să defavorizeze imaginea unor

grupuri sociale precum: PENSIONARI sau ŞOMERI.
Favorabilitate media Medie

TIP DISTRIBUȚIE MEDIA (COTIDIAN / SAPTAMANAL / REVISTA) Saptamanal
Revista
160.0
Cotidian
140.0
120.0
100.0
80.0
60.0
40.0
20.0
0.0
Bolnavi
Defavorizati
Tineri
Copii
Femei
Imigranti
Romani
Romi
Someri
Toxicomani
Handicap
Detinuti
Maghiari
Saraci
Homosexuali
Pensionari
Varstnici
Pers.
-20.0
În medie, REVISTELE asigură o vizibilitate şi o expunere media mai ridicată pentru multe dintre grupurile cu risc de
excluziune analizate. REVISTELE pot constitui un mijloc de comunicare prin care imaginea anumitor grupuri
sociale ar putea fi comunicată cu un impact media, expunere şi vizibilitate net favorabile: COPII , DEFAVORIZAŢI,
PERSOANE CU HANDICAP, SĂRACI
Obs: În acest context este nevoie şi de o explicaţie: valoarea extrem de ridicată a imaginii pentru REVISTELE care
promovează imaginea TINERILOR se datorează unui număr extrem de redus de materiale publicate. Ca atare,
această valoare nu este suficient de consistentă pentru a afirma că REVISTELE constituie un suport de
comunicare media favorabil.
De asemenea în cazul celorlalte grupuri sociale cu risc de excluziune media, SĂPTĂMÂNALELE constituie un
suport de comunicare care ar putea asigura o expunere media mai consistentă decât în cazul în care s-ar folosi alt
tip de canal de comunicare. Aşadar, am putea vorbi în cazul săptămânalelor de o promovare favorabilă a imagini
mai ales pentru COPII, FEMEI, TOXICOMANI şi chiar SĂRACI.
În afară de aceste concluzii, trebuie adăugate şi următoarea observaţie
1. COTIDIENELE nu reprezintă un canal de comunicare favorabil pentru HOMOSEXUALI
Pe analiza de favorabilitate se observă că HOMOSEXUALII sunt categoria socială care este promovată favorabil
de cotidiene. Acest lucru nu este însă valabil decât pentru perioada în care s-a desfăşurat GayFest din Bucureşti.
Este destul de probabil ca acest grup social cu risc de excluziune să nu fie comunicat de cotidiene decât dacă
apare un eveniment similar GayFest.

Medie Favorabilitate media

Sport TIP AUDIENTA MEDIA
200.0 Generalist
Femei
Cultural
150.0 Business
Barbati
Tabloid
100.0
50.0
0.0
Bolnavi
Defavorizati
Tineri
Femei
Imigranti
Romi
Toxicomani
Handicap
Copii
Maghiari
Romani
Saraci
Someri
Detinuti
Homosexuali
Pensionari
Varstnici
Pers.
-50.0

CONCLUZII
1. ÎN PRESA CENTRALĂ TEMATICILE PREDOMINANTE SUNT CELE DE TIP EXCLUZIV ŞI SUNT

LEGATE DE COPII ŞI FEMEI Statistici somaj
Expunerea media a temelor de excluziune socială

Notorietate media PRESA CENTRALĂ
0.080
0.070
0.060
Integrare - pers. Handicap
Integrare someri
0.050
Copii - integrare
Violenta domestica
0.040
Romi - integrare
0.030
0.020
0.010
0.000
0 5000 10000 15000 20000 25000
Vizibilitate media
Analiza vizibilităţii vs expunere media pentru temele relevante pentru problematica incluziunii sociale în presa
centrală arată următoarele:
• tema Copii – cazuri sociale este o temă supraexpusă (cu o vizibilitate media şi notorietate cu mult peste
nivelul celorlalte teme analizate)
• tema Statistici şomeri este tema care are cea mai ridicată notorietate însă nu are nici măcar un sfert din
vizibilitatea temei legate de copii
• tema Femei – cazuri sociale este o temă cu vizibilitate media bună dar cu o notorietate redusă
Astfel, media centrale tind să promoveze destul de mult temele axate pe excluziune socială (în care copiii sau
femeile sunt prezentaţi ca şi cazuri sociale, victime ale unor acte de abuz, maltratare, discriminare sau excluziune
socială) însă cel mai frecvent difuzate teme, temele care au acea mai mare acoperire în media sunt cele legate de
şomeri (Statistici şomaj şi Integrare şomeri).

2. ÎN PRESA CENTRALĂ IMAGINEA MEDIA A COPIILOR ESTE SUPRAEXPUSĂ
Expunerea media a grupurilor cu risc de excluziune socială

Notorietate m edia PRESA CENTRALĂ
0.140
Someri
0.120
Copii
0.100
0.080
Romi
0.060
Pers. Handicap
Defavorizati
0.040
Romani
Saraci
Toxicomani
Femei
Bolnavi
Pensionari
0.020
Maghiari Imigranti
Detinuti
Homosexuali
Tineri
0.000
Varstnici
0.0 5000.0 10000.0 15000.0 20000.0 25000.0 30000.0

Vizibilitate m edia
Comparativ cu vizibilitatea şi notorietatea celorlalte grupuri cu risc de excluziune socială, COPIII reprezintă, în
media centrale, un grup social cu risc de excluziune care este supraexpus: cu alte cuvinte presa centrală comunică
exagerat imaginea copiilor (mai ales cea a copiilor care se află în situaţii de excluziune socială).
În aceeaşi situaţie însă la un nivel mai redus de supraexpunere se află şi FEMEILE în media centrale. Şi în acest
caz se poate vorbi de o utilizare excesivă în anumite tipuri de publicaţii din media centrale (mai ales tabloide)
a unei imagini preponderent excluzive pentru femei.
Restul grupurilor cu risc de excluziune socială sunt destul de puţin comunicate în presa centrală ajungând chiar ca
în cazul unor dintre ele (PENSIONARI, DEŢINUŢI, IMIGRANŢI, VÂRSTNICI sau PENSIONARI) imaginea şi
notorietatea media a acestora să fie extrem de redusă.
Este important de observat faptul că, în media centrale, imaginea unora dintre grupurile cu risc de excluziune foarte
importante şi, care de asemenea, reprezintă un segment important din punct de vedere numeric din populaţie,
PENSIONARII, au o expunere media extrem de redusă, aproape la fel de mult ca şi şi DEŢINUŢII, de exemplu sau
IMIGRANŢII.

3. ÎN PRESA LOCALĂ TEMATICA PREDOMINANTĂ ESTE CEA REFERITOARE LA ŞOMAJ
Integrare someri
Expunerea media a temelor de excluziune socială
Statistici somaj
Notorietate media PRESA LOCALĂ
0.200
0.180

0.160
Integrare - pers. Handicap
0.140
Copii - integrare
0.120
Romi - integrare
0.100
Violenta domestica
0.080
0.060
0.040
0.020
0.000
0 500 1000 1500 2000 2500
Vizibilitate media
Analiza vizibilităţii vs expunere media pentru temele relevante pentru problematica incluziunii sociale în presa
locală arată următoarele:
• nu se poate vorbi de o temă anume care să fie exagerat comunicată faţă de alte teme; în schimb este
evident interesul media locale de a comunica mai ales trei teme importante: Integrare şomeri, Statistici şomaj şi
Copii – cazuri sociale
• presa locală pune mai mult accent pe mesajul de tip incluziv asociat cu copiii decât presa centrală astfel că
tema Copii – integrare are o expunere bună relativ la celelalte teme
• interesul presei locale pentru tema Femei – cazuri sociale este cu mult mai redus decât în cazul presei
centrale
• presa locală comunică mai eficient decât cea centrală tematica referitoare la integrarea romilor
Astfel, media locale tind să promoveze destul de mult temele axate pe incluziune socială (Integrare şomeri,
Copii – integrare, Romi – integrare etc). De asemenea, în presa locală interesul pentru problematica şomajului
este maxim.

4. ÎN PRESA LOCALĂ ŞOMERII REPREZINTĂ GRUPURL CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ CEL MAI
INTENS COMUNICAT
Expunerea media a grupurilor cu risc de excluziune socială

Notorietate m edia PRESA LOCALĂ
0.350 Someri
0.300
0.250
0.200
Copii
0.150
Pers. Handicap
Bolnavi
Romani
Defavorizati
0.100
Romi
Saraci
Detinuti
0.050
Imigranti
Tineri
0.000 Femei
-500.0 0.0 500.0 1000.0 1500.0 2000.0 2500.0 3000.0 3500.0 4000.0 4500.0
Toxicomani Vizibilitate m edia
Varstnici
În presa locală problematica incluziunii sociale este aproape integral “confiscată” de problematica şomajului.
Practic, în presa locală atunci când este vorba de incluziune socială imaginea dominantă este cea legată de
şomeri, copii (şi romi, într-o măsură mult mai mică).
Expunerea media a celorlalte grupuri cu risc de excluziune socială este extrem de redusă. Ca şi în cazul presei
centrale, VÂRSTNICII reprezintă un grup social extrem de slab comunicat în media.
5. LA NIVEL LOCAL, ÎN IAŞI PROBLEMATICA INCLUZIUNII SOCIAE ESTE CEL MAI INTENS
COMUNICATĂ DE MEDIA
În judeţul Iaşi, problematica incluziunii sociale în media este foarte intens prezentată. Aici au fost menţionate şi cele
mai multe materiale media legate de acest domeniu.
De asemenea, în acest judeţ au fost menţionate şi campanii cu o pondere a imaginii de tip excluziv consistente
referitoare la copii şi femei însă, pe de altă parte, şi intensitatea mesajului incluziv a fost destul de ridicată (mai
ales dacă vorbim de campania de conştientizare referitoare la magazinele de droguri uşoare – weed shops – din
oraş).

6. TABLOIDELE REPREZINTĂ PRINCIPALUL SUPORT DE COMUNICARE A IMAGINII DE TIP EXCLUZIV
Tabloidele (cotidienele de genul Libertatea, Click etc) promovează o imagine consistent de tip excluziv mai ales în
ceea ce îi priveşte pe COPII şi FEMEI. Materialele publicate în aceste cotidiene folosesc, de asemenea, termeni
excluzivi, promovează etichetări şi o atitudine de discriminare pentru grupurile cu risc de excluziune socială (COPII,
FEMEI, ROMI etc).
De asemenea, expunerea media acestor materiale este extrem de ridicată: articolele de presă constau adesea în
fotografii de mari dimensiuni, titluri cu fonturi mari, poziţionări pe prima pagină etc.
Limbajul şi terminologia utilizate în aceste materiale de presă (preponderent de tip excluziv, discriminatoriu),
expunerea media extrem de mare alocată acestor tipuri de subiecte sociale da şi tirajele foarte ridicate ale acestor
publicaţii fac ca imaginea media în general a subiectelor sociale şi, mai ales, a grupurilor cu risc de excluziune
socială, să fie mult influenţate de modul în care acestea sunt comunicate de tabloide.
Adesea, tipul de abordare a, subiectelor sociale „şocante” (cazuri de crime, violuri, maltratări etc) limbajul agresiv
utilizat sunt copiate şi de către publicaţii cotidiene generaliste şi, uneori, chiar în formate de televiziune. Acest lucru
duce la creşterea ponderii imaginii de tip excluziv pe care media o promovează pentru anumite subiecte şi
grupuri sociale cu risc de excluziune.
7. MEDIA CONTINUĂ SĂ UTILIZEZE CONCEPTE EXCLUZIVE
Media continuă să folosească, relativ frecvent, concepte care au semnificaţii discriminatorii, de tip excluziv destul
de consistente.
Astfel, media continuă să folosească termeni precum „boschetari” pentru persoanele sărace care nu au adăpost, se
referă la creşterea numărului de persoane care trăiesc în stradă ca la un „flagel” care trebuie „eradicat”, vorbesc
despre „ţigani” numai în contexte excluzive („fură ca nişte ţigani”, „leneşi ca ţiganii” etc), folosesc termeni peiorativi
la adresa celor care muncesc peste hotare („căpşunari”), se referă în continuare la femei cu apelative peiorative
etc.
8. COMUNICAREA MMFPS / ANOFM / AJOFM PE TEMA ŞOMAJULUI A FOST BINE PRELUATĂ DE

MEDIA LOCALE
Tematica socială a şomajului este extrem de importantă pentru media locale iar componenta de tip incluziv a
imaginii media legate de şomeri a fost asigurată, aproape în exclusivitate, de comunicarea MMFPS / ANOFM şi
AJOFM pe teme şi subiecte legate de integrarea şomerilor.
Subiectele care au avut impact de imagine în media locale au fost mai ales cele legate de integrarea tinerilor, cele
legate de organizarea de burse ale locurilor de muncă sau cele legate de programe de formare profesională pentru
aceştia.

9. JURNALIŞTII AU ÎNCĂ PROBLEME CU PRELUAREA DISCURSURILOR DE TIP INCLUZIV
În urma analizelor mesajelor (analiză de conţinut) s-a constatat că jurnaliştii asimilează destul de greu concepte
cheie ale domeniului incluziunii sociale.
Astfel, în continuare jurnaliştii continuă să asocieze preponderent ideea de incluziune socială doar cu anumite
grupuri sociale cu risc de excluziune precum: PERSOANELE CU HANDICAP, ŞOMERII sau ROMII. Jurnaliştii nu
conştientizează încă faptul că şi alte grupuri ar putea fi subiectul practicilor sau atitudinilor de excluziune socială
(de exemplu FEMEILE sau COPIII).
În cazul media locale se poate constata un interes crescut atât faţă de problematica incluziunii sociale în general,
cât şi faţă de comunicarea programelor sau acţiunilor de incluziune socială. În cazul media centrale însă,
permeabilitatea faţă de acest tip de mesaj este cu mult mai redusă.
În cazul media centrale nu putem vorbi nici de preluarea discursurilor de tip incluziv şi nici măcar de conştientizarea
faptului că anumite grupuri pot fi victime ale excluziunii sociale. Mass - media centrale sunt mult mai „opace” faţă
de discursul de tip incluziv şi mult mai interesate de comunicarea imaginii „şoc”, a „cazurilor” sociale, aşadar, de
comunicarea imaginii de tip excluziv.

ANEXE
NUMĂR MATERIALE MEDIA ANALIZATE
Presa centrala 4086

Presa locala 11073
Radio 282
TV 1205
CANALE MEDIA ANALIZATE
TELEVIZIUNE
POST TV MATERIALE MEDIA

ANTENA1 61
ANTENA3 190
B1TV 16
MONEY
55
CHANNEL
N24 192
NATIONAL
30
TV
PRIMA TV 60
PRO TV 142
REALITATEA
340
TV
TVR 1 84
TVR2 35
RADIO
POST RADIO MATERIALE MEDIA

EUROPA FM 85
INFOPRO 45
KISS FM 25
PROFM 40
RADIO 21 11
RRA 76

COTIDIENE – PRESA CENTRALĂ
MATERIALE
COTIDIAN
MEDIA
7 PLUS 93
ADEVARUL 385
ADEVARUL SUPLIMENT 5
AZI 99
BURSA 71
BUSINESS STANDARD 85
CANCAN 141
CLICK 190
COTIDIANUL 114
CRONICA ROMANA 148
CURENTUL 285
CURIERUL NATIONAL 66
ECONOMISTUL 63
EVENIMENTUL ZILEI 203
FINANCIARUL 106
GANDUL 135
GARDIANUL 246
GAZETA SPORTURILOR 19
JURNALUL NATIONAL 154
JURNALUL NATIONAL DE
2
DUMINICA
JURNALUL NATIONAL SUPLIMENT 5
LIBERTATEA 239
NINE O CLOCK 18
PRO SPORT 18
ROMANIA LIBERA 177
ROMANIA LIBERA - SUPLIMENT 12
ROMANIA LIBERA WEEKEND 3
ULTIMA ORA 21
ZIARUL FINANCIAR 106
ZIARUL FINANCIAR-PROFESII 10
ZIUA 174

REVISTE – PRESA CENTRALĂ
REVISTE MATERIALE MEDIA

AGENDA CONSTRUCTIILOR 2
AUTO BILD 1
AUTOSHOW 2
AVANTAJE 7
BIZ 3
BOLERO 4
CARGO BUS 2
CARIERE 7
CE SE INTAMPLA DOCTORE 1
CIAO! 1
COMUNICATII MOBILE 1
CONFIDENTIAL 5
CONNECT 1
COOL GIRL 1
COSMOPOLITAN 2
DIVA 1
ELLE 6
ESQUIRE 6
FELICIA 10
FEMEIA 7
FEMEIA DE AZI 6
FHM 2
FOOD & BAR MAGAZINE 1
FORBES 19
GLAMOUR 1
IN STYLE 2
IOANA 8
LUMEA 9
LUMEA FEMEILOR 8
MAMI 16
MAMICA DE AZI 2
MARIE CLAIRE 14
MAX 2
MAXIM 3
MENS HEALTH 2
NATIONAL GEOGRAPHIC 16
OBLIQUE TV MAGAZIN 5
PREVENTION 1
PRO TV MAGAZIN 3
PSYCHOLOGIES 7

Q MAGAZINE 12
READERS DIGEST 10
SLAB SAU GRAS 1
STAR 5
STORY 4
SUPER BEBE 4
TABU 3
TANGO 2
THE DIPLOMAT 1
THE ONE 1
TIME OUT 2
TONICA 1
TRANZIT 4
TV MANIA 3
TV SATELIT 1
UNICA 5
VIATA MEDICALA 12
VIP 6
VIVA 3

SAPTAMANALE – PRESA CENTRALĂ
SAPTAMANALE MATERIALE MEDIA

22 3
ACADEMIA CATAVENCU 23
ADEVARUL DE DUMINICA 40
ADEVARUL DE WEEK-END 2
ADEVARUL SUPLIMENT 4
BUCAREST HEBDO 2
BUCHAREST BUSINESS WEEK 1
BUSINESS MAGAZIN 12
CAPITAL 18
CLICK - SUPLIMENT 2
CLICK DE DUMINICA 34
CLICK PENTRU FEMEI 20
DILEMA VECHE 15
ECONOMISTUL 60
EVENIMENTUL ZILEI DE
27
DUMINICA
FORMULA AS 10
JURNALUL NATIONAL DE
13
DUMINICA
JURNALUL NATIONAL
1
SUPLIMENT
LIBERTATEA DE DUMINICA 15
LIBERTATEA PENTRU FEMEI 15
MONEY EXPRESS 1
OBSERVATOR CULTURAL 2
PROFIT NET 19
ROMANIA MARE 61
SAPTAMANA FINANCIARA 13
SUPLIMENT CANCAN 1
THE BUSINESS REVIEW 2

PRESA LOCALĂ : NUMĂR MATERIALE ANALIZATE
Alba ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE ALBA 4

EVENIMENTUL DE BOTOSANI 1
INFORMATIA DE ALBA 37
MONITORUL DE ALBA 38
UNIREA 56
Arad GLASUL ARADULUI 76
JELEN 3
JURNAL ARADEAN 42
OBSERVATOR ARADEAN 79
Arges ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE PITESTI 13
ANCHETA 32
ARGESEANUL 13
ARGESUL 97
ATITUDINE 32
CUGET LIBER 2
CURIERUL ZILEI 106
ESENTIAL IN ARGES 10
GHIMPELE DE ARGES 5
JURNAL DE ARGES 15
OBIECTIV ARGESEAN 18
OBSERVATOR ARGESEAN 1
REFLECTOR ARGESEAN 1
SOCIETATEA ARGESEANA 14
TOP 116
VESTEA 4
ZIARUL DE ARGES 11
Bacau ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE BACAU 76
DESTEPTAREA 146
GAZETA DE BACAU 23
INFORMATIA BACAULUI 2
OBSERVATOR 129
ZIARUL DE BACAU 134
Bihor ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE ORADEA 21
BIHARI NAPLO 3
CRISANA 42
JURNAL BIHOREAN 43
JURNALUL DE DIMINEATA 12

REALITATEA BIHOREANA 8
REGGELI JUSAG 3
Bistrita ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE BISTRITA 43
GAZETA BISTRITEI 22
GAZETA DE BISTRITA 10
MESAGERUL 90
RASUNETUL 45
SPORTUL BISTRITEAN 1
Botosani ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE BOTOSANI 1
EVENIMENTUL DE BOTOSANI 152
INFORMATIA BOTOSANIULUI 1
JURNALUL DE BOTOSANI SI DOROHOI 25
JURNALUL DIMINEATA BOTOSANILOR 1
MONITORUL DE BOTOSANI 124
Braila ACTUALITATEA 5
ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE BRAILA 5
ARCASU 14
BRAILA 26
MONITORUL DE BRAILA 57
OBIECTIV VOCEA BRAILEI 77
ZIARUL DE BRAILA 73
Brasov BUNA ZIUA BRASOV 46
GAZETA DE TRANSILVANIA 15
MONITORUL EXPRES 42
TRANSILVANIA EXPRES 76
Buzau AMPRENTA 1
FRONTAL 19
OPINIA 71
RACNETUL BUZAULUI 4
SANSA 69
STRADA 49
VIATA BUZAULUI 61
Calarasi ABC CIVIC 8
ARENA 18
AVANGARDA 1
EVENIMENTUL 20
EXPRES DE CALARASI 20
GAZETA LINIA FIERBINTE 1
JURNALUL DE CALARASI 4

OBIECTIV 21
OBSERVATOR DE CALARASI 92
PAMINTUL 3
SEMNAL DE IALOMITA SI CALARASI 13
Caras Severin JURNALUL DE CARAS SEVERIN 58
PRISMA 4
Cluj ADEVARUL DE CLUJ 14
ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE CLUJ 4
FACLIA 84
FOAIA TRANSILVANA 41
GAZETA DE CLUJ 1
JURNALUL DE CARAS SEVERIN 2
KRONIKA 8
MONITORUL DE CLUJ 66
ROMANIA LIBERA - EDITIA DE BANAT 13
SZABADSAG 6
ZIARUL FINANCIAR - EDITIE DE
1
TRANSILVANIA
ZIUA DE CLUJ 63
Constanta ATITUDINEA 2
CUGET LIBER 26
JURNALUL DE CONSTANTA 5
LIDERUL 18
OBSERVATOR 39
REPLICA 11
TELEGRAF 30
ZIUA DE CONSTANTA 1
Covasna CONDEIUL ARDELEAN 1
CUVANTUL NOU 59
OBSERVATORUL DE COVASNA 40
ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE
Dambovita 16
TARGOVISTE
DIMBOVITA 171
IMPACT 22
INCOMOD 20
JURNAL DE DAMBOVITA 126
SEMNAL DE DAMBOVITA 8
SOCK DAMBOVITEAN 3
UNIVERSUL DAMBOVITEAN 24

Dolj ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE CRAIOVA 47

CUVANTUL LIBERTATII 29
EDITIE SPECIALA 28
GAZETA DE SUD 46
Galati IMPACT EST 1
IMPARTIAL 31
MONITORUL DE GALATI 127
VIATA LIBERA 96
Giurgiu CUVINTUL LIBER 21
GIURGIU EXPRESS 21
GIURGIUVEANUL 32
INFORMATIA DE GIURGIU 23
JURNALUL GIURGIUVEAN 32
SEMNAL DE GIURGIU SI ILFOV 1
Gorj ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE GORJ 31
DOMINO 38
GHIMPELE DE GORJ 17
GORJEANUL 148
GRAIUL GORJULUI 9
IMPACT IN GORJ 77
INFORMATIA GORJULUI 34
LUPTA IN GORJ 15
OBIECTIV GORJEAN 6
OGLINDA GORJULUI 2
PANDURUL 69
POLEMIKA 13
SAPTE ZILE 21
SCANDAL DE GORJ 7
VERTICAL 15
VIATA IN GORJ 13
Harghita CSIKI HIRLAP 14
HARGHITA-NEPE 19
INFORMATIA HARGHITEI 33
KRONIKA 4
Hunedoara 7 ZILE HUNEDORENE 7
ACCENT MEDIA 6
ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE
41
HUNEDOARA
GAZETA VAII JIULUI 5

GLASUL HUNEDOAREI 4
HUNEDOREANUL 22
INFORMATIA DE HUNEDOARA 15
MESAGERUL HUNEDOREAN 54
REPLICA 11
SERVUS HUNEDOARA 36
ZIARUL HUNEDOREANULUI 46
Ialomita CURIERUL IALOMITEAN 11
EVENIMENTUL DE IALOMITA 1
IALOMITA 6
IMPACT 1
INDEPENDENT 5
INFORMATIA 1
JURNAL DE IALOMITA 11
REALITATEA IALOMITEANA 2
SEMNAL 4
STIREA 3
TRIBUNA IALOMITEI 4
Iasi 24 ORE 94
7 EST 21
ADEVARUL - EDITIE DE MOLDOVA 45
ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE IASI 95
BUNA ZIUA IASI 373
EVENIMENTUL 130
FLACARA IASULUI 97
IESEANUL 2
ZIARUL DE IASI 246
ZIUA DE IASI 136
Maramures ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE BAIA MARE 16
GAZETA DE MARAMURES 6
GLASUL MARAMURESULUI 105
GRAIUL MARAMURESULUI 81
INFORMATIA ZILEI DE MARAMURES 107
JURNALUL DE VINERI 11
Mehedinti DATINA 40
INFORMATIA DE SEVERIN 26
MEHEDINTEANUL 15
OBIECTIV MEHEDINTEAN 10
Mures 24 ORE MURESENE 42

ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE MURES 2

CUVANTUL LIBER 30
INFORMATIA DE MURES 8
NEPUJSAG 19
OPINIA MURESEANA 2
PUNCTUAL 4
VASARHELYI HIRLAP 16
ZI DE ZI 52
ZIARUL DE MURES 3
Neamt CEAHLAUL 62
MESAGERUL DE NEAMT 1
MONITORUL DE NEAMT 68
REALITATEA 99
ZIARUL DE ROMAN 23
Olt ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE SLATINA 42
EVENIMENTUL DE OLT 33
GAZETA DE OLT 46
GAZETA OLTULUI 52
LINIA INTII 5
MONITORUL DE OLT 13
OLTUL 5
REALITATEA OLTULUI 2
ZIARUL DE OLT 2
Prahova ACTUALITATEA PRAHOVEANA 2
ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE PLOIESTI 17
ALTPHEL 2
INFORMATIA PRAHOVEI 114
PLOIESTI 4
PRAHOVA 170
REPUBLICANUL 25
TELEGRAFUL DE PRAHOVA 79
VALEA PRAHOVEI 6
Salaj GRAIUL SALAJULUI 104
INFORMATIA 2
MAGAZIN SALAJEAN 90
SALAJEANUL 110
SALAJUL EUROPEAN 84
SZABADSAG 3
Satu Mare ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE SATU 42

MARE
FRISS UJSAG 43
GAZETA DE NORD-VEST 163
GLASUL SATMARULUI 113
INFORMATIA ZILEI 201
Sibiu ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE SIBIU 11
GHIMPELE DE SIBIU 1
MONITORUL DE SIBIU 27
PULSUL SIBIAN 4
RONDUL 8
SIBIU 100% 4
SIBIU STANDARD 19
TRIBUNA 28
Suceava ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE SUCEAVA 62
CRAI NOU 115
JUPANU 16
MONITORUL DE SUCEAVA 151
OBIECTIV-VOCEA SUCEVEI 111
Teleorman CONTRASENS 11
GAZETA DE SUD-EST 1
GAZETA DE TELEORMAN 55
INFORMATIA DE TELEORMAN 54
MARA 25
REALITATEA TELEORMANA 1
TELEORMANUL 45
UNIREA 4
Timis ACTUALITATEA 5
ADEVARUL - EDITIE DE VEST 26
ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE TIMIS 25
AGENDA 69
AGENDA ZILEI DE VEST 3
EVENIMENTUL ZILEI - EDITIE DE VEST 7
RENASTEREA BANATEANA 78
TIMISOARA 34
TIMPOLIS 22
UJ SZO 10
ZIUA DE VEST 84
Tulcea ACUM 2
DELTA 29

OBIECTIV 7
Valcea ARENA VALCEANA 5
CURIERUL DE RAMNIC 65
CURIERUL DE VALCEA 28
IMPACT REAL 8
INFO PULS 43
JURNALUL VALCEAN 24
MONITORUL DE VALCEA 30
OBIECTIV 6
PUBLIAS 12
VIATA VALCII 31
VOCEA VALCII 4
ZIARUL DE VALCEA 14
Vaslui GHIMPELE DE VASLUI 11
MERIDIANUL DE VASLUI 50
MONITORUL DE VASLUI 162
OBIECTIV 117
VREMEA NOUA 125
Vrancea CORECT 30
MONITORUL DE VRANCEA 122
ZIARUL DE VRANCEA 74

GRUPURI SOCIALE CU RISC DE EXCLUZIUNE: NUMĂR MATERIALE MEDIA
Grup cu risc de Presa

Presa locala Radio TV Total
excluziune centrala
Someri 1108 4024 113 381 5626
Copii 771 2160 49 266 3246
Romi 508 868 22 104 1502
Defavorizati 178 729 38 123 1068
Saraci 205 615 2 13 835
Pers. Handicap 114 653 6 36 809
Femei 216 354 4 58 632
Tineri 62 502 8 16 588
Romani 251 78 4 14 347
Pensionari 29 264 9 28 330
Alte grupuri 212 95 1 8 316
Toxicomani 109 171 4 19 303
Detinuti 35 262 297
Homosexuali 156 11 17 92 276
Bolnavi 71 131 5 41 248
Varstnici 23 133 6 162
Imigranţi 25 17 42
Maghiari 13 6 19
Total 4086 11073 282 1205 16646


Incluzia Sociala in Mass-Media Din Romania PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Incluzia Sociala in Mass-Media Din Romania PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA 1

REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN

MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA

Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02

Data publicării: noiembrie 2009

Proiect realizat de Adviser / Chilli Media

Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02

DESCRIERE PROIECT ANALIZĂ MEDIA............................................................................................. 10

PROIECTUL REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA...............11

IMAGINEA MEDIA A GRUPURILOR CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ ............................... 20

GRUPURILE CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ ........................................................................... 24

ANALIZA TEMELOR RELEVANTE PENTRU PROCESUL DE INCLUZIUNE SOCIALĂ ............ 71

TEMA COPII – CAZURI SOCIALE ...................................................................................................................... 76

MASS MEDIA: FACTOR DE INCLUZIUNE ŞI EXCLZIUNE SOCIALĂ........................................... 87

HARTA MEDIA A INCLUZIUNII ŞI EXCLUZIUNII SOCIALE........................................................... 94

NOTORIETATEA MEDIA......................................................................................................................... 136

NOTORIETATEA MEDIA PENTRU TEMELE ANALIZATE .............................................................. 136

FAVORABILITATE MEDIA ..................................................................................................................... 143

CONCLUZII ................................................................................................................................................ 146

ANEXE ......................................................................................................................................................... 152

NUMĂR MATERIALE MEDIA ANALIZATE ........................................................................................ 152

Proiectul PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02 „Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei

Programul PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02 „Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de

a) Promovarea dialogului şi a consultărilor dintre autorităţile cu responsabilităţi în domeniul incluziunii sociale;

b) Creşterea sensibilizării publicului larg cu privire la politicile de incluziune socială;

CONCEPTELE DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ

Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02

Analizele recente asupra excluziunii creează chiar şi o tipologie a excluziunii sociale:

- Excluderea de la relaţiile sociale, care acoperă următoarele cinci dimensiuni:

1. neparticiparea la activităţi comune (privite ca esenţiale de majoritatea populaţiei);

2. dimensiunea şi calitatea cercurilor sociale;

3. sprijinul disponibil în mod obişnuit şi pe timp de criză;

4. neimplicarea în activităţi politice sau civice;

5. izolarea, ca rezultat al fricii de infracţiuni, al handicapului sau al altor factori.

Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02

Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02

DESCRIERE PROIECT ANALIZĂ MEDIA

Pornind de la aceste principii, în cadrul programului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02 „Asistenţă tehnică

PROIECTUL REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA

Proiectul de analiză media a fost axat pe trei dimensiuni:

Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02

Astfel am dorit să oferim răspunsuri la unele dintre următoarele întrebări:

Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02

faţă de presa centrală din Bucureşti etc.)

DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI

Număr de canale media analizate

METODOLOGIE ŞI DESFĂŞURARE PROIECT

Etapa 1: Monitorizare media

Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02

Etapa a 2-a: Evaluare materiale media

Etapa a 3-a: Interpretare şi analiză date

METODOLOGIE REALIZARE ANALIZĂ

În derularea proiectului de analiză media au fost puse în practică etapele următoare:

Astfel, pentru fiecare s-au stabilit următoarele:

a) Subiectul din care face parte articolul respectiv;

Raportul de analiză calitativă conţine câţiva indicatori de analiză specifici:

b) indicele de notorietate media.

Utilizarea indicatorilor de analiză media (punctul de imagine media, notorietatea media)

1. Punctul de imagine media (capital de imagine media)

Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02

− capitalul de imagine media se calculează pentru fiecare publicaţie şi temă în parte;

− dacă este negativ atunci imaginea media indusă va fi negativă;

Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02