UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. Antonio-Roberto Momoc

Absolvent:
Obrejan Diana-Andreea

BUCUREȘTI
septembrie 2020
Comunicarea politică pe Facebook a partidelor pe durata Stării de Urgență generate
de criza sanitară Covid-19
Analiză de conținut – PSD vs PNL
 Cuprins

Introducere..................................................................................................................................1
1. Capitolul Teoretic .................................................................................................................3
1.1 Ce este COVID-19? De la apariție la efecte sociale. ..........................................................3
1.2 Starea de Urgență. Ce implică și ce măsuri se pot lua pe durata sa? ................................6
1.3 Spectru politic: Ce este politica de stânga? Ce este politica de dreapta? Ideologii
principale. ................................................................................................................................9
1.4 Comunicarea politică 2.0 .................................................................................................10
1.5 Comunicarea politică de criză ..........................................................................................11
2. Capitolul metodologic ............................................................................................................14
2.1Alegerea temei de cercetare .............................................................................................14
2.2 Scopul și obiectivele cercetării .........................................................................................15
2.3 Ipoteza ............................................................................................................................15
2.4 Analiza de conținut – definiții și caracteristici ...................................................................16
2.5 Corpusul grilei de analiză ................................................................................................17
3. Cercetarea ............................................................................................................................21
3.1 Interpretare date ..............................................................................................................21
4. Concluzii ...............................................................................................................................30
5. Referințe biblografice ............................................................................................................33
6.Anexe & figuri.........................................................................................................................34
 Introducere

Comunicarea politică și-a păstrat esența, dar a variat ca strategii și alternative de abordare
de-a lungul timpului, mai ales în momentul în care relevanța ei a crescut și s-a dezvoltat din ce în
ce mai puternic ca prezență în mediul online, pe platformele de social-media, născându-se astfel
Comunicarea 2.0.

În momentul în care lumea a fost zguduită pe neașteptate de o pandemie globală și apoi

forțată să se mobilizeze rapid din amorțeala șocului inițial, pusă față-n-față cu o situație fără
precedent la nivelul globalizării existente, toate privirile s-au îndreptat automat către informațiile
oferite de guvernele lumii - spre soluții, măsuri și capacități de gestionare – pe scurt, spre însăși
comunicarea politică de criză.

Unul dintre motivele principale ale alegerii acestei teme de licență este strâns legat de
realizarea faptului că România nu a făcut excepție de la regulă. Deși românul este statistic apatic
politic, în acest context urma să-și îndrepte și el privirea direct spre mesajele oficialilor, pentru a
putea înțelege mai clar situația în care se află. Totodată curiozitatea se naște pe baza unei întrebări:
au putut oare, în pofida diferențelor existente, partidele ce sunt la conducerea țării, să gestioneze
criza pe aceiași direcție de comunicare? Această întrebare are la bază fondul politic român și
anume un Guvern relativ recent instaurat la cârma țării (cu doar patru luni înainte) și a opoziției
sale politice directe aflate ca majoritate în Parlament.

Această lucrare își propune să observe modul în care au reacționat din punctul de vedere
al comunicării în mediul social-media partidele politice, din momentul declanșării stării de urgență
cauzate de criza sanitară COVID-19. Comunicare analizată va fi cea efectuată pe conturile oficiale
de Facebook a partidelor implicate, PSD și PNL.

O direcție interesantă a cercetării își propune să descopere dacă cele două partide politice
din zone ideologice diferite, au putut să-și concentreze discursul asupra celui mai important aspect
al crizei, cel sanitar.

1
 Pentru a putea înțelege care a fost linia de comunicare principală atinsă de cele două partide
în perioada menționată, am ales ca în cercetare să urmăresc următoarele obiective: identificarea
frecvenței dimensiunii sanitare existente în corpusul ales; identificarea recurenței cuvintelor cheie
pentru determinarea direcției principale a mesajului politic emis; identificarea temelor principale
abordate în discursul politic și identificarea partidului care a reușit să-și transmită mesajul la o
masă mai mare de cetățeni.

Metoda de cercetare aleasă este aceea a analizei de conținut, deoarece permite lucrării atât
utilizarea cercetării de tip cantitativă, cât și cea de tip calitativă. Grila de analiză conține 272 de
postări prezente în mediul social-media (135 PSD, 137 PNL), și anume pe platforma de socializare
Facebook, efectuate în perioada 16 martie – 14 mai, și 10 criterii de analiză prin intermediul cărora
se va putea identifica validitatea ipotezei.

2
 1. Capitolul Teoretic

1.1 Ce este COVID-19? De la apariție la efecte sociale.

La finalul anului 2019, când atenția și energia tuturor era îndreptată către Crăciun și Anul
Nou, în orașul Wuhan, provincia Huabei, China, cercetătorii făceau cunoștință cu primele semne
de infectare cu un nou tip de Coronavirus în rândul populației locale – denumit ulterior SARS-
COV-2 (ce declanșează boala COVID-19) rezistent la toate tratamentele existente în momentul
respectiv și al cărui grad de pericol era atunci necunoscut.
În scurt timp tot restul globului urma să facă cunoștință cu acest virus, iar normalitatea urma să
fie zguduită de incertitudinea și de frica ridicată de această nouă problemă internațională.

COVID-19, din familia Coronavirusurilor (altele incluzând SARS, H5N1, H1N1 și MERS),
este o boală respiratorie contagioasă transmisă prin ochi, nas și gură, prin picături din tuse și
strănut, prin contactul direct cu o persoană infectată ori prin atingerea suprafețelor contaminate.
Are o perioadă de incubație de aproximativ 1-14 zile. Simptomele includ tuse, febră și dificultăți
de respirație și este diagnosticat prin teste de laborator. Contagiunea poate duce la probleme
respiratorii severe sau la deces, în special în rândul persoanelor în vârstă și a persoanelor cu boli
cronice subiacente. Cu toate acestea, unele persoane infectate sunt purtătoare ale virusului fără
simptome, în timp ce altele pot experimenta doar o boală ușoară și se pot recupera ușor. (OMS,
2020).

Pe fondului unui virus nou lipsit de tratament eficient și de un vaccin protector disponibil,
pe 1 martie 2020, când cifrele de infectare globale arătau deja îngrijorător, Organizația Mondială
a Sănătății declară existența primei pandemii serioase și extinse din ultimii ani.

Granițele țărilor încep să se închidă, iar rând pe rând, state din toată lumea instaurează Stare
de Urgență, impunând carantină generală – pentru micșorarea curbei de îmbolnăvire și pentru
protecția populației.

3
 În România primele măsuri sunt luate începând cu data de 21 februarie, când se anunță
pentru prima dată carantinarea tuturor cetățenilor întorși din Italia – cea mai afectată țară până în
acel moment de efectele virusului.

Pe 8 martie, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat anunță

interzicea tuturor evenimentelor (atât în interior, cât și în aer liber) mai mari de 1000 de oameni,
iar între 9-11 martie se interzic deja toate zborurile din și înspre Italia, evenimentele se reduc la
100 de persoane permise, se închid punctele de trecere slab circulate de la graniță, iar rând pe rând,
universitățile din țară încep să-și închidă porțile și să-și mute activitatea în mediul online.

Totodată Ministerul Sănătății emite o serie de recomandări de protecție preventive:

„1.Spălați-vă mâinile de multe ori;

1. Evitați contactul cu persoane care sunt suspecte de infecții respiratorii acute;

2. Nu vă atingeți ochii , nasul si gura cu mâinile;

3. Acoperiți-vă gura și nasul daca strănutați sau tușiți;

4. Nu luați medicamente antivirale si nici antibiotice decât în cazul în care va prescrie

medicul;

5. Curățați toate suprafețele cu dezinfectanți pe bază de clor sau alcool;

6. Utilizați masca pentru protecția dumneavoastră;

7. Produsele MADE in CHINA sau pachetele primite din China nu sunt periculoase;

8. Sunați la 112 dacă aveți febră, tușiți sau v-ați întors din China sau zonele in carantina din
Europa de cel puțin 14 zile;

10.Animalele de companie nu transmit coronavirus.” (Ministerul Sănătății, 2020)

Pe 14 martie în România, 101 cetățeni au fost diagnosticați ca fiind purtători ai virusului –

spitalele de boli infecțioase nu mai primesc decât pacienți COVID, iar cifra persoanelor care pot
lua parte la întâlniri publice scade la 50.

4
 Pe 16 martie 2020, președintele Klaus Iohannis semnează decretul privind declanșarea
stării de urgență pe întreg teritoriu României pentru 30 de zile, decret ce a fost prelungit ulterior
până la data de 14 mai 2020.

Din acel moment românii au devenit din ce în ce mai atenți la discursul politic și la modul
în care este gestionată criza. Sub presiunea blocării activității la nivel global, lumea așa cum o știm
începe să se schimbe, iar populația lumii începe să se adapteze la un nou normal.

Au loc modificări la toate nivelurile societății, modificări cu un impact major în stilul de

viața al oamenilor. Edward Snowden avertizează că aparatul de supraveghere de stat care a fost
mobilizat pentru a lupta împotriva Covid-19 - scanere termice conduse de AI în China, tehnologii
de recunoaștere facială în Rusia – nu va pleca nicăieri după ce pandemia se va încheia. Ulrich Beck
sugerează că acum ne confruntăm cu consecințele nedorite ale modernității industriale; că nu mai
putem prezice sau controla însăși amenințările pe care le-am creat. (Matheeman & Huppatz, 2020,
apud. Snowden, Beck, trad. aut.)

Conform lui R.G.Wallance expansiunea capitalistă în regiuni noi creează de asemenea

probleme. Animalele sunt alungate din habitatul lor în teritorii noi unde pot intra în contact cu
tulpini izolate de boli. Aceste animale pot deveni, de asemenea, noi surse de comercializare. Iar
extinderea teritorială înseamnă că oamenii pot trăi mai aproape de ele.

Sistemele de sănătate publică scârțâie, apar probleme reale în zona achizițiilor de

materiale de protecție sanitară, rata șomajului crește rapid, iar firmele se zbat să supraviețuiască.

Totuși, în acest scenariu parcă distopic, oamenii se unesc și produc o epidemie generală
de fapte bune: de la împărțit mâncare celor aflați în situații dificile, aprovizionarea bătrânilor
singuri, creare de echipamente medicale cu ajutorul optimizării tehnologiei 3D la organizarea de
evenimente online ce au ca scop strângerea de fonduri pentru susținerea spitalelor, aprovizionarea
medicilor cu cafea ori ajutarea vecinilor ai căror copiii nu au cu cine să stea cât școlile sunt închise.
O masă impresionantă de oameni își pune la dispoziție abilitățile și resursele pentru a ajuta, parând
că umanitatea a redescoperit ceva de mult pierdut și anume importanța solidarității. În toată lumea,

5
comunitățile s-au mobilizat acolo unde guvernele au eșuat. (Matheeman, & Huppatz, 2020, trad.
aut)

1.2 Starea de Urgență. Ce implică și ce măsuri se pot lua pe durata sa?

În urma evoluției rapide a pandemiei și a efectelor acesteia, pe 16 martie 2020

președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de instaurare a Stării de Urgență. În Legislație există
Ordonanța de urgență nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.
Aceasta se instituie de către Președintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru
și publicat în Monitorul Oficial al României.

”Starea de asediu și starea de urgență sunt măsuri excepționale care se instituie în cazuri
determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și siguranței naționale sau a
democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor unor dezastre.”.
(Art 1, Ordonanța de urgență nr. 1/1999)

„Starea de asediu se poate institui pe o perioadă de cel mult 60 de zile, iar starea de
urgență, pe o perioadă de cel mult 30 de zile.”. (Art 5, Ordonanța de urgență nr. 1/1999)

„Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență trebuie să prevadă următoarele:

 motivele care au impus instituirea stării;

 zona în care se instituie;
 perioada pentru care se instituie;
 măsurile de primă urgență care urmează a fi luate;
 drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu se restrânge, în limitele prevederilor
constituționale
 autoritățile militare și civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului și
competențele acestora;
 alte prevederi, dacă se consideră necesare.

6
Responsabilitatea pentru gestionarea măsurilor, în cazul instituirii stării de urgență, revine, în
principal, Ministerului de Interne.

Autoritățile implicate au următoarele atribuții și răspunderi:

 a) sa întocmească planurile de acțiune și planurile de ridicare graduală a capacității de luptă,

în conformitate cu ordinele și instrucțiunile proprii
 b) să dispună depunerea temporară, la organele de poliție de pe raza județului sau a
municipiului București, a armelor, munițiilor și materialelor explozive aflate asupra
populației și să procedeze la căutarea celor nedepuse în termenul stabilit, urmând ca la
încetarea măsurii excepționale acestea să fie înapoiate celor în drept să le dețină; să dispună
închiderea temporară a societăților care comercializează arme și muniții și să instituie paza
acestora
 c) să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori
între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație;
 d) să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;
 e) să efectueze razii
 f) să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a
manifestațiilor sau marșurilor
 g) să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror
prezență nu se justifică
 h) să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcțiile și în zonele stabilite și să țină
evidența acestora
 i) să protejeze informațiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media;
informațiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgență, cu excepția celor
referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare; mijloacele
de comunicare în masă, indiferent de natura și de forma de proprietate, sunt obligate să
transmită, cu prioritate, mesajele autorităților militare, la cererea acestora
 j) să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor
restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;

7
  k) să suspende temporar apariția sau difuzarea unor publicații ori a unor emisiuni ale
posturilor de radio sau de televiziune
 l) să asigure paza militară a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a sediilor posturilor
de radiodifuziune și de televiziune publice, a operatorilor economici care dețin capacități
de importanță strategică la nivel național, precum și a obiectivelor de importanță deosebită
pentru apărare, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naționale
pentru apărare; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze,
energie și apă potabilă
 m) să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;
 n) să emită ordonanțe militare sau ordine, după caz
 o) să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute

Măsuri care se pot dispune pe durata stării de urgență:

 a) aplicarea planurilor aprobate, conform dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență și ale

decretului de instituire
 b) organizarea și asigurarea cu prioritate a transporturilor pentru nevoile autorităților
publice stabilite să acționeze
 c) închiderea frontierei de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de
urgență, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise,
precum și supravegherea frontierei pe toată lungimea sa.
 d) rechiziționarea de bunuri, potrivit legii.

Încălcarea prevederilor ordonanțe de urgență sau a ordinelor emise pe timpul stării de urgență
atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.”. (hotnews.ro, 2020)

8
1.3 Spectru politic: Ce este politica de stânga? Ce este politica de dreapta? Ideologii
principale.

Spectrul politic se referă la gama de poziții sau opinii politice care există, reprezentate pe
una sau mai multe axe geometrice.

Cea mai des întâlnită axă a spectrului politic în timp, rămâne axa stânga-dreapta, nașterea
conceptului având originea în Revoluția Franceză din 1789, când tabăra revoluționară (comunistă)
a stat pe partea stângă a Adunării Naționale Franceze , iar tabără aristocrației pe partea dreaptă.
Locurile centrale au fost asociate cu puncte de vedere politice moderate.– de aici apărând termenul
în cauză. Această axă este cel mai des ilustrată ca avânde în poli extremi opuși comunismul și
socialismul (stânga) și conservatorismul și fascismul (dreapta), cu cât se aproprie mai tare de
centru, dreapta face cunoștință cu liberalismul.

În general stânga se caracterizează printr-un accent pus pe repulsia burgheziei, aspirația

spre o societate lipsită de clase, egalitate, centrată pe muncitori, credință în participare populară la
guvernare; credință în progres și în paza statului asupra educației, serviciilor de sănătate și
resurselor importante. Dreapta pune accentual pe: doctrine conservatoare, predicatori ai egalității
de șanse, justiție socială, conservatorism cultural, centrat pe proprietatea private, credință în
libertăți elementare, în valoarea individului, credință în libera întreprindere și în economia
capitalistă. (Preda, 1994:4)

Ulterior conceptul de stânga-dreapta a fost considerat mult prea simplist „ignorând

factori importanți de clasă și identitate care informează politica cuiva. Pentru a remedia acest lucru,
unii oameni de știință politică au conceput o busolă politică, care poziționează politica unei
persoane nu numai în funcție de axa orizontală stânga / dreapta, ci și de o axă verticală de sus / jos
care măsoară gradul relativ de autoritarism al unei persoane față de anarhism.”. (electicuniverse,
2020, trad. aut.)

9
 În România partidele politice integrate în analiza acestei lucrări, se regăsesc în părți de
axă opuse, dar nu și extreme. Partidul Social Democrat (PSD) este un partid de centru-stânga adept
al social-democrației care la momentul declanșării Stării de Urgență se află majoritar la cârma
legislativului – Parlamentului.

Partidul Național Liberal (PNL) este un partid de centru-dreapta, adept al liberalismului

conservator, totodată și cea mai veche formațiune politică din țară, iar la momentul declanșării
Stării de Urgență acesta se află la cârma țării – executivul (guvernarea) și președinția României le
aparține.

Acest context ideologic este dezvoltat pentru a sublinia diferențele de credință existente
între cele două tipologii de reprezentare politică aflate în conducerea țării, ce în mod evident ar
trebui să se simtă și în abordarea comunicării politice pe care au avut-o de-a lungul celor două luni
de Stare de Urgență, rămânând totuși de văzut dacă diferențele acestea au afectat focusul
discursului politic – ce ar fi trebuit să fie sanitar în contextul crizei întâmpinate.

1.4 Comunicarea politică 2.0

Conform lui Brian McNair (2002) comunicarea politică înglobează toate formele de
comunicare întreprinse de politicieni și de alți actori politici în scopul realizării unor obiective
specifice, cât și comunicarea adresată acestor actori de către non-politicieni, cum ar fi alegătorii și
ziariștii, dar și comunicarea despre acești actori și activitățile lor, așa cum sunt conținute în rapoarte
de știri, editorial și alte forme ale discuțiilor media despre politică.

Trăind acum în era tehnologiei putem deduce faptul că o dată cu lumea înconjurătoare,
comunicarea a evoluat și ea, dând naștere unui nou tip de comunicare, online, facilitată prin
intermediul unui dispozitiv/gadget (computer, telefon, tabletă) care funcționează prin rețea,
permițând prin evoluția trecerii comunicării „de la web 1.0 (site, forum, email) la conținutul
generat de utilizator (user generated content), precum și la colaborarea userilor în crearea de
conținut online. Blogosfera, social media și rețelele sociale (social networks) corespund web 2.0

10
o nouă etapă a internetului în care i se oferă utilizatorului posibilități nelimitate de interacțiune
socială, socializare și exprimare personală necenzurată.” (Momoc, 2009), Aceasta este
comunicarea 2.0.

1.5 Comunicarea politică de criză

Este complicat de definit concret ce anume face obiectul unei situații de criză politică,
însă luând în calcul definiția lui Rosenthal ce spune că se poate vorbi despre o stare de criză în
măsura în care „factorii de decizie politică experimentează o amenințare serioasă la structurile de
bază sau la valorile și normele fundamentale ale unui sistem, care sub presiunea timpului și al
circumstanțelor extrem de incerte necesită luarea de decizii vitale.” (Salomonsen & Hart, 2020,
apud. Rosenthal, 1989, trad. Aut.). Practic crizele sunt constructe sociale și deci, fenomene
relative.

Crizele politice se disting în două categorii: instituționale și situaționale, care la rândul

său pot fi de două tipuri: mocnite sau urgente.

Crizele situaționale sunt cele în care sursa amenințării este externă sistemului care poartă
greutatea acesteia. Factorii externi cauzând situații dificile și cu caracter necunoscut precum:
dezastre naturale, pandemii, lovituri de stat, schimbări de regim politic, schimbări ale
ecosistemului ș.a.m.d. .

Crizele urgente sunt cele ce lovesc pe neașteptate, zguduind din temelii lumea celor
afectați, sunt rapide, șocante și survin de nicăieri. Crizele cu ardere mocnită sunt cele ce se
desfășoară mult mai încet până să ajungă în punctul 0 al crizei, sunt impregnate în tensiune și
destabilizare treptată.

Salomonsen, H. & Hart, P. (2020) citându-i pe autorii Barnard (1938) și Selznick (1957), Boin și
colab.(2017) identifică o serie de etape ce au fost folosite în gestionarea crizelor în toate țările
dezvoltate ale lume.

11
Această serie este enunțată în cinci pași:
 posibilă criză este detectată și înțeleasă rapid (înțelegere),
 deciziile critice sunt luate de oamenii potriviți, apți, iar eforturile respondenților sunt
dirijate ( luarea de decizii și coordonare)
 guvernul și funcționarii publici sunt apți să modeleze percepția și înțelegerea publicului
asupra a ceea ce se întâmplă, a ceea ce se desfășoară pentru controlul situației și care sunt
implicațiile pentru populație (sensul)
 responsabilitatea este asumată (responsabilitate)
 criza este folosită ca și cumul de date și declanșator de autoexaminare colectivă și
îmbunătățire viitoare (învățarea)

În continuarea lucrării lor autorii enunță două strategii politice pe care se pune accentul:
„Meaning-making navigating framing contests” și „Accounting: navigating blame games”.

Meaning-making navigating framing contests

În timpul îndeplinirii sarcinilor enunțate mai sus, liderii pot accesa trei straturi de percepție
și argumentare semnificative din punct de vedere strategic în interpretarea unei crize: construirea
semnificației (cât de grave sunt daunele provocate și scopul amenințării ulterioare?), construirea
cauzalității (cine sau care sunt forțele motrice din spatele cursului evenimentelor?) și construirea
responsabilității (cine avea datoria și mijloacele de a împiedica să se întâmple lucruri rele și de a
atenua impactul lor?).

Citându-l pe Ansell și colab. (2014: 426), autorii Salomonsen & Hart (2020) enunță că în
contextul crizei „... oamenii se așteaptă ca liderii lor să reducă incertitudinea și să ofere o relatare
autoritară a ceea ce se întâmplă, de ce se întâmplă și ce trebuie făcut”. Crearea de semnificații este
ca o relație triunghiulară între actorii politici (guvernamentali și neguvernamentali), mass-media
(producătorii de știri: jurnalist și organizațiile de știri) și cetățeni.

Procesele de creare a sensurilor declanșate de criză au loc într-un context politic care face
ca întrebările despre severitate, cauzalitate și responsabilitate să fie încărcate politic. Nu este
suficient doar să se ofere o poveste despre criza, ci trebuie abordată din mai multe planuri și anume:

12
susținerea conferințelor de presă, emiterea comunicatelor media, realizarea de postări pe rețelele
social-media; lucru ce determină populația să o accepte, aceasta adesea cea mai mare provocare.

Salomonsen & Hart (2020) identifică șapte factori de planificare, pregătire și performanță
care sunt importanți pentru eficiența comunicării de criză politică:
„1) Asigurarea unei împărțiri clare între politicieni și consilierii acestora care asigură încadrarea
comunicării, lăsând în același timp derularea comunicării pe seama experților în aceasta.
2) Să fii pregătit pentru realitățile comunicării de criză din secolul XXI. Lipsa unei astfel de
pregătiri se traduce printr-o pierdere de viteză și coerență în etapele critice ale unei crize acute:
autoritățile vor fi văzute că urmăresc povestea crizei în loc să o modeleze.
3) Asigurați-vă că experții în materie furnizează informații prompte, exacte și relevante, fără a
ghici în al doilea rând munca de încadrare și efectuare a comunicării rezultate în caz de criză, care
ar trebui să fie proveniența responsabililor politici atribuiți și a consilierilor lor responsabili de
comunicarea de încadrare.
4) Coordonează toate comunicările enunțate cu scopul de a vorbi într-o singură voce cât mai mult
posibil, chiar dacă lansarea mesajului are loc prin mesageri și canale diferite.
5) Formularea unei strategii media care să cuprindă atât platformele tradiționale, cât și platformele
de socializare.
6) Luați în considerare cu atenție ce ar trebui comunicat atunci, dar nu subestimați dorința
publicului de acces la transparență maximă cu privire la orice este legat de criza momentului.
7) Nu doar vorbiți și atât. Oferiți sens și gestionați emoțiile organizând și dirijând ritualuri de
susținere și angajându-vă și în alte forme de comportament simbolic de criză.”. (Salomonsen &
Hart, 2020, trad. aut.)

Accounting: navigating blame games

Din punct de vedere politic, o întrebare cheie care trebuie să apară mai devreme sau mai
târziu în cursul oricărei crize este aceea în care se identifică cine ar trebui să își asume
responsabilitatea și dacă ar trebui să apară consecințe pentru cei care sunt considerați responsabili.
În cadrul oricărei politici democratice, capacitatea de responsabilizare a titularilor de funcții este
vitală pentru legitimitatea și încrederea acordată actorilor politici, instituțiilor politice și
administrative.

13
 „În timpul și după situațiile de criză, un joc cu o puternică miză politică iese la iveală între
deținătorii puterii și alte părți interesate implicate. Oficialii și consilierii în funcție își explică
acțiunile înainte, în timpul și după apariția unei tulburări sociale majore, în timp ce adversarii lor
încearcă să le expună presupusele eșecuri. Prin tragere la răspundere, crizele pot crea, rupe sau
transforma cariere politice sau publice, mandatele, reputația politicienilor și paradigmele politice.”
(Salomonsen, H. & Hart, P., 2020, trad. Aut)

2. Capitolul metodologic

2.1Alegerea temei de cercetare

În decembrie 2019, în orașul Wuhan din China, medicii identificau pentru prima data cazuri
de îmbolnăvire cu COVID-19, o boală generată de un nou tip de Coronavirus ( SARS-COV-2 ),
virus ce urma să fie declanșatorul primei pandemii și implicit crize sanitare majore din ultimii 100
de ani.

Două luni mai târziu, în februarie 2020, România anunța primul caz oficial de infectare cu
COVID-19 pe teritoriul țării, iar în martie 2020 se declanșează Starea de Urgență ca urmare a
pandemiei globale declarate de către Organizația Mondială a Sănătății.
În conjunctura dată, cetățenii români aveau să urmărească cu interes pe diferite platforme
– atât online, cât și offline - comunicarea politică a partidelor aflate la conducerea țării pentru
informarea și înțelegerea concretă a situației existente.

Lucrarea prezentă tratează modul de comunicare politică a partidelor aflate în conducerea

principalelor instituții de stat, pe platforma social-media Facebook, pe perioada stării de urgență
(16 martie – 14 mai) generate de criza sanitară COVID-19. Scopul acesteia este de a identifica
tema discursivă principală prezentă în postările social-media realizate de către aceștia. Astfel se

14
poate identifica dacă tema sanitară a fost principala prioritate a politicienilor, dar și modul în care
s-a transmis mesajul.

2.2 Scopul și obiectivele cercetării

Scopul cercetării este de a observa modul în care partidele, membre a unui spectru de
ideologii politice diferite, au ales să comunice în mediul online pe perioada stării de urgență și
dacă focusul a fost unul cu caracter sanitar.

Pentru determinarea sa ca întreg, se desprind din acest scop câteva întrebări legate de
discursul politic prezentat: care sunt cele mai des întâlnite teme?; Care sunt cele mai frecvente
cuvinte cheie utilizate?; Care sunt dimensiunile abordate?; Ce tipuri de postări predomină?; Ce
atitudine se folosește preponderent?; Care este reach-ul și engagement-ul fiecărui partid?;.

Totodată există o serie de obiective propuse:

 Să se identifice frecvența dimensiunii sanitare existente în eșantionul ales
 Să se identifice recurența cuvintelor cheie relevante pentru determinarea mesajului politic
 Să se analizeze temele principale din discursului abordat
 Să se identifice partidului care a reușit să-și transmită mesajul la o masă cât mai mare de
cetățeni.

2.3 Ipoteză

Ipoteza lucrării pleacă de la premisa că fiecare partid ce aparține unei ideologii politice
diferite se concentrează în jurul unor principii și valori distincte, date de către sferele opuse a
spectrului ideologic politic existent (stânga vs. centru-dreapta). Cu toate acestea, teza lucrării se
conturează în jurul ideii conform căreia, deși diferite ca limbaj și mod de abordare a evenimentelor
de orice natură, într-o situație de criză acestea au comunicat un discurs similar, concentrat pe
aceeași temă, și anume cea sanitară. Ipoteza reprezintă un proiect de rezolvare a problemei de
cercetare, o întrebare la care se caută un răspuns, „o propoziție testabilă” (Marinescu, 2009:6)

15
 După Chelcea, aceasta este o formă specifică a gândirii științifice care oferă posibilitatea
trecerii de la cunoașterea faptelor la cunoașterea motivelor de producere a acestor fapte. Ipotezele
nu se confundă cu presupuneri sau cu bănuieli, ci se bazează pe un număr mare de observații
sistematice. Ipoteza este un fapt plauzibil ce urmează să fie confirmat de faptele de observație.
(Chelcea, 2001:81 – 82). Luând în considerare această definiție oferită de către autor ipoteza ce
stă la baza acestei lucrări este:
 Comunicarea politică realizată de către partidele aflate la putere (PNL/PSD) în mediul
social-media, în perioada stării de urgență (16 martie – 14 mai), a mutat în plan secund
topicii politici și în prim-plan pe cei ce țin de domeniul sanitar.

2.4 Analiza de conținut – definiții și caracteristici

După o studiere atentă a metodelor de cercetare disponibile – calitative și cantitative – am

ales ca fiind potrivită lucrării prezente abordarea unei metode mixte (calitativ-cantitativă), și
anume analiza de conținut - ce consider că oferă posibilitatea de a analiza fiecare criteriu înscris
în grila de analiză, oferind prin interpretarea acestora o imagine de ansamblu asupra modului în
care s-a construit comunicarea și a topicilor dominanți. Aceasta are la baza sa date exacte ce pot
ajuta la formarea unei concluzii concise și obiective, referitoare la modul în care se construiește
discursul politic de criză în România.

Analiza de conținut este definită ca o metodă de cercetare socială a documentelor ce

utilizează prin metoda sa cantitativă înregistrarea și identificarea frecvenței apariției anumitor
elemente în text. Numărul de utilizări ale unui item și numărul contextelor în care apare sunt
folosite ca măsuri ale semnificației unor idei sau semnificații particulare în document. (Jupp,
2010:31)

Această metodă este de asemenea explicată și de către Septimiu Chelcea (2004): „analiza
conținutului reprezintă o modalitate cantitativ-calitativă de studiere a comunicării, dar nu numai a
conținutului manifest al acesteia, ci și a celui latent. Tocmai conținutul latent, ceea ce nu este

16
imediat sesizabil, ceea ce e „ascuns” sau neintenționat constituie obiectul de interes al tehnicii
analizei conținutului. Posibilitatea de dezvăluire prin utilizarea analizei conținutului, a
propagandei camuflate a considerat un general interes pentru metoda aceasta.” (Chelcea,
2004:514).

Această abordare, conferă analizei de conținut a corpusului de postări social-media ales,

posibilitatea de observare a elementelor ce denotă existența a diverse substraturi ori axe non-
principale ale discursului politic.

2.5 Corpusul grilei de analiză

Selectarea materialului pentru analiză este un element cheie al reușitei acesteia, urmat apoi
de eșantionarea sa.

Conform lui Marinescu (2009: 69) nu este posibil să se analizeze toate tipurile de comunicare
în care apare un subiect sau o problemă de cercetare, așa că trebuie ales tipul de comunicare
analizat. Sunt incluse 3 etape:
 Alegerea tipului de media
 Alegerea unității de numărare
 Eșantionarea conținutului relevant

Conform lui Babbie (2010) există totodată două tipuri de eșantionare: probalistică și
nonprobalistică. Cea nonprobalistică se sparge în: eșantionarea bazată pe un scop predefinit,
eșantionarea în bulgăre de zăpadă, selecția subiecților cei mai disponibili și eșantionarea pe cote.

Pentru analiza acestei lucrări am ales eșantionarea bazată pe un scop predefinit, aceasta
oferindu-mi posibilitatea de selectare a unităților de analiză în baza contextului definitoriu pentru
situația aleasă – starea de urgență.

Criteriile eșantionării materialelor alese sunt:

17
  Textul postărilor de pe contul de social-media oficial al partidelor politice (135 PSD, 137
PNL)
 Perioada instituirii stării de urgență

Acestea două însumând principalele axe de selecție pentru materialele supuse analizei în
contextul definit, relevanța lor reieșind din nevoia de a decodifica comunicarea emisă în timpul
Stării de Urgență declanșate între 16 martie – 14 mai 2020 și din alegerea Facebook ca platformă
social-media cheie pe care s-a lansat discursul politic al ambelor părți implicate.

Postările analizate se regăsesc în grila de analiză fiind înregistrate separat în funcție de partidul
ce a făcut postarea. În cazul PNL au fost înregistrate 137 de postări, prima postare fiind efectuată
chiar în prima zi de declanșare a stării de urgență și anume 16 martie 2020, iar data ultimei postări
coincide cu data ultimei zile a stării de urgență și anume 14 mai 2020. Numărul postărilor pe
această perioadă este în medie de 2-3 pe zi.

În ceea ce ține de comunicare PSD, aceasta se desfășoară în același interval de timp, 16 martie-
14 mai 2020. Se înregistrează un număr de 135 de postări, iar media acestora pe zi fiind similară
cu cea a PNL și anume cu 2-3 postări pe zi.

Criteriile grilei de analize construite pentru cercetare însumează următoarele elemente:

 Data

Ajută la încadrarea temporară exactă a postărilor emise de către fiecare partid în parte pe
perioada stării de urgență.

 Număr criteriu

Indică numărul postării aferente datei, pentru a putea urmării care a fost fluxul zilnic de postări
și dacă se poate identifica un tipar al frecvenței postărilor.

 Corpusul postării

18
 Însumează textul integral al postărilor.

 Tema

„De cele mai multe ori, tema – o aserțiune despre un anumit subiect – reprezintă unitatea de
înregistrare cea mai convenabilă. Stabilind tema ca unitate de înregistrare, prin analiza conținutului
parcurgem drumul invers al activității de redactare.” (Chelcea 2004:523)

Având diferite linii de discurs posibile prezente în corpusul unei singure postări, tema vine ca
o umbrelă generică de categorisire a mesajului emis, ca un ajutor, spre o simplificare a încadrării
ei ulterioare într-o predispoziție a direcției de comunicare transmisă – subliniază idea de bază .

Arabela Briciu (2017) susține că: „...deși discursul poate fi despre orice topici, aceasta este cu
precădere politică, adică are înțelesuri referitoare la sisteme politice, instituții, actori, evenimente
politice, însă discursul politic poate avea topici destul de combinate cu multe subiecte ce ating și
alte domenii.

O dezbatere privind educația nu ține doar de politicile guvernamentale și de organizarea

structurilor de învățământ, ci trebuie să țină cont și de fenomenul social ca atare, cât și de
implicarea acestuia în pregătirea forței de muncă, în profesionalizare, evoluție economică,
competitivitate economică etc. De asemenea, pe lângă aspecte economice și sociale, dezbaterea se
poate orienta și spre aspectele psihologice și cele ce țin de neuroștiință.” (Briciu, 2017:44)

 Cuvintele cheie

Selecția se axează pe extragerea termenilor cheie din conținutul textului postat pentru o analiză
ulterioară a frecvenței celor mai folosite cuvinte de către ambele părți implicate, și modul în care
acestea se bazează pe comunicare sanitară și pe ideologia de bază a partidului politic.

 Dimensiuni

19
 Criteriul de față este gândit ca un ajutor al identificării tuturor axelor importante de discuție
prezente în textul postărilor implicate în analiză. Deoarece tema generală a unei postări poate fi,
de exemplu, una de natură politică acest lucru nu exclude faptul că poate conține și elemente de
natură sanitare ori economică, situație în care se determină prezența tuturor celor trei dimensiuni
în mesajul emis.
Cele patru dimensiuni alese sunt:

Dimensiunea sanitară va încadra toate informațiile ce au legătură cu spitale, contracararea și

tratarea epidemiei de COVID-19, echipamente medicale și demersuri de siguranță și protecție
sanitară a populației.

Dimensiune politică va încadra toate informațiile ce menționează elemente de natură politică, de

la instituții de stat la membri ai partidelor, atât pe cele critice cât și pe cele de laudă.

Dimensiunea socială va încadra informații legate de pensii, salarii, educație, proiecte sociale,
agricultură, educație, mediu.

Dimensiunea economică va încadra toate elementele ce vorbesc despre rectificări bugetare,

măsuri economice, relansare economică, mediul de afaceri, sprijin financiar și bugetul de stat.

Caracterul legislativ va include toate mențiunile ce au legătură cu cadrul legal, legiferarea sau
viitoare propuneri de legiferare.

 Ofensiva politică

Ofensiva politică se regăsește ca element distinct de dimensiunea politică pe grila de analiză,

deoarece ajută la simplificarea identificării concrete a câtor mesaje emise de către părțile implicate
au fost gândite ca având o linie principală de critică asupra opoziției politice.

 Tipuri de postări

Care a fost formatul preferat de emitenți: foto, video, text, share, surse externe.

20
  Atitudinea

Indică intenția și tone of voice-ul din spatele mesajului: pozitivă, negativă neutră –
determinând astfel modalitatea de comunicare preferată de către cei în cauza: subiectivă sau
obiectivă.

 Hashtag

Dacă au fost folosite și care au fost principalele aferente perioadei analizate.

 Tip de comunicare

Au fost postările preponderent informative, ori interogative?

 Reacții & Likes , Comentarii, Share, Views

Indică care este numărul de oameni implicați în lansarea de feedback pentru postările publicate,
acestea determinând după interpretare care partid a reușit să livreze mesajul către o masă cât mai
mare de cetățeni.

3. Cercetarea

3.1 Interpretare date

Datele vor fi interpretate cu ajutorul grilei de analiză construite și explicate anterior, într-o
manieră calitativă și cantitativă. Aceasta va determina înțelegerea complexă a materialului politic
selectat – postările din social-media de pe perioada pandemiei COVID-19 ambelor părți implicate:
PSD și PNL . Fiecare criteriu va fi analizat în mod individual și comparativ între cele două entități

21
politice ce reprezintă subiectul cercetării. Fiecare dintre aceste criterii contribuind la formularea
unor concluzii pertinente pentru identificarea validității ipotezei ce stă la baza acestei lucrări.

 Criteriul 1 – număr criteriu (fig.1 – frecvență postări pe zi)

Analizând numărul de postări social-media enunțate în fiecare zi de comunicare efectuată de

către ambele partide politice – 60 de zile oficiale de Stare de Urgență – putem observa cum a fost
construită frecvența comunicării politice de criză.

PNL a comunicat din totalul celor 60 de zile, doar 50, cu un număr concret de 137 de postări
lansate în mediul online și cu o frecvență totală în medie procentuală de 2,74 postări / zi .

PSD a comunicat dint totalul celor 60 de zile de Stare de Urgență, 51 de zile, cu un număr
concret de 135 de postări lansate în mediul online și cu o frecvență totală în medie procentuală de
2,65 postări pe zi.

PNL de identifică ca lider a frecvenței de postare, însă doar cu o infimă diferență procentuală
de doar 0,09, dar situându-se totuși cu o zi în minus în totalul zilelor de comunicare utilizate a cele
două partide emitente.

 Criteriul 2 – tema (fig. 2 & 3 – tabel teme și frecvențe teme cu procentaj)

Din totalul temelor cumulate identificate în corpusul textului din postărilor lansate aferente
perioadei de Stare de Urgență (23) putem observa cum în comunicarea PSD se identifică un număr
total de 22 dintre acestea, iar în comunicarea PNL doar 13 teme utilizate recurent.

Din totalul de teme existente în analiză (declarații publice cu conținut politic, declarații publice
despre implicații pandemice, declarații publice cu conținut economic, măsuri privind locurile de
muncă, amânare rate și facturi, agricultură, educație, achiziții sanitare, mediu, redresare
economică, diaspora, lipsă măsuri generale privind criza COVID19, testare COVID19, paște,
proiecte sociale, deficit bugetar, transport, investiții străine, plafonare prețuri, solidaritate, sport,

22
turism) în comunicare PSD nu lipsesc decât mesajele enunțate fără text, pe când în comunicarea
PNL putem observa absența temelor precum: diaspora, lipsă măsuri generale, testare COVID19,
proiecte sociale, deficit bugetar, investiții străine, plafonare prețuri, solidaritate, sport.

În topul temelor abordate putem observa de ambele părți egalitate în locul fruntaș al
preocupărilor, 63 de postări ( 45,99% din totalul postărilor PNL și 46,67% din procentul
postărilor PSD) implică declarații cu focus politic, urmate apoi de direcții ușor diferite din partea
celor două partide politice aflate la cârma țării.

PSD enunță ca focus imediat următor amânarea ratelor și facturilor (10 postări, 7,41% din
totalul comunicării sale), urmate abia apoi de declarații publice despre implicații pandemice (8
postări, 5,93% din comunicare) și agricultură ( 7 postări, 5,19% din comunicare).
Totodată PNL enunță ca linii următoare de interes: măsuri privind locurile de muncă (14 postări,
10,22% din totalul comunicării) la egalitate cu declarațiile publice despre implicări pandemice
(14 postări, 10,22% din totalul comunicării), iar apoi declarații publice cu conținut economic
(13 postări, 9,49% din comunicare).

Astfel topul celor 3 teme ca spectru larg de prioritate politică stă cam așa:
PSD îmbrățișează ierarhia temelor politice, economice, iar apoi sanitare. PNL urmează linia
politic, social / sanitar, economic. Ambele lăsând problema sanitară în plan secund ( 5,19% din
total), respectiv trei (10,22% din total)– prioritatea principală rămânând discursul politic.

 Criteriul 3 – cuvintele cheie ( fig. 4 & 5 – cuvinte cheie PSD, cuvinte cheie PNL)

Cuvintele cheie ne pot ajuta la deducerea focusului politic aplicat de ambele părți, acestea
conducând la deducerea mai subtila a mesajului principal enunțat prin frecvența folosirii cuvintelor
cu un anumit caracter (dimensiune).

Top-ul 10 al cuvintelor cheie din chart-ul PNL se situează în felul următor: ministru (58),
presă(55), declarație (34), româniei(33), ludovic(27), direct(26), orban(25), klaus(22),
Iohannis(21), președintele(18). Se poate observa clar dimensiunea politică predominantă a

23
cuvintelor regăsite cel mai des în discursul politic enunțat de către PNL – aceștia aleg în principal
o linie de dialog ce enunță discursul bazat pe membrii interni, partid în sine.

În top 10 al cuvintelor cheie din chart-ul PSD, putem observa următoarea rânduire: psd (54),
pnl (43), nu (39), orban(33), guvernul(31), urgență(29), măsuri(27), româniei(25), muncă(25),
românia (24), presă(20). Se poate observa prezența dimensiunii politice regăsite cel mai des în
mesajul lansat de către PSD pe social media, cu mențiune că spre deosebire de PNL, comunicarea
capătă o linie de dialog îndreptată spre opoziția lor politică, enunțând majoritar componente ce țin
de PNL.

Pentru o încadrare mai corectă am atribuit fiecărui cuvânt regăsit ca frecvent o dimensiune
aferentă, pentru o mai bună și simplă încadrare a acestora în cele 4 mari linii de comunicare politice
din perioada comunicării Stării de Urgență Covid-19: politic, social, economic, sanitar.

Astfel putem observa ca în cadrul analizei termenilor PSD, din totalul a 145 de termeni
recurenți identificați, 77 au caracter politic (53.10% din total), 25 au caracter sanitar (
17.24% din total), 24 au caracter social (16.55% din total) și 19 au caracter economic
(13,10% din total). PNL deține dintr-un cumul de 149 de cuvinte recurente, 100 (67.11% din
total) cu caracter politic, 21 (14.09% din total) cu caracter social, 17 (11.41% din total) cu
caracter sanitar și 11(7.38% din total) cu caracter economic.

Termenii cheie denotând deliberat că principala axă a cuvintelor recurente folosite a fost una
politică.

 Criteriul 4 – dimensiunile enunțate (fig. 6 – situație dimensiuni postări social media)

Unul dintre elementele cheie ale lucrării în cauză este acela al dimensiunilor prezente în
mesajele lansate ce către partidele politice implicate. Acestea au rolul de a ajuta la determinarea
focusului sanitar ce în ipoteză se regăsește ca punct central al comunicării politice din scena
politică românească în timpul Stării de Urgență generată de criza sanitară COVID-19.

24
 Analizând datele extrase din grilă, putem observa cum ambele partide au avut ca principală
axă dimensiunea politică de sine stătătoare – PNL enunțând 57 de postări (din 137 adică 41,61%
din total) cu element pur de dimensiune politică, iar PSD 44 de postări ( din 135 adică 32,59%
din total) - deși PNL prezintă o diferență de 13 postări (9,02 % din total) ca plus față de PSD,
concentrarea politică a mesajului amândurora rămâne ca primă direcție dimensiune politică.

Deși procente importante din totalul aferent postărilor enunțate este înglobat de mesaje în care
se regăsesc elemente ale mai multor dimensiuni, locurile fruntașe ale graficului indică de ambele
părți ca linie de comunicare preponderentă, mesajul cu câte o singură dimensiune prezentă în
discurs: PNL afișează pe primele 3 locuri postări de: dimensiune politică, dimensiune economică
20 de postări ce implică 14,60% din total egală cu dimensiunea socială – 20 de postări,
14,60%, urmate abia pe locul 3 al graficului de dimensiunea sanitară însumată de 11 postări,
8,03% din comunicare totală.

PSD afișează pe primul loc tot dimensiune politică, urmată de dimensiunea socială cu 11
postări ( 8,15% total din comunicare) și mai apoi dimensiunea sanitară 4 postări (2,96% din
total).

Putem observa astfel cum în plan principal avem delimitată clar dimensiune politică de ambele
părți cu 41,61% respectiv 32,59% din totalul comunicării, dimensiunea sanitară aflându-se abia
în al treilea loc al priorității de comunicare cu doar 8,15% respectiv 2,96% discurs pur axat
doar pe probleme sanitare.

S-a comunicat totuși procentual cumulat mai mult pe mesajele ce includ atât dimensiune
politică cât și sanitară în componența lor – 8 postări (5,84%) PNL, 17 postări PSD (12,59%),
arătând astfel nevoie de exprimare a tușelor politice a PSD în componența emiterilor mesajelor
sanitare.
După axa principală de discurs – dimensiunea politică - putem observa în plan secund de
partea ambelor partide o comunicare ce definește ideologia de bază a fiecăruia în parte – PSD are
pe locul doi dimensiune socială, piatră de temelie pentru social-democrație, iar PNL are
dimensiune economică, centru de interes major pentru liberalism.

25
 Ca factori distincți PSD a ales să comunice în 3 dintre postările sale elemente ce înglobează
toate dimensiunile existente în grilă, adică 2,22% din totalul comunicării sale , respectiv 22 de
postări (16,03% total comunicare) ce includ ¾ dimensiuni - enunțând astfel mesaje ori pe toate
liniile de interes ori pe ¾ dintre acestea, pe când PNL s-a abținut de la această strategie și nu a
enunțat niciun mesaj ce include elemente a mai mult de două dimensiuni.

 Criteriul 5 – caracter de ofensivă politică ( fig.7 – tip de caracter în comunicarea social

media)

Un alt punct important este acela al procentajului ofensivei politice prezente în discursul
enunțat de partidele implicate în cercetare, gradul acesta determinând cât la sută din substratul
mesajului enunțat este de fapt gândit ca element de orgoliu politic, ori implicație politică, față de
lipsa lui ce ar indica un mesaj mult mai clar și axat pe alte probleme ale crizei sanitare – eventual
un focus social ori sanitar.

PSD a enunțat dintr-un total de 135 de postări, un număr de 80 cu caracter de ofensivă

politică (adică 59.26% din comunicare lor totală), în timp ce PNL are dintr-un total de 137 de
postări doar 1 postare cu caracter de ofensivă politică ( adică 0,73% din totalul comunicării).

Astfel cu un procentaj de 59,26%, adică mai mult de jumătate din comunicarea sa totală,
versus 0,73% este clar că în comunicare sa politică de criză, PSD a folosit ofensiva politică ori
atacul politic ca element cheie de enunțare a mesajelor afișate pe social-media.

 Criteriul 6 – tipuri de postări ( fig. 8 & 9 – tipuri de postări PSD, tipuri de postări
PNL)

Din totalitatea posibilă de 7 tipuri de postări expusă în grila de analiză ( fotografie + text, live
+ text, link + text, vide + text, share, text, live) situația expusă de graficul de cercetare este
prezentată în următoarele paragrafe.

26
 Din totalul de 135 de postări emise de către PSD: 48 de postări (35.56% din total) sunt
fotografie + text, 38 de postări (28.15% din total) sunt video + text, 20 de postări (14.81% din
total) sunt share-uri, 20 de postări (14.81% din total) sunt live + text, 6 postări (4.44% din total)
sunt link + text, iar 3 postări (2.22% din total) însumează doar text.

Din totalul de 137 de postări emise de către PNL: 125 postări (91.24% din total) sunt de tipul
live + text, 11 postări (8.03% din total) sunt de tipul live, iar 1 singură postare (0.73% din total)
este de tipul live + text + link.

Astfel PSD are ca tip principal de postare fotografia + textul, urmată de video + text – alegând
să comunice cu un mix preponderent de imagini + text, pe când PNL alege să folosească ca tip
principal live + text – emițând astfel postări ce includ informație în timp real, netrunchiată, lipsită
de elemente de manipulare post-producție.

 Criteriul 7 – Atitudine (fig. 10 – atitudinea)

Din tipurile de atitudini (pozitivă, negativă, neutră) ale postărilor enunțate de cele două partide
analizate în cercetare, cele ce ies ca fiind dominante determină tonul de comunicare principal al
mesajelor enunțate pe perioada stării de urgență – astfel determinându-se principala axă de ton
utilizată și gradul de subiectivitate ( pozitivă, negativă) ori obiectivitate (neutră) în enunțarea
acestora.

Astfel PSD prezintă dintr-un total de 135 de postări emise pe social-media în perioada Stării
de Urgență, 75 cu caracter negativ ( adică 55.56% din totalul comunicării), 33 cu caracter
neutru (24.44% din totalul comunicării) și 27 cu caracter pozitiv (20% din totalul
comunicării).

PNL prezintă dintr-un total de 137 de postări emise pe social media în perioada Stării de
Urgență, 1 postare cu caracter negativ ( 0,73% din totalul comunicării), 123 de postări cu
caracter neutru (89.78% din totalul comunicării), 1 postare cu caracter pozitiv ( 0,73% din
total) și 12 postări cu text lipsa din care nu se poate extrage atitudinea prezentată ( 8,76% din
total).

27
 Extrăgând astfel din datele emise de către grafic, putem deduce faptul că în comunicarea PSD
102 postări (75.56% din totalul comunicării) au caracter subiectiv dat de către prezența atitudinii
negative și pozitive și 33 de postări (24.44% din total) au caracter obiectiv dat de către prezența
atitudinii neutre, pe când în analiza frecvențelor PNL – 2 postări (1,46% din total) au caracter
subiectiv bazat pe aceleași atitudini pozitive și negative prezente, iar 123 de postări (89.78% din
total) au caracter obiectiv bazate pe atitudinea neutră.

PNL atinge astfel un nivel mult mai mare de obiectivitate - discursul său fiind dominant neutru
- și claritate neinfluențată de implicarea subiectivității emoționale, decât PSD al cărui discurs este
dominat de o retorică negativă, subiectivă.

 Criteriul 8 – Hashtags

Din 137 de postări PNL, 124 de postări adică 90.51% din totalul comunicării nu conțin
hashtag, iar 13 postări adică 9.49% conțin cel puțin un hashtag. Principalele hashtag-uri
identificate la PNL sunt: #ludovicorban (de 5 ori), #palatulvictoriei (de 5 ori), #sedintadeguvern
(de 5 ori), #pnl (de 4 ori) și #ioneldanca (de 3 ori)

Din 135 postări enunțate de PSD, 31 de postări (22,96% din comunicare) nu conțin hashtag-
uri iar 104 postări (77.04%) conțin cel puțin un hashtag. Principalele hashtag-uri identificate în
comunicarea PSD sunt: #psd (de 72 de ori), #pnl (de 7 ori), #orbanNUtestează (de 4 ori),
#guvernanținumaimimati (de 3 ori), #tsd (de 2 ori), #nu (de 2 ori), #covid19 (de 2 ori) și #ratelor
(de 2 ori).

 Criteriul 9 – Tip de comunicare ( fig. 11 – tipuri de comunicare)

Din dubla posibilitate enunțată ca variantă: informativ și interogativ, ambele partide politice
sunt dominate de postări de tip informative, în discursul PSD identificându-se un singur mesaj de
natură interogativă – astfel din totalul de 137 de postări emise de către PNL avem 125 de postări
( 91.24% din total) informative și 12 postări (8,76% din total) fără text din care nu se poate
extrage caracterul tipului de postare, iar din 135 de postări emise de către PSD avem 134 de

28
postări (99.26% din total) cu caracter informativ și doar 1 postare ( 0,74% din total)
interogativă. Focusul bilateral a fost informativ.

 Criteriul 10 – Share, views, likes & reactions, comentarii ( fig. 12)

Pentru a determina la care dintre cele două partide incluse în cercetare a fost mai implicată
comunitatea ca reacții, like & shares și la care dintre cele două a fost mai vizibil mesajul, fapt
determinat de share & views o să analizăm comparativ cifrele însumate (ale criteriilor enunțate în
acest punct de analiză) a tuturor postărilor emise pe perioada Stării de Urgență.
Din totalul celor 137 de postări emise de PNL aceștia au reușit să cumuleze 8.567 de share-uri,
28.759.456 views, 77.732 de comentarii și 149.830 de reacții & like-uri.

Din totalul celor 135 de postări emise de PSD aceștia au reușit să cumuleze 115.409 mii
de share-uri, 1.039.700 de views, 66.188 de comentarii și 222.449 de reacții & like-uri.

Printr-o comparație simplă putem observa că la numărul de share-uri PSD conduce detașat
cu o diferență semnificativă de 106.842 de share-uri, adică cu o diferență procentuală de 92.58%
mai multe decât PNL.

PNL conduce însă pe palierul view-urilor cu o diferență majoră de 27.719.756 mil, adică
cu o diferență procentuală de 96.38% mai multe view-uri decât PSD.

La capitolul comentarii PNL conduce cu 11.544 mai multe decât PSD, adică cu o diferență
procentuală de 14.85%.

Podiumul reacțiilor & like-urilor este dominat de către PSD cu o diferență de 72.619
reacții&like-uri generate, 32.65% mai multe decât PNL.

Astfel putem trage concluzia că deși comunitatea PNL ce înglobează 334,968 urmăritori
pe Facebook a generat un număr mai mare de view-uri, adică a propagat mesajul la mai mulți
oameni – urmăritori sau nu ai paginii lor, PSD ce înglobează 108,039 urmăritori are prin numărul

29
de share și reații&likes un procent mai mare din comunitate implicat în feedback-ul oferit
emitentului.

4. Concluzii

La începutul acestei lucrări am plecat de la premisa caracterului diferit al comunicării

politice determinate de apartenența partidelor analizate la sfere parțial opuse ale spectrului
ideologic politic existent.

Ipoteza de la care am plecat este aceea conform căreia Comunicarea politică realizată de
către partidele aflate la putere (PNL/PSD) în mediul social-media, în perioada stării de urgență (16
martie – 14 mai), a mutat în plan secund topicii politici și în prim-plan pe cei ce țin de domeniul
sanitar.

Aceasta a fost premisa inițială, însă prin intermediul cercetării construite pe baza analizei
de conținut a grilei selectate pe un corpus ce însumează 272 de postări pe Facebook – 137 postări
ale Partidului Național Liberal (PNL), 135 ale Partidului Social Democrat (PSD), ipoteza a fost
infirmată.

Analizând totalul temelor prezente în cele 272 de postări de social-media analizate de

ambele părți ale baricadei, am putut observa cum cu un procentaj de 45,99%, respectiv 46,67%,
temele care se identifică cel mai recurent au caracter politic.

Am observat în același criteriu enunțat cum punctul de interes al lucrării – domeniul sanitar,
se identifică în plan secund pentru ambele partide cercetate, astfel ipoteza infirmându-se.

Am analizat cuvintele cheie ce pot determina din nou, linia de dialog principală a
discursului ( prin prisma evidentă a termenilor cheie) și am observat cum din totalul de 145 de

30
termeni recurenți identificați în grila PSD, 77 au caracter politic și numai 25 au caracter sanitar,
iar din totalul de 149 de cuvinte extrase din grila PNL, 100 au caracter politic și numai 17 au
caracter sanitar. Astfel se denotă preponderența dominantă a caracterului politic de ambele părți,
cel sanitar rămânând în plan secundar– astfel ipoteza se infirmă.

Dimensiunile selectate pentru grila de analiza au ca prim scop identificarea prezenței

elementelor de tip sanitar, economic, politic, social în discursul enunțat de partide pe conturile de
Facebook, determinând astfel liniile clare de discurs politic existent – practic acesta a fost cel mai
puternic criteriu în infirmarea ori confirmarea ipotezei alese.

Putem observa cum ambele partide au avut ca principală axă însăși dimensiunea politică
de sine stătătoare – PNL enunțând 57 de postări ( din 137) cu elemente pur de dimensiune politică,
iar PSD 44 de postări (din 135), dimensiunea sanitară aflându-se în ambele cazuri pe locul trei în
topul intereselor față de dimensiune, însumând 11 postări, respectiv 4 postări cu caracter sanitar.
Elemente sanitare s-au regăsi și în postări mixte (ce conțin 2,3 sau 4 dimensiuni prezente) însă
numărul lor nu este suficient cât să eclipseze linia pavată clar de către discursul axat politic – astfel
ipoteza se infirmă.

O descoperire interesantă și demnă de punctat în legătura cu dimensiunile este că putem

observa în plan secund de partea ambelor partide o comunicare ce definește ideologia de bază a
fiecăruia în parte – PSD are pe locul doi dimensiune socială, piatră de temelie pentru social-
democrație, iar PNL are dimensiune economică, centru de interes major pentru liberalism.

PSD a enunțat dintr-un total de 135 de postări, un număr de 80 cu caracter de ofensivă politică,
în timp ce PNL are dintr-un total de 137 de postări doar 1 postare cu caracter de ofensivă politică
ceea ce reprezintă axare PSD pe o strategie de comunicare concentrată pe acuză politică. Cu toate
că ipoteza nu a fost confirmată în niciun mod, am putut observa prezența constantă a discursului
sanitar, însă nu în prim-plan.

Prin intermediul cercetării mele, bazată pe analiza întregului corpus de postări social-media
existent în perioada 16 martie – 14 mai 2020 a ambelor partide, prin definirea unor criterii anume

31
ca fiind relevante pentru determinarea discursul sanitar ca centru al comunicării politice în
perioada Stării de Urgență declanșate de către criza COVID19, am ajuns la concluzia că miezul
comunicării rămâne puternic împământat în rădăcini politice, chiar și în perioade de crize
neașteptate, chiar și indiferent de partea a spectrului de care ține ideologia politică a partidelor
implicate la momentul respectiv în conducerea țării.

32
 5. Referințe biblografice

BABBIE, Earl, 2010, Practica cercetării sociale, traducere de Gherghina, S., Jiglău, G., Andriescu, M.,
Iași: Polirom;
BRICIU, Arabela, 2017, Comunicarea și discursul politic. Între teorie și practică, Cluj-Napoca, Presa
Universitară Clujeană
CHELCEA, Septimiu, 2004, Inițiere în cercetarea sociologică, București, Editura Comunicare.ro
JUPP, Victor, 2010, Dicționar al metodelor de cercetare sociologică, Iași, Editura Polirom
MARINESCU, Valentina, 2009, Cercetarea în comunicare – metode și tehnici, București, Editura C.H.
BECKS
MCNAIR, Brian. An introduction to Political Communication, Editura Routladge, Ebook Edition, 2002
MOMOC, Antonio. Comunicarea 2.0, Editura ADENIUM, București, 2014

Articole științifice

(Matheeman, S. & Huppatz, K., 2020, trad. Aut)

MATTHEEMAN, Steve, HUPPATZ, Kate, 2020, A sociology of Covid-19, Journal of Sociology 1 –9
SALOMONSEN, Heidi, HART, Paul, Communicating and managing crisis in the world of politics,
Handbooks of Communication Science 1-16

Articole online

Electicuniverse, electicuniverse, 21 iunie 2019, Political Spectrum Explained / Left vs Right disponibil la:
http://eclecticuniverse.org/political-spectrum-explained-left-vs-right

HootNews, I.H, 14 martie 2020, Starea de urgență se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile,
dar durata poate fi prelungită de președinte / Ce implică disponibil la: https://www.hotnews.ro/stiri-
coronavirus-23724621-romania-covid-19-stare-urgenta-decretare.htm

Ministerul Sănătății, 2020, Ce trebuie să știi despre nou l(Covid-19) disponibil la:
http://www.ms.ro/coronavirus-covid-19/

World Health Organization, 2020, Events as they happen disponibil la:

https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/events-as-they-happen

33
 6.Anexe & figuri

Anexa 1. Grilă de analiză PNL

34
Anexa 2 – Grilă de analiză PSD

Figura 1. Frecvență număr criteriu

35
Figura 2. Tabel teme

Figura 3. Frecvență teme cu procentaj

36
Figura 4. Cuvinte cheie PSD

Figura 5. Cuvinte cheie PNL

37
Figura 6. Situație dimensiuni postări social-media

38
Figura 7. Tip de caracter în comunicarea social-media

Fiura 8. Tipuri de postări PSD

39
Figura 9. Tipuri de postări PNL

40
Figura 10. Atitudine

Figura 11. Tipuri de comunicare

41
Figura 12. Share, Views, Comentarii, Reacții & Likes

42