Sunteți pe pagina 1din 32

F.E.G.

EDUCATION - FILIALA VASLUI SCOALA POSTLICEALA SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

Indrumator, Dr.Cuzepan Gabriela As.Cretu Nela

Candidat, Stan Suzana Mariana

2012 F.E.G. EDUCATION FILIALA VASLUI SCOALA POSTLICEALA

TITLUL PROIECTULUI Ingrijirea pacientului cu tuberculoza

1.CUPRINSUL:
2

Capitolul I 1. 2.
3.

Argument Obiective Generalitati Capitolul II

4.

Notiuni generale de anatomie si fiziologie al aparatului respirator Capitolul III

5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

Cauze Simptome Riscuri Consultul de specialitate Expectativa vigilenta Investigatii Diagnostic Tratament Profilaxie Capitolul IV

14.

Rolul asistentei medicale Capitolul V

15.

Prezentari de caz

1.Argument: TBC pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de bacilul Koch, care afecteaza organismul in intregime, interesand cu precadere plamanul.

2.Obiectivele prezentului proiect sunt: Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la baza urmatoarele competente profesionale: 1. Analizarea semnelor si simptomelor specifice afectiunilor ap. respirator. 2. Identificarea probelemelor de dependenta si stabilirea diagnosticelor de ingrijire. 3. Asigurarea igienei bolnavului, urmarirea si notarea in foaia de observatie a functiilor vitale si vegetative. 4. Asigurarea mediul adecvat odihnei si supravegherea bolnavul. 5. Cunoasterea metodelor de administrare a medicamentelor. 6. Acordarea de ingrijiri pentru prevenirea complicatiilor. 7. Cunoasterea pregatirii bolnavilor si a materialelor necesare pentru recoltari de produse biologice, patologice. 8. Explorari functionale, examen radiologic, etc. 9. Acordarea ingrijirilor in situatii de urgenta. 10. Realizarea educatiei in scopul prevenirii complicatiilor si mentinerea unui grad ridicat de sanatate. Aplicarea procesului de ingrijire la pacienti cu TBC pulmonara s-a finalizat prin analiza unui caz cu TBC pulmonara caz pentru care s-a elaborat un interviu. Pe baza interviului realizat s-au evidentiat problemele de dependenta specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale conform principiului Virginiei Henderson. In final a fost elaborat planul de ingrijire la un pacient cu TBC pulmonara respectand obiectivele generale ale proiectului. Pe plan au fost evidentiate problemele de dependenta,
4

obiectivele de ingrijire, interventiile autonome si delegate aplicate, precum si evaluarea interventiilor aplicate. 3.Generalitati: Tuberculoza (TBC) este o infectie bacteriana care este localizata cel mai des in plamani (TBC pulmonar) dar care se poate raspandi in alte parti ale organismului (TBC extrapulmonar). Din plamani, TBC-ul este raspandit cu usurinta altor persoane prin tuse sau stranut. Cu toate ca tratamentul este de lunga durata, acesta este cel mai adesea finalizat cu success. Durata medie a tratamentului este intre 6 si 9 luni. Tuberculoza se poate gasi fie in forma latenta (in asteptare) fie in stare activa . TBC latenta inseamna ca poate exista bacteria cauzatoare de TBC in organism, dar aceasta nu poate fi raspandita altor persoane, dar aceasta persoana poate avea tuberculoza activa. TBC activa inseamna ca infectia este prezenta in organism si daca plamanii sunt afectati, infectia poate fi raspandita si altor persoane. Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu TBC pulmonara si de care trebuie sa tina seama asistentul medical la intocmirea planului de ingrijire sunt: dispnee, hemoptizie, subfebrilitate, tuse, hipertermie. 4.Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului respirator: Totalitatea organelor care asigur mecanismul respiriaei , cu rolul de a asigura aportul de O2 i de a elimina CO2 alctuiesc aparatul respirator . Aparatul respirator este format din: I. Cile respiratorii aeriene superioare : - Fosele nazale - Faringe - Laringe - Trahee II. Cile respiratorii inferioare : - Plmnii - Arborele bronic bronhii bronhiole - sacii alveolari
5

Nasul si cavitatea nazala:


7

Nasul reprezint primul segment al cilor respiratorii cu rol dublu funcional : respirator i olfactiv. Este o formaiune mediofacial de forma unei piramide cu baza n jos , desprit de septul nazal n dou caviti , numite fosele nazale. Acestea comunic cu sinusurile i faringele prin dou orificii largi . Cavitile nazale sunt cptuite de o mucoas foarte bogat vascularizat i mprit funcional n dou regiuni : - treimea superioar : mucoasa olfactiv - partea inferioar : mucoasa respiratorie Faringele: Este un conduct muculomembranos , situat posterior n cavitatea bucal i naintea coloanei vertebrale , care reprezint segmentul de ncruciare a cii respiratorii cu cea digestiv . Este divizat n trei etaje : - nazofaringe - orofaringe - laringofaringe . Este alcatuit din: - tunica extern de nveli (adventicea faringelui) - tunica muscular (muchi) . La nivelul su activeaz plexul faringian , o reea de nervi ce coordoneaz ptrunderea aerului n plmnii i a hranei n esofag . Amigdalele formeaz inelul limfoepitelial al faringelui Laringele: Este alctuit dintr-un schelet cartilaginos, de form triunghiular, cu baza n sus , ce deservete funcia respiratorie i pe cea de fonaie . Este situat : - sub osul hioid ; - deasupra traheei ; - naintea esofagului ; - pe linia median a gtului , n dreptul vertebrelor C5, C6 .
8

Laringele este format din: I.Un schelet cartilaginos alctuit din : - patru cartilagii pereche - trei cartilagii nepereche . Dintre acestea cel mai important fiind epiglota ce nchide glota n timpul deglutitiei . II.Articulaii i ligamente ce unesc cartilagiile ntre ele ; III.Muchii ce acoper scheletul i intervin n respiraie i fonaie . Cavitatea laringelui prezint trei etape : - Supraglotic (vestibular) ; - Subglotic (infraglotic, continuat cu traheea) ; - Glotic . Laringele este acoperit de o mucoas bogat vascularizat.

Traheea: Este un tub fibrocartiloginos ce ncepe la nivelul vertebrei C6 i se termin n cavitatea toracic la nivelul vertebrelor T4, T5. Este situat : - n faa esofagului ; - napoia marilor vase sanguine . Este format din 15-20 semi-inele cartilaginoase a cror parte dorsal este nlocuit de un muchi neted transversal . Este captuit cu dou tunici : - tunica extern fibro-musculo-cartilaginoas - tunica intern mucoasa ciliat .
9

Traheea se bifurc n partea inferioar , la nivelul ultimului inel traheal, cu cele doua bronhii principale.

Arborele bronsic: Este format din cile respiratorii extra i intra-pulmonare , constituind un sistem de tuburi ce servesc la tranzitul aerului . La nivelul T4 , traheea se mparte n dou bronhii : dreapt i stang . Aceste bronhii ptrund n plmni prin hil , unde se vor ramifica intra-pulmonar , formnd arborele bronic : la dreapta n trei bronhii lobare (superioar , mijlocie i inferioar) , iar la stanga n dou bronhii lobare (superioar i inferioar) . Bronhiile principale se ramific progresiv n bronhii lobare , apoi n bronhii terminale , care se continu cu canale alveolare (ai cror perei prezint dilataii n form de saci) , saci alveolari n care se deschid alveolele pulmonare . I. Bronhia dreapt : Inainte de a ptrunde adnc n plmanul drept , bronhia principal dreapt se mparte n : 1. bronhia lobar superioar ce ptrunde n lobul superior i se distribuie segmentelor pulmonare alctuind trei bronhii segmentare; 2. trunchiul bronhic intermediar , ce se mparte n dou bronhii lobare: a. bronhia lobar mijlocie , ce se mparte n dou bronhii segmentare corespunzator segmentelor lobului mijlociu ;
10

b. bronhia lobar inferioar ce se mparte n cinci bronhii segmentare , corespunzator segmentelor pulmonare ale lobului inferior . II. Bronhia stng : Dup ce a intrat prin hil , nainte de a ptrunde mai adnc n plmn , bronhia principal se mparte n : 1. bronhia lobar superioar care ptrunznd n lobul superior se mparte n : a. trunchiul superior ce se termin prin trei bronhii segmentare ;

2. bronhia lobar inferioar , mprit n cinci bronhii segmentare. Fiecare bronhie segmentar d ramificaii din ce in ce mai reduse astfel : a. bronhii lobulare; b. bronhii terminale; c. bronhii acinoase. Plamanii:

11

Sunt organe pereche , situate n cavitatea toracic prin care se realizeaz schimbul de gaze : O2 i CO2 . La exterior sunt nvelii ntr-o membran seroas numit pleur , care este de dou tipuri : - pleura visceral - ce acoper plmnul ; - pleura parietal - ce acoper pereii cavitii toracice . Cavitatea pleural este virtual , n general devenind patologic n urma acumulrii ntre cele dou foie a unor produse ca : - sange - hemotorax - lichid - hidrotorax - aer - pneumotorax - puroi - piotorax - limf - kilotorax Plmnul este alctuit din : I. Lobii pulmonari sunt uniti morfologice mari , delimitate prin scizuri : - plmnul drept are dou scizuri - trei lobi - plmnul stng are o scizur - doi lobi . II. Segmentele sunt uniti morfologice delimitate imperfect prin septuri conjunctive. Acestea sunt alctuite din lobuli . III. Lobulul este o formaiune anatomic , constituit din : 1. ramificaii ale bronhiilor i vaselor de snge nconjurate de esut conjunctiv ; 2. acini pulmonari sunt constituii din : a. bronhiola respiratorie b. canale alveolare c. alveole pulmonare - reprezint suprafaa de schimb a plmnului . Peretele alveolar este adaptat schimburilor de gaze i este format din : - epiteliu alveolar unistratificat aezat pe o membran bazal - esut conjunctiv - bogat n fire elastice n care exist o reea de capilare provenite din ramurile terminale ale arterei pulmonare

12

Peretele alveolar este adaptat schimburilor de gaze i este format din : - epiteliu alveolar unistratificat aezat pe o membran bazal - esut conjunctiv - bogat n fire elastice n care exist o reea de capilare provenite din ramurile terminale ale arterei pulmonare . Vascularizaia plmnului este : I. Nutritiv : - face parte din marea circulaie - este asigurat de arterele i venele bronice . Venele dreneaz snge n vena cav superioar . II. Funcional : - asigur schimburile gazoase prin intermediul vaselor de snge (mica circulaie) Reeaua nervoas a plmnului este reprezentat de : - fibre motorii parasimpatice provenite de la nervul vag - fibre simpatice provenite de la simpaticul toracal i cervical Fiziologia respiratiei:
13

Respiraia reprezint funcia prin care organismul ia din mediul su de via O2 i elimin CO2 . Mecanismul repiratiei- este asigurat de scheletul cutiei toracice i muchii respiratori . Modificarea volumului cutiei toracice permite ptrunderea aerului n plmni fiind realizat prin contracia muchilor ridictori ai coastelor . Revenirea la poziia iniial se realizeaz sub aciunea muchilor ridictori ai coastelor . Diafragmul este cel mai important muchi respirator contribuind la micorarea volumului cutiei toracice n repaus , iar prin contracie la mrirea acesteia. Datorit elasticitii lor i presiunii negative existente ntre foiele pleurale , plmnii urmeaz expansiunea cutiei toracice . Tipuri de respiratie fiziologica: I.Respiraia de tip costal - este cea n care , la micrile respiraiei contribuie mai ales muchii costali . Acest tip este caracteristic femeilor . II.Respiraia de tip abdominal - este cea n care rolul cel mai important l are diafragmul . Aceast respiraie este caracteristic barbailor i copiilor mici Miscarile respiratorii- reprezint totalitatea micrilor respiratorii care permit ptrunderea aerului n plmni i eliberarea lui n afar , realiznd inspiraia i expiraia

I.Inspiraia - const n contracia muchilor inspiratori , avnd drept rezultat mrirea de volum a cutiei toracice . Plmnii urmeaz expansiunea cutiei toracice , presiunea intrapulmonar

14

scznd cu 2-3 mmHg fa de cea atmosferic , iar aerul atmosferic ptrunde n plmni

II. Expiraia - este un proces pasiv, ce const n revenirea cutiei toracice la volumul iniial n momentul n care muchii inspiratori se relaxeaz , plmnii se contract . Are loc o cretere a presiunii intrapulmonare cu 2-4 mmHg fa de cea atmosferic , ceea ce permite ca o parte din aerul ce intra in n plmni sa fie expirat. Inspiraia i expiraia realizeaz ventilaia pulmonar . Numrul micrilor respiraiei n stare de repaus este : - 16 respiraii/minut la barbai ; - 18 respiraii/minut la femei. Volumele si capacitatile pulmonare: Volumele pulmonare sunt mrimi anatomice , statice , care msoar dimensiunile pompei pulmonare . Etapele respiratiei: I.Etapa pulmonar - reprezint perioada n care aerul ptrunde prin cile respiratorii la plmni i se distribuie la alveolele pulmonare . Factorul ce determin sensul difuziei este reprezentat de presiunile pariale ale gazelor din aerul alveolar , sangele venos , sangele arterial , sangele capilar i esuturi , gazele trecnd de la o presiune mai mare la una mai mic . Prin presiunea parial se ntelege presiunea pe care ar trimite-o un gaz dintr-un amestec de gaze , dac ar putea ocupa volumul amestecului respectiv astfel .
Alveola pulmonara Artere O2 = 100 mm Hg O2=95 mm Hg CO2=40 mm Hg CO2=40 mm Hg Vene O2=40 mm Hg CO2=46 mm Hg Tesuturi O2=40 mm Hg CO2=46 mm Hg 15

N=573 mm Hg

N=573 mm Hg

N=573 mm Hg

N=573 mm Hg

Trecnd din alveol n sngele venos , oxigenul se combin cu hemoglobina , sngele venos lund treptat culoarea sangelui arterial , fiind readus la inim prin venele pulmonare . Acest proces este numit hematoz pulmonar . II. Etapa sanguin reprezint transportul oxigenului i dioxidului de carbon de ctre snge . 1. Oxigenul este transportat astfel (de la plmni la esuturi): - o mic parte este dizolvat fizic n plasm 1% ; - restul sub forma unei combinaii chimice labile cu hemoglobina din celulele roii , rezultnd oxihemoglobina . 2. Transportul dioxidului de carbon se face de la esuturi plmni astfel : - dizolvat fizic n plasm ; - legat chimic sub form de bicarbonat ; - legat chimic cu hemoglobina sub forma de carbhemoglobin . III. Etapa tisular - reprezint schimbul de gaze din snge i esut cu ajutorul unui sistem complex enzimatic , n urma creia oxigenul este cedat esuturilor , n vederea asigurrii proceselor de ardere , iar dioxidul de carbon este ncorporat n snge pentru a fi eliminate . La nivelul esuturilor , sensul difuziei gazelor este urmtorul : oxigenul trece din snge n esutul interstiial i apoi n celule , iar dioxidul de carbon din celule n esutul interstiial n snge . Utilizarea oxigenului de ctre celule are loc n mitocondriile acestora n care se desfoar procese de oxidoreducere complexe , sub aciunea enzimelor specifice , substanele organice fiind oxidate pn la CO2 i H2O , elibernd energia chimic .

Reglarea neuroumorala a respiratiei pulmonare:

16

Prin reglarea respiraiei se ntelege totalitatea mecanismelor nervoase i umorale care menin i modific micrile respiratorii i care au drept rezultat adaptarea n fiecare moment , de respiraie, la necesitile aportului de O 2 i ale eliminarilor de CO2 . I. Reglarea nervoas a ventilaiei se realizeaz prin inervaia centrilor respiratori : - centrii respiratori primari , situai sub bulb - centrii respiratori ascensori , situai la nivelul punii reprezentai prin: - centrul apneustic n 2/3 posterioar ; - centrul pneumotoxic 1/3 anterioar . Prin conexiunile sale multiple , centrul respirator din bulb , primete impulsuri din diferite pri ale aparatului respirator , capabil s modifice activitatea centrului respirator , acionnd fie asupra centrului inspirator , fie asupra centrului expirator inhibndu-le sau excitndu-le . Cele mai importante impulsuri sunt cele provenite de la nivelul plmnului prin intermediul fibrelor senzitive ale nervului vag de la nivelul diferitelor segmente (alveole) . Principiul de baz al reflexului Herring-Brener este : distensia plmnilor oprete inspiraia fcnd s urmeze expiraia , iar replierea plmnilor (turtirea lor) , inhib expiraia i provoac inspiraia. Reflexul de tuse i de strnut au punct de plecare receptorii situai n mucoasa cailor aeriene inferioare (tuse) i superioare (strnutul) . Ele sunt reflexe de aprare . Prin intermediul scoarei cerebrale exist posibilitatea de a rri sau accelera voluntar ritmul respirator . II. Reglarea umoral Reglarea umoral a ventilaiei se datoreaz influenelor excitante asupra centrilor respiratori de catre o serie de substane .

Rolul cel mai important l joac : - concentraia gazelor respiratorii : O2 i CO2 ;


17

- variaiile de pH ale sngelui i LCR .Creterea concentraiei CO2 din aerul alveolar , determin o dublare a numrului de respiraii pe minut , ceea ce reprezint adaptarea micrilor respiratorii la nevoile crescute de O2 ale muchilor aflai n activitate . n concentraii prea mari , CO2 nu mai are rol de excitant , din contr : deprim centrul respirator o scdere exagerat a CO2 din snge duce la mrirea micrilor respiratorii . Scderea pH-ului sanguin determin o excitaie a centrului respirator , urmat de inspiraii mai profunde. 5.Cauze: Tuberculoza este cauzata de Mycobacterium Tuberculosis, o bacterie care se dezvolta lent in medii ale organismului care sunt bogate in sange si oxigen cum ar fi plamanii. 6.Simptome: Daca in organism este prezenta forma latenta a tuberculozei, nu exista simptome si aceasta nu poate fi raspandita altor persoane. Daca exista forma activa a tuberculozei, exista simptome si infectia poate fi raspandita. Tipul simptomelor sunt in concordanta cu tipul de tuberculoza fie pulmonara (cel mai comun), fie in alta parte a corpului (tuberculoza extrapulmonara). De asemenea pot exista alte afectiuni cu simptome asemanatoare cu cele ale tuberculozei cum ar fi pneumonia si cancerul pulmonar. Simptomele formei active de TBC: Simptomele tuberculozei active apar treptat si se desfasoara pe o perioada de cateva saptamani sau luni. Pot exista cateva simptome usoare fara ca pacientul sa banuiasca prezenta infectiei. Simptomele obisnuite sunt: - tuse insotita de mucus gros, cateodata cu sange (sputa) pe o durata de aproximativ doua saptamani - batai rapide ale inimii (tahicardie) - gat marit de volum (afectarea ganglionilor limfatici din aceasta regiune) Alte simptome pot fi:
18

- febra, frisoane si transpiratii in timpul somnului - oboseala si slabirea fortei fizice - pierderea poftei de mancare si pierdere in greutate fara motive explicabile - scaderi ale amplitudinii respiratiei, dureri in piept. Simptomele formei active ale TBC cu alta localizare decat cea pulmonara: Simptomatologia infectiei in alte locuri decat plamanii variaza in functie de locul infectiei. Infectia de obicei ramane in plamani, dar bacteria poate migra prin intermediul circulatiei sangvine in diferite regiuni ale organismului. Debutul infectiei poate fi atat de usor, incat poate fi nesesizat de pacient. La o persoana care are un sistem imun sanatos (neafectat de alte boli/infectii), organismul lupta impotriva bacteriei incapsuland-o (invelind-o) in niste formatiuni foarte mici numite tuberculi. Bacteria ramane in viata, dar nu se poate inmulti sau raspandi in restul corpului sau catre alte persoane. Acest stadiu corespunde tuberculozei latente si multe persoane nu il depasesc. Un rezultat pozitiv la testul de tuberculina, este modul in care multe persoane descopera ca au forma latenta de TBC. Este nevoie de 48 de ore dupa test pentru ca reactia sa aiba loc, ceea ce este semnalat printr-o umflatura rosie in locul unde acul a strapuns pielea. Sau poate fi efecuat testul de sange QuantiFERON-TB Gold care ofera rezultatul in aproximativ 24 de ore. Daca sistemul imun al unei persoane devine incapabila de a preveni inmultirea bacteriei, tuberculoza devine activa. Din pacientii cu TBC latenta, 5% (una din douazeci de persoane) vor dezvolta tuberculoza activa in timp de doi ani de la infectia initiala. Pacientii care prezinta TBC latenta risca sa dezvolte forma activa in conditiile in care: -au o afectiune/infectie care slabeste sistemul imun, cum ar fi HIV, unele cancere sau diabetul netratat -au acces slab la ingrijiri medicale, cum sunt cersetorii, muncitorii in diferite domenii sau consumatorii de alcool si droguri -urmeaza un tratament indelungat cu corticosteroizi -prezinta un sistem imun slabit cum sunt varstnicii, nou nascutii, femeile care tocmai au nascut, persoanele care au suferit un transplant de organ si care iau medicamente pentru
19

prevenirea respingerii lor -au o boala pulmonara cronica cauzata de inhalarea diverselor prafuri (silicoza) -sunt cu 10% sub limita de greutate normala. Simptomele tuberculozei pulmonare Tuberculoza pulmonara activa este contagioasa. TBC se raspandeste cand o persoana care prezinta boala expira bacteria si o alta persoana o inhaleaza din aer. Bacteria tuberculozei poate ramane in aer pentru mai multe ore. Tusea, stranutul, rasul si cantatul elibereaza mai mule bacterii decat respiratul in sine. TBC este mult mai probabil de a se raspandi in urmatoarele conditii: 1. In cazul oamenilor care traiesc in medii aglomerate. TBC se poate raspandi cu usurinta in azile, spitale, adaposturile pentru oamenii strazii, scoli, cazarme si penitenciare 2. In cazul celor care traiesc intr-o casa unde deja exista un bolnav de TBC. Acesta este un factor care creste posibilitatea de a contacta boala. TBC nu se raspandeste prin manipularea obiectelor atinse de o persoana infectata. In general, dupa doua saptamani de tratament cu antibiotice nu este posibila transmiterea infectiei catre alte persoane. Oprirea tratamentului medicamentos, poate cauza intarzierea vindecarii si de asemenea reaparitia. In aceste cazuri este necesara reinceperea tratamentului. Reaparitiile pot surveni la 6 - 12 luni de la intreruperea tratamentului. De asemenea, neadministrarea tratamentului pana la capat (oprirea lui intr-un anumit punct), poate duce la dezvoltarea capacitatii bacteriei de a dezvolta rezistenta, facand tratamentul mai dificil. Fara tratament, forma activa a tuberculozei poate produce complicatii serioase, cum ar fi: - cavitati sau buzunare in parenchimul pulmonar. Aceste zone bolnave ale plamanului, pot cauza sangerari si pot cauza suprainfectii cu alte tipuri de bacterii si formarea de abcese (cavitati pline cu puroi); - un orificiu care se formeaza intre caile aeriene apropiate (fistula bronho-pleurala) ; - dificultati in respiratie din cauza cailor aeriene blocate. 7.Riscuri:
20

Nou nascutii si copii si persoanele infectate cu HIV, care prezinta de asemenea forma activa de tuberculoza, au nevoie de un tratament special. Persoanele au un risc crescut de a se infecta cu tuberculoza cand: - intra in contact cu cineva care are tuberculoza activa (in casa, la servici, la scoala). Tuberculoza activa este foarte contagioasa - ingrijesc persoane care prezinta tuberculoza activa netratata (personalul medical) - traiesc in conditii de aglomeratie unde pot veni in contact cu oameni care au tuberculoza, cum ar fi cei care lucreaza in penitenciare, in spitale, azile, cazarmele militare, adaposturile pentru oamenii fara locuinta - au acces precar la ingrijirea medicala, cum ar fi oamenii strazii, muncitorii de la ferme (taranii) sau persoane care consuma droguri sau alcool - calatoresc din, sau in regiuni unde tuberculoza este des intalnita, cum ar fi America Latina, Africa, Asia, Europa de Est si Rusia. Persoanele cu forma latenta de tuberculoza (care nu poate fi raspandita altor persoane) sunt in pericol de a dezvolta tuberculoza activa daca: - au o boala sau urmeaza un tratament care le slabeste sistemul imun, cum ar fi virusul HIV, unele cancere sau diabetul netratat - au acces slab la ingrijiri medicale, cum sunt cersetorii, muncitorii in diferite domenii sau consumatorii de alcool si droguri - urmeaza un tratament indelungat cu corticosteroizi. - prezinta un sistem imun slabit cum sunt varstnicii, nou nascutii, femeile care tocmai au nascut, persoanele care au suferit un transplant de organ si care iau medicamente petru prevenirea respingerii lor - au o boala pulmonara cronica cauzata de inhalarea diverselor prafuri (silicoza) - sunt cu 10% sub limita de greutate normala. 8.Consult de specialitate: Daca persoana: - prezinta simptome (tuse continua insotita de febra, oboseala si pierdere in greutate) care ar putea fi cauzate de tuberculoza
21

- a fost in contact intim cu cineva care are tuberculoza activa, care poate fi transmisa altora sau cu cineva care ar putea fi banuit a avea tuberculoza - prezinta ingalbenirea pielii sau daca acuza dureri dupa administrarea de isoniazida sau alte medicamente antiTBC. De asemenea daca, dupa efectuarea testului TBC si in locul unde pielea a fost intepata de ac a aparut o umflatura rosie. Reactia testului trebuie sa fie inspectata de un specialist dupa 2-3 zile de la efectuare, pentru a se decide daca este nevoie de alte teste sau de tratament. Medici specialisti recomandati: - centrul public de sanatate cel mai apropiat - medicii (medicii generalisti, doctorii de medicina de familie, internistii, pediatrii) - pneumologii, medicii specializati in tratarea problemelor de plamani - infectionistii, specialistii in tratarea bolilor infectioase. Daca pacientul prezinta tuberculoza rezistenta la mai multe tipuri de medicamente, pacientul ar trebui sa se indrepte catre un spital specializat in tratamentul unor astfel de tuberculoze. 9.Expectiva vigilenta: Perioada de expectativa vigilenta este abordarea prudenta (vazand si facand). Daca pacientul se simte mai bine pe cont propriu, nu mai este nevoie de tratament medicamentos. Daca starea se inrautateste, doctorul, impreuna cu pacientul vor decide urmatoarea etapa. Daca pacientul prezinta simptome continue de tuberculoza (tuse combinata cu simptomele de febra, oboseala si pierdere in greutate) tratamentul este necesar. Doctorul sau alte cadre medicale trebuie contactate cat mai repede posibil. Daca cineva intrat in contact cu o persoana care are tuberculoza activa, nu trebuie asteptata aparitia primelor simptome, doctorul trebuie apelat pentru a face un test specific de depistare a infectiei cu tuberculoza. 10.Investigatii: Diagnosticul tuberculozei active pulmonare
22

Diagnosticul pentru tuberculoza activa pulmonara se face folosind anamneza (istoria bolii) si examinarea fizica a pacientului si prin examinarea pacientului a propriilor simptome (tuse, oboseala, febra si transpiratii in somn). De asemenea se vor tine cont de rezultatele: - culturilor de sputa. Examinarea mucusului din plamani este cea mai buna metoda de a diagnostica TBC activa. Daca bacteria creste pe mediile de cultura, se vor face teste de sensibilitate care vor arata tipurile de medicamente capabile sa distruga bacteria. Rezultatele testelor de sensibilitate apar dupa 1-6 saptamani deoarece bacteria care produce tuberculoza creste foarte incet. Medicul insa, poate incepe tratamentul inainte de aflarea rezultatului testelor, daca pacientul are simptome evidente de boala. Cercetatorii lucreaza asupra unor teste noi care sa poata oferi rezultate mai rapide Radiografia toracelui nu poate da un indiciu clar de tuberculoza. Radiografia este indicata in caz de: - rezultat pozitiv al testului de tuberculina. - simptome de tuberculoza, cum ar fi tuse persistenta, oboseala, febra sau transpiratii in timpul somnului - reactie nesigura la testul de tuberculina din cauza unui sistem imun deficitar. Diagnosticul tuberculozei latente pulmonare Testarea cutanata la tuberculina va arata daca exista tuberculoza latenta. Testul de asemenea va arata daca a mai existat pana in acel moment alta infectie cu tuberculoza. QuantiFERON-TB Gold este un test de sange care a fost aprobat de FDA (Administratia alimentelor si medicamentelor din USA), pentru a detecta tuberculoza latenta. Este mai rapid si mai exact decat testul cutanat, dar este inca putin accesibil. Diagnosticarea tuberculozei localizata in alte sedii decat plamanii Pentru diagnosticul tuberculozei in alte locuri decat plamanii este necesara efectuarea mai multor teste. Se pot efectua: - preluarea unei mostre dintr-un loc afectat (biopsie). - cultura de urina (uro-cultura) pentru depistarea unei tuberculoze renale - mostra de lichid din jurul maduvei spinarii (LCR -lichid cefalo-rahidian) pentru
23

depistarea unei infectii cerebrale cu tuberculoza - tomografie pentru a depista tuberculoza care s-a raspandit in organism si pentru a diagnostica cavitatile produse de tuberculoza in plamani - RMN (radiografie prin rezonanta magnetica) pentru a detecta tuberculoza in creier si maduva spinarii - testarea HIV se face de obicei odata cu testarea TBC. De asemenea se mai poate face un test pentru hepatita. Teste efectuate in timpul tratamentului tuberculozei In timpul tratamentului testarea sputei se face o data pe luna sau cateodata mai des, pentru a fi siguri ca antibioticele isi fac efectul. La sfarsitul tratamentului se poate face o radiografie toracica pentru a o compara in viitor. Se mai pot de asemenea efectua teste pentru a vedea daca medicamentele pentru TBC afecteaza alte parti ale corpului. Aceste teste pot cuprinde: - examene de verificare a functiilor ficatului - teste oftalmologice, in special daca se administreaza ethambutol - teste acustice, in special daca se administreaza streptomicina.

11.Diagnostic: Toate cazurile de tuberculoza care se prezinta la spitalele locale sau de stat se pot raspandi catre alte persoane si pot produce epidemii. Majoritatea autoritatilor in domeniul medical incearca sa previna epidemiile de tuberculoza si incurajeaza testarea din timp pentru persoanele cu risc crescut de a contacta si dezvolta boala. Centrele de Control si Prevenire al Bolilor recomanda testarea pentru tuberculoza persoanelor care: - au infectie cu HIV (virusul imuno-deficientei umane) sau alte afectiuni care ii pun in risc de contactare a infectiei cu tuberculoza
24

- traiesc cu o persoana care are tuberculoza, care se poate raspandi - isi injecteaza droguri - sunt nascuti in zone de pe glob unde este des intalnita tuberculoza: America Latina, Africa, Asia, Europa de Est, Rusia - traiesc sau lucreaza in aziluri, adaposturi pentru oamenii fara locuinta, oamenii de la tara, penitenciare - persoanele care au risc de a face tuberculoza sunt testati prin testul cutanat la tuberculina. De asemenea, personalului medical ii este efectuat acest test la angajarea intr-un spital si de asemenea, se efectueaza retestarea la 6-12 luni. 12.Tratament: Tuberculoza se trateaza cu antibiotice pentru a distruge bacteria. Aceste medicamente sunt administrate tuturor persoanelor care au TBC, inclusiv nou-nascutii, copiii, femeile gravide si persoanele care au un sistem imun deficitar sau slabit. Persoanele care au TBC care nu poate fi raspandit primesc de asemenea tratament pentru a preveni transformarea bacteriei in forma activa. In tratarea TBC latent sau activ, specialistii recomanda: - folosirea unor combinatii de medicamente in tratamentul tuberculozei active. Tratamentul initial standard combina patru medicamente pentru a preveni TBC polirezistent la tratament. Bolnavii de tuberculoza pot lua unul sau doua antibiotice - urmarea tratamentului timp de minimum 6 luni sau mai mult daca este necesar - urmarea strict a indicatiilor de tratament. Asta ar putea insemna consultarea zilnica a cadrelor medicale specializate, care sa fie de fata in momentul administrarii medicamentelor. Tratamentul presupune administrarea integral, a tuturor dozelor de antibiotic. Aceste consultatii asigura corectitudinea tratamentului, care este necesara datorita duratei mari a acestuia - incercarea unor combinatii diferite de medicamente, daca acesta nu da rezultate, fapt datorat rezistentei bacteriei (atunci cand testele arata ca bacteria cauzatoare de tuberculoza este inca activa). Tratamentul tuberculozei extrapulmonare:
25

Tratamentul tuberculozei extrapulmonare, de obicei este acelasi ca si pentru tuberculoza pulmonara. S-ar putea sa fie nevoie de alte tipuri de medicamente, corespunzatoare locului unde infectia este localizata sau daca exista alte complicatii. Exista tratamente diferite recomandate persoanelor cu HIV si TBC. Daca tratametul este oprit prea repede, sau dozele nu sunt luate corespunzator; s-ar putea ca perioada de tratament sa fie mai lunga sau s-ar putea sa fie necesar ca tratamentul sa fie reluat de la inceput. Acest lucru poate duce la agravarea simptomelor sau la infectii rezistente la antibiotic care sunt mult mai dificil de tratat. Vindecarea de tuberculoza necesita administrarea pana la capat a tratamentului cu antibiotice. Acest lucru ar putea presupune vizitarea zilnica a unui specialist sub observatia caruia sa fie administrate antibioticele, numit tratament sub observatie. Administrarea corecta a medicamentelor este foarte importanta la persoanele cu un sistem imun slabit. Acestea ar putea avea risc de recidiva, deoarece infectia initiala nu a fost niciodata vindecata. Recidivele apar adesea in timp de 6-12 luni de la terminarea tratamentului. Tratamentul pentru recidive se bazeaza pe severitatea bolii, si tine cont de medicamentele administrate in timpul primului tratament. Medicii de asemenea folosesc tratamentul medicamentos pentru a preveni transformarea formei latente a tuberculozei in cea active. Tratamentul este foarte important pentru persoanele care au tuberculoza latenta si care: - au HIV - au un contact foarte apropiat cu o persoana care are forma activa de TBC - au facut radiografie toracica care sugereaza infectie cu tuberculoza si care nu au facut un tratament complet de TBC - sunt dependenti de droguri - au o boala sau iau medicamente pentru sistemul imun - au facut un test de tuberculina al pielii in urma cu cel mult doi ani, care a fost negativ, dar care acum se arata pozitiv. Tratament se axeaza pe administrarea corecta a medicamentelor, pentru a impiedica dezvoltarea rezistentei bacteriei. Trebuie mentinut contactul cu cadrele medicale si de asemenea, trebuie raportat orice efect secundar, mai ales problemele de vedere. Daca
26

pacientul intentioneaza sa se mute in timpul tratamentului, este recomandat de a raporta acest lucru cadrelor medicale, pentru a se face aranjamentele continuarii administrarii medicamentelor. Tratamentul la domiciliu include: - un regim sanatos care sa asigure corpului substantele necesare organismului de a riposta impotriva bolii. De indicat de asemena este ajutorul unui dietetician - acoperirea gurii in momentul tusei sau a stranutului. In primele doua luni de tratament, boala se poate raspandi cu usurinta altora. Tratament medicamentos: Tuberculoza activa Mai multe antibiotice sunt folosite in acelasi timp pentru a trata tuberculoza. Pentru persoanele care au tuberculoza multirezistenta la medicamente, tratamentul poate continua pe parcursul a 24 de luni. Antibioticele se administreaza sub forma injectabila sau de pastile. Tuberculoza extrapulmonara Tuberculoza care nu este localizata in plamani, in mod curent este tratata cu aceleasi medicamente si pe aceeasi perioada de timp cu tuberculoza pulmonara. Insa tuberculoza creierului sau a oaselor si incheieturilor la copil poate fi tratata in mai putin de 12 luni. Medicamentele corticosteroide de asemenea pot fi recomandate in unele cazuri grave pentru a reduce inflamatia. Ele pot fi de ajutor copiilor cu risc de a dezvolta probleme la nivelul sistemului nervos central, cauzate de infectia cu TBC in conditiile unor febre mari, pericardite sau peritonite. Tuberculoza latent Unul sau doua antibiotice sunt folosite in general pentru a trata infectia cu tuberculoza latenta, care nu poate fi raspandita altora, dar care se poate transforma in tuberculoza activa. Terapia poli-medicamentoasa pentru tratarea tuberculozei implica administrarea a 4 antibiotice in acelasi timp. Acesta este tratamentul standard pentru tuberculoza activa. Patru dintre cele mai des folosite antibiotice sunt:
27

- Izoniazida - Rifampicina - Pirazinamida - Etambutol. Se utilizeaza uneori alte medicamente daca tratamentul nu este eficient sau daca este cunoscut ca persoana este un caz de rezistenta la antibiotice. Alte medicamente des folosite includ: - Streptomicina (STM) - Rifampicina - Cicloserina (Seromicina) - Capreomicina (Capastat Sulfat) Este foarte important sa se adminstreze toate dozele intregi ale medicamentelor recomandate. Acest lucru asigura vindecarea si inlatura riscul recidivarii (reaparitia bolii) si dezvoltarea bacteriei rezitente la antibiotice. Tratament chirurgical: Tratamentul este rareori chirurgical. Insa acesta poate fi folosit pentru tratarea unor complicatii la nivelul plamanilor sau altor parti ale organismului. Tratamentul chirurgical este indicat: - in oprirea hemoragiilor pulmonare care nu pot fi oprite prin nici o alta metoda - la inlaturarea "buzunarelor" (colectiilor) de puroi care nu s-au resorbit in urma tratamentului cu antibiotice. Tratamentul chirurgical pentru tuberculoza extrapulmonara. Chirurgia poate fi folosita adesea pentru a extirpa sau a repara organele afectate de tuberculoza extrapulmonara sau pentru a preveni complicatiile cum ar fi: - infectia cu tuberculoza a creierului. Medicul poate plasa chirurgical un dren (tub) care dreneaza excesul de lichid al creierului pentru a preveni o crestere a presiunii care poate afecta creierul - infectia cu tuberculoza a inimii (pericardita tuberculoasa). Chirurgul ar putea indeparta partial sacul care inveleste inima - infectia cu tuberculoza a rinichilor (TBC renal). Chirurgul ar putea fi nevoit sa extirpe
28

rinichiul infectat sau sa repare rinichiul sau alte parti ale sistemului urinar - infectia incheieturilor. Ar putea fi necesara cura chirurgicala a zonelor afectate a coloanei vertebrale sau a incheieturilor (chirurgie ortopedica). 13. Profilaxie: Evitarea contactarii tuberculozei activeTuberculoza activa este o infectie care se raspandeste in corpul persoanei bolnave si care este extrem de contagioasa. Organizatia Mondiala de Sanatate apreciaza ca o treime din populatia globului este infectata cu o bacterie care cauzeaza TBC. Pentru a preveni infectia cu TBC trebuie sa: - nu se petreaca mult timp intr-un loc aglomerat cu cineva care are tuberculoza activa, daca nu urmeaza un tratament de cel putin doua saptamani - poarte masti de protectie, in special cei care lucreaza in centre de ingrijire a celor cu tuberculoza. Evitarea transformarii tuberculozei latente in tuberculoza activaIn general, tratamentul cu isoniazida timp de 9 luni sau rifampicina timp de 6 luni, previne transformarea tuberculozei latente. Acest tratament se face celor care la testul de tuberculina au fost descoperiti ca purtatori ai bacteriei si este deosebit de important pentru persoanele care: - sunt cunoscute a fi infectate cu HIV - au un contact strans cu cineva care are TBC activ - au facut radiografie toracica care sugereaza o infectie cu TBC si nu au facut un tratament complet - sunt dependenti de droguri - au o boala sau iau medicamente pentru sistemul imun - au facut in ultimii doi ani un test de tuberculina care a iesit negativ, dar care acum, s-a dovedit pozitiv. Vaccinul anti TBC : Un vaccin pentru TBC (bacilul Calmette-Guerrin sau BCG) este folosit in multe tari pentru prevenirea infectiei. Oricum, acest vaccin nu este aproape de loc folosit in Statele Unite deoarece: - riscul de a contacta infectia este scazut in America de Nord
29

- vaccinul nu este eficient pentru adulti - vaccinul BCG poate cauza unei persoane aparitia unui rezultat pozitiv la testul de tuberculina. Acest lucru face dificila testarea pacientilor.

14. Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu TBC: Asistenta medical este un cadru sanitar cu o pregatire pluridisciplinar , cu responsabiliti n pstrarea i restaurarea santii , prevenirii mbolnvirilor, nlturarea suferinei . Bolnavi cu boli contagiaoase se amplaseaz n saloane separate , n funcie de boal . Bolnavi contagioi trebuiesc spitalizai n saloane mici de 1-2 maximum 4 paturi . Paturile trebuie s fie comode , camerele bine luminate i aerisite . Asistenta medical asigur toaleta zilnic a bolnavului i lenjerie de pat i de corp curat i uscat .
30

Patul si accesoriile sale: - patul , de preferin deplasabil pe rotile , rabatabil , prevzut cu rezemtor mobil fiind necesar asigurrii confortabilitii n poziie seznd , pentru a favoriza respiraia ; - salteaua poate fi confecionat din cauciuc sau din material plastic i umplut cu ap sau aer , pentru a preveni escarele la bolnavii imobilizai ; - perna trebuie s fie moale i elastic ; - ptura trebuie sa fie confecionat din ln moale ; - lenjeria trebuie sa fie alb , din bumbac , cu ct mai puine custuri , coninnd : dou fee de pern , un ceraf de pat i un ceraf plic ; - muamaua din cauciuc sau material plastic va fi aezat pe saltea pentru a o proteja de dejecii ; - o alez din pnz fin , ce acoper muamaua

Participarea asistentului medical la examenul obiectiv: - este realizat de ctre medic bazndu-se pe date obiective furnizate de metodele utilizate n acest scop .

31

32