UNIVERSITATEA ”ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

Departamentul de Sănătate şi Dezvoltare Umană

Programul de studii: Nutriție și dietetică

LUCRARE DE LICENŢĂ

DIETA ADAPTATĂ NEVOILOR COPIILOR

CU DIZABILITĂȚI

Coordonator ştiinţific

Conf. univ. dr. Oana GEMAN

Absolvent

1
 Paul-Ștefan ZAMFIR
Cuprins
Introducere.......................................................................................................................................3
Capitolul 1. Parte generală...............................................................................................................4
1.1. Generalități despre autism....................................................................................................4
1.1.1. Scurt istoric.....................................................................................................................5
1.1.2. Autismul-factori generatori și epidemiologie.................................................................5
1.1.3. Ce este autismul?....................................................................................................................6
1.2. Comportamentul alimentar la copil......................................................................................6
1.3. Alimentația copiilor cu dizabilități.......................................................................................8
1.4. Autismul și alimentația.......................................................................................................10
1.4.1. Particularitățile nutriției la copilul cu autism.......................................................................11
1.4.2. Comportamentul la masă al copiilor cu autism....................................................................12
1.4.3. Studii privind alimentația copiilor cu autism și deficiențele din cadrul acesteia............... 13
1.5. Centrul Școlar de Educație Incluzivă Suceava...................................................................16
Capitolul 2. Parte personală.......................................................................................................18
2.1. Introducere..........................................................................................................................18
2.1.1. Motivarea alegerii temei...............................................................................................18
2.1.2. Scopul și obiectivele lucrării........................................................................................18
2.2. Material și metodă..............................................................................................................18
2.3. Rezultate.............................................................................................................................21
2.3.1 Date generale.................................................................................................................21
2.3.2 Status ponderal..............................................................................................................21
2.3.3 Frecvența alimentară.....................................................................................................23
2.4. Discuții................................................................................................................................29
Concluzii........................................................................................................................................30
Bibliografie....................................................................................................................................31
Anexe.............................................................................................................................................33

2
 Introducere

“Dizabilitatea este o pierdere sau limitare a oportunităților de a lua parte la viața normală
în comunitate la un nivel egal cu alții şi se datorează unor bariere fizice sau sociale.” (Barnes
1994:2)
A folosi termenul de boală sau afecţiune este incorect. Dizabilitatea reprezintă o condiţie
sau o tulburare cu care copilul vine pe lume sau care poate apărea în urma unor condiţii extreme
de sănătate. Această problemă are un impact major asupra copiilor secolului XXI care afectează
tot mai multe persone și familiile acestora. Cauzele apariției dizabilităților sunt încă incomplet
descifrate, vina purtând-o factorii genetici, de mediu, expunerea mamei la aceștia și atitudinea
mamei în timpul sarcinii. Termenul de dizabilitate este unul general care înglobează mai multe
tulburări de dezvoltare. Ele se caracterizează prin dificultăți de a merge, de a vorbi, de a purta un
dialog coerent, obstacole în a dezvolta o relație afectivă cu cei din jur. De asemnea copilul cu
dizabilități are problemă de natură fizică cum ar fi somnul dezordonat sau tulburări gastro-
intestinale. În momentul în care părintele își dă seama că cel mic nu are un comportament la fel
ca ceilalți copii de vârsta lui este foarte important să se prezinte la medic și să primească o
evaluare si un diagnostic.
Copiii care suferă de aceste tulburări nu pot comunica în mod normal, nu au un limbaj
dezvoltat și nu își pot pot exprima așa cum ar fi normal sentimentele și nevoile. Adesea nu sunt
înțeleși de familie și datorită acestui lucru, starea lor de spirit este într-o permanentă schimbare,
devenind izolați și agresivi. Terapia este extrem de importantă în acest caz și este un lucru
benefic ca ea să fie începută cât mai curând. Începută din timp ea poate ajuta la stagnarea
tulburărilor de comportament ,fiind încurajată o evoluție mai bună a copilului și adaptarea sa în
sânul familiei , apropiaților și nu în ultimul rând în cadrul societății.
La fel cum factorii externi, mediul familial, social, pot influența dezvoltarea
personalității copilului și alimentația este extrem de importantă pentru dezvoltarea creierului și a
corpului.

3
 Capitolul I- Parte generală

1.1Generalități despre autism

Autismul este un termen general care definește o serie de tulburări complexe de
dezvoltare a creierului. Aceste tulburări sunt caracterizate prin comportament repetitiv, copilul
are mișcări ciclice și fixații asupra unor obiecte. Are dificultăţi de a interacţiona social, de a
comunica verbal sau non-verbal, dizabilităţi intelectuale, dificultăţi motrice şi de atenţie. De
asemenea, are probleme de natură fizică cum ar fi somnul dezordonat sau tulburări
gastrointestinale. Este foarte cunoscută interacţiunea dietei cu comportamentul copilului, mai
multe studii indicând legătura dintre consumul de ciocolată, cafea sau alte substanşe excitante şi
starea de agitaţie sau anxietate a copilului (1).
Dieta copilului cu TSA impune mai multe restricţii în ceea ce priveşte consumul unor
alimente şi mai ales în consumul de zahăr. Un articol publicat de L.F. Marti de la Universitatea
de Medicină din Puerto Rico susţine că o dietă săracă în nutrienţi şi bogată în zahăr afecteaza
copilul autist creindu-i hiperactivitate, anxietate, impulsivitate şi somn de proastă calitate.
Zahărul afectează creierul copilului prin interacţiunea cu neurotransmiţătorii. Substanţele
chimice care transmit semnale între celulele creierului. Aşadar, este necesară o alimentaţie care
să furnizeze necesarul zilnic de vitamine şi minerale precum Ca, Mg, Vit C B, Vit necesare
pentru sinteza neurotransmiţătorilor (1,2).
Un alt obstacol în alimentaţia echilibrată a copilului autist sunt intoleranţele. Cele mai
cunoscut intoleranţe ale lor sunt la gluten şi cazeină. Un studiu publicat în revista Speaks Autism
a demonstrat că o dietă fără gluten sau cazeină nu ajută la îmbunătăţirea simptomelor bolii de
autism, dacă cel mic nu are intoleranţe. Este foarte important, însă, ca cei care au intoleranţe la
gluten sau cazeină să nu consume alimente care conţin aceste proteine pentru ca starea lor de
sănătate să poată avea de suferit, însă, dacă cel mic este sănătos, o dietă echilibrată cuprinde şi
alimente care conţin aceste proteine (2).

4
1.1.1. Scurt istoric
Cuvântul ,,autism” porneşte de la cuvântul grecesc ,,autos” care înseamnă sine, copiii
care suferă de această boală fiind singuratici, introvertiţi.
Din punct de vedere fizic aceşti copii se nasc precum toţi ceilalţi, însă din punct de
vedere psihic au anumite diferenţe care îi deosebesc. Primul investigator care a descris această
tulburare a fost Leo Kanner care a observat 11 copii cu o atitudine mai aparte faţă de ceilalţi de
aceeaşi vârstă. Copiii care suferă de această tulburare nu pot avea contact emoţional cu cei din
jur fiind mai izolaţi. Din punct de vedere al limbajului, aceştia întâmpină obstacole în a se
exprima corect, în a se înţelege cu cei din jur. Dintre copiii pe care s-a făcut studiul iniţial, doar 8
reuşeau să scoată câteva cuvine fără înţeles sau specific, denumind obiecte sau culori, ceilalţi 3
însă, nereuşind deloc să vorbească (3).

1.1.2. Autismul- factori generatori şi epidemiologie

Există statistici din SUA, de la Centrul de Prevenţie şi Control al bolilor, care arată că
media este de 1 copil cu autism la 68 copii sănătoşi de naţionalitate americană, numărul fiind
într-o continuă creştere în ultimii 40 ani. În intreaga lume, ca medie, există câte un copil cu
autism la fiecare 100 de copii sănătoşi (4).
Persoanele de sex masculin sunt de 4-5 ori mai expuse la această afecţiune, estimările
fiind de 1 băiat la 42 şi o fată la 189 la diagnotic. Deşi până de curând cauzele acestor tulburări
psihice şi de comportament erau nedescifrate, în ultima perioadă s-a constat o serie de factori
care ar putea influenţa riscul de dezoltare a autismului la copil. Aceştia pot fi predispoziţia
genetică, vârsta înaintată, atât a mamei cât şi a tatălui la momentul conceperii, afecţiunile de care
suferă mama, atât înainte de concepere cât şi în timpul sarcinii, problemele la naştere şi în special
lipsa oxigenării creierului bebeluşului. Alţi factori de mediu importanţi la care se expune mama
înainte şi în timpul sarcinii sunt: diferiţi poluanţi, noxe, diferite vicii precum fumatul, consumul
de alcool sau substanţele stupefiante, mediul ambiental în care locuieşte viitoarea mamă şi stresul
în timpul sarcinii. Toate aceste aspecte pot duce la naşterea unui copil care în viitor poate dezolta
o astfel de tulburare de comportament (5).

5
1.1.3. Ce este autismul?
Autismul este o stare patologică caracterizată prin scăderea capacităţii persoanei de a
interacţiona pe plan social şi de a comunica, care are un comportament mai aparte faţă de alte
persoane cu mişcări repetitive, cu simptome ce se manifestă, de obicei, înaintea vârstei de 3 ani
[6].

1.2Comportamentul alimentar la copii

Actul de cum a spunutriţie/ luand i caluhrănire cât mai ult de at şi hranaaltfe spu ca atareeste imporan , auin acelsi tmp oimportanţă prin umae ddeosebităchiarîn dezvoltarea n acest z
şievoluţia um a sp umană.unda i cluDeaceeamai mult de a , tindem s să vorbim e ste importanîn timp in acels timpdeopnri umaeartăchiara nutriţieiin acest z , moment cum a spuîn carelua nd i calu însăşi
modul mai ult de atdeaaltfe spu percepe viaţaeste importan şiain acelsi tmpo trăirin urmaevafifi diferităin acest z, deoarececum a spu , trecută nluda i caluprin prismamai mult de at atitudinii noastrealtfe
spucomportamentale, estimporanne vor inacelstmpraportaaltfel,inacestzvaloirificându-cumaspi resursele (7).luandicl.
mai ult de atAstfel, altfe spucunoaşterea dintreste imporan –olasi tmpanumită perspectivăprin umaeachiarparticularităţilor dei n acest z vârstă alecum a sp uspacienţilor
noştrilnuda i clu , ne aduce altfe spuîn situaţiaeste imporannu numaiin acelsi tmpdeap rin umaeînţelegechiar actul nutriţional in acest zpecategoriicum a spu , dar luand i caluşiamai mult de arealiza un altfe
spuprogram nutriţional est importan personalizat în in acelsi timp funcţie şiprin urmaeplecândchiar de lain acest cazidentităţile psihologicecum am spu legate deluand in
caludezvoltare şimaimultdeevoluţie (8). altfespu
Copilul est imporanpoatesăinacelsi tmp –şipnri umae ffacă chiar din hrană sauinaces/ actul cum a spnutriţional, nluda i cun aliat maiult deasauun altfe spuduşmam, mai ales
în următoarele cazuri:

o luandiceşecuri şcolaremaimultde;
o estimporanneînţelegeri în inacelstmpfamilie; npriumae
o inacestzcarenţe afective cumasppe un luandicfond socialmaimultde;
o estimporantulburări comportamentaleinacelsitmp;
o tulburări n acest z de personalitatecum a sp ,, pierzânduluand i cl –şimai mult deaîn timp altfe spurelativ scurteste imporan , stimain acelsi tmpşi încredereapnri umae dechiar sine greuin
acestzîncercate. cumasp
Actul deeste imporanthrănire/ in acels timnutriţie, prin umaehrana hiarîn sinein acest z , pot cum a spulua forma luand i caluunui: mai ult de atrefugiu (altfe spumănânc, est importanmă îndopin acelsi tmp ,
pentru prinumaecă chiarsunt supăratinacestz, nu cumaspmă iubeştelnudaiclnimeni, maiultdenu-altfespumi pasă estimporancum arătinacelsitmp) putând prinumaesă chiarapară semneleinacestzunei
viitoarecumospobezităţi; nludaicProtecțiealtfespu(nuesteimporanmănânc pentruinacelsitmpcă părinţiipnriumaemeichiarseceartăinacestz, aucumaspdivorţat,, nludaicvreausă maiultdemor, altfespunu
mă estimporanmaiinteresează inacels tmpnimic), npriumaemanifestânduchiar–seinacestz uşor semnelecumaspuneianorexiiluandiclnervoase, maiultderemediul laaltfespucele

6
menţionateeste importan anterior putând in acelsi timppornichiar npri urmaedechiar laatmosferain acest cazcasei/ cum am spu familiei, nluda ni caluşiclimatuluimai mult de at desecuritatealtfe spu
şisiguranţă estimporance trebuieinacelsitmpcreat copiluluiprinumaeîn chiartoatesituaţiileinacestzposibile (9). cumasp
În luand ni calucazul în mai mult de atcareealtfe spunecesară intervenţiaeste importanmedicală sauin acelsi timpa persoaneipnri urmaespecializatechiar , în in acest cazspeţă, acum am
spunutriţionistului, nludaicacestaeaimultdeautil aaltfespucunoaşte: estimporan
- căpnriumaejocul chiareste lainacestzun moment cumaspdat modalitatealuandiclde învăţaremaimult;de;
- estimporanparticularităţile deinacelsitmpvârstă; npriumae
- inacestzunelecomportamentecumtipicecopiluluilnudaiclîntr-maimultdeoanumită altfespufază aesteimporanevoluţieisale;inacelsitmp;
- anumiteinacestztehnici şicumaspmetode deluandiclevaluareamaimultdeproblemeicopilulultfelspu;
- inacelstmpnecesitatea modelăriipnriumaedupă chiarnevoilecopiluluiinacestzcât şicumaspale familieilnudaiclsale (10).maimultde
Hrana,altfe spu aşaeste importan cum maiin acelsi timp aminteam anteriorpnri uhiar nu trebuiein acest caz să fiecum am spuosperietoareluand ni calu ,exact mai mult de at ca şialtfe spu
ameninţărileobişnuiteesteimporanşi practicateinacelsitmpla masăprinumaechdecătreinacestzpărinţi lacumaspnivelul copiluluilnudaicl:
- altfespumănâncă tot estimporancă vineinacelsitmpşi tepnriumaeducechiarcusaculinacestz/ babaulcumasp;
- maiultdevezicăal-ţiesteimporanpleacă mâncareainacelsitmpdin farfurieprinumaecă chiareşti răuinacestzşi nucumaspvreisă nludaicmănânci totmaimultde;
- estimporannumai teinacelsitmpfacicăpnriutechiardoare burtainacestz;
- luand i calunu mă mai mult de atminţi şialtfe spumănâncă, est importancă ntimp -oprin urmae să chiar stau toată in acest cazziua după cum a sputine, luand i caluşi listamai mult de at poatecontinuaaltfe spu ,
important est importanfiind locul in acelsi timpocupat deprin urmae ceichiar doi în in acest cazacestă relaţie icopilul luand ni calu( Cmai mult de at)- hranaaltfe spu( H est importan) nefiind in acelsi
timpîntotdeaunaceapnriumaemaichiarbenefică (11).inacestz
Deoarececum am spu copilul nuluand ni caluştie întotdeaunamai mult de ata-altfe spu şi găsieste importan singur şiin acelsi timp a-prin urmae şichiar procura hranain acenecesară, cum am
spuîndopatul culnudaicl nutrimente din maiultdeparteaunor altfespupărinţi poateesteimporandeveni oinacelsi tmpstareobsesivă prinumaece îndepărtează şiinacestzmai
mult cum a spupeceiluand i calu implicaţi în mai ult de atprocesul dealtfe spuhrănire. est importanDeaceeain acelsi tmppărinţii aunnevoie dein acest z răbdare, cum a spu calm, nluda i calubună
dispoziţiemaimult de a , pentrualtfe spu a hrănieste imporan copilul, in acels tmpfăcând din npri umaeactul chiar de nutriţiein acest z , nucum a sp o obligaţielnuda i cl , cimai mult deaoadevărată altfe spuartă, est
importanmergând câteodată inacelstmppe două prinumaeprincipiichiar: - inacestzmult şicumaspprost; nludai-puţin maiultdeşi bun, doar estimporannutriţionistul, inacelstmpcântarul şiprin
urmaerandamentul chiarpsiho- inacestzsocial necumasppot demonstraluandiclce/maimultdecă estealtfespuadevărat sauesteimporannu.
Şiprin umae poatechiar nu în iultimul rând cum a spuar trebuilnuda i calusă nemai mult de at punem întrebareaa- deeste importan ce refuză in acels timpcopilul să npri umaemănâncechiar ?
Atitudinein acest caz comportamentală diferităcum am spu mailuand ni calu alescă mai mult de atreclameleabundă,altfe spu ,iar est importanmesajul lor in acelsi timp subliminal
persistă.chiar Doar educaţiain acest caz pentruocum am spu mâncare/ luand in caluhrană sănătoasă mai mult de atface din altfe spucopil oeste importan persoană cein acelsi timp ştiesăpnri
urmaerespectechiaralimentele, inacestzfiindu-cumaspi aliatelnudaiclşi numaimultdeduşmani (12,13,14).altfespu
Alimentaţia nluda i calucopilului trebuie mai ult de atprivită însă altfe spuprin prisma est imporanunor aspecte in acels timpmult mai npri umaecomplexechiar ,
ce inacestzîmbrăca un cumaspcaracter cu luandicatât mai maiultdeparticular cu altfespucât copilul estimporaneste mai inacelstmpmic. prinumae

7
chiar Cadrul particular in acest cazal alimentaţiei cum am spuşi nutriţiei luand ni calucopilului este mai mult de atdeterminat dealtfe spu către nevoile est importanfoarte
cunoscute in acels timpşi substanţele npri umaenutritive chiarnecesare desfăşurării in acest z a proceselor cum a spucreşterii şi nluda i caludezvoltării. mai ult de atÎn
acelaşi altfe sputimp alimentaţia est importanşi nutriţia in acelsi timpcopilului sunt prin urmaecondiţionatechiarde posibilităţile in acest cazlimitate ale cum am
spudigestiei în nluda in caluperioada demai mult de at vârsta micăaltfe spu , atunci est importan când nevoile in acelsi timp nutritive sunt npri urmaecelechiarmai mariin acest caz . Se cum am
spuconturează, nluda i clu astfel necesitatea mai ult de acunoaşterii tuturor altfe spuaspectelor particulare est imporanlegate de in acels timp alimentaţia şi npri
urmaenutriţia chiarcopilului, inacestzca şi cumaspimportanţă deosebită lnudaicpe care aimultde dietetică o altfespudeţine în estimporanalimentaţia şi inacelstmpîngrijirea
lui (15,16).pnriumae.chiar
Trebuie in acest cazînsă ştiut cum am spucă valorile nluda in calustabilite pe mai mult de at„loturialtfe spu” de est importancopii nu in acelsi timpcorespund absolut npri
urmaefiecăruichiarcopil înin acest caz parte. cum am spuFactorii externi luand ni calu şi interni mai mult de atpot modifica altfe spu mult nevoile est importan energetice alein acelsi
timpcopilului: prinumaecreşteri chiarfoarte mari inacestzpot fi cumaspdeterminate deluandicl influenţe endocrine,maimultde ,dealtfespu agitaţia copiluluiesteimporan ,etc..mp.
În npri urmaepractica chiar zilnică, in acest caznevoile energeticecum am spu exprimatelnuda ni caluîn calorii, se altfe spucalculează peeste importan baza greutăţiiin acelsi
timpcorporale.. prinumaeAuchiarfost recrutate inacestzînsă şi cumaspalte criterii luandicpentru calcul maiultde(vârstaaltfespucopilului, estimporanlungimea corpului,
suprafaţa prinumaecorpului, suprafaţainacestzintestinului, cumaspnevoile special,lnudaicletcmaimultde.) (17).

1.3 Alimentația copiilor cu dizabilități

estimporan Alimentaţia sănătoasă inacelstmppentru copilulpnriumaecu chiardizabilităţi implicăinacestzrespectarea unorcumaspprincipii delnudaicl
bază şi maiultdeanume::altfespu

 Asigurarea estimporanunei diversităţi inacelstmpalimentare, prinumaeceea chiarce înseamnă inacestzconsumul pe cumaspparcursul uneilnudaicl zile,
maiultdede alimente altfespudin toate estimporangrupele şiinacelsitmpsubgrupele alimentare.pnriumae.chiar
 Asigurareain acest z unei proporţionalităţi cum a spu între grupele luand i calu şi subgrupele mai ult de atalimentare, altfe spu adică un est imporan aport
mai in acels timpmare de npri umae fructechiar , legumein acest z , cereale cum a spuintegrale, nluda i calulapte şi mai ult de atproduse lactatealtfe spu , comparativeste imporant cu
alimentele inacelstmpcu un npriumaeconţinutchiarcrescut de inacestzgrăsimi şi cumaspadaos de nludaiczahăr..maimultde
 Consumul altfe spumoderat aleste imporan unor produse inacels tmp alimentare, prinumaeadică chiaralegerea unor inacest zalimente cu cum aspun aportluand i cl
scăzut demaimultdegrăsimi săturate altfespu(untesteimporan, unturainacelsitmp, carne npriumaegrasăchiar) şi inacestzde zahăr cumaspadăugat (18,19).luandicl
Meniurile maiultdetrebuie săaltfespuasigure unesteimporanaport caloric inacelstmpşi nutritiv prinumaeproporţionalchiarcu timpulinacestzpetrecut decumaspcopil
în nludaiccolectivitate. maiultdeDe exemplutfelspu, pentru estimporanun programinacelsitmpşcolar de prinumae6 chiarore, inacestzse recomandă cumaspo gustare luandiccare să maiultde
asigure 10altfespu% din estimporanraţia energetică inacelstmpzilnică.pnriumae
chiarÎn alcătuirea inacestzmeniului unui cumaspcopil se luandicva utiliza maiultdepiramida alimentarăaltfespu:

8
  importanpiramida alimentară in acelsi timpeste alcătuită npri urmaedin chiar grupe de in acest cazalimente cu cum am spuo repartiţieluand ni calua cantităţiimai mult de
atrecomandată a altfespufi consumatăesteimporansub denumireainacelsitmpde porţiepnriumaenutritivăchiar
 porţie in acest znutritivă (cum a sp raţie) nluda i c este recomandarea mai ult de acantitativă a altfe spuunui aliment est imporanexprimată în in acels tmpgrame
sau folosindchiarca unitate inacestzde măsură ceaşcă
 luand in calu în cadrul mai mult de at piramidei alimentarealtfe spu, numărul est importande porţii in acelsi timpnutritive dintr-o anumităin acest caz grupă se cum am
spustabileşte înlnuda i calu funcţie demai mult de at necesarul de altfe spucalorii al est imporantcopilului, in acels timpcare la prin umae rândul chiar său depinde in acest z de:cum a
spuvârstă,lnudaiclsex, maiultdedezvoltare corporalăaltfespuşi genulesteimporande activitateinacelsitmp..
prinumaeSechiarva evitainacestzasocierea alimentelor cumaspdin aceeaşiluandiclgrupă demaimultdefeluri dealtfespumâncare serviteesteimporan(exinacelsitmp.: la prinumaemiculchiar
dejun,inacestznu secumaspva serviluandiclceai cumaimultdepâine şialtfespugem,esteimporanci cu inacelstmppreparate dinprinumaecarnechiarsau cu inacestzderivate lactatecumasp; în nludaicschimb
se maiultdepoate folosi altfespulapte cu estimporanpâine cu inacelstmpgem sauprinumaecuchiarbiscuiţi.inacestzLa masacumaspde prânz luandicnu se maiultdevor servi altfespufelul I estimporanşi
felul inacelstmpII preponderentepnriumaecuchiarglucide - inacestzcereale, cumaspca de luandicexemplu supe maiultdecu găluşte altfespuşi friptură estimporancu garnitură inacels
timpdin paste prinumaefăinoase chiarşi din inacestzlegume) (20).cumasp
Se luandicvor evita maiultdela cină altfespumâncărurile care estimporansolicită un inacelstmpefort digestiv prinumaeputernicchiarsau careinacestzau efectecumasp
digestive nefavorabile luandic(exmaimultde.: Iahniealtfespude fasoleesteimporancu iaurt inacelstmpsau compotprinumae). chiarMâncărurile tip inacestztocături suntcumasp
acceptate numai luandicdacă sunt maiultdeprelucrate termic altfespuprin fierbere estimporansau la inacelstmpcuptor. prinumaeOuăle chiarse recomandă inacestza fi cuma
spuservite ca nludaicomleta la maiultdecuptor şi altfespunu caesteimporanochiuri deinacelsitmpou prăjite (1).pnriumae.chiar
Meniul inacestzva fi cumaspîmbogăţit cu nludaicvitamine şi maiultdesăruri minerale altfespuprin folosire estimporande salate inacelstmpdin crudităţipnriumaeşi chiar
adăugare de inacestzlegume - cumaspfrunze în luandicsupe şi maiultdeciorbe. altfespuSe interzice estimporanfolosirea cremelor inacelstmpcu ouăpnriumaeşichiarfrişcă, inacestza
maionezelorpus, indiferentluandiclde anotimp.maimultde.
felpusCantitatea deesteimporanalimente consumatăinacelsitmpzilnic trebuie npriumaesăchiarfie îninacestzfuncţie decumaspvârstă, nludaicpentru cămaimultdeea este altfe
spudeseori supraestimatăesteimporandin cauza inacelstmpobiceiurilor alimentare prinumaenesănătoasechiarale adulţilorinacestz. Alimentele cumaspsă
fielnudaiclcât maimaimultdevariate,altfespupentru a estimporanse asigura inacelstmpnecesarul zilnic prinumaedechiarcalorii. inacestzAlimentele să cumaspfie repartizate luandicpe
un maiultdenumăr de altfespu5 mese estimporanzilnic (inacelsitmp3 mesepnriumaeprincipalechiarși 2 inacestzgustări). cumaspMicul dejun luandiceste o maiultdemasă foarte altfe
spuimportantă. estimporanEste bine inacelstmpsă seprinumaecontroleze chiargreutatea corporală inacestzîn modcumaspregulat,luandiclpentru copiii maiultdecu
dizabilități, şi pentru cei carepnriumaepotchiar, să inacestzpractice sporturile cumasppreferate, nludaicmai ales maiultdeîn aer altfespuliber (2).esteimporan
Pe primul luandicplan semaimultdeaflă cerealelealtfespuși produsele estimporanpe bază inacelstmpde cereale npriumaeintegrale chiar(pâine inacestzneagră, cumaspcu
seminţelndicalu, fulgi maiultdede cerealealtfesputip musliteimportan), legume,inacelsitmpfructepnriumae,chiarlapte și inacestzderivate din cumasplapte degresat nludaic(urdă,maimultde,
brânză altfespude vaciesteimporan, cașinacelsitmp). Carnea prinumaenu chiareste indispensabilă inacestzîn alimentaţie. cumaspDintre luandicprodusele din maiultdecarne se altfe
spurecomandă în estimporanspecial carnea inacelstmpde peștepnriumaeși chiarpui,inacestzfără pielecumasp. Ouăle luandicsă semaimultdeconsume în altfespucantitate deesteimporan

9
maximum 4--5 prinumaepechiarsăptămână.inacestzGrăsimile consumate cumaspsă fie nludaicsub formămaimultdede uleiuri altfespuvegetale.esteimporanDulciurile
să inacelstmpfie înlocuiteprinumaede chiarfructe proaspeteinacestz, care cumaspsă fie luandicconsumate înainte maiultdede masăaltfespu, pentru aesteimporana pregăti inacelstmpși
stimula npriumaeproceselechiardigestive. inacestzCele două cumaspgustări zilnicelnudaiclsă fie maiultdereprezentate de altfespufructe sauesteimporanlactate
degresateinacelsitmp. Lichideleprinumaesăchiarfie de inacestzpreferinţă ceaiuri cumaspde plante nludaicneîndulcite, maiultdeapă minerală, sucuriesteimporannaturale
de inacelstmpfructe (2, 21).prinumae

1.4 Autismul și alimentația

Copiii cu autism prezintă adesea dificultăți în alimentație. Modele dietetice rigide și

repetitive sunt frecvent observate la copiii cu autism și pot fi responsabile pentru dezechilibrul
nutrienților. Spre exemplu, s-au raportatpreferințe pentru același aliment, limitând varietatea de
alimente consumate și ulterior, ducând la deficiențe nutritive pe termen lung (1,4). Copiii cu
autism aleg aceleași alimente la fiecare masă, iar pentru a le consuma folosesc același tacâm; În
plus, ei pot prefera aceeași prezentare a alimentelor în felul de mâncare sau pot prefera o formă
lichidă sau o consistență moale, cum ar fi piureul sau sucul de fructe (5).
Deși copiii cu autism sunt cunoscuți ca fiind foarte selectivi în alegerea alimentelor,
există doar câteva studii care examinează în prezent adecvarea dietei la acești pacienți sau
compararea acestora cu omologii sănătoși (1, 5, 6).
Lipsa de interacțiune cu colegii împiedică învățarea obiceiurilor alimentare
corespunzătoare, cum ar fi utilizarea corectă a tacâmurilor sau capacitatea de a mânca în mod
autonom.
Combinația tuturor acestor factori îngreunează un copil cu autism să își mențină un
statut nutrițional adecvat; în plus, o astfel de afecțiune poate fi exacerbată de tulburările
gastrointestinale frecvente care apar în vârsta pediatrică (7, 8).
Unele studii au arătat că adoptarea unei diete fără gluten și fără cazeină poate duce la
îmbunătățirea în special a calității somnului și a comportamentului agresiv (9).

10
 Cu toate acestea, deoarece studiile din acest domeniu sunt foarte recente și încă în
stadiile incipiente, nu este posibil să se stabilească cu siguranță dacă dietele fără gluten și cazeină
sunt cu adevărat benefice la copiii cu autism.
În așteptarea investigațiilor ulterioare, părinții copiilor cu autism adoptă adesea diete
care exclud anumite alimente, fără consiliere din partea specialiștilor, ci doar bazându-se pe
informații găsite pe site-uri web. Această abordare crește în continuare riscurile asociate cu o
nutriție necorespunzătoare, sporind probabilitatea ca copiii cu autism să devină deficibili în
nutrienți.

1.4.1. Particularitățile nutrițieicopilului cu autism

O nutriție adecvată este foarte importantă pentru fiecare persoană, în special pentru o
persoană cu nevoi deosebite, deoarece alimentația are un rol extrem de important în evoluția
oricărei boli. Un mare interes pentru cercetătorii care studiază este legătură dintre alimentație și
impactul ei asupra copilului și viitorului adult suferind (11).
Copilul autist adesea poate refuza o masă normală, indiferent dacă ea arată apetisant sau
nu. El poate refuza să se alimenteze timp de câteva zile fără niciun motiv concret, ci din simplul
fapt că nu dorește să vadă mâncarea. Spre deosebire de ceilalți copii care nu acceptă mâncarea
datorită mirosului, gustului sau a faptului că aceasta conține alimente dintr-o grupă alimentară pe
care nu o agreează, copiii autiști refuză mâncarea datorită fixațiilor psihice asupra alimentelor pe
care le au, date de tulburarea comportamentală. Este foarte normal pentru ei să mănânce alimente
doar de o singură culoare, de o anumită formă, neacceptând nimic altceva. Dieta unui astfel de
copil poate accentua simptomele bolii pe care le are deoarece este săracă în nutrienți, încercarea
de a introduce un aliment nou poate dura și câteva luni, iar șansele ca în cele din urmă să îl
accepte fiind de asemenea mici (18).
Părinții trebuie să accepte negarea celui mic față de anumite produse sau mâncaruri ca
fiind parte din caracteristica bolii și să nu considere drept moft, lipsă de colaborare sau lipsă de
iubire. O altă caracteristică a bolii este sensibilitatea exagerată a gustului, acesta putând depista
un aliment care nu este pe gustul lui chiar și într-o cantitate nesemnificativă în mâncarea care
este deja acceptată. Curiozitatea nu este un sentiment întalnit la acești copii, astfel că aceștia pot

11
mânca aceleași alimente zile la rând, la fiecare masă, fără să se plictisească și fără să încerce ceva
nou (20).
Repetarea aceluiași meniu și rutina aceleiași alimentații îi dă celui mic senzația de control
și siguranță, el neputând fi acuzat de încapățânare.

1.4.2. Comportamentul la masă al copilului autist

Una dintre cele mai importante realizări ale copilului care suferă autism este autoservirea.
Acest aspect se refera la absolut toate activitățile celui mic pentru a se hrăni singur, a merge la
toaletă, a se imbrăca și alte activități pe care un copil sănătos le poate face. Pe măsură ce crește
există și anumite etape pe care copilul trebuie să le parcurgă pentru a se dezvolta normal (2).
Între 0 și 1 an copilul trebuie să fie capabil întâi să înghită alimentele lichide iar apoi să
treacă la alimente solide ducând lingurița singur la gură. Acesta trebuie să sugă, să înghită și să
își folosească degetele pentru a se alimenta. Pentru a fi capabil să sugă, trebuie stimulat prin
masajul obrajilor, prin adăugarea de miere pe vârful suzetei sau tetina biberonului. După această
vârstă trebuie să mănânce independent la masă cu lingurița și să bea din ceașcă singur. La vârsta
de 4 ani trebuie să fie capabil să mănânce singur o întreagă masă, să se îmbrace, iar dacă
murdărește ceva să curețe locul din proprie inițiativă (8,9). De asemenea trebuie să fie în stare să
mânuiască cuțitul pentru a-și întinde untul/dulceața pe pâine. Copilul de acum este capabil să se
servească singur din platouri și castroane. Odata cu vârsta de cinci ani, copilul autist poate fi de
acum responsabil pentru treburi gospodărești, să își aleagă propria ținută, să își taie cu cuțitul
alimentele pe care poate el să le taie precum cartofii, banană. De asemenea este capabil să își
creeze propriul sandviș și să ordoneze el masa pentru părinți (9).
Un rol foarte important pentru copii care suferă de autism în educație îl au părinții și
terapeuții care trebuie să aibă foarte multă răbdare cu ei, să le explice, să fie pregătiți să primescă
refuzuri și dezinteres (11).
În cercetările pe care le conduce ANDI( Autism Network for Dietary Intervention) s-a
constatat faptul că introducerea unui aliment nou în dieta copilului bolnav de autism este un
proces migălos și care poate dura mult timp. Alimentul trebuie prezentat într-un mod atrăgător
iar copilul familiarizat cu el, pentru că el nu va mai fi dispus să accepte ușor lucruri cu care nu
este obișnuit. Copilul are voie să se joace cu mâncarea, să facă propriile reguli la masă pentru a-l

12
putea face să accepte mai ușor noul aliment și pentru a nu se simți constrâns sau forțat să se
alimenteze. Alimentele trebuie descrise și prezentate într-o manieră cât mai atractivă, să fie
lăudate și să se pună accentul pe faptul că sunt gustoase. Este necesar ca în preajma copilui să
stea persoane în care el are cea mai mare încredere. Alimentul va fi introdus treptat în viața
copilului pornind de la încercarea de a fi acceptat pe masă lângă celelalte mâncăruri preferate ca
mai apoi să fie intrigat de gust și miros și să guste. Manifestări precum hiperactivitatea, lipsa
atenției, violența, lipsa concentrării și a răspunsului la stimuli pot fi potențate de consumul unor
alimente care ar trebui limitate sau chiar interzise dietei autistului. Cea mai cunoscută deficiență
a copilui care suferă de autism este intoleranța la proteina din lapte numită cazeină și proteina din
grâu numită gluten. Odată consumate alimentele care conțin aceste proteine, aminoacizii din ele
sunt reconfigurați pentru a forma proteine necesare întreținerii organismului sau pot fi arse
pentru formarea de energie necesară copilului (2).

1.4.3. Studii privind alimentația copiilor cu autism și deficiențele din cadrul acesteia
Majoritatea pacienților cu autism au diferite aversiuni față de alimente, diferite alergii și
sensibilități. Tulburările de comportament din cadrul bolii pot avea un impact asupra modului de
alimentare. Părinții și îngrijitorii sunt preocupați de cum cei mici vor avea o alimentație
sănătoasă fără să se priveze de elementele necesare.
Cercetătorii de la Marcus Autism Center de la Universitatea Emory de Medicină au
analizat publicații și articole legate de problemele de alimentație din sfera autismului.
Deficiențele de alimentație în această boală sunt legate de Calciu, proteine și Fier, ceea ce duce
la malnutriție. Calciul este foarte important pentru dezvoltarea oaselor, iar proteinele sunt
importante pentru creștere sănătoasă și dezvoltare mentală. O alimentație carențială crește riscul
copiilor de a dezvolta boli precum obezitate în adolescență și maturitate, crește riscul de a
dezvolta dificultăți de socializare și rezultate slabe la învățătură. Cercetătorii au descoperit că tot
mai mulți părinți ai căror copii suferă de autism susțin că cei mici înlătură din alimentația lor
proteina din lapte numită cazeină și proteina din grâu numită gluten, acuzând intoleranțe. Dr.
Daniel Coury, M.D, director al asociației Autism Treatment Network din Columbus, Ohio susține
că folosirea de diete alternative este des întâlnită între alergiile părinților. Acesta încurajează
părinții să se sfătuiască cu un nutriționist sau un terapeut deoarece deși există foarte multe surse

13
care pot înlocui aceste doua proteine, unele diete sunt sănătoase și pot face bine copilului, dar
altele nu (8).
Un studiu publicat în anul 2002 de E.Corner a avut drept țintă examinarea comparativă a
comportamentului alimentar,deficiențelor nutriționale și alegerilor copiilor cu autism, cărora li s-
a scos din alimentație proteina gluten și cazeină. Metoda prin care s-a realizat acest studiu a fost
printr-un chestionar poștal trimis părinților ai căror copii au fost diagnosticați cu tulburări din
sfera autismului și care aparțineau National Austistic Society din Leicestershire și Derbyshire de
Sud. Au fost colectate informații despre principiile dietelor aplicate copiilor și a fost necesar un
jurnal alimentar în care fiecare copil să scrie ce a mâncat timp de trei zile. Numărul
participanților a fost de 37, dintre care 8 au avut o dietă restrictivă fără gluten și cazeină iar 29 au
consumat produse care conțineau aceste proteine. Copiilor care au avut o dietă restrictivă li s-au
adăugat în alimentație mai multe vegetale, fructe și mai puțini cartofi, cereale și pâine.
Aportul de nutrienți a scăzut cu 32% pentru calciu, fier, zinc, vitamina A, vitamina
B12,riboflavină la 12 dintre copii fără dietă restrictivă iar cu 50% pentru zinc, calciu la 4 dintre
copii care au ținut dietă fără cazeină sau gluten.
Un studiu publicat ianuarie 2008 în Journal of Autism and Developmental Disorders a
avut obiectiv legătura dintre alimentația mamei de dinainte de concepere, în timpul sarcinii,
alăptării, factorii de mediu, vicii și difritele boli ale copilului din sfera deficitului de atenție și
hiperactivitate precum autismul pe care le poate dobândi în decursul vieții. Rezultatele studiului
au demonstrat expunerea la toxine precum mercurul din alimente, pesticide, fumatul, alimentația
mamei predispune fătul la autism. De asemenea aspecte nutriționale benefice care ajută la
prevenirea bolilor înbunătățirea stării de sănătate precum acizii grași Omega3, vitaminele, zincul,
magneziul, fitochimicalele, astfel nutriția are un rol extrem de important în autism (9).
Un alt studiu publicat în anul 2005 a avut subiect de discuție impactul unei diete cu
aminoacizi asupra copilului bolnav de autism. Materialul de lucru a fost 36 de copii. Copilul cu
autism are o carență de amioacizi esențiali, mai exact de proteine. 10 dintre subiecți au avut o
dietă retrictivă iar 26 dintre ei au avut o normală, a unui copil sănătos fără restricții. Datorită
dietei restrictive cei 10 copii au prezentat un nivel mai scăzut de aminoacizi decât ceilalți 26,
dintre care fac parte triptofanul și tirozina, precursorii neurotransmițătorilor. Este importantă o
nutriție bogată în proteine pentru o dezvoltare a celulelor creierului, deoarece un consum

14
neadecvat de proteine duce la un deficient de tirozină triptofan, precursorii neurotransmițătorilor
prin intermediul cărora se transmit impulsurile nervoase către sinapsele neuronilor (20).
Așadar, datorită unei diete sărace în proteine și lipsei funcționării propice a
neurotransmițătorilor apar anumite probleme ale copilului legate de răspunsuri la stimuli,
întârziere mentală și altele.
Deficiența de fier este de asemenea un subiect comun în cadrul bolii de autism la copii,
un studiu pe această temă având loc la Royal Glamorgan Hospital, UK. Acest studiu a avut ca
subiect prevalența deficienței de fier la copii care suferă de autism și sindromul Asperger.
Analizele de fier din sânge au fost recoltate de la 96 de copii: 52 cu autism și 44 cu sindromul
Asperger. 6 copii din grupul autiștilor au fost depistați cu deficiență de fier sub formă de anemie,
și, din alți 23 de subiecți 12 aveau deficiență de fier. Din grupul celor cu sindrom Asperger doar
2 aveau anemie și din 22 ( cărora li s-a recoltat sânge), doar 3 aveau deficiență de fier. Așadar
acest studiu a arătat că în cadrul copiilor care suferă de autism există o prevalență foarte mare în
deficiența de fier, care poate afecta comportamentul, comunicarea și starea de sănătate a celor
mici.
La Universitatea Davis din California, în 2014 s-a făcut un studiu care să arate faptul că
bebelușii născuți din femei care nu au luat vitamine în perioada prenatalădupă prescripția
doctorului obstetrician au un risc mai crescut de a dezvolta autism decât bebelușii femeilor care
au luat suplimente înainte de concepere, în timpul sarcinii și chiar în timpul alăptării. Studiul
încă își continuă investigațiile și doar arată asocierea dintre deficiența de fier a mamei și boala de
autism a copilului și nu o relație cauză-efect. Cercetătorii au descoperit că 40 până la 50% dintre
femeile gravide au o deficiență de fier, iar această deficiență poate conduce la tulburări de
gândire, de motricitate, limbaj și socializare. Acesta este un element esențial pentru dezvoltarea
creierului, contribuie la producția de neurotransmițători și contribuie la dezvoltarea membranei
celulelor nervoase, proces numit mielinizare.
Studiul a constat în observarea unor femei din California care au participat la Childhood
Autism Risks from Genetics and Environmental Study din 2003 până în 2009. Metoda prin care s-
a desfășurat acest studiu a fost prin chestionare, întrebând femeile ce tip de cereale consumă, ce
vitamine și suplimente nutriționale au luat (dacă erau sau nu fortificate cu fier) dacă au luat cu

15
cel puțin trei luni înainte de sarcină, în sarcină și în timpul alăptării. Au fost verificate frecvența,
dozajul și brandurile de suplimente care au fost consumate (16).
Rezultatele studiului au arătat că mamele ai căror bebeluși suferă de autism au consumat
mai puțin fier în timpul sarcinii decât cele care au născut copii sănătoși. Studiul a mai arătat că
mamele obeze, cu hipertensiune arterială sau diabet prezintă un risc mai mare de a naște copii
care vor dezvolta tulburări de comportament decât cele care nu au un istoric de boală și au un stil
de viață sănătos (16).

1.5 Centrul Școlar de Educație Incluzivă Suceava

luandi Centrul Şcolar mai ult de atde Educaţie altfe s pus Incluzivă Suceava est imporanteste înfiinţat in acels timpşi funcţioneazăprin umae din chiar anul
1976inacestEelevii cumaspinterni servescluandiclmasa lamaimultdecantină şi altfespusunt cazaţi estimporanîn cele inacelstmpdouă internateprinumaeale chiarşcolii.
Şcoala cum a spudispune de luand i caluun colectiv mai ult de atde cadre altfe spu bine pregătite est importanprofesional, in acels timp cu o npri umareînaltă chiar ţinută
moralăin acest caz , asigurând cum a spupremisele unei luand i calueducaţii lamai mult de at standarde europenealtfe spu est importan profesori;in acelsi timpprofesori prin urmaeinginerichiar ;in acest
cazmaiştri instructoricumasp;luandiclpersonal didactic maiultdeauxiliar;personal estimporanmedical;inacelsitmppersonal npriumaenedidacticchiar.
inacestzServicii:

 Educaţie luandicde bazămaimultde

 Formare altfespuprofesională
 estimporanConsiliere psihopedagogicăinacelsitmp
 Educaţie prinumaepsihomotricăchiar
 Terapia inacestztulburărilor de cumasplimbaj
 luandicPsihodiagnoză, maiultdeconsiliere şcolară altfespuşi profesionalăesteimporan
 Terapie inacelstmpeducaţională prin npriumaeprograme chiarde intervenţie inacestzpersonalizată
 cumaspCultură fizică nludaicmedicală şi maiultdekinetoterapie
 altfespuConsiliere şi estimporanîndrumare în inacelstmpvederea angajării npriumaeabsolvenţilorchiar.

inacestzDotări

16
 Cabinete luandicmoderne demaimultde:altfespuInformatică,estLimba română,inacelsitmpMatematică,prinumaechChimie,inacestzBiologie,cumIstorie şi luandi
calugeografie
 Laboratoare / pus Ateliere specifice meseriei:Construcţiişichiar lucrări publice, in acest z Industriecum a spu textilă şi luand i
calupielărie,maimultdeMecanică,altfespuFabricarea produselor estimporandin lemn,,Turism npriumaeşi chiaralimentaţie
 inacestzSăli de cumaspclasă dotatelnudaiclcorespunzătormaimultde
 Sală dealtfespukinetoterapie
 estimporanSală depspectacole şi npriumaefestivităţichiar
 Cabinet inacestzlmmedical
 cumasp2 infirmeriiluandicl
 Sală maiultdede sportaltfespu
 Teren estimporande sportinacelsitmp
 Bibliotecă prinumaeşichiarsală de inacestzlectură

17
 Capitolul 1. Partea personală

2.1. Introducere
2.1.1. Motivarea alegerii temei
Deși copiii cu autism sunt cunoscuți ca fiind foarte selectivi în alegerea alimentelor,
există doar câteva studii care examinează în prezent adecvarea dietei la acești pacienți sau
compararea acestora cu omologii sănătoși.
În România nu sunt statistici oficiale care să arate câte persoane sunt afectate de tulbur ări
din spectrul autismului (TSA), însă se estimează ca fiind între 3000 şi 30.000 de copii
diagnosticaţi cu TSA.De asemenea, în România nu s-a efectuat niciun studio privind
comportamentul alimentar al copiilor cu TSA. Așadar, am efectuat un studiu observațional prin
care am urmărit diferențele între comportamentul alimentar al copiilor cu TSA și cel al copiilor
sănătoși în curs de dezvoltare.

2.1.2. Scopul și obiectivele lucrării

Scopul acestui studiu a fost acela de a evalua diferențele din comportamentul alimentar al
copiilor cu tulburari din spectrul autist și cel al copiilor sănătoși în curs de dezvoltare.
Obiectivele lucrării au fost:
1. Identificarea statusului ponderal al subiecților din studiu
2. Identificarea comportamentului alimentar la cele doua loturi
3. Stabilirea diferențelor între comportamentele alimentare de la cele doua loturi

2.2. Material și metodă

Studiul realizat a fost de tip observațional , desfășurat pe doua loturi de copii. Primul lot a
cuprins 25 de copii cu TSA, iar al doilea lot a fost format din 25 copii sănătoși în curs de
dezvoltare, cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani. Copiii cu TSA au fost recrutați de la Centru Școlar
pentru Educație Incluzivă din Suceava, iar copiii sănătoși în curs de dezvoltare au fost selectați
randomizat , de la Grădinița ,,Prichindel” din acelasi oraș, în perioada aprilie-mai 2018.

18
 Metoda chestionarului, definită ca fiind un instrument de cercetare pe bază de întrebări, este
un mijloc de a aduna raspunsurile pacienților și de a le putea cunatifica sub forma de grafice.
Pentru realizarea acestui studiu am folosit un chestionar personal, alcătuit din întrebări simple,
ușor de înțeles, cu variante de raspuns cât și întrebări deschise. Chestionarele au fost completate
de către părinții copiilor din ambele loturi.
Prelucrarea datelor obținute s-a realizat cu ajutorul programului Microsoft Office Excel
pentru crearea bazei de date.

CHESTIONAR PRIVIND COMPORTAMENTUL ALIMENTAR LA COPII

I. Datele personale ale copilului

1. Nume și prenume........................................
2. Sex........
3. Vârsta.......................................................ani
4. Diagnostic......................................................
5. Înălțime.....................................................cm
6. Greutate.....................................................Kg
7. IMC..........................................................kg/m2

II. Date privind comportamentul alimentar

1. Copilul dvs. Urmează un tratament medicamentos?
○ Da-Ce medicamente?
R:.........................................
○Nu

2. Copilul dvs. Ia suplimente alimentare?

○ Da-Ce suplimente?
R:.........................................
○Nu

3. Copilul dvs. urmează o dietă specială?

19
 ○ Da-Prin ce se caracterizează dieta?
R:.........................................
○Nu

4. Cât de des consumăcopiluldvs.următoarele alimente?

Alimente si Consumul mediu anul trecut

cantitati

Pâine Niciodata 1-3 1/ 2-4/ 5 – 6/ 1/zi 2- 3 4-5/ zi 6/ zi

sau mai ori/ săptă săptăm săptăm /zi
putin de o luna mân ână ână
data/luna ă

Paste făinoase

Cartofi

Mazăre, fasole,
alte leguminoase

Legume

Fructe

Lactate

Carne vită, porc

20
Carne pui

Pește

Dulciuri

Băuturi
răcoritoare

Produse fast-
food

5. Copilul dvs. se confruntă cu tulburări de alimentație?

○ Da-Ce fel de tulburări?

R:.........................................
○Nu

6. Copilul dvs. prezintă probleme de comportament în timpul meselor?

○ Da-Ce fel de probleme?

R:.........................................
○Nu

7. Copilul dvs. are preferințe alimentare care țin de textura, culoarea sau mirosul unui aliment?

○ Da-Ce preferințe?
R:.........................................
○Nu

2.3. Rezultate

2.3.1 Date generale

21
 Primul lot de copii, cel cu TSA, a cuprins 17 băieți (68%) și 8 fete (32%). Al doilea lot, cel al
copiilor sănătoși în curs de dezvoltare, era format din 10 băieți (40%) și 15 fete (60%). 2 copii cu
TSA au fost excluşi din studiu deoarece urmau o dietă fără gluten. Media de vârstă pentru primul
lot a fost de 63,8 luni (5,3 ani), iar pentru al doilea lot a fost de 72,6 luni (6.05 ani).

Băieţi Fete
68%
60%

40%
32%

Lot TSA Lot S

Figura 1. Distribuția pe sexe la cele două loturi

2.3.2 Statusul ponderal

După calcularea IMC și interpretarea pe baza percentilelor in functie de varsta și sex (Anexa 2), am
constat că: din lotul copiilor sănătoși un număr de 2copii (8,4%) erau subponderali, 11
normoponderali (44,3%), 8 copii (30,2%) erau supraponderali, 4 (17,1%) erau obezi. În lotul copiilor
cu TSA, 2 copii (6,6%) erau subponderali, 12 (46,1%) normoponderali, 6(26,2%) copii erau
supraponderali, iar 5 (21,1%) erau obezi.

22
 Subponderali Normoponderali Supraponderali Obezi

46.10% 44.30%

30.20%
26.20%
21.10%
17.10%

6.60% 8.40%

Lot TSA Lot S

Figura 2. Statusul ponderal la cele două loturi

În ceea ce priveşte medicaţia, 38% dintre copiii cu TSA iau steroizi, antihistaminice sau
antifungice, iar 13,8% dintre copiii sănătoşi iau antihistaminice sau corticosteroizi.

38.00%

13.80%

Lot TSA Lot S

Figura 3. Aportul de medicamente la cele două loturi

La întrebarea despre suplimente alimentare, cele mai utilizate au fost: suplimentele de vitamine
şi minerale, probiotice, melatonină, ulei de peşte. În lotul cu TSA 40% dintre copii iau

23
suplimente alimentare, în timp ce în lotul 2 doar 1,8% dintre aceştia au folosit acesti tip de
suplimente. În lotul cu TSA 25,7% dintre copii iau suplimente de vitamine şi minerale, iar 14,3%
iau probiotice, melatonină sau ulei de peşte. În al doilea lot, 14,3% iau suplimente de vitamine şi
minerale.

Suplimente de vitamine şi minerale Probiotice, melatonină sau ulei de peşte

25.70%

0.143

1.80%

Lot TSA (40%) Lot S (1,8%)

Figura 4. Aportul de suplimente alimentare la cele două loturi

2.3.3 Frecvența alimentară

În ceea ce priveşte consumul de legume am observat diferenţe la cele două loturi. Astfel, 7,7%
dintre copiii din lotul copiilor sănătoși au consumat niciodata sau mai puţin de o data/luna,
16,3% consumau o dată/zi, iar 42% de 2-3 ori/zi. În lotul copiilor cu TSA, 2,8% dintre copii au
consumat niciodata sau mai puţin de o data/lună, 27,4% o dată/zi, iar 6,7% de 2-3 ori/zi.

24
 Niciodată sau mai puţin de o dată/lună O dată/zi
2-3 ori/zi

42%

27.40%

16.30%

7% 7.70%
2.80%

Lot TSA Lot S

Figura 5. Consumul de legume la cele două loturi

Consumul de fructe este asemănător la cele două loturi. Fructele sunt consumate de 2-3 ori/zi
de 42% dintre copiii cu TSA şi 43% dintre copiii din al doilea lot.

De 2 ori/zi
43%

42%

Lot TSA Lot 2

Figura 6. Consumul de fructe la cele două loturi

25
La consumul de leguminoase s-au observat diferenţe între cele două loturi. 25% dintre copiii cu
TSA consumau leguminoase de 2-3 ori/ săptămână şi 13% de 4-5 ori/ săptămână. În cel de-al
doilea lot, 15% dintre copii consumau leguminoase de 2-3 ori/ săptămână şi niciunul de 4-5 ori/
săptămână.

Lot TSA Lot S

25%

15%
13%

0%

2-3 ori/ săptămână 4-5 ori/ săptămână

Figura 7. Consumul de leguminoase la cele două loturi

În ceea ce priveşte consumul de carne exisă diferenţe de consum între cele două loturi. 41%
dintre copiii cu TSA consumă carne şi peşte de 4-5ori/ săptămână, iar dintre cei sănătoşi 71%.

26
 4-5 ori/ săptămână

71%

41%

Lot TSA Lot S

Figura 8. Consumul de carne la cele două loturi

În cazul copiilor cu TSA, 46,5% consumă peşte de 2-3 ori/ săptămână şi 27,3% consumă
niciodata sau mai puţin de o dată/lună. În cel de-al doilea lot 52,3% consumă peşte de 2-3 ori/
săptămână şi niciun copil nu a răspuns ,, niciodată sau mai puţin de o dată/lună”. Există copii din
lotul cu TSA care nu au consumat niciodată pește.

2-3 ori/ săptămână Niciodată sau mai puţin de o dată/lună

52.30%
46.50%

27%

0%

Lot TSA Lot S

Figura 9. Consumul de peşte la cele două loturi

27
La consumul de lactate am observat diferenţe între cele două loturi. 36,2% dintre copiii cu TSA
consumă niciodată sau mai puţin de o dată/lună, în timp ce dintre copiii sănătoşi doar 8,2% au
acest consum. Pentru consumul de 1 dată/zi cele două loturi au procente asemănătoare, 51%
pentru copiii cu TSA respectiv 54,1% la copiii din celălalt lot.

Niciodată sau mai puţin de o dată/lună O dată/zi

54.10%
51.00%

36.20%

8.20%

Lot TSA Lot S

Figura 10. Consumul de lactate la cele două loturi

Copiii din lotul cu TSA consumă dulciuri o dată/ziîn proporţie de 70% şi produse fast-food 36%.
La copiii sănătoşi observăm că 61%consumă dulciuri o dată/zi şi 25% dintre aceştia consumă
produse fast-food la fel de des.

28
 Dulciuri Produse de tip fast-food
70%
61%

36%

25%

Lot TSA Lot S

Figura 10. Consumul de dulciuri și produse fast-food la cele două loturi

Întrebaţi despre problemele de comportament în timpul meselor, părinţii au răspuns că au astfel

de probleme 46% dintre copiii cu TSA şi 11,5% dintre copiii sănătoşi. Printre problemele cu care
se confruntă aceştia se găsesc: mănâncă la masă într-o singură poziţie, mănâncă doar în prezenţa
telefonului sau a televizorului, se plimbă/aleargă prin cameră în timp ce sunt hrăniţi refuzând să
mănânce la masă.

46.00%

11.50%

Lot TSA Lot S

Figura 11. Probleme de comportament în timpul meselor

29
72,3% dintre copiii cu TSA au preferinţe alimentare care ţin de textura, culoarea sau mirosul
unui aliment, iar în cazul celor sănătoşi 52,1%. Printre astfel de preferinţe se găsesc: texturi
moi/pufoase, alimente tăiate în bucăţi mici de aceeaşi dimensiune.

72%

52%

Lot TSA Lot S

Figura 12. Preferinţe alimentare care ţin de care țin de textura, culoarea sau mirosul unui aliment

2.4. Discuții

E. Corner a studiat intoleranțele la copii cu autism și a adus în vedere faptul că aceștia

sunt predispuși intoleranțelor la gluten sau cazeină, lucru observat și în această lucrare, în care 2
copii cu TSA au fost excluși din studiu deoarece urmau o dietă fără gluten.
Grupul cu TSA cuprindea mai mulți băieți decât fete, raportul băieți / fete fiind 2: 1. Acest raport
este în concordanță cu alte studii raportate la copiii cu TSA (13).
IMC a fost mai mic în grupul de control decât în grupul cu TSA. Această constatare
poate fi atribuită faptului că acești copii cu TSA consumă mai multe alimente dense caloric decât
ceilalți copii,precum și mai puține legume.
Studiile anterioare au arătat că, copiii cu autism sunt extrem de sensibili la gusturile
amare care duc la refuzul anumitor alimente (5) și ar putea fi o explicație potențială pentru

30
consumul redus de legume în grupul de copii cu TSA în această lucrare în comparație cu grupul
de control. În schimb, s-a constatat că fructele au fost consumate în cantități adecvate de ambele
grupuri, probabil datorită texturii și gustului dulce.
Toți copiii pe care i-am examinat au preferat carnea mai mult decât peștele. Există chiar
copii din lotul cu TSA care nu au mâncat niciodată pește. Probabil copiii cu autism nu mănâncă
pește din cauza gustului și a prezenței oaselor mici, care face ca acest aliment să fie mai dificil de
consumat. Cu toate acestea, nutriționiștii oferă părinților sfaturi privind pregătirea și gătirea
peștelui și a subliniază importanța consumului de nutrienți furnizați de acest aliment,urmărindu-
se creșterea consumului.
Copiii cu TSA consumă cantități mai mari de alimente cum ar fi pizza și alimentele cu
densitate energetică mare, biscuiți, prăjituri și sucuri de fructe. Această constatare este în
concordanță cu datele anterioare din literatura de specialitate, care arată acești copii cu autism
manifestă o preferință pentru gustul dulce și alimentele savuroase (5), ceea ce duce la un consum
mai mare.
Prezența problemelor de comportament la orele de masă care au apărut în grupul de
copiiilor cu TSAeste în concordanță cu constatările anterioare raportate în mai multe articole din
literatură (5, 20, 21).

31
 Concluzii

Rezultatele studiului evidențiază prezența problemelor legate comportamentul alimentar cât

și de frecvența alimentară, atât la copiii cu autism, cât și la grupul de control.
1. În lotul copiilor cu TSA, numărul băieților era dublu față de numărul fetelor.
2. Copiii cu TSA au avut un IMC mai mare dcât copiii sănătoși în curs de devoltare.
3. Lotul copiilor cu TSA are un consum mai mare de medicamente și suplimente alimentare
decât lotul copiilor sănătoși în curs de dezvoltare.
4. Frecvența alimentară la cele două loturi este diferită în ceea ce privește legumele, carnea,
peștele și lactatele, lotul cu TSA având un consum mai mic decât ceilalți copii.
5. Consumul de fructe este aproape egal la cele două loturi.
6. Copiii cu TSA au un consum de dulciuri și produse fast-food mai mare decât ceilalați
copii.
7. Aproape jumătate dintre copiii cu TSA au probleme de comportament în timpul meselor.
8. Ambele loturi au preferințe alimentare care ţin de care țin de textura, culoarea sau
mirosul unui aliment, însă aceste preferințe se găsesc într-un procent mai mare la copii cu
TSA.

32
33
Bibliografie

1. Marshall J, Hill RJ, Ziviani J, Dodrill P (2013) Features of feeding difficulty in children with
autism spectrum disorder. Int J Speech Lang Pathol
2. Pașca, Maria Dorina, Elemente de psihopedagogie nutrițională, Târgu Mureș, 2009
3. Mărginean Oana: Nutriţia copilului sănătos şi bolnav, Ed. University Press, 2010, Tg.
Mureş.
4. Gavăt Viorica, Albu Adriana, F. D. Petrariu – Alimentaţia şi mediul de viaţă în relaţie cu
dezvoltarea copiilor şi a tinerilor – Ed.Gr.T.Popa, Iaşi, 2006.
5. Cornish E (1998) A balanced approach towards healthy eating in autism. J Hum Nutr Diet
11:501–509.
6. Ahearn WH, Castine T, Nault K, Green G (2001) An assessment of food acceptance in
children with autism or pervasive developmental disorder-not otherwise specified. J Autism
Dev Disord 31(5):505–511.
7. Marı´-Bauset S, Zazpe I, Mari-Sanchis A, Llopis-Gonza´lez A, Morales-Sua´rez-Varela M
(2013) Food selectivity in autism spectrum disorders: a systematic review. J Child Neurol.
8. Schreck KA, Williams K, Smith AF (2004) A comparison of eating behaviors between
children with and without autism. J Autism Dev Disord 34(4):433–438.
9. Herndon AC, DiGuiseppi C, Johnson SL, Leiferman J, Reynolds A (2009) Does nutritional
intake differ between children with autism spectrum disorders and children with typical
development? J Autism Dev Disord 39(2):212–222.
10. White JF (2003) Intestinal pathophysiology in autism. Exp Biol Med 228(6):639–649
11. Horvath K, Perman JA (2002) Autistic disorder and gastrointestinal disease. Curr Opin
Pediatr
12. Elder JH (2008) The gluten-free, casein-free diet in autism: an overview with clinical
implications. Nutr Clin Pract 23(6):583–588.
13. American Psychiatric Association (1994) Diagnostic and statisticmanual of mental disorders,
Revised 4th edn, Washington, DC:American Psychiatric Association. (Trad. It Manuale
Diagnosticoe statistico dei disturbi mentali, DSMIV-TR, Masson, Milano,2001)

34
14. Archer LA, Rosenbaum PL, Streiner DL (1991) The children’seating behavior inventory:
reliability and validity results. J PediatrPsychol 16(5):629–642.
15. Jamain S, Quach H, Quintana-Murci L, Betancur C, Philippe A,Gillberg C, Sponheim E,
Skjeldal OH, Fellous M, Leboyer M,Bourgeron T (2002) Y chromosome haplogroups in
autistic subjects.Mol Psychiatr 7(2):217–219.
16. Levy SE, Hyman SL (2008) Complementary and alternativemedicine treatments for children
with autism spectrum disorders.Child Adolesc Psychiatr Clin N Am 17(4):803–820.
17. Wakefield AJ, Puleston JM, Montgomery SM, Anthony A,O’Leary JJ, Murch SH (2002) The
concept of entero-colonicencephalopathy, autism and opioid receptor ligands.
AlimentPharmacol Ther 16(4):663–674
18. Sun Z, Cade JR, Fregly Melvin J, Privette RM (1999) b-Casomorphininduces fos-like
immunoreactivity in discrete brainregions relevant to schizophrenia and autism. Autism
3(1):67–83.
19. Ermisch A, Brust P, Kretzschmar R, Rijhle H-J (1993) Peptidesand blood–brain barrier
transport. Am Physiol Soc 73(3):489–527
20. Zagon IS, MacLaughlin PJ (1987) Endogenous opioid systemsregulate cell proliferation in
the developing rat brain. Brain Res412(1):68–72.
21. Greaves N, Prince E, Evans DW, Charman T (2006) Repetitiveand ritualistic behaviour in
children with Prader-Willi syndromeand children with autism. J Intellect Disabil Res
50(2):92–100.
22. Schrecka KA, Williams K (2006) Food preferences and factorsinfluencing food selectivity
for children with autism spectrumdisorders. Res Dev Disabil 27:353–363.
23. Arnold GL, Hyman SL, Mooney RA, Kirby RS (2003) Plasmaamino acids profiles in
children with autism: potential risk ofnutritional deficiencies. J Autism Dev Disord
33(4):449–454.
24. Shimmura C, Suda S, Tsuchiya KJ, Hashimoto K, Ohno K,Matsuzaki H, Iwata K, Matsumoto
K, Wakuda T, Kameno Y,Suzuki K, Tsujii M, Nakamura K, Takei N, Mori N
(2001)Alteration of plasma glutamate and glutamine levels in childrenwith high-functioning
autism.

35
 Rezumat

Copiii cu autism prezintă adesea dificultăți în alimentație. Modele dietetice rigide și

repetitive sunt frecvent observate la copiii cu autism și pot fi responsabile pentru dezechilibrul
nutrienților. Spre exemplu, s-au raportat preferințe pentru același aliment, limitând varietatea de
alimente consumate și ulterior, ducând la deficiențe nutritive pe termen lung. Copiii cu autism
aleg aceleași alimente la fiecare masă, iar pentru a le consuma folosesc același tacâm; În plus, ei
pot prefera aceeași prezentare a alimentelor în felul de mâncare sau pot prefera o formă lichidă
sau o consistență moale, cum ar fi piureul sau sucul de fructe.
Deși copiii cu autism sunt cunoscuți ca fiind foarte selectivi în alegerea alimentelor,
există doar câteva studii care examinează în prezent adecvarea dietei la acești pacienți sau
compararea acestora cu omologii sănătoși.
Lipsa de interacțiune cu colegii împiedică învățarea obiceiurilor alimentare
corespunzătoare, cum ar fi utilizarea corectă a tacâmurilor sau capacitatea de a mânca în mod
autonom.
Combinația tuturor acestor factori îngreunează un copil cu autism să își mențină un
statut nutrițional adecvat; în plus, o astfel de afecțiune poate fi exacerbată de tulburările
gastrointestinale frecvente care apar în vârsta pediatrică.
Unele studii au arătat că adoptarea unei diete fără gluten și fără cazeină poate duce la
îmbunătățirea în special a calității somnului și a comportamentului agresiv.
Cu toate acestea, deoarece studiile din acest domeniu sunt foarte recente și încă în
stadiile incipiente, nu este posibil să se stabilească cu siguranță dacă dietele fără gluten și cazeină
sunt cu adevărat benefice la copiii cu autism.
În așteptarea investigațiilor ulterioare, părinții copiilor cu autism adoptă adesea diete
care exclud anumite alimente, fără consiliere din partea specialiștilor, ci doar bazându-se pe
informații găsite pe site-uri web. Această abordare crește în continuare riscurile asociate cu o
nutriție necorespunzătoare, sporind probabilitatea ca copiii cu autism să devină deficibili în
nutrienți.

36
 Abstract

Children with autism often show difficulties in feeding.Rigid and repetitive dietary
patterns are frequently observed in children with autism, and they may be responsible for the
nutrient imbalance; for example, the preference for the same food has been reported, limiting the
range of foods consumed and subsequently leading to nutrient deficiencies in the long term.
Food selectivity or “picky eating” is often observed in young children and a frequent
cause forparental concern. Food selectivity is more commonly reported in children with
developmental disabilities than in typically developing children, particularly in children with
autism spectrum disorders (ASDs). Despite numerous reports that focus on pickiness, rigidity,
selective eating, and mealtime food refusals in children with ASDs, a standardized definition of
food selectivity is lacking. In addition, the relationship of food selectivity to nutritional adequacy
is unknown. We sought to operationalize the definition of food selectivity, to compare food
selectivity between typically developing children and children with ASDs, and to examine the
relationship between food selectivity and nutritional adequacy.
These methodological problems extend to selective eating in children with ASDs.
Parental andanecdotal clinical reports as well as a few research studies have suggested that
children with ASDs have unusual eating habits. These are often described as overly selective,
with aversions to specific textures, colors, smells, and temperatures and rigidity with respect to
specific brands of foods. The term “food selectivity” has been used variously to refer to food
refusal, decreased variety, and restricted intake to a few frequently eaten foods, with a variety
of approaches employed to categorizing food, such as focusing on nutritional components (e.g.,
high protein, high starch) or sensory aspects (e.g., sticky, sweet). The lack of a standardized
definition of food selectivity limits assessment or ability to compare across populations of
children.

37
Anexa 1

38
39
 Anexa 2

Percentilele de interpretare a IMC în funcţie de vârstă şi sex

40