Sunteți pe pagina 1din 12

Tulburarile pervazive – Curs d-na Viorica Paun

……………..

Ipoteza coerentei centrale suplimenteaza teoria mintii pe 2 moduri


- o slaba coerenta centrala ar putea explica de ce unii autisti reusesc sa
indeplineasca unele teste (in special Asperger si inalt autistii)dar nu
reusesc sa indeplineasca activitati in viata de zi cu zi => suplimentam
pregatirea din cabinet cu pregatirea parintilor f amanuntit, f punctual,
acolo unde copilul are de rezolvat anumite probleme
 autistii au o deficienta in a procesa informatia spatiala – persoana cu
autism nu se reprezinta ca eu fizic, nu isi reprezinta distanta fata de
alta pers, nu are reactie de orientare (incapacitate de a se plasa
personal in spatiu)  in relatiile sociale in timpul dialogului – nu
pastreaza distanta … fie se baga in pers, fie tine o distanta nefiresc de
mare
Sindromul DISEXECUTIV
-impiedica activitatile cognitive cristalizate

Deficitul de gest grafic – dificultatea de a desena o persoana, de a se incadra intr-


un spatiu grafic

- devin foarte anxiosi in momentul in care apare o ambianta noua – trebuie


sa reia procesul de internalizare a fiecarei secvente sptiale care apare.
Orientare si procesare (RMNf – se vede ce efort presupune …) – nu
trebuie sa intervenim f mult atunci cand isi exprima frustrarea din acest
motiv – explicat si parintilor ca nu trebuie sa intervina
- Procesul de oglindire – cortexul orbitofrontal – reprezentare
tridimensionala a intregului corp (mainile au dimensiuni mai mari si
buzele – comunicare)
- Nu proceseaza figura celorlalte persoane – deficit de recunoastere a
figurii umane – prosopagnezie –
- Dificultatea de a citi emotia – alexitimie
=> se lucreaza pe dezvoltarea abilitatilor de recunoastere faciala ( ex desenul
unei emotii – isi fac un traseu perceptiv – cele mai putine stimulari vin din zona
oculara – se instruiesc parintii – e nepotrivita insistenta “uite-te la mine” … se
directioneaza privirea copilului inclusiv luandu-i fata in maini….

Coerenta centrala = capacitatea de a procesa in mod global – deficit de procesare


in detalii si incapacitate de procesare globala

Deficitul de coerenta centrala ii face inadaptabili la situatii noi aparute – ex


secventa din Rainman in care D H traverseaza strada si se opreste in mijlocul
trecerii de pietoni cand se schimba semaforul in rosu)
- in momentul in care sunt pusi in situatii noi au o etapa de regresie –
recurg la rolul adaptativ al stereotipiilor – isi dau timp sa se readapteze
- vorba foarte multa ii arunca in dificultate
- zambetul in coltul ochilor – ptr ca nu proceseaza frontal , focalizat ci
secvential,la periferia campului vizual
La bebelusi de 2- 3 luni se pot observa elementele de tulburare pervaziva
Semnificatia clinica a semnelor timpurii ale deficientelor de dezvoltare – e f
importanta sa fie f precoce
Interventia precoce creste f mult sansele de succes in terapie

- examen neuromotor – verificare integritatii functiilor creierului


- examen complex – supt, masticatie, prelimbaj,
- bilant kinetoterapeutic
- psihologul intervine cu scale f simple:
DENVER
- pe limbaj: - limbajul e singura functie a creierului care e localizata – aria
Brocca, Vernike
- dezv lbj se face in context social – stimularea celor 7 modalitati senzoriale
cu care suntem dotati – miros, auz, tactil etc Tulburarea pervaziva e o
dificultate pe senzorialitate
experimentul american in urma caruia s-a pus numele de autism (aprox 1948 –
1950 ) expriment cu 50 de copii intr-un leagan – copiii nu aveau nici un fel de
sursa de stimul – copiii au pierdut toata matricea neuronala ptr diverse functii ->
nu aveau nici un fel de reactivitate - experimentul a durat aprox 3 ani (creierul
vine cu o potentialitate structurala – prin nestimulare structurile se sting si
recuperarea nu mai poate fi decat partiala)
Interventia precoce trebuie sa raspunda nevoilor copilului din primele momente
de viata
Se observa dificultatile motorii, relationale .. care se observa din primele
momente de viata si ating varful la 3 ani
Prima relatie cu figura mamei – acolo incepe de fapt construirea fundatiei
personale –se pun bazele intregii dezvoltari afective si a viitoarei structuri de
personalitate – f multi adulti care vin la cabinet povestesc lucruri neplacute in
legatura cu mica copilarie
- fata mamei devine cel mai important stimul vizual – de aici incepe
aprinderea centrelor pe care se va dezvolta recunoasterea faciala (moda
copilului – rucsac)
- experiment – rusi – statistica nr de avorturi de dinaintea primului copil
Cu cat nr de avorturi si al relatiilor sexuale = mai mare => au influentat
calitatea copiilor nascuti – Creierul isi pierde programul
- Copiii nascuti din diverse tipuri de fertilizari – incep sa aiba componente
pervazive mai devreme…
- Copiii nascuti inainte de termen…
- Exemplul copilului facut din banca de sperma

Cea mai importanta sursa de relationare este jocul


Aplicarea principiilor din terapia jocului – atingerea, transferul dintr-o mana in
alta – jocul cautarii (cucu… bau! ) se asociaza sunet – limbaj
La 2 luni copilul are reactia de orientare – AROUSAL – lipsa reactiei de orientare
– semne importante – nu intoarce capul ( intoarce intreg corpul…) “reactia de
trezire” – mamele sa vorbeasca cu o intensitate normala – copilul reactioneaza la
vocea ei
- necesitatea stimularilor – mangaiere, I se dau obiecte, I se pun in mana (
din palma se trimit stimuli pe scoarta – se dezv functia de prehensiune) –
-
la sf lunii a 2- a – se mielinizeaza ariile occipitale – functia vizuala

“mangaierea pana la 7 ani e cea mai importanta educatie – prin mangaiere se


stimuleaza prin fiecare punct atins datele privind propria corporalitate +
transmit emotie !

(Vorbirea monotona, pe un ton mai jos, - are efecte de linistire asupra copilului
cu TSA in momentele in care tipa, e f agitat – studiile au aratat ca e mai bine
perceputa decat tonul acut)

Importanta comunicarii ochi la ochi – fata la fata ; copilul incepe sa aiba


dificultate incepand de la 7 luni daca nu a fost expus la aceasta comunicare)

RMNf – a adus f multe informatii despre tulb pervazive -> s-au dezv tehnicile de
recuperare corespunzator diferitelor arii
Manevrele de ingrijire – se schimba o multime de informatii intre mama si copil
Rolul tatalui in formarea proceselor neuronale – stabil, securizant -> copilul
dezvolta nivel de independenta mai mare. Tatii f putin implicati de obicei, de
multe ori nu sunt de acord cu diagnosticul… Lipsa unei figuri parentale preferate
de atasament determina deficitul de consolidare a imaginii de sine.
Modelul de atasament ramane stabil pe parcursul intregii vieti
Primele elemente de raspuns social – 4 – 8 luni

Elemente de initiativa apar la 7 luni – ptr cautarea proximitatii si a contactului


(e f greu sa obtinem secvente de apropiere la TSA

EVALUAREA – cuprinde si plusurile si minusurile….

Deficiturile miscarilor anticipatorii – ex miscarile anticipatorii ale unui bebelus –


da din manute cand intra mama in camera…
Disfunctia cooperarii
Deficitul de explorare
Perceptia semnalelor dinspre si spre mediul exterior
Sociabilitate – zambeste, isi schimba expresia in functie de persoana cu care intra
in contact
Expresivitatea

Dexteritatea
Comportamentul de iritatie
Agilitatea
Manualitatea fina ( elementele de prehensiune si pensa digitala)
Coordonarea ochi-mana – Copilul autist isi misca in mod stereotip degetele in
fata ochilor – semn de autostimulare – usor rol adaptativ dar trebuie sa intervin
si sa-I pun obiecte in mana sa-l invat sa faca transfer dintr-o mana intr-alta si sa
invete sa urmareasca obiectele
Trebuie sa evitam consolidarea unor comportamente neadecvate – un rezultat al
evaluarii ma ajuta sa consiliez parintii copilului astfel incat sa transmit mesajul
de necesitate a inceperii unor masuri terapeutice, fara sa starnesc panica,
sentimentul de deznadejde… fiecare parinte trebui e sa plece cu certitudinea ca e
nevoie de interventie si sa fie in echipa cu terapeutul… sa fie un echilibru in
comunicarea diagnosticului. Sedintele sunt zilnice, de 2 ori pe zi, sunt de f lunga
durata…. Avem nevoie ca parintii sa fie de partea noastra.

Evaluarea comportamnetului alimentar:

La bebelusi – dificultatile in comportamentul alimentar= element de semnalizare


tulb de reglare a comportam alimentar:
- SUGARUL ARE DIFICULTATI IN A ATINGE SI MENTINE O STARE DE
CALM PTR A REALIZA HRANIREA , POATE FI PREA AGITAT, POATE SA
REFUZE ALIMENTATIA
- Dificultati de hranire chiar din prima luna dupa nastere
- Copilul nu ia in greutate, chiar ii scade greutatea
In interviul clinic e f important sa obtii aceste informatii
- tulburarea de tip alimentar a recipricitatii parinte- copil
-Copilul nu are miscarile anticipatorii dinaintea mesei, nu gangureste, nu
plange
- copilul are o intarzierea semnificativa a cresterii
- deficienta de crestere si lipsa de relationare poate fi semnul unei tulb
fizice sau un element in cadrul unei dezv pervazive

Tulb alimentare sunt adesea comorbiditati ale tulb pervazive


Somnul, hranirea, controlul sfincterian, alte activitati de autoingrijire – de
urmarit
Semnificatia profilului IQ in tulb pervazive

Autism si Asperger = copii cu deteriorarea aspectului social si intelectual


IQ global = un criteriu in clasificarea tulb pervazive – pana in 70 – autism
70- 79 = inalt functional, peste 79 = Asperger

Asperger – moderata, usoara, verbala

Studiile neuropsihologice – au pornit de la ipoteza propusa – la cauzele –


deficitele din teoria mintii, coerenta centrala

Asperger
– deficienta nonverbala – dizabilitati de invatare nonverbala – deficiente ale
emisferei drepte – sediile de procesare emotionala
– Deficitele executive: -procesele atentionale afectate – shiftingul atentional
= abilitatea de a trece de la registrul atentional intern la cel extern – cel
care ne permite sa fim adecvati realitatii. Ei raman dominant pe
intern…ADHD – e la un capat… autismul la celalalt capat
Normalitatea este acest schimb intre multitudinea de stimuli din afara
receptionati si care se prelucreaza in zonele specializate, corelate cu starea
psihica , nivel intelectual etc si dau un RASPUNS
Al doilea tip de atentie deficitara in T pervazive = atentia executiva – deficienta
in a face selectie ( nu trebuie sa adresam 2-3 comenzi, mai ales in autismul
primar… comenzile se adreseaza pe rand, cu rabdare sa fie indeplinite fiecare pe
rand)
Alt tip de deficit = COMPORTAMENTUL DE PLANIFICARE –
- COMPORTAMENTUL DECIZIONAL – e greu sa-I invatam pe copil …
- DEFICIT IN APRECIEREA TIMPULUI – dificultate de a se incadra in timp
WISC – evalueaza o abilitate globala,
RAVEN – nu e potrivit ptr a stabili un nivel IQ corect NU are si nivel intelectual
verbal si cel nonverbal…
UN copil cu deficienta mentala va avea un punct in plus in comportamentul lui
fata de cel cu tulb pervaziva -
WISC – la copilul cu deficit intelectual (mai ales daca parintii au fost implicati),
copilul stabileste relatii emotionale, au alte stereotipii. Copilul cu TP va fi absent,
deficiente de comunicare etc + un element aparte, referitor la figura, la fata –
copiii cu Asperger, cu autism, sunt f draguti. Cei cu deficit intelectual – un
dismorfism facial.

In evolutia creierului – activare mai slaba a emisferei drepte, pierderea


comunicarii fata la fata… lipsa a emotiei, functii intelectuale mai dezvoltate…

Daca se aduna scorurile de la subteste se obtine indicele global … subscalele din


wisc pot fi impartite in functie de inteligenta fluida (abilitati de rationament de
baza dependenta de calitatea tesutului cerebral, date de calitatea
neurofiziologica a creierului – nu toti ne nastem la fel…)si cristalizata +un set de
abilitatati validate de educatie, cultura in care acele abilitati sunt investite si
dezvoltate…

Statistic – QI poate creste cu 10- 15 centile datorita stimularii intelectuale


(depinde f mult de genetica)
La copilul mic, pana-n 3 ani – abilitatile fluide si cristalizate sunt in echilibru,
corelate. Pe parcursul dezv, in functie de expunerea la conditii de invatare,
mediu, cele 2 activitati devin din ce in ce mai putin corelate.
O buna masura a nivelului intelectual = o buna achizitie de limbaj

Utilizarea cuvintelor de legatura, abilitati gramaticale = achizitii dificile ptr TP

Deficitul ptr comportamentul de planificare se vede si in limbaj – utilizarea


timpului viitor+ mari dificultati in utilizarea adjectivelor si a adverbelor – nu pot
descrie o persoana…+ prozodia (chiar daca lbj atinge un nivel semantic, muzica
lbj care transmite emotia = deficitar)
Teoria mintii – deficit de a reda lbj altei persoane, de a imagina, de a intelege ce
ar putea spune o persoana… avantajul ca nu barfesc…datorita deficitului de
mentalizare nu se pot pune in locul altei persoane)
- Nu pot folosi lbj ptr a minti
- Testele verbale – masoara inteligenta cristalizata iar testele din subscalele
de performanta masoara abilitatile fluide – ex cuburile, asamblarea de
imagini, completarea de imagini etc +. Cand se lucreaza cu acest gen de
copii fiecare achizitie de cuvant e prilej de bucurie, si mai ales asocierea
cu imagini, persoane, interpretari personale ale terapeutului insusite de
copil…)
Scoruri scazute in autism se obtin la tesul de comprehensiune ex – Ce faci cand te
tai la un deget? Ce faci cand vezi ca cineva fura?
Datorita deficitului de mentalizare copilul cu autism nu poate raspunde la aceste
intrebari – ex nu pot reprezenta durerea
Autistii alcatuiesc itemii ptr cuburi (gestalturi primare…) Multi copii au
intarziere intelectuala, sunt incadrati la sub 70 (incepe retardul usor – pana la 55
– moderat intre 35 si 53 etc
IQ global intre 70 si 79 = autism inalt functional – pot rezolva f multe dpdv
cognitiv minus dificultatile de intelegere ale pers care nu e prezenta + alte
dificultati de mentalizare

Evaluarea psihometrica cu wisc ajuta la diferentierea de alte … ex personalitatea


schizoida sau schizotipala…

PEP – test f bun ptr plan de interventie

1. Media simptomelor este mai mare in autism decat in Asperger


2. Prezenta unei dezv anormale inca de la inceputul vietii si de o gravitate
mai mare in primii 3 ani de viata este mai mare in autism decat in
Asperger+> diagnosticul se pune dupa 5 ani, chiar 7
3. Interese ciudate apar mai mult in asperger decat in autism
4. Tulb majore de coordonare apar mai mult in asperger decat in autism
5. Cu cat cresc in varsta apar diferente in legatura cu comorbiditatile ex in
autism apare comorbiditatea cu adhd ; in Asperger cu tulburarea
depresiva ( ptr ca , datorita nivelului ridicat intelectual, care permite o
intelegere a unei parti din realitate se intampla ceva interesant – incep sa
inteleaga elemente de viata dinspre cognitiv – incep sa inteleaga ca sunt
diferiti . f multi isi doresc ca sa fie fericiti ca ceilalti oameni) + tulburarea
obsesionala e f puternica in asperger + tulburarile agresive ca si
comorbiditate – ptr ca nu inteleg cand sunt respinsi, cand li se interzice
ceva, raportul dintre fapta si consecinte… Dupa 18 ani apar componente
juridice
Ex adolescentul cu Asperger – indragostit de o fata – a inceput sa puna
mana pe ea, sa-I spuna ca e frumoasa +> a fost dat afara dintr-un liceu f
bun chiar daca el invata f bine. Parintii nu inteleg ca nu poti obliga o
intreaga comunitate sa inteleaga acest tip de comportament.

In diagnosticarea sindromului Asperger se pune adesea diagnostic gresit


Iese la suprafata cuvantul “nefiresc” … parintii sunt fascinati de eforturile
intelectuale ale copilului si nu sesizeaza ciudateniile , restrangerea si
tipicalitatea unor comportamente specifice acestor copii… multi ajung la
psihiatru datorita unor ritualuri obsesionale… nu vor sa faca decat un
anumit lucru.

O evaluare bine facuta – te fereste de patologizare – trebuie stiut f clar de


unde incepe semnificatia clinica a numitor comportamente => se poate
face mult mai usor un program de interventie. (ma sprijin si pe lucrurile
bune pe care le observ, lucruri pe care le comunic si parintelui…ptr a ma
ajuta…

SINDROMUL ASPERGER:
Criteriile:

1. lipsa empatiei
2. se prezinta ca o persoana naiva, neadecvata cu interactiunea sociala
interactiune saraca, mai ales in relatiile cu persoane mai putin
cunoscute (nu se baga in grupuri, nu initiaza relatie sociala, are o
abilitate f scazuta de a-si face prieteni+> este cam izolat
3. Vorbirea este monotona, pedanta, cu deficit de adresabilitate (de
multe ori pers resp vorbeste corect si coerent, dar nu se adreseaza
cuiva…vrea sa povesteasca
4. O slaba comunicare nonverbala – nu exista o concordanta intre emotie
si exprimarea lingvistica ; mimica, pantomimica sunt monotone,
contradictorii, sarace in transmiterea de mesaj
5. Interese legate de harti, mecanisme, date istorice, clasificari, o
anumita excentricitate in interese si epuizeaza respectivul subiect, stiu
tot dp lucrul acela; sunt interesati de geografie, arheologie, istorie (ex
cazul pers care calcula in functie de data si an ziua
corespondenta…)Datorita deficitului de coerenta mentala tin minte
detalii; isi extrage cate un detaliu si in functie de acel detaliu
recunoaste intreg contextul (ex pe drum, de la distanta recunostea
marcile de masina, ce reclama reprezinta…Andrei – in schimb nu
recunostea emotiile de pe fata oamenilor din trafic – raspunsuri
schematice despre aceste detalii ca si continut - Interese monotipice, f
strict focalizate – pe acelea le foloseste in conversatii. Nu calculeaza
conjunctura si nu se adapteaza
6. O proasta coordonare a segmentelor corporale unele in raport cu
celelalate – segmentele corporale nu sunt asezate intr-o linie care sa
dea o imagine coerenta corporala …. Se intinde, se rasuceste , se
scarpina – in general sunt f slabi la sport – se recomanda inotul si
dansurile ( nu la adolescenti – apar dificultatile de relationare de gen –
nu au o atitudine adecvata fata de pers de sex opus -> obtin
respingerea)
Uneori aspectele pervazive sunt f greu de observat – elemente
pervazive care se observa in relatiile de dragoste
La baieti – procentul mult mai mare decat la fete.
Ca varsta – mai tarziu decat autismul se pot diagnostica
Nu prezinta intarziere de limbaj, desi sunt cazuri cand limbajul se
declanseaza brusc, pe la 3 ani. – cu caracteristicile specifice,
pretiozitate, tipicalitate extrema (vorbesc despre acelasi lucru , Deficit
de adresabilitate, prozodie etc

Stereotipii:
-postura corporala – pozitii stereotipe care ies din cutume
- prezinta elemente obsesionale, au ritualuri in indeplinirea unor
activitati
Se internalizeaza tendinta de stereotipie si se transforma la nivel
mental – apar idei si lbj cu continut stereotip si obsesional
EXISTA DIFERENTA INTRE STEREOTIPIE SI OBSESIE
Stereotipie – componenta motorie
Obsesia – la nivel mental – care se concretizeaza si la nivel motor
La Asperger – elemente obsesionale (desi si ei au stereotipii)
Hipoempatizare si hiperstructurare – exista un chestionar tradus in care se
tintesc coeficietii de hipoemp si hiperstr…
Hipoempatizare – raspuns emotional neadecvat, continutul raspunsului
emotional este f fluctuant –
Hiperstructurare= interese f precis delimitate, pe care le amplifica si le
aprofundeaza pana la epuizarea subiectului + un comportament f restrans, f
putin flexibil la schimbarea ambiantei

Rigiditatea – dpdv al gandirii cat si al obiceiurilor


Ex – persoane adulte la care se observa (cand sotia ii cere sa se pregateasca sa
mearga la o petrecere – este fascinant cum omul nu reuseste sa paraseasca
calculatorul – si in dreptul calculatorului sta ore intregi si mormaie… nu suporta
sa se imbrace in costum…sandale etc – reuseste cu greu sa se adecveze
cutumelor sociale ; f pasionat de fotografie dar daca este rugat sa faca o
fotografie refuza, rezonanta emotionala saraca, cu un tip de infantilism, se
blocheaza in fata efuziunilor emotionale. Nu are copii dar fratele lui are un copil
care este diagnosticat cu autism in Franta…) –studii transgenerationale – Exista
un tablou genetic bine pus la punct cu genele afectate in tP – s-a stabilit ca sunt
niste gene comune si tulb schizoafective, borderline, pervazive si adhd. Toate
aceste familii de tulburari prezinta elemente de tablou genetic foarte
asemanatoare.
Articol – modificari vasculare la copiii cu autism fata de copiii tipici – RMNf la
bebelusi – in zonele lobilor frontali sunt suprafete goale, albe, nestructurate _>
determina de la bun inceput…
Cauze – un cumul de factori
– genetici ( mamicile – un anumit fenotip, o raceala, o inadecvare, prima impresie
= o persoana cu anumita rigiditate, ciudatenie in a zambi, a se uita, a nu
comunica in mod empatic => parti din anumite gene sunt deja afectate)+
corelatie intre observatia empirica – sunt dominant baieti (legea dominantei
recesive Mama si parintii mamei catre baiat si tata si familia tatalui catre fiica)
- Vaccinuri
- Varsta mamei
- Medicamente luate de mama care raman in metabolism si se transmit fatului
- In timpul sarcinii el ramane mereu cu pozitia frontala …mai mult intelectualele
– multe din aceste femei stau mult la calculator => burta sta la nivelul
monitorului…. Studiu pe tinere mame care lucrau in companii de telefonie
mobila
Sunt ingrijoratoare combinatiile de elemente pervazive cu adhd – elementele de
hiperactivitate ingreuneaza f mult terapia.

Elemente care ajuta la integrarea in sindromul Asperger


- diferente intre aspectele de lbj si de socializare care diferentiaza de
personalitatea schizoida cu care deseori este confundat – ex se observa
comportam de initiere a relatiei – pers cu asperger doreste sa relationeze
dar nu are cheia initierii de relatie, nu are abilitatile sociale care sa-I
permita o relatie de prietenie. Nu intelege ironiile, glumele, dezaprobarea,
ca celalalt vrea sa plece dintr-o situatie. Pers cu personalitate schizoida nu
este interesata de relatie, nu vrea sa se imprieteneasca, nu isi doreste
relatii sociale.
- Deficitul de mentalizare – s-au facut f multe cerecetari si s-au stablit niste
caracteristici ptr Asperger
1. o dificultate in comportamentul nonverbal – de ex acel schimb de
priviri specific care se petrece intre 2 persoane in momentul
comunicarii, dificultatea de citire a expresiei faciale si reglarea pozitiei
corporale in functie de distanta sociala (distanta sociala = ma asez
intr-un fel fata de o persoana cu care sunt prietena/ pers cu rang
social/ necunoscut etc. daca nu intelegi acest lucru – esec total .
Asperger nu intelege. Einstein – 3 sotii – nu stia sa inteleaga semnele
de dragoste din partea sotiilor, nu intelegea bj lor - inadecvare
afectiva
2. pers cu sindrom Asperger nu inteleg nici mesajul expresiv al celuilalt.
3. Adolescentii, copiii se inteleg mai bine cu pers adulte, care apreciaza
cultura si interesul ptr informatie
4. Lipsa de spontaneitate in a impartasi si a cauta relatii, distractii, (nu
stie sa se distreze)…”fa-ma sa rad” – incearca (cognitiv intelege cerinta
dar ptr ca nu are responsivitate emotionala nu poate spune un banc…
simtul umorului poate fi folosit ca un element de diferentiere in tulb
psih – Nu in depresie, Asperger…Da in ADHD. Nu se cunoaste o
localizare ptr activitatea cerebrala a umorului dar coreleaza pozitiv cu
nivelul de inteligenta
5. Lipsa reciprocitatii emotiei sociale – nu impartaseste nivelul de
entuziasm al grupului. Nu-l intereseaza distinctiile, premiile – un bun
cercetator – cerceteaza indiferent de recompensa
6. Patternurile de tip repetitiv au caracter mai mult restrictiv – le
foloseste ptr a se apara de nou, de schimbare (alta nuanta decat la
autism – unde este in sine o modalitate de exprimare) Aspergerul se
fereste de ea
In situatii noi regreseaza pana cand sistemul face fata schimbarii… Unele
stereotipii au caracter adaptativ, compensator – in fond asta e
caracteristica persoanei lor.
(a avea comportament negativist – semn de progres, de iesire din diagnostic )

Interesele in sindromul Asperger sunt f restranse – ptr a fi incluse in stereotipii


trebuie sa indeplineasca 2 criterii
1. sa fie atras de un singur domeniu, cel mult 2 ( marci de masina + reclame
de ex… dar nu mai mult. Multi sunt f preocupati de cifre, de matematica,
calculator, personaje istorice)
2. Prozodia – un element f important. In sindromul Asperger este monotona,
are un flux continuu, fara sa tina cont de faptul ca pers din fata nu mai are
rabdare sau nu mai agreeaza…
3. Nu are dificultati de natura semantica, discursul este coerent
4. Doreste implicarea in activitati de natura sociala, nu refuza excursii,
conferinte dar are nevoie de pregatire. Focusarea pe anumite interese il
scot din circuitul unor criterii sociale, materiale care au rolul lor.

IQ ul pers cu Asperger – WISE –poate ajunge la 160, cu alte teste peste 160.
Statistic un coeficient mic al pers cu asperger depasesc 140. Comorbiditatile
isi pun amprenta asupra calitatii intelectului … ex depresia (“Dati-mi un
medicament ptr fericire” … treptat afecteaza puterea cognitiva…
+ WISC – itemii tin de o inteligenta cristalizata – nu pot raspunde intrebarilor
… scad coeficientul global.

[Metoda FOERENSTEIN
Psihoterapia integrativa – aduna elemente din alte terapii si face un nivel
superior de pregatire
Interventia tine cont de nivelul la care este tulburarea (pana la metoda
Foerenstein…)
- Pers cu Asperger prezinta interes doar ptr anumite aspecte (ex e preocupat de
felul in care este pusa sigla unor masini, nu de masini in general
- Aderenta inflexibila la ritualuri – indiferent de schimbarea criteriilor unei
situatii nu schimba interesul
- manierisme cu aspecte repetitive si stereotipii motorii ( Ex fluturatul mainilor –
ptr ca mainile au cea mai mare trimitere de stimuli catre scoarta -> isi fac portia
de stimulare la nivelul manualitatii fine.
- insotesc limbajul cu gesturi rigide - isi contorsioneaza picioarele, desi nu au
talent sportiv – pozitii f nefiresti, chiar daca nu au facut yoga
- nu au comportament imitativ, nu pot invata sa danseze. Le place sa asculte
muzica dar sunt dansatori f slabi. Emisfera dreapta e f sensibila la procesarea
muzicii (vorbitul cantat le place f mult…)
NU SUNT DE ACORD CU FAPTUL CA NU AU EMOTII – dar au alte modalitati pe
care trebuie sa le decodam … se uita intr-un fel anume… imi iau mana si mi-o pun
pe obiectul dorit = gesturi de apropiere, ex baietelul de 5 ani care rade cand vede
pe cineva cunoscut, pe care simpatizeaza sau plange…= modalitati individuale..

Dificultatea de exprimare emotionala – se pot bucura cu tot corpul – nivel primar


de exprimare a trairilor emotionale
Aspergerul ajuns la maturitate – prin intermediul cognitiv prelucreaza
informatia afectiva si ajung sa impartaseasca trairile emotionale. –
(Tehnica cu desenul emotiilor – “in ce parte a corpului tau simti tu emotia?
Majoritatea deseneaza zona plexului solar – dpdv anatomic arata locul corect –
zona de filtrare a emotiilor (catre pancreas…)
Aspectul de oglindire si cel de umbra – un Asperger nu va constientiza – a fi
constient de umbra ta inseamna a intelege ca si celalalt are propria sa umbra…
In Asperger nu se poate vorbi de un nucleu de personalitate.
O preocupare persistenta apare dupa varsta de adolescenta catre anumite parti
ale fizionomiei astfel incat ajung sa exprime anumite pareri – expresie a
deficitului de mentaliare (Ex “m-am certat cu el ptr ca i-am zis ca are nasul
stramb” S-a suparat ptr ca i-am zis ca s-a mazgalit cu creionul la ochi)
Exemplul copilului care a vrus sa scoata cainele afara aruncandu-l de la balcon…
 conflicte (ex baietelului care ii spunea colegei ca nu incape in banca … “de ce
nu slabesti? ( nu inteleg faptul ca dpdv social acest tip de sinceritate nu este
adecvat…Daca ne folosim de capacitatile de mentalizare ne punem intrebarea
daca ceilalti au nevoie de parerea noastra…etc)
Gandirea noastra face natural aceste proceduri de adecvare dar in Asperger,
autism, nu
Exemplul copilului din clasa a 8-a – dat afara de la scoala, parintii au agreat
schimbarea la o alta scoala…un Asperger ptr ca tulburarea de comportament
aparea prin neintegrare dar radacinile acestei neintegrari aveau componenta
pervaziva – deranja prin felul in care se adresa, spunea glume nepotrivite, avea
un fel de a dispretui toata comunitatea, spunea ca nu are nevoie de prieteni…
Faptul ca a fost incadrat in Asperger a provocat tulburare parintilor
TSA ramane ca un fir rosu de-a lungul intregii sale existente…
Reusita terapiei: clarificarea emotiilor (imi place/ nu-mi place ceva; nu mai
deranja orele atat de tare. Parintii au o componenta de personalitate paranoida…
nu inteleg bine conjunctura… se pun deasupra “nu ma intereseaza ce spun…
reguli, legi… ajung la fapte penale unii dintre ei.
Tulb de functionalitate sociala si ocupationala – dificultati in invatare de
activitati, desi au nivel intelectual destul de bun si abilitati verbale
Pers cu tulb Asperger dezvolta f multe componente depresive – dezvolta depresii
Multi ajung sa se angajeze mai ales pe posturi unde e nevoie de multa rigiditate
ca cerinte ale locului de munca (ex Bibliotecar)
Mai putini ajung sa intemeieze familii
Studii epidemiologice pe a doua generatie – tabloul genetic prezinta anomalii la
nivelul unor gene… Tot ce tine de comportament este determinat de gene:
agresivitate, sociabilitate etc => transmiterea unor caracteristici este de
prevazut. Depinde si de contributia partenerului…

Chiar daca la teste poate sa rezolve performant niste lucruri, in viata de zi cu zi e


mai complicat.

Stilul de viata al Aspergerului e ingreunat de rigiditate si restrangerea


intereselor

Elemente din terapia de joc – Asperegerul se descurca f greu cu personajele


Cand deseneaza strada, orasul… deseneaza blocuri, masini dar spune ca nu sunt
locuite sau ca masinile sunt pe pilot automat

“ce crezi tu ca spun colegii de clasa despre tine? “ – Ca sunt cuminte/ destept
In primul rand se gandeste f mult ce sa raspunda sau raspund ca sunt afara si nu
aud ce spun colegii/ nu ma intereseaza ce spun ei despre mine.
Greu se exprima la pers a 3-a …Capacitatea de a planifica: “ce te-ai gandit sa faci
la vara? Sau in vacanta? Multi raspund ca nu mai merg la scoala dar ptr orice se
planifica din timp… “ma duc s-o intreb pe mama”
Comportamentul cerebral se aseamana f mult cu comportamentul cerebral al
pers care au suferit traumatisme cerebrale cu atingere frontala. Cei cu
traumatism pot rezolva o parte din probele ce tin de functia executiva Cei cu
Asperger nu
FUNCTIA EXECUTIVA
Termenul de f executiva poate fi definit in legatura cu capacitatea unei persoane
de a se angaja in mod planificat intr-o activitate independenta, abilitatea de a se
detasa de ambianta imediata, si de a se putea proiecta ptr momentul urmator.
Implica flexibilitate mentala, adica acea capacitate de a genera fluent concepte,
de a putea sa amane o reactie, si de capacitatea de a inhiba raspunsuri care s-au
dovedit nonadaptative.
Majoritatea acestei functii este indeplinita de lobii frontali. Cuprinde atat
planificarea cat si intelegerea esecului.
Functia executiva este atribuita in mod mai precis cortexului orbitofrontal, este
abilitatea de a planifica un raspuns adaptativ, de a elabora un raspuns pe baza
experientei dar si a crearii de noi comportamente. De aceea este flexibila.
Se finalizeaza in comportamente decizionale.Controlul executiv apare de la
varste f mici, cand copilul de exemplu, aceste elemente- primele care apar… ii
prezentam 3 cuburi (testul Griffith – 9 luni, 10 luni) si poate alege pe unul dintre
ele. Este un comportament de decizie. Este deficitul cel mai pregnant si care face
exclusivitate in tulb pervazive.
Cand zicem decizie – sunt de mai multe niveluri ( cel mai inalt = alegeri
profesionale sau in casnicie)…pana la deciziile de ordin inconstient, fiziologic.
Nici o alta tulburare nu prezinta atat de pregnant acest deficit (doar in tulb de
natura organica: procese tumorale) Doar in depresia majora se poate vorbi de un
deficit de decizie.
FUNCTIA EXECUTIVA = NUCLEUL DISFUNCTIEI PERVAZIVE
Cand intrebam oamenii despre ce scopuri sau intentii au – de la 7 ani pot da
informatii sau pot prognostica evenimente. In autism nu poate fi vorba de
comportam decizionale. In Asperger, la adult tanar – nu se vad intr-o situatie
noua – le provoaca teama…evita sa ia decizii
Un control executiv asupra comportamentului prin inhibitie – deficitar in tulb
pervazive – un nivel de neatins nici chiar in cele mai inalte Asperger (ex
adolescenta care a venit la cabinet cu o tulburare obsesionala f grava. Lua toate
cosurile de gunoi la rand si voia sa faca ordine in ele… era in clasa a 7-a. trimisa
de medic ptr evaluare cu diagnosticul de TOC. Evaluare : relatii sociale, interese,
cum se percepe pe sine.
Ritualurie – caracter disfunctional, o scoteau din ceea ce trebuia sa faca in mod
obisnuit. Dupa aprox 3 luni, dupa tratament – concluzia – sindrom Asperger
argumentat punct cu punct.
Cateodata tratamenul medicamentos tinteste un simptom… din cauza aceasta
poate fi ascuns contextul psihiatric in care este acest simptom…

“O intamplare cu un caine la miezul noptii” – o carte dp Asperger