Tulburările din spectrul autist

Moroșan (Ciobanu) Alina - Maria

Elemente de interveneție specifice
1 din 54 de copii diagnosticați cu autism în America

Prevalența autismului a crescut cu 10% în ultimul an conform raportului publicat

de CDC - Centers for Disease Control and Prevention în 26 martie 2020.
Raportul reflectă o creștere continuă a prevalenței tulburării spectrului de autism
(ASD) în Statele Unite.
Alte descoperiri cheie în raportul CDC:

 Unul din 54 de copii a avut un diagnostic de TSA la vârsta de 8 ani în 2016, cu o creștere de
aproape 10 la sută față de 2014, când estimarea a fost 1 din 59.

 Numărul de copii care a avut un screening de dezvoltare până la vârsta de 3 ani a crescut de la
74 la sută la 84 la sută, un semn al progresului potențial către depistarea anterioară și mai
consistentă de către furnizorii de servicii medicale.

 Băieții au de patru ori mai multe șanse să fie diagnosticați ca fetele, ținând cont de raportările
anterioare. Acest lucru indică necesitatea mai multor cercetări pentru a înțelege decalajul
prevalenței și pentru a se asigura că fetele din spectru primesc îngrijirile de care au nevoie.
https://
www.autismspeaks.org/press-release/cdc-estimate-autism-prevalence-increases-nearly-10-percent-1
-54-children-us?utm_source=email&utm_medium=text-link&utm_campaign=CDC
În România, se estimează că trăiesc peste 30 000 de persoane cu autism. Acesta este
numărul de români care au făcut o evaluare psihologică și au primit un diagsnotic. În
evidențele statului sunt doar 15 537 de persoane care au și încadrare în grad de handicap.
În fiecare an, 1000 de copii se diagnostichează cu autism în România (conform Institului
Național de Sănătate Mintală). Tulburarea de spectru autist este cea mai răspândită tulburare a
copilăriei.În realitate, numărul copiilor cu tulburare de spectru autist este mult mai mare, dar în
lipsa unui registru de evidență și a obligativității aplicării corecte și constante a screeningului în
autism, România nu știe un număr exact al copiilor cu autism
Caracteristicile principale DSM-IV:
Criteriile pentru diagnostic in tulburarea autistă
 Deficit în interacțiunea socială reciprocă

 Afectarea comunicarii verbale și nonverbale

 Comportamente și interese repetitive sau stereotipe

Criterii de diagnostic pentru autism:

 Copilul trebuie să demonstreze cel puțin 6 din cele 12 simptome
 Cel puțin 2 simptome din domeniul social
 Cel puțin 1 simptom din domeniul de comunicare
 Cel puțin un simptom din domeniul comportamentelor / domeniului de interese repetitive
 Cel puțin un simptom trebuie să fi fost prezent înainte de vârsta de 36 de luni
Caracteristicile principale DSM-V:
Criteriile de diagnostic in autism
Odată cu publicarea versiunii
actualizate DSM-V subtipurile
autismului (tulburarea autistă,
sindromul Asperger și dereglări
pervazive nespecificate) au fost
unificate într-un singur diagnostic -
Tulburarea din Spectrul Autist.
 Deficitul în comunicare în TSA

 Deficitul în comunicare verbală și nonverbală variază în funcție de vărsta,

nivelul de inteligență și abilități de limbaj, precum și de istoricul intervențiilor și
suportul primit.

 Afectarea variază de la lipsa totală a limbajului verbal, dificultăți în înțelegerea

limbajului, ecolalie pănâ la folosirea unui limbaj foarte elevat. Chiar și atunci
cănd vocabularul și gramatica nu sunt afectate, este afectată comunicarea
socială.

 Deficit în ce privește reciprocitatea socio emoțională abilitatea de a relaționa și

de a întelege gândurile și sentimentele celorlalti.
 Deficit în comportamentele ce țin de comunicarea nonverbală: contact
vizual redus, gesturi sau expresii faciale atipice, postura neadecvată,
intonația atipica;

 Afectarea atenției împărtășite: nu arată cu degetul, nu aduce obiecte

pentru a împărtăși interesul cu alta persoană, nu se uita unde i se
indică;

 Repertoriu limitat de gesturi funcționale, dificultate în a le folosi în mod

spontan în comunicare;

 Dificultăți în coordonarea limbajului nonverbal cu cel verbal.

Dificultati legate de limbaj in autism

 unii pot repeta cuvinte sau chiar propozitii, dar nu comunica.

 foloseste doar un cuvant in comunicare (are valoare de propozitie).
 copilul vorbeste prea incet sau prea prea lent.
 intonatia nu este corecta.
 vocea nu e adecvata varstei copilului.
 au dificultati in a folosi prepozitiile si partile mici de vorbire.
 nu folosesc adecvat pronumele, pluralul substantivelor, genul, verbul.
 poate sa apara ecolalia.
 unii copii cu autism nu vorbesc deloc. Pana la 25% raman non verbali
 toata viata.
 Cum este diagnosticat autismul?

Cine ar trebui să diagnosticheze autismul?

 medicul de psihiatrie pediatrica

FOARTE IMPORTANT diagnostic precoce + terapie devreme = prognostic mai bun

Cine ar trebui să faca terapia copilului cu autism?

echipa multidisciplinara ( psiholog având cursuri acreditate , logoped , terapeut

occupational , kinetoterapeut , parintii coterapeuti etc)

Care sunt problemele medicale și neurologice în evaluarea copiilor cu autism?

70% din cazuri au comorbiditati

Anxietate
Tulburare de Opozitie
ADHD
Epilepsie
Tulburare de somn
Pașii de bază în managementul cazului de autism:

 recunoașterea timpurie
 cunoașterea semnalelor de alarmă
 evaluarea dezvoltării și screening ul pentru autism
 ghidarea familiilor spre resursele de diagnostic și serviciile de
intervenție
 efectuarea evaluării medicale
 Introducerea tratamentului si accesarea serviciilor de sănătate curente
 informarea, suportul și educarea familiilor
Detectare timpurie
(PIERCE et al 2010 , Arch Gen
Psychiatry)

Mai puțin de 50% dintre copiii sub 3 ani

primesc un diagnostic
Varsta medie de diagnostic 4 ani

Mai mult de 70% din timp, copii cu autism

privesc imagini geometrice, non sociale

Medicul de familie este persoana cheie în

sesizarea semnelor timpurii
Evaluare Logopedica

 Anamneză

 Ortodonție – dentiție, fren limba

 ORL - polipi, sforăie noaptea

 Kinetoterapie

 Auz fonematic

 Miogimnastica

 Respirație
Dezvoltarea limbajului la copilului tipic

 Primele cuvinte: 10 - 12 luni

 Copilul întelege ceea ce îi comunicati verbal: 14 - 18 luni
 Vorbeste în propozitii: în al 2 lea an de viață și e formată din 2 - 3 cuvinte
 Întrebări frecvente puse de copil:
2 ani : Ce e asta ?
3 ani : Pentru ce ? La ce foloseste ? De ce
 Apariția formelor gramaticale 3 - 4 ani apar substantivele , verbele
 Volumul vocabularului
3 ani 800 -1000 de cuvinte ,
4 ani 1600- 2000 cuvinte ,
5 ani 3000 cuvinte
Cum evaluez achizițiile copilului pe limbaj?

 Copilul comunică verbal foarte puțin sau deloc

 Promovarea limbajului (onomatopee, interjecții)

 Verbalizare spontană

 Copilul comunică verbal, dar deficitar

 Evaluare sunete - paletar logopedic

 Îi solicit copilului sa spună o poezie știută

 Discuție liberă claritate , corectitudine

Abilități necesare pentru dezvoltarea limbajului

 Abilități de motricitate grosieră

 Abilități de motricitate fină

 Abilități de imitare

 Absența tulburărilor de natură organică

 Dezvoltare normală a structurilor anatomice implicate în limbaj

Limite în dezvoltarea limbajului la copilul cu autism

 Gradul de severitate al diagnosticului

 Existența altor tulburări asociate

 Tulburări neurologice

 Leziuni organice ale aparatului auditiv

 Insuficiența atenției auditive privind propria vorbire

 Malformațiile organelor periferice ale vorbirii : buze ,limba, maxilar, implantarea

defectuoasă a dinţilor, malformaţii ale limbii: microglosie, macroglosie, frenul
limbii prea lung sau prea scurt

 Incurajarea vorbirii greșite, imitarea unor modele defectuoase

 Deficiențe ale auzului fonematic

Specialiștii atrag atenția cu privire la :

 folosirea prelungita a biberonului;

 oferirea de mancare pasata copiilor.

 este importanta consultarea altor specialisti!

Mestecatul și vorbirea: aceiași muschi care sunt implicați în supt,

mușcat, mestecat și lins sunt implicati și în vorbire.
Preterapie
 Pentru a putea obtine cele mai bune rezultate in cadrul interventiei este
important sa ne cream o relatie terapeutica autentica

 Reflectia situationala : terapeutul ii spune copilului ce se afla in jurul lui masina ,

brrum

 Reflectia faciala : terapeutul reflecta emotiile copilului

 Reflectia sunet - sunet sau cuvant - cuvant : il imitam noi pe el ca apoi cand il
simtim maleabil sa l facem pe el sa ne imite pe noi

 Reflectia corporala : se urmareste ca copilul sa si constientizeze pozitia

propriului corp , pentru a putea apoi sa imite .
Crearea relatiei terapeutice

 Te asociezi cu recompensa

 Sesiuni scurte pauze scurte

 !!!!Joaca : gadilat , vine baba pe salon, cip cirip

 Recompense corect date (se notează frecvența și intensitatea

recompensei în urma colectării datelor)

 Comentezi si imiti actiunile copilului , astfel incat , in timp , sa faca

sunete de actiuni pentru a fi imitat
 Cand copilul nu vorbeste

 Creștem vocalizările spontane

 Urmărim sunetele pe care copilul le emite spontan
 Imităm sunetele emise de copil , fără să-i cerem si lui sa imite
 Ne ghidam dupa motivatia copilului
 Folosim un sistem de comunicare alternativ (PESC sau orare vizuale)

Imitarea verbală
 Urmarim functionalitatea limbajului
 Ne ghidam dupa aparitia sunetelor in mod natural la copil
 Corectitudinea imitarii : sa imite doar ceea ce spunem , sa nu
completeze cuvinte
 Sa nu vorbeasca in acelasi timp cu noi
 Nu folosim “Nu!” in programele de limbaj
 Lungim vocalele de legatura pentru a nu forma o vorbire silabisita
 Modalitati de stimulare a limbajului

 Stimularea mecanica

 Imitarea orala

 Imitarea verbala
 Sa exersam!
MIOGIMNASTICĂ

1. Stimulare mecanica
 Masajul facial
https://www.youtube.com/watch?v=ZSo2Jp3E5bY
 Periute si aparate de masaj
https://www.youtube.com/watch?v=5d4BZgQFqHE
 Lipirea buzelor cu degetul
 Vibrarea buzelor cu degetul
 Exercitii care imprima vibratia

2. Imitare orala
 Miscari pentru mobilitatea buzelor si obrajilor
 Miscari pentru mobilitatea limbii
 Miscari pentru mobilitatea maxilarului
 Exercitii de respiratie

Exercitii de respiratie non verbala

Exercitii de respiratie verbala

 Stimularea limbajului

Folosirea prompturilor diferite pentru fiecare sunet , in parte

https://www.youtube.com/watch?v=NaS9MeDU0CE
 Ecolalia
Imitarea verbalizarilor facute de alta persoana

 Imediata

 Intarziata
 Ecolalia - metode de reducere

 Cand functia ecolaliei este cererea : predam cererile

 Cand ecolalia apare ca raspuns la o intrebare : adresam intrebarea pe un ton mai

scazut si scoatem in evidenta raspunsul correct

 Ecolalia ca autostimulare : cream timp separat pentru manifestarea autostimularii

intr- un spatiu securizant
 Programe pregatitoare pentru dezvoltarea limbajului

 Potriviri

 Receptiv

 Imitatii (cu obiect , fara obiect)

 Instructii

 Asteapta randul

 Gimnastică fonoarticulatorie
 Auz fonematic

• localizare sunet jucarii cu sunete

• incastre, carti , jucarii sunete
• discriminare sunet-obiecte care scot sunete (maracas, clopotei
-obiecte identice cu sunete diferite ou kinder)
-sunete la calculator/ telefon suport visual

 Respiratie - sa sufle tinem nasul, fluier, gornite, hartie, baloane

Sapun, bea cu pai
Provocări ale integrării profesionale
Copiii și adulții cu autism, cu o dezvoltare cognitivă scăzută și cu abilități de
comunicare slab dezvoltate pot experimenta provocări intense. Însă, prin sprijinul
familial oferit cu răbdare, consecvență și cu multa afecțiune, persoanelor cu autism
sever li se pot îmbunătăți exponențial calitatea vieții și gradul de independență.

Deși legal statutul de angajat se dobândește începând cu vârsta de 18 ani,

activitățile vocaționale pentru copiii diagnosticați cu autism ar trebui să înceapă
mult mai devreme. În unele cazuri ar putea dura ani de zile pentru a dezvolta
abilitățile necesare de integrare la locul de muncă.
Analizând sursele de informare specifice domeniului TSA, am identificat o serie de meserii
care, în unele țări, sunt practicate și de persoane cu autism, cu abilități scăzute de comunicare:

 Organizator de cărți în biblioteci – Pot memora numerele cărților și locația pe raft

 Fotograf – Au o gândire în imagini și o atenție la detalii crescută
 Muncitor la asamblarea, montarea pieselor în fabrică – Mai ales în spații liniștite
 Angajat la xerox – Pot face copii xerox. Este posibil ca în partea de imprimat să fie nevoie de
altcineva
 Lucrător în decorațiuni ”handmade” – Pot urma etape de ansamblare a unor obiecte de
decor
 Lucrator la montare/dezasamblare
 Lucrător în zona de curățenie – Case, birouri, debarasarea meselor la restaurant
 Lucrător în săli de spectacol – Verificarea biletelor de acces
 Lucrător la aranjarea rafturilor cu produse în magazine
 Muncitor în fabrici de reciclare – Poziții de sortare
 Muncitor în depozite – Poziții de depozitare
 Muncitor în activități de grădinărit - Creșterea gazonului, îngrijirea plantelor și lucrări de
amenajare
 Operator calculator - Introducerea datelor în calculator
 Ajutor la Fast food, Restaurant – Ocupații ce prevăd curățarea și gătitul cu puține cereri de
memorie pe termen scurt
 Lucrător în publicitate – Împărțirea pliantelor cu oferte
 Lucrător la diverse instituții de interes public – Împărțirea pliantelor cu harta gradinii
zoologice sau cu harta muzeului
 Îngrijitor animale – Activități de hrănire, plimbare a animalelor
O altă idee de integrare socială în câmpul muncii reprezintă afacerile de familie, lunând
exemplul unor familii din Spania, care au deschis cafenele conștienți că au nevoie să
pregătească viitorii adulți cu autism pentru un loc de muncă.
În Memphis, SUA, a fost înființat un magazin online cu produse inscripționate
cu logo-ul companiei, care are ca angajați adulți cu autism.
https://www.givegoodco.com/
O altă afacere de acest tip este un magazin de popcorn, deschis de un adult cu autism cu sprijinul
familiei.

Matt Resnik a deschis o afacere cu biscuți pentru zâmbit J. Seminificația cuvântului SMILE vine de
la acronimul Supporting My Independent Living Enterprise - Compania sprijin pentru viața mea
independentă.
https://www.smilebiscottidfw.com/about-smile

O altă afacere este cea a lui Derek, ”doctorul bicicletelor”, un tânăr pasionat de biciclete, care de
mic a fost interesat de felul în care spițele se învârt și, în ciuda dificultăților date de diagnostic,
autism și epilepsie, a reușit să lucreze în propria lui firmă.
https://www.bikedrderek.com
Dificultățile de care am putea să ne blocăm în sensul angajării unei persoane cu
autism ar fi specificul locurilor de muncă din România, care prevăd în general
activități foarte variate, ce presupun cunoștințe și experiențe din mai multe
domenii și interacțiunea cu multe departamente. Un loc de muncă potrivit pentru
adulții cu autism este acela în care sarcinile sunt foarte clar definite, structurate și
rămân aceleași pe o perioadă lungă de timp.
Vă mulțumesc!