GHID PENTRU PĂRINŢI, BUNICI, CADRE DIDACTICE ŞI

SPECIALIŞTI

Cioacă Beti- Ana

1
 1. Preambul pag.3

2. Cuvânt înainte pag.5

3. Clasificarea vocalelor şi consoanelor pag.9

4. CAIETUL SUNETELOR S_Z_Ţ ( prezentare ) pag.11

5.CAIETUL SUNETULUI S pag.13

6. CAIETUL SUNETULUI Z pag.29

2
7. CAIETUL SUNETULUI Ţ pag.42

8. POEZII pag.49

Pozele color au fost preluate de pe The Internet Picture Dictionary si de pe PREAMBUL

Google
cărora le mulţumesc
A fi printre oameni presupune şi a comunica. Schimbul de idei
şi mesaje dă sens vieţii. Copilul creşte şi se dezvoltă, îşi desăvârşeşte
întreaga “ arhitectură interioară” în cadrul relaţiilor interpersonale,
deci în cadrul schimburilor informaţionale. El imită şi absoarbe
limbajul.
Comunicarea nu există decât în corelaţie cu structurarea
limbajului şi augmentarea fondului lexical.
Avem o limbă ( limba română ) şi mai multe tipuri de limbaje :
verbal, non-verbal, oral, scris. În cadrul limbajului verbal vorbim de
emisie şi recepţie. Omul emite mesaje şi când ne referim la acest lucru,
ne referim la articulare, ton, semnificaţie etc şi recepţionează mesaje.
Perturbările ce pot interveni pe acest segment ( emisie – recepţie ) pot
deforma relaţia copil – lume. Importantă în comunicare este
integritatea organică şi funcţională a subsistemelor ( senzorial,
operator, comprehensiv, socio-afectiv ).
Orice tulburare în limbaj poate produce daune comunicării, cu
repercursiuni în integrarea socio-culturală. A face terapie logopedică
presupune a preveni şi a restructura ceea ce este deteriorat la nivelul
oralităţii, dar şi al grafismului, la nivelul comunicării, motivând copilul,
dar şi securizându-l afectiv. Ceea ce fac logopezii în efortul lor
reconstructiv constă în consolidarea instrumentelor primordiale ale

3
comunicării, de la psihomotricitate, la limbaj şi de aici, la motivaţie şi ilarităţii pe care o provoacă tulburarea sa de vorbire ), balbism şi chiar
sfera emoţională. eşec şcolar, culminând cu abandon şcolar.
Caietele sunetelor pe care le propun acum sunt un excurs în Pornind împreună acest demers terapeutic sper să recuperăm cât
terapia pronunţiei diferitelor sunete. Ele se adresează atât copiilor mai multe cazuri şi să eliminăm „ un start defectuos” în viaţă. Astfel îi
( preşcolari sau şcolari mici ) care prezintă tulburări de elocuţie, dar vom da copilului şansa să se dezvolte normal într-o lume normală,
mai ales părinţilor şi cadrelor didactice, adevăraţi “ antrenori “ ai acceptat de membrii comunităţii.
limbajului. Şi m-am gândit la acest ajutor mai ales pentru acei părinţi
care caută, dar nu găsesc un logoped ( deoarece această profesie este o “
rara avis” prin numărul infim de profesionişti ).
În mod normal, diagnosticul de dislalie trebuie pus de un logoped (
fie din domeniul educaţiei, fie din sănătate, fie din mediul privat ). Tot
logopedul este acela care realizează planurile de intervenţie Logoped – Psiholog principal,
personalizate, în aşa manieră, încât să conducă la succes. Datorită Cioacă Beti – Ana
faptului că orice lucru nou se învaţă prin exerciţiu şi repetiţie şi pentru
că programările în cabinetele de logopedie se rezumă la doar o întâlnire
pe săptămână ( datorită afluenţei din ce în ce mai mari de copii care
prezintă tulburări de pronunţie ), greul revine familiei în recuperare.
Dacă sunetele nu se repetă, sunetele emise corect la cabinet se pot
pierde. Când sunetele nu se mai repetă ( din varii motive însoţite de
scuze ) pot interveni perioade de platou şi chiar regresii.
Caietele sunt gândite ca o călătorie prin minunata ţară a sunetelor,
un fel de „ continent „ al pronunţiei. Deci un fel de „ joacă de-a
vorbirea „. Să nu uităm că prin aceste caiete ne adresăm vârstelor mici
al cărui „ spaţiu „ de dezvoltare este fundamentat pe joacă. În mica
excursie, cu creioane colorate şi cu mici exerciţii, copiii vor deprinde
acurateţea sunetelor limbii române.
Ceea ce trebuie să ştie părinţii, bunicii ( şi mai nou, bonele ), dar şi
cadrele didactice este faptul că intervenţia timpurie eficientizează
recuperarea, copilul fiind posesorul unei „ minţi absorbante” ( M.
Montessori) care-i dă posibilitatea
să-şi însuşească rapid sunete şi un fond lexical bogat.
Un copil recuperat până la intrarea în şcoală nu va avea probleme
de lectură şi scriere. Copiii care vor fi recuperaţi mai târziu ( în
perioada şcolară ) pot îngroşa rândurile celor diagnosticaţi cu sindrom
dislexico- disgrafic sau pot dezvolta fobia de a vorbi ( din cauza

4
 treptele evoluţiei şi desăvârşirii limbajului. Uneori, tulburările de
elocuţie netratate în perioada copilăriei pot conduce la ruperea
echilibrului psihic şi pot declanşa tulburări comportamentale. Aşa
poate apare mutismul psihogen, logonevroza, anxietatea, negativismul,
abandonul şcolar. Copilul care nu articulează corect sunetele devine
ţinta ironiilor colegilor şi primesc etichete care ştirbesc încrederea în
sine, conducând la o slabă stimă de sine. Terapeutul va încerca să
descifreze etiologia şi simptomatologia tulburării de limbaj, să găsească
modalităţi remediale eficiente şi să dezvolte prin psihoterapie
încrederea în forţele proprii ale micului pacient.
Obiectul de intervenţie al logopediei are un registru larg : tulburări
CUVÂNT ÎNAINTE de pronunţie ( dislaliile , rinolaliile, dizartriile ), tulburări de ritm şi
fluenţă ( bâlbâiala, tahilalia şi bradilalia ), tulburările de voce ( afonia,
disfonia, fonastenia ), tulburările de scris-citit ( alexia, dislexia, agrafia,
LOGOPEDIA ŞI TERAPEUTUL disgrafia ), tulburările cu substrat neurologic ( alalia, afazia ), tulburări
de origine psihică ( mutismul psihogen ). Cauzele ce declanşează
disfuncţii în aria limbajului pot fi organice, funcţionale, psiho-sociale.
Naşterea logopediei ca ştiinţă ( deşi nu este încă recunoscută ca
Cauzele organice au o paletă extrem de largă. Ele pot debuta în faza
atare ) a avut un fundament practic : cunoaşterea mecanismelor care intrauterină ( infecţii virale, rubeola, toxoplasmoza etc ). Altele ţin de
conduc la articulare şi comunicare, cunoaşterea acelor factori care pot
efortul din timpul travaliului care poate conduce la hipooxigenare sau
influenţa dezvoltarea firească a limbajului şi găsirea unor metode chiar leziuni cerebrale ale fătului. Şi diversele anomalii congenitale
adecvate, aplicabile în vederea formării şi reformării unui limbaj ( despicături maxilo-faciale, buco-faringiene )fac parte din acest grup
acceptabil de comunitate. Ca orice ştiinţă, logopedia are o bază cauzal. În ceea ce priveşte cauzele funcţionale aici pot fi înscrise
teoretică bazată pe legi, principii, obiective, metode, etape. Logopedia
tulburări în raportul excitaţie- inhibiţie, insuficienţe motorii,
încearcă să explice legăturile care există între gândire şi limbaj, între
insuficienta dezvoltare a auzului fonematic. Categoria cauzelor psiho-
limbaj şi structurarea întregii personalităţi. sociale poate cuprinde atât carenţarea educativă, dar şi
Logopedia este o ştiinţă născută la intersecţia cu alte ştiinţe care se
perfecţionismul.
ocupă de limbă şi limbaj : psihologia, psihodiagnoza, pedagogia, Tulburările de emisie – recepţie în aria limbajului pot conduce la
foniartria, psiholingvistica, neurologia, psihiatria, orl ... Specialistul
alterarea laturii intelectuale a limbajului. Sindromul dismaturativ este
logoped trebuie să aibă solide cunoştinţe din aceste arii de investigare a
responsabil de izolarea copilului şi de dezvoltarea fobiei de a comunica.
limbii şi limbajului astfel încât să apeleze diferenţiat la metode şi
mijloace care să ajute la recuperare.
Terapia logopedică se aplică cu precădere la nivelul vârstelor mici,
când limbajul se află în perioada de formare şi structurare. De aceea, SUNETELE LIMBII ROMÂNE
terapeutul logoped trebuie să cunoască bine psihologia copilului,

5

Deşi limba română se mândreşte cu muzicalitatea ei datorată
vocalelor, totuşi învăţarea ei de către străini pare o treabă complicată.
Vocalele se formează în laringe, iar consoanele în cavitatea bucală.
În articularea sunetelor interesează participarea întregului aparat
fono-articulator : buze, dinţi, limbă, palat, epiglotă, uvulă, cavitate
nazală, laringe, trahee, plămâni, diafragmă.
La articularea vocalelor aerul nu întâlneşte niciun obstacol, spre
deosebire de consoane. La unele vocale buzele se rotunjesc ( O;U ), alte
vocale se produc spre vârful limbii ( I ; E ), altele spre mijlocul limbii
( Î; Ă; A ). Un copil care nu pronunţă corect vocalele ar putea avea
probleme auditive şi atunci trebuie un examen ORL.
Registrul consonantic este mult mai amplu. Astfel, vorbim de
consoane surde ( nesonante ), gen s, ş, t, f, c , şi de consoane sonore
( vibrează coardele vocale ) : z, j, g, d, v. Unele consoane sunt explozive
şi necesită un suflu puternic : p, b, t, d, c, g ; altele sunt semiocluzive
( aerul se freacă de pereţii aparatului fono-articulator ) : ţ, ce-ci, ge-gi ;
iar altele sunt constrictive ( se îngustează canalul fonator ) : f, v, s, z, ş,
j, h. În limba română cele mai afectate sunete sunt R, siflantele ( S-Z ),
africatele ( Ţ, CE, GE ).
Dacă ar fi să împărţim sunetele limbii române în categorii din
punct de vedere acustic, cât şi fiziologic, am vorbi de tonuri ( sunete
muzicale cu oscilaţii periodice : vocalele ) şi zgomote sau zgomote şi
tonuri combinate ( consoanele ). La pronunţarea vocalelor efortul
respirator este mult diminuat şi organele fonatorii sunt tensionate în
mod egal ( spre deosebire de consoane, unde tensiunea apare în locul de
articulare ). În pronunţarea vocalelor este nevoie întotdeauna de voce,
adică de vibraţia coardelor vocale, în timp ce unele consoane pot fi
pronunţate fără voce. În limba română putem vorbi şi de coarticularea
sunetelor, adică înainte de a emite sunetul, organele fonatorii sunt deja
pregătite pentru următorul sunet ( este cazul diftongilor şi
triftongilor ).
După locul de articulare consoanele pot fi repartizate în grupe
distincte :
- BILABIALE
6
- LABIODENTALE
- DENTALE
- ALVEOLARE
- PALATALE
- VELARE
- LARINGEALE
Sunetele bilabiale ( P; B ; M ) rezultă din lipirea buzelor şi
desprinderea lor bruscă sub jetul de aer expulzat.
Sunetele labiodentale ( F ; V ) se realizează prin presiunea dinţilor
superiori asupra buzei inferioare.
Sunetele dentale ( T; D ; N ) presupun contactul între vârful limbii
şi dinţii superiori.
Sunetele prepalatale ( Ş; J ) presupun apropierea limbii de
alveolele incisivilor superiori.
Sunetele prepalatale ( Ş ; J ) presupun apropierea limbii de
alveolele incisivilor superiori.
Sunetele palatale ( CE ; GE ) se rostesc între uvulă şi palatul dur,
iar sunetul H se formează în laringe.
Când vorbim de emisia sunetelor vorbim de fonoarticulaţie care
cuprinde mai multe acte articulatorii :
1. tensiunea – pregătirea aparatului fonoarticulator
2. ţinuta – menţinerea organelor sub tensiune
3. detenta – când organele fonoarticulatorii reintră în repaos.
DISLALIA
Diagnosticul de dislalie presupune afectarea aspectului fonetic al
pronunţiei unor consoane. Dislalia poate fi motorie ( dificultăţi de
pronunţie datorate unor dificultăţi funcţionale înnăscute sau dobândite
), senzorială ( în hipoacuzii sau tulburări ale auzului fonematic ),
mecanică ( în malformaţii ), funcţională ( perturbări în funcţionarea
organelor periferice care au rol în articulare ).
Dislalia se caracterizează prin distorsiuni, omisiuni, substituiri.
Toate tipurile de dislalii primesc în denumire sufixul „ ism „ :
sigmatism, rotacism capacism etc.
Şi acum, iată câteva date despre cele mai frecvente tipuri de
dislalii :
SIGMATISMUL cuprinde în marea sa arie o mulţime de consoane ( s,
z, ţ, ş, j, ce, ge ).
PARASIGMATISMUL presupune înlocuirea sunetelor mai sus
enumerate cu altele care pot avea un loc de articulare apropiat ( ex :
varsă înlocuit cu varză, cojoc cu cozoc )
Sigmatismul are multiple forme ( interdental, addental, lateral, nazal,
laringeal ).
ROTACISMUL ( pronunţarea denaturată a sunetului R ) are vreo 28
de forme. O să amintesc doar câteva dintre ele: rotacism interdental,
velar, uvular, nazal, pararotacism.
ETAPE ŞI PROCEDEE DE RECUPERARE ÎN DISLALIE
În recuperarea unui fonem avem mai multe etape :
- IMPOSTAREA
- FIXAREA
- CONSOLIDAREA
- AUTOMATIZAREA
Dar, pentru a imposta un sunet, logopedul are sarcina de a forma
capacitatea respiratorie necesară emisiei sunetului, cât şi mobilitatea
aparatului fonoarticulator.
Pentru că în general dislaliile se întâlnesc la vârstele mici, terapia
recuperatorie se va desfăşura sub formă de joc. Exerciţiile de inspir-
expir se pot face pe muzică, în cadrul unor exerciţii de gimnastică
generală, sau prin suflarea în instrumente muzicale. Gimnastica
fonoarticulatorie este indicat să se realizeze în oglindă, iar dacă aceasta
7
nu există, în formula faţă-în-faţă. Această gimnastică presupune
mişcări ale buzelor, ale limbii, ale palatului, ale obrajilor. După ce s-au
realizat acestea se va trece la dezvoltarea auzului fonematic. Primul pas
în dezvoltarea acestuia este imitarea onomatopeelor, urmând apoi
diferenţierea consoanelor surde şi sonore în cuvintele paronime ( ex :
lege – rege ). Multe sunete se pot forma pornind de la onomatopee.
După ce iese sunetul izolat, acesta se introduce în silabe directe,
indirecte, logatomi, silabe duble. Sunetul emis se introduce apoi în
cuvinte în poziţia iniţială, mediană şi finală. Abia când am reuşit şi
acest lucru se introduc propoziţiile simple şi dezvoltate.
Unii copii reuşesc o recuperare rapidă, însă alţii au un drum lung
de parcurs. Exerciţiile logopedice se fac zilnic împreună cu părinţii,
bunicii, bonele. Copiii învaţă uşor, dar uită la fel de uşor dacă nu se
repetă. Pe traseul remedial pot interveni fenomene de platou, când
avem impresia că nu putem merge mai departe şi uneori regresii
datorită lipsei de exerciţiu.
În activitatea recuperatorie părintele trebuie să facă echipă cu
logopedul şi cu cadrele didactice din unitatea de învăţământ pentru a se
reuşi recuperarea tulburărilor de pronunţie, dar şi stimularea verbală
necesară echipării copilului pentru comunicare.
Mulţumesc tuturor care m-au încurajat să scriu această lucrare
spunând că este utilă, cât şi celor care m-au ajutat cu selecţia
imaginilor.
Autoarea
 A. LABIALE P, B, M
B. LABIO-DENTALE F, V
C. DENTALE T, D
D. SIFLANTE S-Z-Ţ, Ş-J
E. LINGUO-PALATAL-DENTALE L, N, R
F. GUTURALE C, G, H, K

II. DUPĂ MODUL DE ARICULARE

A. FRICATIVE S-Z, Ş-J, F, H

B. OCLUZIVE P-B, T-D, C-G
C. SEMIOCLUZIVE CE-GE
D. LATERALE L
E. VIBRANTE R

III. DUPĂ VIBRAŢIILE LARINGIENE

VOCALELE ( clasificare )
A. SURDE S-Ţ, Ş, P, T, C, F, H
I. DUPĂ LOCUL DE ARTICULARE B. SONORE B, D, G, V, Z, J, GE

A. ANTERIOARE, PREPALATALE A, E, I IV. DUPĂ VIBRAŢIILE NAZALE

B. MEDIANE Î, Ă
C. POSTPALATALE U, O A. NAZALE M, N
B. ORALE B, D
II. DUPĂ GRADUL DE DESCHIDERE – ÎNCHIDERE

A. DESCHISE A
B. SEMIDESCHISE O, E , Ă
C. ÎNCHISE U, Î, I

CONSOANELE ( clasificare )
V. DUPĂ LOCUL DE ARTICULARE

I. DUPĂ LOCUL ÎN CARE SE FORMEAZĂ A. BILABIALE P,B, M

B. LABIODENTALE F,V, L

8
C. APICODENTALE D, T, Ţ, N
D. ALVEOLARE S, Z, C, G , Ş
E. DUROPALATALE CHE – GHE

VI. DUPĂ LOCUL CONTACTULUI DINTRE LIMBĂ ŞI O

ANUMITĂ REGIUNE A CAVITĂŢII BUCALE

A. ANTEROLINGUALE D,T
B. MEDIU LINGUALE Ş, J
C. POSTERO LINGUALE C, G

VII. DUPĂ CONTACTUL DINTRE LIMBĂ ŞI BOLTA PALATINĂ

A. DURE M, N
B. PALATIZATE B, M

ORDINEA CORECTĂRII SUNETELOR ( după E. Boşcaiu )

I. S-Z-Ţ
II. Ş-J, CE-GE
III. P-B-M
IV. F-V
V. T-D-N
VI. C-G-H
VII. CHE- GHE
VIII. L-R, DIFTONGI L

9
 africată X
Dental-alveolară X X X
Antero-linguală X X X
surdă X
Sonoră X

POZIŢIA ORGANELOR FONATORII

S_Z
- Dinţii de sus sunt aşezaţi peste cei de jos ( distanţa 1mm )
- Limba este lăţită, are vârful îndoit în jos şi sprijinit pe incisivii
inferiori
- Buzele sunt întinse în zâmbet ( se văd dinţii de jos )
- La rostirea sunetului Z se simt vibraţiile coardelor vocale

Ţ
- Sunetul Ţ se emite prin ocluzia dintre dentala T şi siflanta S în
explozie de aer
- Distanţa între arcadele dentale este de 2-3 mm.
- Marginile limbii se sprijină pe incisivii superiori

NOTĂ – dacă după intuirea poziţiei organelor fonoarticulatorii copilul

nu poate să-l pronunţe pe S, i se pune o spatulă între dinţi şi el va trebui
să strângă uşor dinţii în timp ce imită prelungit sunetul şarpelui ; pe
podul palmei va simţi un curent de aer rece
- Dacă nu se reuşeşte emisia sunetului Z înseamnă că nu vibrează
coardele vocale şi atunci copilul va face gargară
- Dacă nu reuşeşte să spună sunetul Ţ înseamnă că nu are însuşită corect
emisia sunetelor T şi S ; cu limba sprijinită pe dinţii de sus şi în
explozia aerului va spune S ; o hârtie pusă pe limbă va trebui să
zboare în explozia aerului
TIPUL S Z Ţ
constrictivă X X

10
 3. Hai să te vedem la silabele duble !
Ssssassssa ssssesssse sssssissssi ssssossso ssssussssu

A fost greu ? Nu te cred ! Să mergem mai

departe ….
4. Să spunem nişte cuvinte simple cu S la început !
Sac, sar, ser, soi, sub , sun, sul, sus, suc, sur
Vezi ce simplu este ? Este puţin mai greu,
dar vei reuşi dacă îl lungeşti pe S cum te-am învăţat.

Surd, semn, stă, tuf, stop, stea, scor, scap, slab, sloi
CAIET DE EXERCIŢII PENTRU SUNETUL
5. A venit rândul cuvintelor puţin mai lungi ! Să încercăm !
Sală, sapă, sare, sate, seră, sete, sită, soră, sobă,supă, sună
Salam, salut, secat, sărat, sirop, senin, seară, sobar, semen
Semnal, sertar, surdă, singur, salată, suferă, surâde, sârmă
Serenadă, silabă,sufocată, supărat, sonor, surzenie, surpat

Off ! Am obosit ! Să facem o

pauză ! Să colorăm cuvintele care cuprind răul de S !
Salut ! Eu sunt micul batman spiriduş. Eu te
voi însoţi pe parcursul acestui caiet. La drum !

a) Zâmbeşte ! Uită-te în oglindă ca să-ţi vezi zâmbetul !

b) Ţine podul palmei în faţa gurii ! Vei simţi curentul de aer rece.
c) Exersează prelung sunetul şarpelui ! ssssssssss

1. Repetă după model silabele cu S prelung

Ssssa sssse ssssi sssso ssssu
Asss esss isss ossss ussss
2. Şi acum logatomii !
Asssa essse isssi ossso usssu
Ssssassss ssssessss ssssisss ssssosss ssssusss
11
 6. Acum e acum ! ... Ceea ce o să spunem pare mai dificil, dar nu-i
nicicum aşa. Să încercăm!

Spin, spun, spic, sparg, sport, spumă, spate, spală, spion, spadă, speriat
Stea, struţ, strâmb, strig, stup, stadion, steag, start, stol, stins, strânge
Scară, scapă, scamă, scurt, scump, scrum, scop, scrin, scut, scândură
Sfoară, sfânt, sfert, sfios, sfărâmă, sfeşnic, sfredel, sfat
Smoc, smântână, smerit, smirnă, smochin, smintit, smucit, smotocit
Sleit, slab, sloi, slugă, slip, slănină, slujbă, slavă, slovă, slută, slugarnic

7. Acum ştii ce urmează ! Arta de a colora.

Noaptea s -a dus ... Încă un vis a Acum cred că ştii să-l pronunţi pe
apus... domnul S !
Doamne, câţi de S ! Hai să mai Dar ce zici să mai încercăm ceva ?
rostim ceva !
8. Repetă după mine !

12
Nivelul I

a) Sorin stă. f) Simona soseşte.

b) Siviu strigă.
c) Silvia scrie.
d) Cosmina spală
e) Costin sare.
Nivelul II
g) Vasile pescuieşte.
h) Simion se ascunde.
i) Sorin iese afară. Aici vei găsi diferite exerciţii prin
J) Stelele răsar. care se poate
consolida sunetul S.

a) Sfinţii sunt în castel. f) Sorin joacă baschet. 1. Încercuieşte litera S în textul dat
b) Siropul este gustos. g) În basme sunt spiriduşi.
c) Pisica vede un sconcs. h) Sandu are un sacou albastru. Seri de toamnă
d) O muscă stă pe un biscuit. i) Motociclistul are cască.
e) Salata este cu castraveţi. j) Sabin are o mască nouă. Când vine toamna serile se lungesc. Stelele se ascund sub norii
cenuşii. Un vânt aspru răscoleşte frunzele de pe stradă.
9. Listă de cuvinte de repetat acasă
S iniţial S median S final S+ consoane 2. Pune litera S mic de tipar în spaţiul liber !
Sac Mască Pas Spune
Sar Cască Nas Scame re__t mu__t ___ardele co____tă faimo___
Sală Casă Vas Sfoară i___torie ___ervici ___tudiu ne___temate
Saltea Baston Vis Sport
Saleuri Bască Miros Slab 3. Citeşte perechile de cuvinte şi apoi scrie propoziţii înlocuind cuvântul
Salut Basme Norocos Scurt subliniat cu cuvântul pereche ( sinonim )
Sărman Biserică Spumos Spic
a calcula – a socoti Sorin a calculat corect.
__________________________
a respira – a sufla Când sunt obosit respir greu.
EXERCIŢII PENTRU MICII ŞCOLĂREI _______________________
a zice – a spune Mama zice că am talent.
_____________________

13
4. Pune următoarele cuvinte la locul lor în propoziţii ! 7. Acelaşi cuvânt poate avea sensuri diferite. Explică sensul cuvintelor
subliniate !
sertar, surâde, scorul, sprijinul, seminţe Pe cer este o stea. Silvia va deveni o stea.

La finalul meciului _______________arăta egalitate. În peşteră s-a descoperit un Construcţia are schelet metallic.
Am plantat __________________. schelet.
Copilaşul _______________ în somn.
În ______________ îmi ţin albumul cu poze. Se apropie un sol de pace. Pe portative este scrisă cheia sol.
I-am acordat tot _______________________.
Tata sapă ogorul. Bunicul cumpără o sapă.
5. Găseşte cuvintelor date altele care au acelaşi înţeles şi care să înceapă
cu S !

drapel - _________________________
grăunţe - ________________________ 8. Găseşte cuvântul care arată cum este sau cum poate fi !
nădejde - ________________________ Omul este Strălucitoare
povaţă - _________________________
zâmbet - _________________________ Elevul este Spălate

Steaua este Silitor

6. Găseşte cuvintelor date altele cu înţeles opus care să înceapă cu S !
Fata este Sfioasă
gras - ___________________
jos - ____________________ Rufele sunt Sănătos
reparat - _________________
drept - ___________________

9. Citeşte propoziţia şi pune întrebarea !

Ex : Marcel scrie cu un creion tocit.

Ce face Marcel ?

Pe bolta cerească a răsărit Luceafărul.

14
 ________________________________________________________
________________________________________________________
Pe scenă
Copiii se străduiesc să câştige concursul.
Clasa noastră este la teatru. Pe scenă se joacă un spectacol. Ce
____________________________________________________________ frumos este !
____________________________________________________________

10. Cuvintele pot fi neprietene ( opuse ). Caută în coloana B cuvântul La soare

opus celui din coloana A !
Strada are straie de sărbătoare. Mirosul florilor este deosebit.
A B Pisicel abia aşteaptă să se relaxeze la soare.
Serios Trist
Ascultător Noros
Senin Neserios
Vesel Neascultător

11. Cuvintele pot fi alintate. Alintă-le după model !

Ex : pisic – pisicel
ETAPELE EMISIEI SUNETULUI S
Pasăre - __________________
Stea - ___________________
Casă - ___________________ IMPOSTARE
Vestă - ____________________
A) SILABE DIRECTE : sa, se, si, so, su, să
12. Şi acum mici lecturi ! B) SILABE INDIRECTE : as, es, is, os, us, ăs
C) LOGATOMI : asa, ese, isi, oso, usu
sas, ses, sis, sos, sus

15
D) SILABE DUBLE : sasa, sese, sisi, soso, susu Suspect, susură, susţine, suspans, suspiciune, sensibil, suspendat,
E) CUVINTE S INIŢIAL sofisticat, susţinător
1) monosilabice : sac, sar, sat,sap,sas,sec, ser, semn, sos, soţ, soi, sur, J) PROPOZIŢII SIMPLE
sun, sub, suc, sud, 1. Simona scrie.
surd, sân, sârb 2. Sonia spune.
2) bisilabice : sală, sapă, sate, sale, sare, seră, sete, sevă, silă, sită, sobă, 3. Sandu sare.
soră, sofa, sută 4. Silviu tresare.
sună, sumă, salam, salut, satâr, secol, senin, sărut, secret, 5. Sebi scutură.
sătul, superb 6. Simion sună.
3) polisilabice : sanie, sabie, sardele, secundă, surâde, suferă, suspină,
surpriză, susură,
sâmbătă, supărat, sandale, seringă 7. Siguranţa sare.
F) CUVINTE S MEDIAN 8. Sanda se bucură.
Casă, masă, lasă, vase, oase, mască, muscă, groasă, vestă, baston, pistol, 9. Simona este veselă.
blestem, busuioc 10. Sertarul se deschide.
Castron, cascadă, miresme, cistern, desene, pisică, biscuiţi,
creastă,deschis, fasole, uscat
G) CUVINTE S FINAL
Os, vis, cos, bis, fes, vas, glas, dans, cais, dureros, mers, şters, polios, K) PROPOZIŢII DEZVOLTATE
zemos, frumos, somnoros, supus, noros, nervos, duios, fricos, curajos, 1. S-a dat sentinţa.
balans, ananas, ficus, pietros, vânjos 2. Serialul este luni seară.
H) CUVINTE S + CONSOANE 3. Am tras semnalul.
ST – stă, stea, stup, stop, stins, stol, steag, sticlă, staţie, stejar, statuie, 4. Secara arsă de soare se scutură.
stânga, strâmb 5. Seminţele se răspândesc printre straturi.
SP - spun, spală, sperie, spart, spic, spin, spadă, splină, sport, sportive, 6. Servieta este strânsă cu o curea.
spital, spanac 7. Silviu ne aşteaptă la sosire.
SC – scop, scară, scapă, scump, sclipeşte, scânteie, scândură, scrie, 8. Sudorul sudează ţevile.
scrimă, scădere 9. Serpentinele sunt strânse.
SF – sfânt, sfert, sfat,sfios, sforăie, sfeclă, sfâşâie, sfărâmă, sfruntat, 10. Sportivii s-au aliniat la start.
sfadă, sfială
SL - slab, sloi, slut, slip, slugă, sleit, slănină, slinos, slăbănog, slugarnic, EXERCIŢII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC
slobod
SM – smoc, smoală, smerit, smintit, smarald, smântână, smârc, SARE-ZARE În zare se vede muntele de sare.
smerenie, smotocit SALE – ZALE El se laudă cu ale sale zale.
I ) S DUBLU SER –ZER Am pus ser în zer.

16
VASE – VAZE Lângă vase sunt vaze cu flori Colorează spaţiile în care este scrisă litera S mare de tipar cu maro !

SÂN – FÂN Ea alăptează la sân ascunsă în căpiţa de fân.

SAR- FAR Eu sar pe pietrele de lângă far.

SURE – TURE Iepele sure fac multe ture.

SUNĂ – TUNĂ El mă sună când tună.

17
18
 Colorează litera S

19
20
21
 CAIET DE EXERCIŢII PENTRU

Tot eu sunt ! Azi îl vom învăţa pe Z :

1. zâmbim
2. dinţii sunt uşor apropiaţi
3. coardele vocale vibrează
4. repetăm sunetul albinuţei ( zum-zum) sau
sunetul muştei ( bâzzz)
1. Şi acum, spune după mine !
ZA, ZE, ZI, ZO, ZU, ZĂ
AZ, EZ, IZ, OZ, UZ, ĂZ

ZAZ, ZEZ, ZIZ, ZOZ, ZUZ

AZA, EZE, IZI, OZO, UZU

ZAZA, ZEZE, ZIZI, ZOZO, ZUZU

22
ZBA, ZBE, ZBI, ZBO, ZBU, ZBĂ
ZMA, ZME, ZMI, ZMO, ZMU, ZMĂ

2. Şi acum vom spune cuvinte foarte uşoare. Fii atent !

Zar, zeu, zid, zac, zer, zor, zob, zău, zimţi, zinc, zori

3. Urmează cuvintele mai lungi. Avem o zi întregă la dispoziţie.

Zare, zale, zice,ziuă, zonă, zână

Zefir, zidar, zăduf, zemos, zelos
Zăpadă, zicală, zodie, zumzăie, zăngăne
Zimbru, zulufi, zurgălăi, zbârcit, zgârcit

4. Cred că acum o să te plângi puţin, dar nu-I greu deloc. Îl prelungeşti

pe Z şi apoi spui cuvântul.

Zzzbate, zbiară, zbor, zgardă, zgaibă, zgâriat, zgură, zgomot, zvăpăiat,

zvelt, zmeu, zmeură

5. Să facem o pauză ! Colorăm !

23
6. Acum trecem la o altă etapă. Pronunţăm cuvinte cu Z la mijloc.

Bază, buză, oază, vază, poză, pază, doză

Varză, barză, cobză, bezea, freză, priză
Poznă, pânză, poezie, prezent, târziu
Meduză, groază, brânză, criză, parizer

7. Mai facem o mică pauză ? Hai la colorat ! Uite o buburuză care stă
pe o frunză !

24
 Pupăza zglobie zboară.
Meduza verzuie are ventuze.
Am pus orezul în cazan.
Este o poză de groază

8. Am ajuns şi la cuvintele cu Z la sfârşit. Hai să le spunem !

Iaz, gaz, haz, văz, mânz, breaz, loz, orz, miez, iz, ovăz, orez, refuz,
ursuz, necaz, prânz

9. Acum aş vrea să mă corectezi. E bine aşa ? EXERCIŢII PENTRU MICII ŞCOLĂREI

Eu mănânc ores.
1. Citeşte coloanele de cuvinte, încercuieşte litera Z şi spune unde se
Iapa are un mâns. află aceasta ( la început, la mijloc, la sfârşitul cuvântului )

Afară este săpadă. zambilă frizer moloz

zâmbet mozaic aviz
Eu stau de pasă. zâzanie cozonac treaz
zarzăr bâzâit Bicaz
10. Aş vrea acum să vedem cuvinte care se aseamănă.

SALE – ZALE Creioanele sale sunt noi. Cu ele desenez nişte zale. 2. Pune litera Z în spaţiul liber

SER-ZER În seringă este ser. / Brânza are zer. fa__an stur___ pupă___ă pa___nic
mie___ ga___dă fale___ă fran___elă
SILE – ZILE Sile numără câte zile sunt până la vacanţă. propo___iţie po___e ca___emată

11. Şi acum o să repetăm nişte propoziţii ! 3. Scrie propoziţii cu cuvintele date

Zoe zice o poezie. rezemat, cazan, vizitiu, zurgălăi, zorzoane

Zmeul zboară.
Zidarul zideşte. a)_________________________________________
Stau rezemat de spetează. b)________________________________________

25
c) __________________________________________
d) __________________________________________
e) __________________________________________

S ___ ____ ___ ____ Ă

4. Vreau să fii atent ! Sunt două coloane cu propoziţii. Subliniază

F ___ ___ ___ ___ Ă
cuvintele care se regăsesc şi în coloana A şi în coloana B şi explică-le
sensul !

A B
Mama a zdrobit nucile. Armata română a zdrobit
armata turcă.
În zori era răcoare. Ea o zori pe Alina.
Era o zi călduroasă. - Ia zi, Ionuţ ,poezia !

5. Scrie numele imaginii !

B___ ____ ___ ___ I

B __ ___ ___ Ă

26
 P ___ ___ ___ ___ Ă 6. Citeşte textele !

OAZA

Prin deşertul Saharei întâlneşti uneori câte o oază. În limpezişul apei

se oglindesc razele fierbinţi ale soarelui. Călătorul rătăcit zâmbeşte
zicând în sinea lui
CI ___ ___ ___ ___ ___ ___ U
- Încă mai este vie speranţa !

FRUNZELE

Zăpada s-a topit. Micii muguri înverzesc sub puterea razelor timide
ale soarelui. Din ele vor ieşi viitoarele frunze.
ALBĂ – CA - ___ ___ ___ ___ ___ A

D ___ ___ ___ ___ ___ ____ R

27
 EMISIA SUNETULUI Z

IMPOSTARE

A) SILABE DESCHISE : za, ze,zi , zo, zu, ză

Colorează dinozaurul !
B) SILABE ÎNCHISE : az,ez, iz, oz, uz
C ) LOGATOMI : aza, eze, izi, ozo, uzu
Zaz, zez, ziz, zoz, zuz
D) SILABE DUBLE : zaza, zeze, zizi, zozo, zuzu
E) CUVINTE CU Z INIŢIAL
1. monosilabice : zeu, zău, zi, zor, zar, zob, zid, ziar, zimţi
2. bisilabice : zare, zale, zice, ziuă, zonă, zână, zidar, zefir, zălog, zăduf,
zâmbet, zimbru
3. polisilabice : zodie, zăpăcit, zurgălăi, zăpadă, zvântat
4. Z+ consoane : zbate, zbor, zbârcit, zbiară, zmeu, zdup, zgardă,
zgomot, zdrenţe,zgârcit
F) CUVINTE CU Z MEDIAN :
Bază, vază, căzi, cozi, doză,oază, fază, gaze,poze, azi, pânză, freză,
cobză, priză, groază,
Frezie, frizer, briză,parizer, hazliu, bâzâit, cozonac, mozaic, meduză,
frunză, solzi
G) CUVINTE CU Z FINAL
Iaz, caz, gaz, haz, mânz, praz, văz, miez, ursuz, iz, necaz
H) CUVINTE CU Z DUBLU
Zig-zag, zarzăr, zumzet, zâzanie, zorzoane, zumzăit

28
I) PROPOZIŢII SIMPLE Mama face mere rase.
1. Zizi zice.
2. Fac poze.
3. Mănânc praz.
4. Calul se zbate.
5. Zoe este zână.
6. Zina are zorzoane.
7. Parizerul are iz.
8. Zoica zbiară.
9. Cozonacul creşte.
10.Bărzăunele bâzâie.

J) PROPOZIŢII DEZVOLTATE
1. Zenovia se zbate în corzi.
2. Zidarul pune şi mozaicul.
3. Zenaida interpretează rolul.
4. Zeci de meduze invadează apa.
5. Zarzării au flori rozalii.
6. Zahărul a zaharisit dulceaţa.
7. Zoe face cozonaci.
8. Zidarul face haz de necaz.
9. Zorzoanele zăngăne când dansează.
10. Zumzetul albinelor se îndepărtează.

EXERCIŢII PENTRU AUZUL FONEMATIC

VARSĂ – VARZĂ Ea varsă zeama de varză.

OASE – OAZE Prin oaze s-au găsit oase.

GROASĂ – GROAZĂ Mi-e groază că va trebui să îmi pun haina

groasă.

RASE – RAZE Prin luminiş pătrund raze.

29
 scamator, radio, ceas de buzunar, pachet, felie de pâine, girafe, ruj,
spic, pâine
ţânţar, garaj, pungă, farfurie, cântăreţi, cofă, pijama, câine, trandafir,
piuliţă, sărmană, hamburger

Colorează şi pronunţă ( dezvoltarea vocabularului )

30
 Colorează spaţiul în care este S cu verde şi Z cu albastru !

31
Colorează cuvintele în care auzi sunetul Z

CAIETUL SUNETULUI

Azi o să-l învăţăm pe domnul Ţ. Este un picuţ mai

greu, dar dacă îl ştii pe T şi pe S vei putea să te deprinzi cu el. Deci :
- Ridicăm vârful limbii ca pentru pronunţarea sunetului T ( pe
alveolele incisivilor superiori ), apoi îl coborâm rapid pentru
pronunţarea sunetului S
- Ne trebuie foarte mult aer ; aerul va face explozie ( dacă punem
pe vârful limbii o bucăţică de hârtie, aceasta va zbura la
pronunţarea sunetului Ţ )
- Putem să ne pregătim pentru efortul respirator astfel : strângem
pumnişorii lângă piept ( ca un boxer ), iar limba ne-o pregătim
pentru emisia sunetului TS; în explozia aerului, împingem cu
putere pumnii în faţă
- Se spune din ce în ce mai rapid T-S, TS

1. Hai să repetăm cuvinte uşoare !

32
 ___ară paia___ă cu___it o__et
Ţap, ţin, ţip, ţes, ţoi, ţarc, ţară, ţeapă, ţipă,ţeavă
Aţă, mâţă, raţă, căţel, oţet, viţel, lecţie, învaţă scoar___ă cote ___ faian ___ă nutre __
Laţ, lanţ, băţ, hoţ, braţ, clonţ, glonţ, puţ, coteţ
Marţi, cărţi, munţi, struţi, hoţi, vieţi, roţi, porţi maimu___ă jude ___
Ţânţar, ţurţure, ţanţoş, ţaţă, ţeţe, ţâţână
2. Grupează cuvintele date în tabel
2. Acum corectează- mă !
faţă, cârtiţă, desculţ, ţiglă, botniţă, hârleţ, sughiţ, ţâfnos ,
Eu vreau o porsie de tort. ţintar
Ţ iniţial Ţ median Ţ final
Eu desenez un călus.

Copiii trag la sintă.

Am un sap.

3. Şi acum e rândul propoziţiilor !

3. Scrie denumirea imaginii !
Tanţa ţine băţul.
Căluţul susţine călăreţul.
Ceaiul este călduţ.
Ţapul ţopăie.
Ţăranii curăţă viţa.
A ___ ___ ___ ___ ___ ____ ____Ă

EXERCIŢII PENTRU MICII ŞCOLĂREI

1. Pune litera Ţ mic de tipar în locul spaţiului liber !

U ___ ____ ___ ___ ___ ____
33

P ___ ____ ____ ____ ____ ____Ă
R ___ ____ Ă
F ___ ___ ___ ___ ____ ___ ____ Ă
Î ___ ____ ____ ___ ____ ____ ____ Ă
M ___ ___ ____ ____ ____Ă
34
4. Scrie cuvinte opuse celor date care să înceapă cu Ţ
A sări - ........................................
Patrie - .......................................
Mal - ........................................
A striga - ....................................
5. Completează cu unul din cuvintele date propoziţiile !
( faţa, înţepătură, ţâfnos, clanţă, ţiglă )
Tata a venit ............................... de la birou.
Ca să deschid uşa pun mâna pe .................................
M-am infectat de la o ................................................
Acoperişul este acoperit cu ......................................
Pe .................... bunicii au apărut riduri.
6. Citeşte textele
ÎN MUNŢI
Gerul îngheaţă tot. De streaşina cabanei atârnă ţurţuri mari.
Zăpada scârţâie sub paşii noştri.
MISTREŢII
Mistreţii ies din pădure goniţi de câini. A început vânătoarea. Când
sunt doborâţi, mistreţii guiţă cu putere.
ETAPELE EMISIEI SUNETULUI Ţ
IMPOSTARE 3) Ţuica se obţine din prune.
4) Ea mărunţeşte verdeaţa.
A) SILABE DIRECTE : ţa, ţe, ţi, ţo, ţu, ţă 5) Angheluţă ascute cuţitul.
B) SILABE INDIRECTE : aţ, eţ, iţ, oţ, uţ 6) Ţigara este aprinsă.
C) LOGATOMI : aţa, eţe, iţi, oţo, uţu 7) Poliţistul are mustaţă.
Ţaţ, ţeţ, ţiţ, ţoţ, ţuţ 8) Uşa iese din ţâţâni.
D ) SILABE DUBLE : ţaţa, ţeţe, ţiţi, ţoţo, ţuţu 9) Din pânză şi aţă fac o paiaţă.
E ) CUVINTE CU Ţ INIŢIAL 10 ) Bunicuţul îmi dă mărunţiş.
a) monosilabice : ţap, ţes, ţin, ţip,ţel, ţoi, ţarc
b ) bisilabice : ţară, ţipă, ţine, ţăran, ţigan, ţeavă, ţeapă, ţuică, ţinut
c) plurisilabice : ţopăie, ţinuturi, ţâmburuş, ţuguiat, ţipenie, ţinută
F) CUVINTE CU Ţ MEDIAN
Aţă, mâţă, piaţă, faţă, raţă, ceaţă, căţel, beţe, gheaţă, oţet, cuţit,
mărunţit, mărunţiş,
Obţine, conţine, furculiţă, paiaţă, verdeaţă, mustaţă, fâneaţă, poliţie, EXERCIŢII PENTRU AUZUL FONEMATIC
justiţie
G ) CUVINTE CU Ţ FINAL
Băţ, laţ, lanţ, colţ, coteţ, nutreţ, puţ, moţ, braţ, guiţ, măreţ, glonţ, şorţ SAP – ŢAP Eu sap lângă ţap.
H) CUVINTE CU Ţ DUBLU
Ţâţe, ţiţei, ţânţar, ţâţână, ţurţuri SAR – ŢAR Eu sar la povestea despre ţar.
I) PROPOZIŢII SIMPLE
1) Tanţa ţese. SINE – ŢINE Se admiră pe sine pentru că nimic nu-l ţine pe loc.
2) Ţiganul bea.
3) Lipseşte furculiţa.
4) Glonţul ţiuie.
5) Este ceaţă.
6) Ţiţeiul ţâşneşte.
7) Ţânţarul înţeapă.
8) Ţăranul ţipă.
9) Faţa este creaţă.
10 ) Ia-mă de braţ !

J) PROPOZIŢII DEZVOLTATE
1) Văcuţele mănâncă nutreţ.
2) Căţelul se joacă cu un băţ.

35
36
 Colorează şi pronunţă !

POEZII PENTRU SUNETELE S-Z-Ţ

1. Spiridon face-o salată

Cu spanac şi ciocolată.
Spiridon s-a supărat
Că pisica a vărsat
După ce tot a mâncat.

2. Stanca spune o poveste

Frăţiorilor mai mici :
...Spiriduşi cu-albastre veste
Şi-ncălţaţi doar în târlici
Stau de veghe la ferestre...

3. Sfios şi somnoros
Un sconcs- mic mirositor –
Scoate capul din scaieţi.
Uff! Ce miros îngrozitor !

4. Salamandra misterioasă
A ieşit un pic din casă.
37
 Cu burtica stă la soare
Ca să-i fie pielea
Mai strălucitoare.
5. Sărmancul sconcs stă spăşit
Stingher şi supărat şi trist.
Căci soarta rău l-a pedepsit
Cu un miros neisprăvit.
6. Scânteioară, subţirică, graţioasă
Nevăstuica intră-n casă.
Soţiorul stă la masă
Răsfoind o carte groasă.
7. Sorin suspină sub o stea.
El pe Sorina-o aştepta
Sub salcia cu ram subţire
Cuprins de-o neagră presimţire.
8. Seara scoate stele sute
Peste somnoroase sate.
Şi miresme cunoscute
Vântu-n drum mi le abate.
38
1. Zâna zice-n zori de zi
Vrăji zemoase şi zurlii.
Şi din nori un zân zbanghiu
Coboară pe-un bidiviu.
2. O zvârlugă zugrăvea
Zidul de pe strada mea.
Fluturi roz de peruzea
Se zbăteau prin cărămizi
Lângă o zimţată stea.
3. O meduză cam zbârcită
Zdrenţuită şi răcită
Strănuta dintre zulufi
De-o viroză tăbăcită.
4. Zice zimbrul zâmbăreţ :
Eu aş vrea nişte nutreţ.
Zău aşa, de-mi dai o doză
O să fac cu tine-o poză.
5. Sub o rază cam timidă
Pupăza cea zgribulită
Îşi zice durerea mare :
- Vreau să fie mai mult soare !
 Despre producţia de lapte.
Ţărăncile ce stau pe-acasă
Îşi schimbă ţâncii pentru noapte.

6. O meduză verzulie 4. Ţiţi e-un ţânţar ţâfnos

Se-aşează pe-o cochilie Şi un pic cam arţăgos.
Şi recită o poezie. Cum nu-i place lui ceva
Spectatorii zvăpăiaţi Iute îl şi înţepa.
Sunt degrabă-ndepărtaţi.

7. Zâna zorilor mângâie

Un zefir crescut sub zid.
Şi un mânz scăpat din frâie
Către el pleacă zorit.

5. În coteţ, un cocoş cam nătăfleţ

Şi un pic cam plângăreţ
Ţipă iar în gura mare
Că vrea boabe de mâncare.

6. Un ţânţar şugubăţ spune nişte glume

1. Ţicu ţine o reţetă La urechea lui Ionuţ. Un copil minune !
De la doctoriţa nouă. Ionuţ e-un bun ţintaş. Dă palme nebune.
I-a prescris nişte injecţii Iar urechea ţiuind şi-o ascunde-n perne.
Şi vreo câteva pastile.
Şi i-a spus să stea în casă
Când afară tare plouă.

2. În ţarc căpriţa ţipă tare.

Simţise lupul dând târcoale.
Ţăranul scoate-un cuţit mare
Cu aprig gând de răzbunare.

3. Ţăranii ţin în ţarc şedinţă

39