Stimularea limbajului la

copiii neverbali

Tatiana Blaga – logoped IET nr. 168;

Grad didactic superior;
Experiență de lucru: 22 ani;
mun. Chișinău
Copil „neverbal”:

- Alalie motorie, alalie sensorială, alalie senso-motorie;

- TSA;
- Deficiență de auz;
* sunt generate de apraxie – dereglarea mișcărilor voluntare
din partea motricității fine și articulatorii (Olărescu V.,
Ponomari D.);
* sau agnozie – tulburare de recunoaștere vizuală sau
auditivă
Dezvoltarea limbajului depinde de următoarele
condiții:

- Capacitatea lingvistică înnăscută a copilului;

- Nivelul de păstrare a intelectului;
- Prezența stimulilor din mediul extern;
- Motivația verbală;
- Funcționarea căilor conductoare dintre analizatori prin
care se transmite informația
Zonele cerebrale responsabile de limbaj sunt următoarele:
secțiunile posterioare ale circumvoluțiunii frontale inferioare;
circumvoluțiunile temporale; regiunea parietală inferioară; zona
aflată la joncțiunea regiunii temporale, parietale și occipitale a
emisferei stângi dominante a vorbirii.
După părerea cercetătorilor Șklovskii B. M., Vizeli T. G., dacă nu
este legătură între aceste zone limbajul nu se dezvoltă.
Logopedia ludică – abordare multiaspectuală propusă de
centrul ”Territorya rechy”, Moscova.
Autori: Gruzinova Tatiana; Gurina Elizaveta

Direcții de lucru:
- Evaluarea sistemică a problemei;
- Crearea motivației copilului;
- Asigurarea reperelor (gestuale, obiectuale, muzicale,
ritmice).
 Vorbirea/limbajul este privită ca un sistem
organizat foarte comlex. Sunt evidențiate acele
premize care duc la reținerea dezvoltării
limbajului/perturbarea comunicării.
Condițiile existenței unei limbii:
- Aspect cognitiv (limba – sistem de semne și
reguli de utilizare a lor);
- Aspect comunicativ (gândirea cooperantă și
motivele de bază a comunicării);
- Aspect sensomotor - vocalizarea (mijloc de
translare a limbajului).
La baza terapiei stau cercetările/terapiile: Holth,
Klin, E. Mereșkevici, M. Tomasello, Hanen; ABBA,
integrare socială, Tomatis ș.a.
 Scenariul terapiei logopedice este construit în
dependență de ce component al vorbirii este
afectat:

- Componentul motor (producerea vorbirii);

- Componentul sensor (înțelegerea vorbirii).

Organizarea terapiei LL

Crearea condițiilor prin asigurarea:

- Mediului verbal protejat;
- Mediului obiectual protejat.

Dotarea cabinetului: covor; cutii cu cuburi mari de

plastic; mingi; nisip/apă; animale/jucării; mașinuțe;
cuburi mici/lemn; clește/mingi moi ș.a.
Etapele terapiei de stimulare verbală:

I. Observarea/diagnosticul copilului;
II. Jocuri cu obiecte însoțite de interjecții
fără instrucțiuni verbale;
III. Jocuri cu instrucțiuni verbale

www.youtube.com/watch?v=krlPeT6Rvrk
Modelul formării părții pronunțiative a vorbirii
(în prezența sunetelor neverbale):

- emiterea sunetului involuntar;

- întărirea/legarea sunetelui/silabei de un gest,
obiect, joc;
- emiterea voluntară a sunetului;
- alcătuirea cuvintelor;
- alcătuirea frazei.
Modelul formării părții pronunțiative a vorbirii

dacă sunetele lipsesc:

- ajutor mecanic;
- emiterea sunetului (stimulare verbală);
- implicare emoțională;
- întărirea/legarea sunetelui/silabei de un gest,
obiect, joc;
- emiterea voluntară a sunetului;
- alcătuirea cuvintelor;
- alcătuirea frazei.
1. În LL gimnastica fonoarticulatorie este înlocuită
cu stimularea verbală;
2. Se utilizează masajul (obișnuit; vibrațional) drept
mijloc ajutător (senzații – mișcare);
Sunetul reprezintă mișcare;
stimularea verbală (emiterea sunetelor) – învățarea
mișcărilor articulatorii.
Pentru emiterea sunetelor:
I variantă – ungem un fluer cu miere, iaurt;
II variantă – strângem nasul, în gură introducem
fluerul. La fel, stingem lumânări, suflăm cu putere
dopuri de plută cu gurița ș.a.
Consecutivitatea emiterii sunetelor:
F/V – H – C/G – P/B – T/D – M/N – S/Z – Ș/J –
R/L - Ț - Ci.
În paralel se lucrează cu vocalele (A, U, O, I, Î,
E, Ă).
Fiecare sunet este asociat cu un
gest/mișcare/joc:
- CA – aruncăm prin împingere cubul de pe
mână;
- VU – cu degetul la buză, joc cu mașinuțe;
- NU/NI – gest de negație;
- SÎ – suflăm nisipul din palmă.
Apoi prin combinarea silabelor sunt obținute
cuvinte: Ex: VA-CA; NA-SU ș.a.
- Cântarea cuvintelor de 1, 2, 3 silabe - ceea ce ajută la
formarea simțului structurii silabice a cuvântului și
”melodiei” lui;
Lucrul asupra propoziției:
- Se utilizează cuvintele fără a schimba terminațiile;
- Se învață cititul - servește drept suport în educarea
vorbirii.
- Se utilizează tabla magnetică/imagini;
- Se pot utiliza secvențe video (de exemplu, la învățarea
acțiunilor, situațiilor);
- Se crează condiții pentru legarea frazelor în situație
concretă.
www.youtube.com/watch?v=X001Iw8gNuI&t=4s
Mulțumesc pentru atenție!!!