Cercul pedagogic al profesorilor

itineranți / de sprijin
27 noiembrie 2015
Cauzele dificultăților de adaptare-
învățare la elevii cu CES și strategii de
intervenție
 Dislexo-disgrafia
– abordare din perspectiva terapiei Meixner

 prof. Condurache Lavinia

 prof. Nica Alina Mihaela
 prof. Prisăcariu Gabriela
 prof. Diaconu Hegyi Maria
 prof. Rusu Raluca Elena
 DR. MEIXNER ILDIKO

 Dr. Meixner este una dintre cele mai mari personalităţi din

domeniul defectologiei, pedagogiei şi psihologiei din Ungaria;

 A fost pionier al diagnosticării şi terapiei tulburărilor de vorbire

şi a dificultăţilor de învăţare;

 Pe parcursul celor 50 de ani de activitate a dezvoltat o metodă

specifică pentru învăţarea scris-cititului, ortografiei şi dezvoltării

vorbirii.
 Metoda Meixner este o metodă complexă fonetico - analitico –
sintetică - logopedică în care se pune accent pe emiterea,
analiza şi sinteza sunetelor;

 Metoda vine în sprijinul copilului dislexic prin faptul că se

adaptează la ritmul şi nevoile lui, prevenind posibilitatea de a

greşi;

 Aceasta presupune exerciţii interesante, variate, inteligente,

copiii reuşind să deprindă cunoştinţele jucându-se, prin

activităţi multiple.
 FUNDAŢIA MEIXNER
 a fost înfiinţată în anul 1992 de către dr. Meixner şi studenţii săi;

 organizaţie non-profit care are ca scop propagarea şi

dezvoltatea metodei Meixner;

 activitatea fundaţiei este structurată pe trei direcţii:

1. Susţine Centrul de Metodolgie şi Terapie Meixner;

2. Deserveşte o şcoală generală de 8 clase, unde sunt integraţi în

fiecare clasă până la 6 elevi cu tulburări de învăţare;

3. Organizează cursuri acreditate pentru cadre didactice.

 ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU COPII
DISLEXICI
A fost înfiinţată în anul 2002 de către părinţi şi cadre didactice,
având următoarele obiective:
 popularizarea şi conştientizarea existenţei în România a
fenomenului tulburărilor de învăţare;
 popularizarea metodelor adecvate de lucru;
 asigurarea şanselor egale pentru copiii dislexici în învăţământ şi
în societate;
 implementarea metodelor inovative de lucru;
 acordarea de sprijin copiilor dislexici şi familiilor acestora;
 formarea cadrelor didactice.
 ACTIVITĂŢI
 Derularea diferitelor proiecte de popularizare, conştientizare şi
sensibilizare;
 Elaborarea de cărţi de specialitate;
 Cursuri de formare;
 Supervizare;
 Examinarea copiilor cu tulburări de învăţare;
 Consiliere, informaţii pentru părinţi;
 Participări şi prezentări la diferite conferinţe naţionale şi
internaţionale;
 Schimburi de experienţă.
Dislexia - generalități
 Teorii explicative ale dislexiei

Teorii perceptive și
perceptiv-motrice

Teorii
behavioriste
Dislexia Teorii
neuropsihologice

Teorii Teorii
psiholingvistice psihologice
 Cauzele dislexiei
După anamneza a 200 de copii și după
datele Clinicii din Erfurt:
O 48% - ereditar;
O 26% - leziuni în perioada perinatală;
 14% ereditar și organic;
 12% pur organic;
O 20% - fără simptome;
O 6% - nu sunt date.
 Principiile metodei de
prevenire a dislexiei
1. principiul pașilor mici (principiul gradualității);
2. tripla asociere;
imaginea vizuală a literei

imaginea acustică a literei imaginea motrico-vizuală a literei

3. prevenția inhibiției omogene Ranschburg;

4. prevenirea și evitarea rigidității gândirii;
5. reducerea anxietății;
6. întărirea pozitivă.
 Criteriile de formare a grupelor

1. nivelul citirii;
2. capacitățile mintale;
3. vârsta;
4. aria lexicală;
5. suportul familial – gradul de motivație;
6. probleme asociate – tulburări de atenție,
tulburări de comportament.
Metode și instrumente de lucru
în terapia Meixner
 Culegerile de cuvinte
 De preferat, cuvintele să fie extrase din manualele școlare, pe
nivele de vârstă și comprehensiune, pentru a exista un
continuum între școală și terapie;
 Culegerile de texte sunt cel mai important instrument , atât în
terapia dislexo-disgrafiei, cât și a disfaziei;
 Model de activitate
1. Coloane de cuvinte sunt așezate după regula de despărțire in
silabe (prezența intrusului, a situațiilor problematice, diversificarea
structurilor gramaticale);
2. Se citesc cuvintele de către copil și se subliniază cuvintele
necunoscute. Se discută și alte cuvinte (ce înseamnă jambon,
gambă etc.);
3. Se asociază cuvintele cu imagini;
4. Se despart cuvintele în silabe și se caută intrusul.
 Model de activitate:
1. Să completeze a doua silabă din coloana din dreapta.
2. Să pună în pereche cuvintele din cele două coloane.
 Model de activitate:
1. Să citească prima coloană și să găsească intrusul.
2. Să pună în pereche cuvintele date aleatoriu cu cele din prima
coloană.

Intrușii ”dezvăluiți” și
repoziționați în
coloanele
corespunzătoare !
Model de activitate:
1. Să compună cuvintele și cu ele, apoi, propoziții.
2. Regula de compunere a propozițiilor: I. S+P
II. S+P+CD
III. S+P+CD+alte C
3. Corelarea propozițiilor pentru a crea o ”istorie”. Aici se poate
crea și situația asamblării propozițiilor în fraze, prin utilizarea
cuvintelor de legătură.
 Modele clasice de intervenție
1. Loto cuvinte și imagini pentru exersarea literelor omografe.
 Modele clasice de intervenție
2. Loto cuvinte și imagini pentru exersarea grupurilor de litere.
Aplicații practice
Formează cuvinte din silabele albastre și silabele roșii.
Compune propoziții din trei cuvinte.

Gâs ca are pene.

Mus ca are aripi.
Bar ca are vâsle.
Cur ca are gușă.
Șun ca are gust.
Tal pa are piele.
Gam ba are mușchi.
 Cum este?
Găsește adjectivul potrivit.

Glob mic
Drob bun
Pas grav
Sac plin
Păr creț
Măr crud
Văr drag
Moș gras
 Potrivește propozițiile roșii cu propozițiile albastre.

Este furtună mare. Valurile aruncă barca.

Gabi nu găsește rigla. Este supărată.
Carmen curăță cartofi. Vor mânca piure.
Mama curăță curca. Gătește supă.
Musca a zburat pe tort. Este obraznică.
 Ordonează propozițiile.

Cangurul trăiește în Australia.

Părul cangurului este gri-maro.
Are gamba puternică și talpa moale.
Pe burtă are o pungă.
Aici locuiește puiul lui.
Când se naște este golaș
Cangurii sunt animale prietenoase.
Este sau nu dislexo-disgrafia o
Cerință Educațională Specială?
(Sunt sau nu tulburările specifice de învățare
Cerințe Educaționale Speciale?)
Dezbatere
Declaraţia UNESCO de la Salamanca şi Cadrul de acţiune privind
Nevoile educaţionale speciale, adoptată de Conferinţa Mondială a
Educaţiei Speciale: Acces şi Calitate. (Spania, 10 iunie 1994)

În „Cadrul de acţiune” se precizează că:

O termenul de „nevoi educaţionale speciale” se referă la toţi copiii
şi tinerii ale căror nevoi provin din dizabilităţi sau dificultăţi de
învăţare;
O mulţi copii pot avea dificultăţi de învăţare (şi, deci, pot avea
nevoi speciale) într-un anumit moment al şcolarizării.
 În accepţia UNESCO 1995

GRUPURI DEFAVORIZATE:

O copiii străzii;
O copii care lucrează;
O copii din familii de emigranţi sau familii nomade;
O copii aparţinând unei minorităţi etnice, lingvistice
sau culturale;
O copii din alte grupuri marginalizate sau
defavorizate;
O copii cu C.E.S.
 Copii cu C.E.S.

CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE (CES) – desemnează

necesităţi care solicită o educaţie adaptată particularităţilor
individuale şi /sau caracteristice unei deficienţe (ori tulburări de
învăţare), precum şi o intervenţie specifică, prin reabilitare/
recuperare corespunzătoare. CES desemnează un “continuum”
al problemelor speciale în educaţie, de la deficienţele grave şi
profunde la dificultăţile/ tulburările uşoare de învăţare.
 Copii cu C.E.S.

O copii cu deficienţă sau întârziere mintală;

O copii cu deficienţă de auz;
O copii cu deficienţă de văz;
O copii cu deficienţe motorii/ fizice;
O copii cu deficienţă de limbaj (dislalie, dislexie,
disgrafie);
O copii cu dificultăţi de învăţare;
O tulburări emoţionale şi de comportament (ADHD);
O tulburări de dezvoltare (Autism, Sindr. Asperger).
 ORDIN nr. 5574 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea
Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin
educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe
educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă

O cerinţe educaţionale speciale (CES) - necesităţile educaţionale

suplimentare, complementare obiectivelor generale ale
educaţiei, adaptate particularităţilor individuale şi celor
caracteristice unei anumite deficienţe/dizabilităţi sau
tulburări/dificultăţi de învăţare ori de altă natură, precum şi o
asistenţă complexă (medicală, socială, educaţională etc.);
 ORDIN nr. 5573 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea
Regulamentului de organizare şi funcţionare a învăţământului
special şi special integrat

O CES (deficienţe / dizabilităţi / dificultăţi de învăţare, tulburări de

limbaj şi comunicare, tulburări socioafective şi de
comportament);
O CES pot fi derivate în principal din:
a) dizabilităţi (handicap) - care au la bază o deficienţă sau
boală;
b) dificultăţi de învăţare şi tulburări de limbaj.
Măsuri compensatorii și dispensatorii
 Măsuri compensatorii și dispensatorii

O Italia: Legea 170/2010 obligă instituțiile școlare să garanteze

„introducerea instrumentelor compensatorii, inclusiv mijloacele
de învățare alternative și tehnologiile informatice, dar și măsuri
dispensatorii de la anumite prestații non-esențiale din punctul
de vedere al calității conceptelor de dobândit”
Instrumente compensatorii:
O sintetizator vocal, care transformă tema de citire într-o temă
de ascultare;
O aparat de înregistrare care permite elevului sau studentului
să nu ia notițe în timpul lecției;
O program de scriere cu corector ortografic, care permite
realizarea unor texte suficient de corecte fără un efort
suplimentar de recitire și de corectare a eventualelor greșeli;
O calculator care să faciliteze operațiile de calcul;
O alte instrumente tehnologice mai puțin evoluate cum ar fi
tabele, formulare, mape conceptuale, etc.
* Utilizarea unor asemenea instrumente nu este la dispoziția
întregii clase
Măsuri dispensatorii – intervenții care permit elevului sau
studentului sa nu realizeze anumite prestații care, din cauza
tulburării, devin extrem de dificile și care nu îmbunătățesc
procesul de învățare.
O nu este util ca un elev cu TSA să fie obligat să lectureze o
lucrare literară de mare lungime, deoarece acest exercițiu,
din cauza tulburării sale, nu îi îmbunătățește cu nimic
prestația la lectură.
O se permite elevului sau studentului cu TSA să beneficieze
de un timp mai lung pentru executarea unei probe (o cota
de 30% poate fi considerata un timp suplimentar potrivit)
sau să execute proba pe un conținut redus cantitativ dar
semnificativ din punct de vedere cognitiv ( acest lucru se
bazează pe ideea că tulburarea îi consumă mult mai mult
timp decât colegilor săi în faza de decodificare a item-ilor
probei).
IVONA READER – program care citește
documente cu diacritice în limba română
O Programul:
https://drive.google.com/file/d/0BxVCXP
uBaI0DZzdzbnFMeUZTeDQ/view?pli=1
O Tutorial:
https://www.youtube.com/watch?v=UjftXj07sWM&
feature=youtu.be
O Exemplu
VĂ MULȚUMIM!