Cri despre dislexie

Iat i lista crilor despre dislexie. Nu uitai, putei contribui la actualizarea acesteia.
1.

Jocuri cu sunete i cuvinte Jocuri i exerciii pentru educarea auzului

fonematic, Angela Pop, Trgu Mure, 2011 (vezi www.dislexic.ro);
2. Joc-bucurie-ochi strlucitori Culegere de jocuri de dezvoltare a abilitilor
pentru copiii dislexici i cei predispui la dislexie, va Bartk, Trgu Mure,
2011 (veziwww.dislexic.ro);
3. Eu citesc mai bine! ndrumtor pentru tratarea tulburrilor lexico-grafice,
Bartk va (coord.), Gagyi Erzsbet, Crososchi Codrua, Cseh gnes, Dek
Gyrfi Emese, Flp GabriellaEdiia a doua, revizuit, Trgu Mure, 2010
vezi www.dislexic.ro);
4. Pietricele gritoare, Auxiliar pentru terapia sigmatismului etapa de
consolidare a sunetelor n cuvinte, Crososchi Codrua, Csernik Vass Krmen,
Trgu Mure, 2010 (vezi www.dislexic.ro);;
5. Desene, poeziipovetile trebuie s le inventai voi, copii!, Angela Pop,
Trgu Mure, 2010 (vezi www.dislexic.ro);
6. Examinarea complex a tulburrilor de limbaj examinarea tulburrilor de
articulaie, Crososchi Codrua, Csernik Vass Krmen, Trgu Mure, 2011
(veziwww.dislexic.ro);
7. DISLEXIA. Cum s ajutm copiii cu dificulti de nvare, Sorina Soescu,
editura Eikon, 2011;
8. Csua cu litere i jucrii Abecedar ntocmit dup principiile metodei
Meixner, Codrua Crososchi, Aura Lichineanu, Trgu Mure, 2012;
9. Tulburrile limbajului scris-citit, Georgeta Burlea, editura Polirom, 2007;
10. Terapia logopedic, Iolanda Tobolcea, editura Universitii Al. I. Cuza, Iai,
2010.
Share this:

Adultul dislexic
Dislexia nu este o boal deci nici nu se poate vindeca. Un copil dislexic va rmne
dislexic i n viaa de adult. Greutile legate de citit-scris sau calcul vor persista ntr-o
anumit msur dar depinde de fiecare persoan dislexic n ce msur reuete s fac

fa acestuia.
Insuccesele colare nu dispar fr urme. Copiii dislexici, fr un sprijin familial sau un
ajutor specializat, devin aduli cu o stim de sine sczut. Foarte muli dintre ei dezvolt
un sentiment de autoacuzare, ruine i sentimentul de necorespundere din cauza

eecurilor legate de nvare. Dac nu i prelucreaz frustrrile trite, devin aduli cu o

ncredere n sine sczut, ceea ce va determina diferite probleme n relaiile sociale.
Pot deveni suspicioi i ostili fa de alii, fiindc se tem c se va afla problema lor i pot
manifesta un comportament permanent de autoaprare, de multe ori ascunznd
problemele de citit-scris. Muli dintre ei au sentimentul de inaptitudine la locul de munc
n ciuda eforturilor depuse i se tem c vor fi gsii nepotrivii de ctre angajator i colegi.
Semnele care rmn i n viaa de adult pot ngreuna viaa de zi cu zi a acestor persoane i
pot cauza tensiuni cu mediul nconjurtor, n funcie de nivelul de toleran i acceptare
ale acestora. Autoaprecierea adultului dislexic joac un rol hotrtor n calitatea vieii.
Prelucrarea frustrrilor din copilrie, autoacceptarea vor ajuta adultul dislexic la
dezvoltarea echilibrului psihic i a forei de via. Funcionarea unor grupuri de sprijin
pentru adulii dislexici ar ajuta mult n prelucrarea problemelor.
Totodat, dislexia are i o serie de avantaje: aceti oameni de obicei sunt mai creativi
dect alii, sunt inventivi, gsesc cu uurin nite rezolvri aparte la diferite probleme,
abordeaz problemele n ansamblu i gsesc soluii rapide, negndite de alii, au o
gndire vizual. Unii dintre ei sunt talentai n arte plastice sau n muzic, alii au o
gndire n spaiu foarte bun. Printre artiti, scriitori, oameni politici, inventatori, oameni
de tiin, actori sau oameni de afaceri se reagsesc foarte muli dislexici.
Simptomele adultului dislexic pot fi:

Citete o pagin dintr-o carte sau subtitrarea de la un film ntr-o perioad foarte
lung de timp;
Citete un fragment lung dintr-o carte i nu tie ce a citit;
Uneori citete cu greeli: omisiuni sau confuzii de litere;
Nu-i place s citeasc cu voce tare n faa altora;
Scrisul poate fi ilizibil sau cu greeli de ortografie;
Deseori ncurc literele n scris;
Are probleme n luarea de notie sau exprimarea gndurilor n scris;
Are dificulti la completarea formularelor;
nva greu limbi strine;
Efectueaz greu calcule mintal;
ncurc des direciile dreapta-stnga;
Se orienteaz greu n spaiu, pe hart;
Are o orientare temporal slab, ntrzie deseori;
Este dezordonat, are dificulti n organizare i planificare;
Deseori nu nelege ndat cele auzite;
Urmrete greu irul discuiilor;
i creeaz greuti pronunia unor cuvinte mai lungi sau necunoscute;
Se exprim greu, uneori i amintete greu chiar i cuvinte simple, de folosin
zilnic;
Memoria de scurt durat este slab, nu reine mesaje, numele persoanelor,
cuvintele sau expresiile noi;

ncurc datele, orele, irurile de numere (ex. la formarea numerelor de telefon) ;

Deseori uit unde i-a lsat lucrurile;
Are zile cnd nu poate s se concentreze aproape deloc;
Stresul are un efect paralizant asupra lui.

Dislexia este o tulburare de prelucrare a informaiilor care nu se rezolv odat cu

creterea copilului, unele caracteristici rmnnd prezente pe parcursul ntregii viei a
celui n cauz. Exist ns metode speciale de terapie pentru dislexie (de ex. metoda
Meixner, metoda Sindelar, metoda Ayres, metoda Delacato, metoda Gosy, metoda Frostig
etc.), cu ajutorul crora simptomele pot fi ameliorate i se pot preveni tulburrile n
dezvoltarea personalitii. Succesul terapiei este influenat, n mare msur, de
recunoaterea timpurie a problemei i nceperea unei terapii adecvate ct mai devreme.

Terapia logopedic
Terapia logopedic de prevenie i recuperare
n cadrul acestei terapii putem discuta despre prevenire (n cazul copiilor predispui spre
dislexie) i recuperare (n cazul copiilor cu tulburri de nvare). Punctul de pornire n
ambele cazuri este o examinare logopedic complex care cuprinde ariile limbajului,
percepiei, ateniei, memoriei, motricitii, schemei corporale, orientrii n spaiu i timp,
capacitilor intelectuale, personalitatea i comportamentul copilului. n cazul copiilor cu
tulburri de nvare examinarea logopedic se completeaz cu examinarea citirii, scrierii,
a capacitii de calcul, motivaia i strategiile de nvare ale copilului.
Copiii predispui spre dislexie (copiii n vrst de 5-6 ani i cei care ncep clasa a I-a) ar
trebui s beneficieze de o terapie logopedic intensiv pentru dezvoltarea capacitilor
deficitare. Pe lng corectarea eventualelor tulburri de pronunie, n cazul acestor copii
terapia logopedic cuprinde, n funcie de greutile copiilor, i dezvoltarea anumitor
capaciti: percepia vorbirii, nelegerea vorbirii, vocabularul pasiv i activ, atenia,
diferenierea auditiv fond-form, discriminarea auditiv, memoria auditiv,
diferenierea vizual fond-form, discriminarea vizual, memoria vizual, coordonarea
vizuo-motric, motricitatea, echilibrul, motricitatea fin, schema corporal, orientarea
spaial, orientarea temporal, serialitatea.
Aceast terapie cuprinde jocuri i exerciii pentru dezvoltarea capacitilor deficitare,
terapie n care sub ndrumarea logopedului, printele poate deveni partener n terapie,
continund dezvoltarea copilului i acas. Terapia logopedic de prevenire este foarte
util, n majoritatea cazurilor uoare asigur succesul colar al copilului.
n cazul copiilor dislexici (copii din clasa a II-a sau mai mari) terapia logopedic
recuperatorie const n intervenii care uureaz nsuirea scrisului, cititului sau a

operaiunilor matematice i asigur totodat dezvoltarea acelor capaciti deficitare care

cauzeaz instalarea dislexiei. Terapia n general este de lung durat, copilul dislexic
necesitnd terapie logopedic ani de zile.
Terapia
Meixne
Aceast metod a fost experimentat de logoped-psihologul ungar Dr. Meixner
Ildik i are drept scop prevenirea dislexiei i reeducarea citit-scrisului.
Metoda Meixner este o metod complex fonetico-analitico-sintetic-logopedic
n care se pune accent pe emiterea, analiza i sinteza sunetelor. Aceast metoda
vine n sprijinul copilului dislexic prin folosirea metodelor psihologice i prin
faptul c se adapteaz la ritmul i nevoile lui, prevenind posibilitatea de a grei.
Principiile care stau la baza metodei Meixner sunt:

Principiului pedagogic al gradaiei, adic nvarea se face n pai mici.

Principiul
asociaiei
triple
n
nsuirea
citit

scrisului.
Asociaia formei acustice a sunetului (fonemul) cu forma vizual a literei (grafemul)
se leag cu engrama motric a articulrii sunetului, contientiznd poziia buzelor,
poziia limbii, micarea corzilor vocale.

Principiul
prevenirii
inhibiiei
omogene.
Metoda Meixner n procesul nvrii alfabetului previne apariia inhibiiei omogene
prin faptul c literele, sunetele asemntoare ca: m-n, b-d- se predau la o distan
mare ntr-o ordine aparte. Procesul psihic denumit inhibiie omogen a fost
descoperit de Dr. Ranschburg.

Principiul
prevenirii
i
evitrii
rigiditii
gndirii.
Din cauza disfuncionalitii cerebrale, sistemul nervos i procesele psihice ale
copilului dislexic nu funcioneaz flexibil. Pentru prevenirea acestui lucru trebuie s
tim c numai exersarea multipl n form de joc didactic, cu multiple exerciii, cu
ilustraii manevrabile i corectarea imediat a greelilor asigur rezultatul dorit.

Principiul asigurrii atmosferei agreabile, plcute a activitilor cu elevii

dislexici.
Orele i toate activitile elevilor dislexici trebuie n aa fel organizate, nct s se
asigure un climat plcut, n care copilul s se simt bine. Motivaia pozitiv continu,
recompensa imediat a tuturor eforturilor l fac pe copilul emotiv i care obosete
repede s depun efort n realizarea rezultatelor dorite, nvingnd emoia i stresul
inhibitor caracteristic copilului dislexic.

Prin intermediul metodei de prevenie meixnerian se dezvolt ariile care contribuie la

evitarea apariiei i tratarea adecvat a dislexiei i a disgrafiei: vocabularul pasiv i activ,
percepia vorbirii, nelegerea vorbirii, atenia, memoria auditiv, memoria vizual,
diferenierea auditiv fond-form, discriminarea auditiv, diferenierea vizual fondform, discriminarea vizual, coordonarea vizuo-motric, motricitatea, echilibrul,
motricitatea fin, schema corporal, orientarea spaial, orientarea temporal, serialitatea.

Adaptarea Metodei Meixner pentru limba romn este n curs de desfurare.

www.meixner.hu
Terapia Sindelar
Metoda Sindelar
Programul de dezvoltare cognitiv Sindelar este o metod de prevenie i de terapie,
destinat copiilor predispui spre dislexie (5-7 ani) i copiilor dislexici (7-15 ani). Metoda
elaborat de ctre psihologul austriac Brigitte Sindelar vizeaz identificarea i
dezvoltarea acelor capaciti cognitive a cror disfuncionalitate cauzeaz apariia
tulburrilor de nvare.
Aplicarea programului presupune o examinare cu testul Sindelar n baza cruia se
elaboreaz un plan de intervenie individualizat. n concepia lui Sindelar terapia trebuie
nceput de la rdcini, acolo unde capacitile cognitive nc funcioneaz bine.
Programul terapeutic Sindelar cuprinde o serie de exerciii de dezvoltare cognitiv care
vizeaz diferenierea vizual, diferenierea vizual fond-form, diferenierea auditiv,
diferenierea auditiv fond-form, memoria vizual, memoria auditiv, intermodalitatea,
serialitatea i orientarea n spaiu.
Terapia necesit exersarea zilnic, timp de 10 minute, a unei capaciti cognitive
disfuncionale, ceea ce presupune o colaborare activ ntre prini i specialitii formai
cu metoda Sindelar. Primele rezultate pozitive apar dup 3 luni de terapie, dar terapia este
de lung durat.
Dup aplicarea corespunztoare a programului Sindelar, capacitile cognitive ncep s
se dezvolte, fapt ce asigur o baz mai solid n formarea deprinderilor de scris-citit.
Exerciiile programului se pot combina i cu alte proceduri de dezvoltare cum ar fi terapia
logopedic. Nu exist nc adaptarea n limba romn a acestei terapii.
http://www.sindelar.at/
Terapia Ayres
Terapia Ayres
Disfuncia de integrare senzorial este o tulburare neurologic provenit din incapacitatea
creierului de a integra anumite informaii primite de la cele cinci sisteme senzoriale
principale ale corpului. Aceste sisteme senzoriale sunt responsabile pentru detectarea
semnalelor vizuale, a sunetelor, mirosurilor, gusturilor, temperaturilor, durerii, poziiei i
micrii corpului.

Integrarea senzorial ofer un fundament important pentru nvarea complex i

comportamentul adecvat. Procesul integrrii senzoriale se petrece automat i fr eforturi
pentru majoritatea copiilor, dar la unii nu funcioneaz n mod normal.
Metoda Ayres, elaborat de ctre Anna Jean Ayres, cercettoare i psiholog din California,
ncearc s amelioreze disfuncia de integrare senzorial prin diferite stimulri ale
copiilor. Prin impulsuri senzoriale variate se dezvolt sistemul de echilibru, reflexele
primitive dispar, micrile ochilor devin normale, se organizeaz mai bine integrarea
celor dou pri ale corpului, adic se maturizeaz sistemul nervos. Aceast terapie este
folosit i pentru tratarea tulburrilor de nvare.
Atmosfera orelor este agreabil, copiii sunt atrai de instrumentele de lucru folosite,
dezvoltarea copiilor se face ntr-un cadru plcut, prin jocuri atrgtoare. Terapeutul are o
atitudine nondirectiv, lsnd copilul dislexic s aleag acele jocuri care reprezint o
provocare pentru el i i ofer succesul. De obicei, aceste jocuri asigur exersarea unei
capaciti nedezvoltate n totalitate la copil. Dup un timp, copilul va alege un alt joc,
puin mai greu, care va reprezenta o nou provocare pentru el. n acest mod natural, prin
autoasigurarea succesului, copilul se va dezvolta treptat printr-un proces de
autovindecare.
Terapia necesit o examinare prealabil, care identific capacitile deficitare ale copiilor.
Astfel, cunoscnd nivelul de dezvoltare, terapeutul va ti ce set de jocuri trebuie s ofere
copilului.
Instrumentele de lucru specifice, folosite n acest terapie sunt: diverse leagne din
diferite materiale, mingi uriae, cercuri hulahoop, spaliere, oglinzi mari, plase suspendate,
disc
rulant,
etc.
http://en.wikipedia.org/wiki/Anna_Jean_Ayres
http://www.sensoryintegration.org.uk/about/default.asp?ID=5
Kinetoterapia
La majoritatea copiilor predispui spre dislexie sau copii dislexici se poate observa o
rmnere n urm n coordonarea micrilor, n dezvoltarea echilibrului, tulburri n
schema corporal i n orientarea n spaiu, o dominan nedezvoltat sau ncruciat.
Dislexia poate fi cauzat de tulburrile n dezvoltarea micrilor n perioada copilriei
mici.
Mai muli autori subliniaz c dezvoltarea micrilor are un rol hotrtor n dezvoltarea
sistemului nervos. Kinetoterapia ajut la formarea capacitilor de nvare prin
dezvoltarea i formarea micrilor elementare, prin formarea echilibrului static i
dinamic, prin cunoaterea organizrii schemei corporale, prin exersarea i formarea
dominanei laterale, prin dezvoltarea capacitii de orientare spaio-temporal. De
asemenea, contribuie i prin dezvoltarea percepiei auditive, vizuale i tactile, dezvoltarea
memoriei auditive, vizuale i a serialitii, precum i prin dezvoltarea coordonrii
micrilor fine ale minilor.

Kinetoterapia contribuie la funcionarea armonioas a sistemului nervos. Prin

kinetoterapia nceput n grdini se pot dezvolta aptitudinile necesare n procesul
educaional ca: atenia distributiv, concentrarea, perseverena n munc, aptitudinile de
difereniere, gndirea logic.
Este foarte important ca n terapia copilului dislexic s fie prevzut i un program de
kinetoterapie intensiv zilnic pe toat durata anilor de colarizare.
http://www.delacato.net

Psihoterapia
Terapia copiilor dislexici nu se rezum doar la dezvoltarea abilitilor de scris-citit sau la
dezvoltarea capacitilor cognitive deficitare. Ei necesit consiliere psihologic sau n
unele cazuri psihoterapie.
Pe parcursul anilor colari copiii dislexici se confrunt cu tulburri emoionale i de
dezvoltare a personalitii, din ce n ce mai grave. Eecul colar poate cauza o stim de
sine sczut, complex de inferioritate, sentimentul inutilitii, anxietate, tulburri
psihosomatice, nevrotice sau tulburri de comportament. Integrarea n colectivul clasei de
multe ori devine deficitar. Ei au nevoie de un sprijin psihologic permanent pentru a face
fa mai uor problemelor cu care se confrunt.
n activitile terapeutice individuale sau de grup este preferabil abordarea pozitiv,
valorizarea i ncurajarea copilului. Scopul interveniilor psihologice este dezvoltarea
unei imagini de sine reale, autoacceptarea, creterea ncrederii de sine, creterea
motivaiei fa de nvtur, prelucrarea frustrrilor, creterea rezilienei, reducerea
problemelor emoionale sau de comportament ale copilului, mbuntirea adaptrii la
coal, dezvoltarea capacitii de a se integra n colectiv, formarea unui reele de sprijin n
jurul copiilor, alctuit din colegi i aduli.
Se folosesc mai multe metode: metoda jocurilor structurate, psihodram pentru copii,
psihoterapia experienial, artterapia, metoda VIT, terapia cognitiv-comportamental, etc.
Au un efect benefic i diferitele activiti i programe cu scopul integrrii copiilor
dislexici n societate.
Mai muli autori sublinieaz importana educrii mediului social n care triete copilul
dislexic. Consilierea parental i consilierea/supervizarea pedagogilor va contribui la
diminuarea problemelor emoionale, pe care le ntmpin copiii i astfel se va ajunge la
dezvoltarea unei personaliti armonioase

Prima cercetare la nivel naional dedicat dislexiei

Prima cercetare la nivel naional dedicat
dislexiei a fost derulat de OMV i
Asociaia Romn pentru Copii Dislexici
(ARCD), aceasta avnd scopul de a afla
incidena acestei tulburri n ara noastr i
n rndul copiilor cu vrsta de pn n 11
ani.
''Totodat,
a
vizat
identificarea
dificultilor ntmpinate de prini,
pedagogi i specialiti n vederea gsirii soluiilor optime pentru a veni n sprijinul lor,
ajutnd astfel copilul dislexic din Romnia. Complexitatea cercetrii face din acest studiu
o baz real pentru stabilirea unor direcii de sprijin'', a declarat Cristina Gulie, research
specialist la OMV Petrom Marketing, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES.
Rezultatele obinute n urma studiului Omnibus au relevat o inciden declarat n rndul
populaiei Romniei de 25 de cazuri de dislexie la 10.000 de gospodrii, n condiiile n
care doar 15,5% dintre romni au auzit despre dislexie.
''Principalul merit al cercetrii iniiate de OMV este faptul c este prima iniiativ de acest
fel din Romnia. Acest studiu a reuit s surprind realitatea cu care ne confruntm n
terapia copiilor dislexici. M refer mai ales la gradul de cunoatere ngrijortor de sczut
n rndul specialitilor i al nvtorilor, identificat n faza calitativ i confirmat de
studiul cantitativ. Acest lucru subliniaz necesitatea formrii specialitilor din Romnia i
elaborarea unor teste standardizate pentru a diagnostica dislexia, lucruri eseniale pentru
comunitatea dislexicilor de la noi din ar. tiam c din cauza informrii precare, muli
prini nu tiu c au copii dislexici, ori copiii nu sunt diagnosticai, dei prezint toate
simptomele acestei tulburri, dar acum avem o confirmare tiinific pentru toate acestea
i o baz care ne va ajuta s adresm n mod direct aceste probleme n activitatea
noastr'', a declarat Eva Bartok, preedintele Asociaiei Romne pentru Copii Dislexici
(ARCD).
n medie, ntr-un an specialitii vd 650 de copii n coli i 75 de copii la cabinet.
Studiul a artat c aproximativ 1 din 6 copii dislexici vzui ntr-un an n cabinet de
specialiti sunt cazuri noi de dislexie.
Acest lucru poate nsemna c diagnosticarea se face mai precis dect n anii precedeni,
ori c numrul copiilor dislexici este n cretere.
Mai mult, aproximativ 4 din 10 copii aflai n evidena unui specialist dintre cei

intervievai sunt dislexici. Dintre acetia 40% au vrste cuprinse ntre 5 i 8 ani, iar 60%,
ntre 9 i 11 ani. Totodat, nvtorii intervievai au declarat c au, n medie, 3 copii
dislexici raportat la o clas medie de 22 de copii.
n opinia majoritii nvtorilor intervievai, copiii dislexici au nevoie de mai mult
atenie dect ceilali copii.
Peste jumtate dintre nvtori au observat c elevii lor dislexici triesc cu frustrare sau
cu team i mai bine de jumtate dintre specialiti consider c lipsa metodelor de
predare specifice i lipsa terapiei pot duce, n timp, la autoizolare, scderea stimei de sine
i discriminarea copilului dislexic. Dei 80% dintre prinii intervievai merg cu copilul
dislexic la terapie cu un logoped o dat pe sptmn, doar 28% merg sptmnal i la
psiholog, iar 12% nu au ajuns deloc la un specialist.
Principalele motive pentru aceast situaie sunt lipsa banilor, a timpului i informarea
insuficient n rndul prinilor, aa cum arat studiul.
n medie, doar 14% dintre copiii vzui de un specialist au ajuns acolo la iniiativa
prinilor, 42% au fost identificai n grdinie i coli de logopezi i psihopedagogi, n
timp ce 27% au fost fost trimii la un specialist la iniiativa cadrelor didactice.
Terapia cu logopezi i psihologi reprezint un factor important pentru mbuntirea vieii
copiilor dislexici
Studiul arat c prin terapie 60% dintre copiii dislexici de pe listele specialitilor
intervievai i mbuntesc semnificativ tulburarea de citire i calitatea vieii pn la
sfritul colii primare. Dar, dei 68% dintre specialiti recomand ca frecvena terapiei
s fie mai mare dect o dat pe sptmn, doar 43% dintre acetia declar c dislexicii
chiar fac terapie de cteva ori pe sptmn.
n prezent, 63% dintre copiii dislexici aflai n evidena unui specialist prezint, pe lng
tulburarea de citire (dislexie), i tulburri de scriere (disgrafie), iar 45% i tulburri de
calcul (discalculie).
''Ne bucurm c suntem deschiztori de drumuri i n alte domenii dect cel n care
activm. Aceast cercetare naional este parte a unei iniiative OMV mai ample, care a
inclus aciuni n premier n Romnia, precum lansarea www.dislexic.ro, campaniile de
informare i de strngere de fonduri derulate la nivel naional, seminarul de specialitate
organizat n anul 2011 sau pachetul educaional oferit n mod gratuit copiilor dislexici.
Prin acestea, am dorit s ne aducem contribuia la cauza Asociaiei Romne pentru Copii
Dislexici i s oferim o ans egal la educaie acestor copii care sufer de o tulburare de
nvare frecvent n lume. Sperm c rezultatele cercetrii vor ajuta la o mai bun
identificare a celor mai adecvate soluii n educarea copiilor cu dislexie'', a spus Drago
Ivan, Marketing & Training Manager, OMV Petrom Marketing. AGERPR
MATRICE DE EVALUARE IN TERAPIA DISLEXIEI SI DISGRAFIEI
Dislexia,ca dificultate de a citi datorita tulburarilor perceptive auditive,optice si
kinestezice , ca si disgrafia , n care tulburarile privesc actul grafic , reprezinta un
segment al activitatii terapeutice logopedice .

Dislexiile pot fi clasificate n functie de varii c 21221p1521v riterii ,astfel :

1. dupa tipul de inabilitati
dislexie fonematica ( nu se poate face corect analiza si sinteza auditiva a
cuvintelor
si propozitiilor )
dislexie optica ( tulburarea structurilor perceptive vizuale )
dislexia literala ( nerecunoasterea literelor izolate )
dislexia verbala ( copilul nu poate face analiza si sinteza literala sau silabica )
2. dup criteriul genetic
dislexia constitutionala ( cu o lateralizare gresit structurata si cu tulburari de
limbaj )
dislexia de evolutie ( se observa la nceputul scolarizarii , ca urmare a unei
stngacii nedetectate la timp sau a unor metode neadecvate de nvatare )
dislexia afectiva ( ca o reactie la esec,un fel de inhibitie psihogenetica )
3. dupa etiologie
dislexia instrumentala ( ca urmare a tulburarilor perceptive )
dislexia falsa ( afectiva ) - ca urmare a dezinteresului familiei,a carentelor afective
paradislexia (dificultati de exprimare,vocabular sarac,inabiltati psiho-motorii
etc )
dislexia pura ( la copiii fara tulburari de limbaj,cu inteligenta normala ,fara
tulburari de lateralitate )
4. dupa criteriul etiologic
dislexie primara spatio-temporala
dislexie secundara ( deficit n utilizarea simbolurilor grafice )
dislexia n cadrul encefalopatiei usoare
dislexie ereditara
dislexie nevrotica ( hipoactiva sau anxioasa )
5. dupa criteriul prognozei
dislexie evolutiva
dislexie constitutionala ( cecitatea verbala )
6, dupa gradul de deficienta
- lejera
-medie
-grava
-foarte grava
i disgrafiile pot fi structurate n functie de anumite criterii.
1.
-

dupa predominanta structurilor tulburate

disgrafii auditive ( slaba dezvoltare a auzului fonematic )
disgrafia verbala ( apar n scris tulburarile de pronuntie )
disgrafia optica ( dezvoltarea insuficienta n sistemele optico-verbale )
disgrafia drept consecinta a tahilaliei
disgrafia cauzata de tulburarile de ritm
disgrafia cauzata de scrierea n oglinda
agramatismele

2.

dupa etapa de aparitie,forma si evolutie

perturbari ale grafismului primar

disgrafia specifica
disgrafia de evolutie
disgrafia motrica
disgrafia de tip spatial
disortografia
disfonografia

Sindromul dislexico/disgrafic reuneste arii din cele doua tipuri de tulburari

ale limbajului scris-citit , amintind astfel de:
dislexo-disgrafia specifica ( inabilitatea de a citi sau scrie )
dislexo-disgrafia de evolutie ( se pare ca are cauze genetice si se manifesta prin
disortografie si incapacitatea de a ntelege sensurile grafice )
dislexo-disgrafia spatio-temporala ( scriere si citire n diagonala )
dislexo-disgrafia pura ( pe fondul alaliei,afaziei,hipoacuziei )
dislexo-disgrafia liniara ( rarirea rndurilor att la scris,ct si la citit )
dislexo-disgrafia motrica
Matricele de evaluare folosite n terapia logopedica ncearca sa puna n evidenta
nivelul de formare a deprinderilor de a se exprima corect oral si scris , dezvoltarea
abilitatii de a recepta mesajul oral sau scris , exprimarea n scris ,formarea acelor
competente necesare nsusirii scris - cititului.
TIPURI DE MATRICE
1.

MATRICE PRIVIND MODUL DE EVALUARE A CAPACITAII DE

EXPRIMARE ORAL

COMPETENA
EVALUAT
1.construirea
unor enunturi
orale logice
-formulari
ntrebari
raspunsuri

de
si

- relatarea unei
fapte
sau
ntmplari

PROBA JOCURI POVESTIRE

ORAL

OBSERVARE
A
COMPORTAMENTULUI
COMUNICATIV

personale
- descrierea unor
nsusiri
ale
lucrurilor
sau
fiintelor
cunoscute
- povestirea unui
text ascultat
citire
de
imagini
2. construirea de
propozitii
corecte din punct
de
vedere
gramatical
3.integrarea n
enunturi
orale
proprii
a
cuvintelor
noi
nsusite
4.pronuntarea
corecta
a
sunetelor
5.
despartirea
corecta
a
cuvintelor
n
silabe
6. recitarea unei
poezii scurte
7. manifestarea
interesului
si
initiativei
n
comunicarea
orala
2.MATRICE PRIVIND MODUL DE EVALUARE A CAPACITII DE RECEPTARE
A MESAJULUI SCRIS
COMPETENE PROB
PROB PROB
OBSERVAREA
EVALUATE
SCRIS
SCRIS PRACTIC COMPORTAMENTULUI
N
ACAS
CABINET

1.identificarea
literelor scrise
de mna si de
tipar,mici
si
mari
2.sesizarea pe
baza
citirii
constiente
a
legaturilor
dintre enunturi
si imagini
3.
asocierea
formei grafice a
cuvntului cu
sensul acestuia
4.desprinderea
semnificatiei
globale a unui
enunt
5. citirea n ritm
propriu a unui
text
scurt,cunoscut
sau necunoscut
6.manifestarea
interesului
pentru scriere si
lectura
2.
COMPETENE

MATRICE CE EVALUEAZ CAPACITATEA DE RECEPTARE A

MESAJULUI ORAL
PROB JOC DE JOC
DE OBSERVAREA
ORAL ATENIE MEMORIE
COMPORTAMENTULUI
DE RECEPTOR

l.ntelegerea
semnificatiei
globale a unui
mesaj oral de tip
ntrebare
sau
comanda
2.perceptia
intuitiva
a
corectitudinii sau

incorectidunii unui
enunt
3. distingerea dupa
auz a cuvintelor si
sensului acestora
4.distingerea
sunetelor
si
silabelor dintr-un
cuvnt ascultat
5.manifestarea
interesului
si
curiozitatii pentru
mesajul ascultat
4.MATRICEA DE EVALUARE A CAPACITII DE EXPRIMARE SCRIS
COMPETEN

1.

scrierea corecta a
literelor,silabelor
prin
copiere,transcriere,dictar
e,auto-dictare

2.

construirea
unor
enunturi n scris corecte
din punct de vedere
gramatical

3.

scrierea corecta si
lizibila a unui text scurt,
cu utilizarea corecta a
semnelor de punctuatie

4.

manifestarea interesului
pentru exprimarea scrisa
si pentru perfectionarea
scrisului

PROB PROB
ORAL SCRIS
LA
CABINET

PROB
PRACTIC

OBSERVAREA
COMPORTAMENTULUI

-9 n functie de aceste matrice care pun n evidenta competentele ce trebuie

formate n activitatea terapeutica . se pot preciza descriptorii de performanta ce vor viza
evaluarea si aprecierea deprinderilor integratoare specifice nsusirii limbii romne.

De la nivelul fonem-grafemului,la nivelul silabelor,de la diferentierea

fonemelor si grafemelor,pna la nivelul cuvntului,si de aici la elaborarea enuntului si
formarea lexiei si grafiei optimale este un drum anevoios n care este nevoie de
parteneriat n cadrul triadei logoped - parinte - cadru didactic.
Cele doua tipuri de tulburari nu se pot aborda separat.
Adaptarea terapiei logopedice se va face n functie de nivelul dezvoltarii psihice a
fiecarui copil, de ritmul de lucru al fiecaruia, de tipul si gradul tulburarii pe care o
prezinta. Important este crearea acelui fond motivational care sa conduca la depasirea
barierelor existente. Materialele folosite trebuie sa fie ct mai diverse, simple , concrete,
aproape de sufletul copilului dislexico-disgrafic. In terapia sindromului dislexicodisgrafic trebuie antrenate toate acele segmente ale actului perceptiv - vizual,auditiv ,
kinestezic - , iar terapia trebuie sa fie precedata de dezvoltarea abilitatii de operare cu
simboluri , punndu-se totodata n evidenta fondul lingvistic de care dispune copilul .

Efectul Tomatis in terapia autismului, ADHD, a dislexiei si a altor

afectiuni: Centrul de Terapie prin Auditie Mozart functioneaza de
cateva luni in Bucuresti
In naivitatea mea nu mi-as fi inchipuit niciodata ca sunt unii care au facut un business
profitabil din exploatarea unor afectiuni ca autism, ADHD sau dislexie. Acum ca sunt
disponibile si fonduri guvernamentale si europene pentru constientizarea si tratarea
acestor afectiuni, a devenit o afacere sa infiintezi un oengeu (ONG), ceva, si sa te lipesti
cumva de bani. Mai grav este ca acesti indivizi propun si tot felul de terapii ciudate, mai
apropiate de practica dresajului decat de tratamentul pe care il merita niste copii. Cei care
ii trateaza pe copiii cu autism sau ADHD ca pe maimute, se lauda la un moment dat cu
unele progrese, dar este vorba doar de repetarea mecanica a unor gesturi, nu de
imbunatatiri reale. Ba din contra!

Am aflat cu mahnire toate aceste lucruri despre tratamentele pentru

autism, ADHD sau dislexie, mediatizate in ultima perioada prin campanii de anvergura,
de la Dr. Ana Tudorache, de la Centrul de Terapie prin Auditie Mozart din Bucuresti
bazat pe metoda Tomatis. Centrul a fost infiintat in primavara acestui an si este singurul
care aplica Metoda Tomatis din Romania. Metoda de Terapie Tomatis functioneaza astfel:
in cadrul unor sesiuni individuale de auditie, se foloseste un echipament special, numit
Solisten, ce actioneaza asupra muschilor urechii interne, stimuleaza creierul si

energizeaza dezvoltarea sistemului nervos. Sunetul actioneaza prin stimularea muschilor

urechii interne, avand o actiune energizanta asupra intregului corp.
600 de centre Tomatis
Succesul metodei Tomatis a dus la aparitia a 600 de centre private sau publice in 50 de
tari, inclusiv Romania, in care se aplica metoda. Printre cei care au folosit metoda de
terapie Tomatis se numara actorul Grard Depardieu, cantaretul Sting, baritonul
Benjamin Luxon sau cantareata Maria Callas.
In Terapia Tomatis se folosete muzica lui Mozart, filtrata. Filtrarea sunetelor pana la
aproximativ 4000 de HZ, permite creierului o analiza acustica propice. Ascultarea
sunetelor care sunt si mai filtrate, implica o experienta pre-natala.
Dr. Alfred Tomatis, cel care a initiat terapia Tomatis a fost medic ORL, fiind fiul unui
cantaret de opera. Dr. Tomatis a incercat sa imbunatateasca si sa corecteze abilitatea de a
asculta a cantaretilor. A observat ca in acest mod s-a corectat si vocea. A folosit un aparat
acustic care avea un mecanism prin care se selectau frecventele. Astfel, fara nici un efort,
prin terapia Tomatis si prin efectul Tomatis, pacientul era capabil sa emita note pe care nu
putea sa le produca inainte de corectarea ascultarii. Dr. Tomatis si-a prezentat rezultatele
cercetarii la Academia de Stiinte si Academia de Medicina din Paris, in 1957 si 1960.
Terapia Tomatis in Bucuresti
Sedintele de Terapie Tomatis se desfasoara la Mozart Centru de Terapie prin Auditie
din Bucuresti, dotat cu aparatura specifica Terapiei Tomatis, sub supravegherea unui
Profesor certificat, absolvent al Cursului Tomatis. Inainte de a incepe sesiunile de auditie
Tomatis, parintii pot testa aparatul Solisten, cel care stimuleaza sistemul de procesare
auditiv. In timpul sedintei de Terapie Tomatis, profesorul se asigura ca auditia decurge in
cele mai bune conditii. Marea arta este, dupa cum spune Dr. Ana Tudorache, sa convingi
un copil care <<nu sta locului nici doua minute>> sa accepte sedinte de terapie de doua
ore. Si toti parinti sunt surprinsi sa vada cat de linistiti raman copiii in timpul auditiei.
Lista afectiunilor

Sala de Auditie a Centrul de Terapie prin Audiie Mozart Bucuresti

Lista completa a afectiunilor pentru care aceasta metoda da rezultate este: Tulburari
pervasive de dezvoltare (autism, sindrom Asperger, sindrom Rett, tulburari dezintegrative

ale copilariei), Dificultai de invatare si tulburari de limbaj (dislexie, dispraxie, disfazie,

discalculie), Deficit de atentie, scaderea memoriei si a capacitatii de concentrare (ADHD,
hiperactivitate, ADD, dificultate de concentrare), Tulburari afective si emotionale:
anxietate, depresie, stres, Dificultati de comunicare, Dificultati psihomotorii: tulburari de
echilibru, de balans, de coordonare, Dificultati in invatarea limbilor straine, Imbunatatirea
vocii si a muzicalitatii, Pregatirea pentru nastere.
Metoda Tomatis in mai multe tari, de pe website-ul international Tomatis. Pentru detalii
despre activitatea centrului din Bucuresti,

Dislexia
Dislexia face parte din categoria dizabilitatilor de vorbire si care poate afecta
capacitatea unei persoane de a citi, a scrie si uneori de a vorbi.
Nu exista o definitie anume pentru termenul de dislexie, ea fiind definita in mai multe
moduri:
World Federation of Neurologists a definit dislexia in anul 1968 ca fiind o boala a
copiilor, care desi merg la scoala nu-si formeaza aptitudinile de limbaj caracteristice
cititului
si
scrisului
corespunzatoare
capacitatii
lor
intelectuale.
U.S. National Institutes of Health, USA a prezentat-o ca fiind o dizabilitate a invatarii
care poate afecta capacitatea unei persoane de a citi, scrie, chiar si de a vorbi.
Dislexia este cea mai frecventa dizabilitate a invatarii la copii si persista de-a lungul
intregii
vieti.
Gravitatea dislexiei poate varia de la usoara la severa, dar cu cat este tratata mai din timp,
cu atat rezultatele sunt mai bune. De aemenea nu este niciodata prea tarziu ca oamenii
afectati de dislexie sa invete sa-si amelioreze aptitudinile de limbaj. Cauza este un defect
al capacitatii creierului de a traduce imaginile primite de la ochi sau de la urechi in limbaj
inteligibil, fara a duce la probleme de vedere sau de auz. Aceasta nu este cauzata de un
deficit
de
inteligenta,
retard
mental
sau
sechele
ale
creierului.
Este posibil ca in primii ani de scoala dislexia sa ramana nedetectata.
Copilul poate fi frustrat de dificultatea de a invata sa citeasca si poate avea alte
problemecare mascheaza dislexia, putand da semne de depresie si manifesta un scazut
respect de sine. Problemele de comportament, atat acasa cat si la scoala sunt observate
frecvent, scazandu-i motivatia dramatic si ajungand sa nu-i mai placa scoala, ceea ce-i
pune in pericol succesul scolar, daca boala ramane netratata.
Tipurile dislexiei:
Sunt mai multe tipuri de dislexie ce pot afecta capacitatea de a citi si scrie a unui copil.
1.Dislexia primara: aceasta este mai degraba o disfunctie decat o afectare a partii din
stanga a creierului(cortexul cerebral) si nu se schimba cu varsta. Cei care prezinta aceasta
dislexie sunt rareori capabili sa citeasca la nivelul clasei a patra, iar cund sunt adulti inca

se mai lupta sa citeasca, sa scrie pe litere, sa citeasca in general.

Acest tip al dislexiei este mai frecventa la baieti decat la fete si se transmite ereditar.
2.Dislexia provocata de traume apare cel mai adesea dupa o forma sau alta de trauma
cerebrala sau afectare a creierului care controleaza scrisul si cititul.
In momentul de fata este destul de rara in randul populatiei de varsta scolara.
3.Dislexie secundara/dislexie de dezvoltare: se crede ca este cauzata de dezvoltarea
hormonala din timpul stadiilor timpurii ale dezvoltarii fetale. Este mai frecventa la baieti
si se atenueaza pr masura ce copilul crete. Aceasta dificultate, dislexia poate afecta mai
multe functii diferite.
4.Dislexia vizuala se caracterizeaza prin inversarea cifrelor si literelor si de inabilitatea
de a scrie simbolurile in ordinea corecta.
5.Dislexia auditiva implica dificultati cu sunetele sau grupurile de sunete. Sunetele ori
nu sunt auzite corect, ori sunetele sunt percepute ca in alta ordine.
Disgrafia se refera la dificultatea copilului de a tine si controla creionul astfel incat sa
poata
scrie
semnele
corect
pe
hartie.
In unele situatii, profesorii nu pot stabili ca un copil are dislaxie, dar pot detecta semne
timpurii pentru a sugera parintilor evaluarea copilului de catre un psiholog sau alt
specialist pentru un diagnostic sigur.
Semne de alarma:- inversarea literelor si cifrelor, fiind cele mai frecvente semne.
Inversarea literelor are o frecventa crescuta pana la 7-8 ani, diminuand in timp. In caz
contrar este indicat a se face un test pentru detectarea dislaxiei sau a altor probleme de
invatare.
- dificultatea de a copia de la tabla sau dintr-o carte poate sugera de asemenea dislexia.
Este posibil sa existe o dezorganizare generala a scrisului, copilul putand fi inapt de a-si
aminti continutul informativ, chiar daca este vorba despre un film video sau despre o
carte de povesti indragite.
- problemele de relationare spatiala se pot extinde dincolo de sala de clasa si pot fi
observate si la locul de joaca, putand parea lipsit de coordonare si poate avea dificultati
cu sporturile sau jocurile organizate.
Obisnuite sunt dificultatile cu stanga si dreapta, adesea dominanta unei anumite maini nu
este stabilita. In clasele primare adesea este folosita muzica si dansul pentru
imbunatatirea invatarii academice. Copiii care au dislexie se misca cu greu dupa ritmul
muzicii.
Problemele auditive asociate dislexiei cuprind o varietate de functii.
De obicei, copilului ii este greu sa-si aminteasca sau sa inteleaga ceea ce aude.

Rememorarea secventelor de obiecte sau a unei serii de mai multe comenzi odata pot fi
dificile. Uita parti din cuvinte sau din propozitii intregi, iar cuvintele pe care le rosteste
suna ciudat. In locul lor, pronunta un cuvant gresit sau unul similar. Copiii care se lupta
cu aceasta problema stiu ce anume vor sa spuna, dar le este greu sa-si gaseasca vorbele
care le exprima gandurile.Sunt multe semne ce pot fi observate la copiii care au dislexie.
Din aceasta cauza copiii devin retrasi si par sa fie deprimati. Unii ajung sa joace teatru
incercand sa distraga atentia celor din jur de la dificultatea lor de invatare. Deseori au
probleme privind respectul de sine si interactiunile lor cu fratii si colegii se raresc. Nu
mai prezinta inteles fata de activitatile scolare si par nemotivati sau lenesi.
La fel de importante ca si semnele academice sunt si semnele si simptomele emotionale,
necesitand o atentie la fel de mare.
Ce trebuie sa faceti?

Cereti ajutorul scolii si medicilor.

Daca va ingrijoreaza dezvoltarea copilului dumneavoastra este important sa consultati

medicul pediatru si pentru a obtine mai multe informatii discutati cu
invatatorul/profesorii
copilului
dumneavoastra.
Fiecare scoala ar trebui sa aiba o echipa de specialist care se intalnesc regulat pentru a
discuta problemele specifice pe care le au copiii. Din aceste echipe ar trebui sa faca parte
directorul, invatatorul sau dirigintele, psiholog, asistenta medicala, logoped, specialist in
probleme de citire si alti specialisti, echipele fiind numite grupuri de suport pentru copii..
Daca la institutia unde invata copilul se tine cont de aceste grupuri, parintele sau parintii
ar trebui inclusi in aceste grupuri de discutii. Orice parinte sau profesor care suspecteaza
o problema de invatare poate solicita o intalnire cu echipa pentru a discuta problema
copilului.Parintele poate solicita acest lucru chiar daca profesorul crede ca elevul se
descurca bine la scoala.

In anumite cazuri decizia luata este testarea copilului, test ce poate fi solicitat de
parinte sau profesor dar neputand fi efectuat fara permisiunea scrisa a
parintilor.
In cazul in
care copilul merge la o scoala careia ii lipsesc profesionistii potriviti pentru a
evalua o posibila problema de invatare, ar trebui sa fie evaluat de specialistii unei
scoli care are asemenea specialisti sau de medici din afara sistemului scolar.
Deoarece testarea poate fi uneori stresanta pentru copil, mai ales daca sunteti
nemultumiti de performantele lui scolare, strategiile alternative sunt de obicei
aplicate inainte de a face testarea. Odata ce planul de evaluare a fost discutat cu
parintii si ei sunt de acord, echipa scolii face testele, apoi organizeaza o intalnire
cu parintii pentru a discuta rezultatele.
Planul de
evaluare a fiecarui copil depinde de problemele specifice pe care le are copilul.
Fiecare plan trebuie sa includa testarea a cinci zone: zona cognitiva (inteligenta),
performantele academice, comunicarea, zona senzitiva/motorie si zona de sanatate
si dezvoltare.
Testarea se face
de catre diferiti membri ai echipei scolare sau de catre specialitii pe care i-au
contactat parintii. De obicei, scoala sau psihologul clinician determina daca este

vorba sau nu despre dislexie in cazul copilului respectiv. Intrucat exista diferite
forme de dislexie, ca dizabilitatile de invatare legate de citit, de limbajul scris, sau
de matematica, psihologul este cel care pune diagnosticul tipului specific de
boala. O alta forma a dislexiei, numita intarzierea limbajului expresiv poate fi
diagnosticata de catre logoped.
Cuvinte cheie: psiholog, psihologie, psihoterapeut, psihoterapie, psihologie practica,
logopedie, consiliere pentru copii si adolescenti

Dislexia - Disgrafia

Definiie
I. Tobolcea afirm c d Disgrafia este incapacitatea copilului (cu
limbaj, auz, dezvoltare mintal normal) de a nva corect i de a utiliza
corect scrisul n condiiile de colarizare normal.

este definit ca dificultate de a citi manifestat prin modificarea cuvintelor, prin greeli
de lectur, etc.

Factori etiologici :
A) Factori ce aparin subiectului:
deficiene de ordin senzorial;
gradul dezvoltrii intelectuale;
slaba dezvoltare psihologic;
starea general a sntii;
reacii nevrotice;
condiii motivaionale;
instabilitate emoional;
deficiene pe linia activitii colare;
nedezvoltarea i tulburrile vorbirii;
leziuni ale creierului;
B) Factori ce aparin mediului:
slaba integrare n colectiv;
nivelul socio-cultural sczut al familiei;
dezinteresul familiei fa de pregtirea copilului;
metode i procedee necorespunztoare pentru nvarea scrisului.

Simptomele disgrafiei - dislexiei, conform I. Tobolcea sunt:

a) Scrisul ncet, lent, stacato
b) Dificulti n corelarea complexului sonor cu simbolul grafic i n nelegerea sensului
convenional al simbolurilor lexiei

c) Dificulti n respectarea regulilor gramaticale i caligrafice

d) Omisiuni de litere, grafeme i cuvinte
e) Adugirile de litere, grafeme i cuvinte
f) Substituirile i confuziile de litere, grafeme
g) Contopiri i comprimri de cuvinte
h) Nerespectarea spaiului paginii, srirea i suprapunerea rndurilor
i) Scrisul servil i scrisul n oglind
Terapia dislexiei
A. Metode i procedee cu caracter general
1.Exerciii pentru dezvoltarea musculaturii degetelor i a minii

2. Educarea i dezvoltarea auzului fonematic

3. Educarea i dezvoltarea capacitii de orientare i structurare spaial
4. nlturarea atitudinii negative fa de citit-scris i educarea personalitii
B. Metode i procedee cu caracter specific logopedic
1. Obinuirea logopatului s-i concentreze activitatea psihic, i n primul rnd gndirea
i atenia, asupra procesului de analiz-sintez a elementelor componente ale grafolexiei.

2. Formarea capacitii de contientizare a erorilor tipice

dislexice-disgrafice.
3. Dezvoltarea capacitii de sesizare a relaiei dintre fonem-grafem, liter-grafem i
fonem-liter.

4. Dezvoltarea capacitii de dicriminare auditiv, vizual i kinestezic-motric.

5. Dezvoltarea i perfecionarea abilitilor de citit-scris
6. Corectarea tulburrilor de vorbire se face naintea sau concomitent cu terapia dislexodisgrafiei.

7. Terapia dislexo-disgrafiei trebuie s vizeze dezvoltarea limbajului i stimularea

activitii
psihice.
8. Corectarea confuziilor de grafeme i de litere, condiie de baz n terapia tulburrilor
grafo-lexice.
I.
Un film foarte bun care se pliaz foarte bine pe aceast tem este: "Stelue pe pmnt".
Prima cercetare la nivel national dedicata dislexiei a fost derulata de OMV si Asociatia
Romana pentru Copii Dislexici (ARCD), aceasta avand scopul de a afla incidenta acestei
tulburari in tara noastra si in randul copiilor cu varsta de pana in 11 ani, transmite
Agerpres (26 iulie).
''Totodata, a vizat identificarea dificultatilor intampinate de parinti, pedagogi si specialisti
in vederea gasirii solutiilor optime pentru a veni in sprijinul lor, ajutand astfel copilul
dislexic din Romania. Complexitatea cercetarii face din acest studiu o baza reala pentru
stabilirea unor directii de sprijin'', a declarat Cristina Gulie, research specialist la OMV
Petrom Marketing, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES.
Rezultatele obtinute in urma studiului Omnibus au relevat o incidenta declarata in randul
populatiei Romaniei de 25 de cazuri de dislexie la 10.000 de gospodarii, in conditiile in
care doar 15,5% dintre romani au auzit despre dislexie.
''Principalul merit al cercetarii initiate de OMV este faptul ca este prima initiativa de acest
fel din Romania. Acest studiu a reusit sa surprinda realitatea cu care ne confruntam in
terapia copiilor dislexici. Ma refer mai ales la gradul de cunoastere ingrijorator de scazut
in randul specialistilor si al invatatorilor, identificat in faza calitativa si confirmat de
studiul cantitativ. Acest lucru subliniaza necesitatea formarii specialistilor din Romania si
elaborarea unor teste standardizate pentru a diagnostica dislexia, lucruri esentiale pentru
comunitatea dislexicilor de la noi din tara. Stiam ca din cauza informarii precare, multi
parinti nu stiu ca au copii dislexici, ori copiii nu sunt diagnosticati, desi prezinta toate
simptomele acestei tulburari, dar acum avem o confirmare stiintifica pentru toate acestea
si o baza care ne va ajuta sa adresam in mod direct aceste probleme in activitatea
noastra'', a declarat Eva Bartok, presedintele Asociatiei Romane pentru Copii Dislexici
(ARCD).

In medie, intr-un an specialistii vad 650 de copii in scoli si 75 de copii la cabinet.

Studiul a aratat ca aproximativ 1 din 6 copii dislexici vazuti intr-un an in cabinet de
specialisti sunt cazuri noi de dislexie.
Acest lucru poate insemna ca diagnosticarea se face mai precis decat in anii precedenti,
ori ca numarul copiilor dislexici este in crestere.
Mai mult, aproximativ 4 din 10 copii aflati in evidenta unui specialist dintre cei
intervievati sunt dislexici. Dintre acestia 40% au varste cuprinse intre 5 si 8 ani, iar 60%,
intre 9 si 11 ani. Totodata, invatatorii intervievati au declarat ca au, in medie, 3 copii
dislexici raportat la o clasa medie de 22 de copii.
In opinia majoritatii invatatorilor intervievati, copiii dislexici au nevoie de mai multa
atentie decat ceilalti copii.
Peste jumatate dintre invatatori au observat ca elevii lor dislexici traiesc cu frustrare sau
cu teama si mai bine de jumatate dintre specialisti considera ca lipsa metodelor de
predare specifice si lipsa terapiei pot duce, in timp, la autoizolare, scaderea stimei de sine
si discriminarea copilului dislexic.
Desi 80% dintre parintii intervievati merg cu copilul dislexic la terapie cu un logoped o
data pe saptamana, doar 28% merg saptamanal si la psiholog, iar 12% nu au ajuns deloc
la un specialist.
Principalele motive pentru aceasta situatie sunt lipsa banilor, a timpului si informarea
insuficienta in randul parintilor, asa cum arata studiul.
In medie, doar 14% dintre copiii vazuti de un specialist au ajuns acolo la initiativa
parintilor, 42% au fost identificati in gradinite si scoli de logopezi si psihopedagogi, in
timp ce 27% au fost fost trimisi la un specialist la initiativa cadrelor didactice.
Terapia cu logopezi si psihologi reprezinta un factor important pentru imbunatatirea vietii
copiilor dislexici.
Studiul arata ca prin terapie 60% dintre copiii dislexici de pe listele specialistilor
intervievati isi imbunatatesc semnificativ tulburarea de citire si calitatea vietii pana la
sfarsitul scolii primare. Dar, desi 68% dintre specialisti recomanda ca frecventa terapiei
sa fie mai mare decat o data pe saptamana, doar 43% dintre acestia declara ca dislexicii
chiar fac terapie de cateva ori pe saptamana.
In prezent, 63% dintre copiii dislexici aflati in evidenta unui specialist prezinta, pe langa
tulburarea de citire (dislexie), si tulburari de scriere (disgrafie), iar 45% si tulburari de
calcul (discalculie).

''Ne bucuram ca suntem deschizatori de drumuri si in alte domenii decat cel in care
activam. Aceasta cercetare nationala este parte a unei initiative OMV mai ample, care a
inclus actiuni in premiera in Romania, precum lansarea www.dislexic.ro, campaniile de
informare si de strangere de fonduri derulate la nivel national, seminarul de specialitate
organizat in anul 2011 sau pachetul educational oferit in mod gratuit copiilor dislexici.
Prin acestea, am dorit sa ne aducem contributia la cauza Asociatiei Romane pentru Copii
Dislexici si sa oferim o sansa egala la educatie acestor copii care sufera de o tulburare de
invatare frecventa in lume. Speram ca rezultatele cercetarii vor ajuta la o mai buna
identificare a celor mai adecvate solutii in educarea copiilor cu dislexie'', a spus Dragos
Ivan, Marketing & Training Manager, OMV Petrom Marketing.

Simptomele dislexiei
O serie intreaga de simptome ne pot duce cu gandul la diagnosticul de dislexie:
- copilul confunda literele cu cifrele;
- are dificultati in a scrie de la tabla sau in a copia din carte;
- scrisul este dezordonat;
- isi aminteste cu greu continutul unui film sau al unei carti, chiar daca sunt printre
preferatele lui;
- manifesta lipsa de coordonare si se adapteaza cu greu la jocurile ce presupun
organizare;
- nu percepe corect ritmul muzicii;
- memoreaza si intelege cu greu ceea ce i se spune;
- cere des sa ii fie repetata cerinta;
- pronuntia este defectuoasa;
- isi gaseste greu cuvintele pentru a se exprima;
- atunci cand constientizeaza ca sunt diferiti fata de ceilalti copii, devin deprimati si isi
pierd increderea in sine.

Diagnosticul dislexiei
Diagnosticul de dislexie este unul dificil. Parintii alarmati de simptomele copilului sau
atentionati de cadrele didactice se prezinta la medic unde se vor desfasura o serie de
explorari in vederea stabilirii diagnosticului de dislexie:
- se determina capacitatea de invatare a copilului;
- daca acesta asimileaza mai bine informatia furnizata pe cale auditiva, vizuala,
kinestezica (facand ceva);
- evalueaza performantele copilului cu dislexie atunci cand trebuie sa reproduca oral o
informatie sau sa puna in practica ceea ce a ascultat;
- se face si un test de inteligenta;
- se practia o serie de teste pentru a stabili cauza dislexiei.
Dintre testele speciale pentru acesti copii, amintim:
- Wechsler Intelligence Scale for Children, Third Edition (WISC-III), care evalueaza
inteligenta pe cale verbala, fara a fi nevoie sa citeasca sau sa scrie;
- Woodcock-Johnson Psychoeducational Battery-Revised, pentru capacitatile
cognitive;
- Kaufman Assessment Battery for Children (K-ABC), care masoara inteligenta si
capacitatea de citire.

Tratamentul dislexiei
Din pacate, nu exista nu tratament specific pentru dislexie. Ceea ce insa se poate face,
este sa imbunatatim calitatea vietii acestor copii prin:

- angajarea unui psiholog si eventual a unui profesor particular care sa adapteze metoda
de invatare la nevoile speciale ale copilului cu dislexie;
- metodele de invatare care implica auzul, vazul, vorbitul si lucratul in paralel sunt
foarte eficiente (Metodele Slingerland, Orton-Gillingham);
- utilizarea computerului este indicata in cazul acestor copii;
- se recomanda pauzele dese;
- progresele copilului cu dislexie trebuie apreciate si laudate de catre parinti.
Copilaria fara bucuria cartilor cu povesti si a scrisorilor catre Mos Craciun isi pierde
parca din farmecul specific. A depista dislexia din timp si a o trata corect ii poate da
copilului tau o noua sansa la o copilarie normala!

Terapia CranioSacrala - Intrebari si Raspunsuri 1

Sarcina si Obstretica
Este indicata terapia craniosacrala pentru o femeie care este insarcinata?
Da, este indicata si chiar recomandata, deoarece terapia craniosacrala mobilizeaza si intensifica multe
dintre procesele de adaptare normala ale corpului dumneavoastra. Este necesar ca aceste procese sa fie
deosebit de active pe durata sarcinii. Terapia craniosacrala le poate aista cu siguranta.

Este adevarat ca terapia craniosacrala poate induce travaliul prematur?

Terapia craniosacrala asista procesele fiziologice normale. In cazul in care se aplica in maniera adecvata, nu
va actiona NICIODATA impotriva a ceea ce doreste corpul dumneavoastra sa faca. De aceea, nu va induce
niciodata travaliul prematur, decat daca este ceva in neregula cu sarcina si in mod normal corpul
dumneavoastra vrea sa avorteze fatul.

Daca travaliul unei gravide nu pare sa se finalizeze, o poate ajuta terapia

craniosacrala?
Da, terapia craniosacrala adeseori pare a fi catalizatorul unui travaliu blocat. Aceasta se poate intampla prin
intermediul a diferite mecanisme, dar nu conteaza care dintre ele este corect din punct de vedere teoretic.
Terapia craniosacrala este de obicei urmata de o nastere naturala rapida.

Nou-nascuti si sugari
Cat de timpuriu poate fi tratat un sugar cu terapia craniosacrala?
In functie de insemanarea terapeutului craniosacral, primul tratament se poate realiza la cateva minute de la
nastere. Cu cat este mai mic nou-nascutul, cu atat mai experimentat trebuie sa fie terapeutul. Activitatea
sistemului craniosacral este extrem de subtila, dar devine aparenta pe masura trecerii orelor de viata in afara
uterului. Pentru a fi sigur de ceea ce face, terapeutul craniosacral trebuie sa perceapa ritmul craniosacral al
nou-nascutului. Astfel, pentru un terapeut, la o ora dupa nastere poate fi perioada optima de tratare a
copilului. Alt terapeut, cu experienta si dezvoltare perceptiva mai mica, ar trebui sa astepte o zi, o
saptamana, o luna sau un an.

De ce as dori tratarea copilului meu nou-nascut?

Terapia craniosacrala poate corecta problemele sistemului craniosacral IMEDIAT si PERMANENT. Aceste
probleme, atunci cand sunt corectate, pot duce la evitarea dezvoltarii colicilor, a problemelor respiratorii, a
hiperactivitatii, a dislexiei, a atacurilor de apoplexie, a sindromului "floopy baby"( sugari netonifiati) si a
alergiilor. Desi nu s-a demonstrat insa, noi credem cca poate contracara multe cazuri de paralizie cerebrala,
scolioza si probleme dentare, care necesita mai tarziu in viata ortodontie. Mai mult, s-a demonstrat ca starea
generala a sanatatii copilului s-a imbunatatit.

Mame cu depresie postpartum

Cum poate ajuta terapia craniosacrala noua mama?
In mai multe feluri: (1) ajuta la restaurarea echilibrului hormonal; (2) ajuta la ameliorarea depresiei
postpartum; (3) restaureaza functiile pelviene normale, eliminand astfel problemele spatelui ulterioare
nasterii si pe cele similare.
Adeseori, tensiunea ridicata revine la normal dupa doar cateva sedinte de terapie de craniosacrala.

Poate ajuta la pierderea greutatii acumulate pe durata sarcinii?

Daca normalizarea sistemului endocrin si mobilizarea lichidelor corpului dumneavoastra va vor ajuta sa
slabiti, atunci raspunsul este afirmativ.

COPII
Ce tip de probleme ale copiilor se ameliorizeaza prin terapia craniosacrala?

1. Alergii-

Respiratorii Terapia Craniosacrala ajuta foarte mult cand este combinata cu eliberarea

SomatoEmotionala.

Alimentare Terapia craniosacrala este folositoare si atunci cand sunt descoperite si eliminate
problemele structurale craniene. Sunt si alte motive ale alergiilor alimentare, care nu sunt neaparat adectate
de terapia craniosacrala
2. Colici, probleme digestive si de eliminare
Acestea sunt corectate prin terapia craniosacrala in procent de 75%, cu exceptia cazului in care sunt cauzate
de tumori sau de alte probleme patologice grave.

3. Probleme psihologice

Terapia craniosacrala ajuta terapeutul sa dezvolte foarte rapid

increderea si relatia cu copilul. Astfel pot fi descoperite problemele emotionale. Pe de alta parte, s-au
observat mai multe probleme "psihologice" disparand la corectarea unei probleme craniosacrale. Desi
pareau psihologice, erau determinate de dereglarile fiziologice ale sitemului craniosacral.
4. Copiii hiperactivi sunt tratati foarte eficient prin intermediul terapiei craniosacrale in cazul in
care problema la origine nu este una emotionala. Din experienta acumulata, 50-60% din problemele
copiiilor hiperactivi isi au baza in sistemul craniosacral.
5. Disfunctii

in invatare si dislexie Ca si in cazul copiiilor hiperactivi, cand

problema isi are originile in sistemul craniosacral, tratamentul este foarte eficient, in
aproximativ 50-60% din cazuri.
6. Sindromul Down Aceasta este o intrebare foarte dificila. Ceea ce se poate spune
este ca acei copii cu sindromul Down carori li s-a administrat terapia Craniosacrala au
fost foarte fericiti si au depasit adesea asteptarile conventionale.
7. Retard mental

Daca acei copii "retardati" vor raspunde sau nu spectaculor la terapia

craniosacrala depinde de cauza "retardului". Au fost rezultate remarcabile in cazuri selectate. In alte cazuri,
starea de sanatate a copiilor s-a imbunatatit, dar ei nu au devenit mai destepti.

8. Paralizie cerebrala

Cele mai multe experiente au fost legate de paralizia spastica. Starea

tuturor acestor copii s-a imbunatatit- in unele cazuri spectaculor, in alte-mai putin.
9. Atacuri de apoplexie raspunsul copiilor afectati de atacuri de apoplexie este strict dependent
de cauza atacurilor. Am vazut multi copii care au incetat sa mai aiba atacuri, fara administrarea
medicamentelor, pe masura desfasurarii terapiei craniosacrale. Unii copii ale caror atacuri se datoreaza unor
dereglari cerebrale mai profunde, nu raspund deloc. Majoritatea inceteaza sa mai aiba atacuri si necesita
diminuarea dozei de medicamente.

10. Autism S-a observat o imbunatatire semnificativa in cazul comportamentului autodistructiv, al prezentarii afectiunii si al interactiunii sociale. Aceste imbunatatiri s-au
deteriorat in decurs de 3-6 luni, dupa intreruperea terapiei craniosacrale. Aceasta este o
situatie ideala pentru parinti, pentru a invata cum sa isi trateze copilul si pentru cercetarile
viitoare.

Ofera terapia craniosacrala beneficii pentru copilul normal?

Consideram ca terapia craniosacrala ofera unul din programele cele mai puternice si eficiente de tratare a
sanatatii disponibile astazi. Astfel, raspunsul este afirmativ.

Poate fi utilizata terapia craniosacrala in bolile copilariei, asemeni pojarului,

oreionului, varsatului de vant etc?
Terapia craniosacrala poate fi utilizata foarte eficient in vederea scaderii febrei si trecerii mai usoare a
copilului prin majoritatea acestor stari. Intareste sistemul imunitar si mobilizeaza sistemul nervos autonom,
astfel incat imunitatea corpului sa fie mai bine utilizata.

Consilierea parintilor in cazul copiilor cu dislexie

Dezvoltarea timpurie a deprinderii cititului este esentiala, dar cel putin unul din
cinci copii are o dificultate in a invata sa citeasca. Depistarea acestei tulburari a
limbajului
pune
de
multe
ori
semne
de
intrebare.
Deoarece unii copii cu dificultati de citire au o performanta scolara slaba, parintii si
profesorii pot sa nu identifice cititul ca sursa a problemei. Din acest motiv consilierea
parintilor aduce clarificarea multor intrebari referitoare la dificultatile copilului cat si la
nevoile
sale.
Atentia parintilor ar trebui orientata catre urmatoarele semne preventive, care
indica faptul ca copilul are nevoie de interventia logopedului:

Performanta
scolara
inconsecventa;

Retinere
slaba
a
informatiei;
Implicarea excesiva a parintilor la teme / dureaza prea mult efectuarea temei;

Calificative
sau
note
slabe;

Stie
mai
bine
la
tema
decat
la
lucrari;

Atentie
de
scurta
durata
/
hiperactivitate;
A prezentat tulburari de pronuntie care nu au fost corectate prin interventie logopedica;

Absente
frecvente
la
scoala;

Anxios,
timid,
slaba
incredere
in
sine;

Uraste
scoala
/
fobie
de
scoala
/
simptome
psihosomatice;
Ascunde lucrurile facute la scoala / minte despre teme / pierde temele in mod repetat;

Probleme
cu
sunetele
literelor
sau
numirea
literelor.
In consiliere, prima nevoie a parintilor este aceea de a sti cat mai multe despre ce
este dislexia. Le transmitem ca toti copiii cu dificultati de citire sunt considerati a
avea un deficit fundamental in constienta fonologica, de exemplu nu au abilitatea de

transpune

literele

individuale

si

combinatiile

de

litere

in

sunete.

Statisticile arata ca 50% din copiii care au avut tulburari de pronuntie in perioada
prescolara vor dezvolta o tulburare de citire in primii ani de scoala. In acest caz,
depistarea timpurie va conduce la o identificare mai buna a copiilor aflati in riscul
prezentarii
unei
dificultati
de
citire.
Acesti factori de risc care pot fi identificati inca din perioada prescolara:

Dificultati
la
jocurile
cu
rima;

Invatarea
alfabetului
cu
dificultate;

Asocierea
dificila
a
sunetelor
cu
literele;
Esecul de a nu recunoaste literele alfabetului pana la inceputul clasei I;
Vorbire tarzie sau vorbire cu tulburari de articulare a sunetelor;
Membri ai familiei care au avut, sau au tulburari de pronuntie, de scris-citit, tulburari de
invatare.
De cele mai multe ori, parintii au nevoie sa inteleaga si cer sfaturi despre cum sa
identifice problemele copilului inainte sa ajunga la logoped. Iata cateva intrebari
care
sunt
utile
pentru
parinti si
care
pot
fi
puse
copilului:
1. Esti inteligent in unele moduri dar te blochezi in altele?
2. Mai exista cineva la tine in familie cu dificultati similare?
3. Intalnesti dificultati atunci cand executi trei indicatii consecutiv?
4.
Intalnesti
dificultati
in
special
la
citit
sau
scris?
5. Pui forme sau litere in mod incorect; de ex. 15 in loc de 51, 6 in loc de 9 / b, in loc de
"L",
scrii
"R"?
6. Citesti un cuvant pe care nu il recunosti mai in josul paginii?
7. Pronunti un cuvant in moduri diferite fara sa recunosti versiunea corecta?
8. Ai o concentrare slaba, pe o perioada de timp, la citit si scris?
9.
Esti
bun
la
oral
dar
ai
probleme
la
scris?
10.
Intalnesti
dificultati
luand
notite
sau
copiind?
11. Intalnesti dificultati la planificarea si scrierea eseurilor, scrisorilor si referatelor?
12.
Ai
dificultati
in
a
tine
minte
o
lista
de
instructiuni?
13. Ai dificultati in a-ti pune in ordine gandurile in mod coerent pentru scrierea unui
referat
sau
al
unui
eseu?
14. Este posibil sa fi avut dificultati in a-ti organiza activitatea si ai nevoie de invatare
specifica
sa
te
ajute?
15. Esti in stare sa raspunzi la intrebari oral dar nu esti capabil sa scrii raspunsurile?
16. S-ar putea sa ai un scris foarte urat, deoarece nu ai destula indemanare a mainii sa
controlezi
stiloul?
17. S-ar putea sa pronunti acelasi cuvant in moduri diferite deoarece nu ai memoria
vizuala ca sa stii care este varianta corecta, astfel incat sa simti cum este corect pe masura
ce
scrii?
18. S-ar putea sa ai o deficienta a memoriei vizuale, motiv pentru care intalnesti
dificultate
cand
interpretezi
simboluri?
19.
Ai
o
vedere
buna?
20.
Esti
imaginativ
si
inventiv?

21.
Esti
practic
si
dibace
cu
mainile?
22.
Ai
o
indemanare
slaba
in
a
face
lucruri
succesiv?
23.
Ai
o
slaba
discriminare
auditiva
si
memorie?
24.
Ai
o
slaba
discriminare
vizuala
si
memorie?
25.
Ai
o
memorie
slaba
pe
termen
scurt?
26.
Esti
foarte
creativ?
27.
Esti
bun
la
rezolvarea
problemelor?
28. Ai nevoie sa inveti alte strategii ca sa faci fata unei situatii / sa alternezi metode de a
retine
informatia?
Raspunsurile la aceste intrebari sunt extrem de utile parintilor. Din experienta, pot
spune ca dupa aceste sedinte de consiliere, in care sunt clarificate si identificate
dificultatile copilului pe baza evaluarii logopedice, parintii devin mult mai implicati
in terapia dislexiei, mai cooperanti si intelegatori fata de nevoile reale ale copilului.

Metode si procedee folosite in corectarea dislexo-disgrafiei

Intre dezvoltarea limbajului si stimularea celorlalte procese psihice (cognitive, afective,
volitive) exista o stransa interdependenta, chiar si o relatie de feed-back, manifestata prin
largirea experientelor individuale si socio-culturale.
Din perspectiva relatiei limbaj-gandire, textul scris evidentiaza cu mai multa forta
interdependenta celor doua procese psihice. Citirea este o activitate de descifrare a
textului grafic si reprezinta un nivel inferior fata de lectura, care necesita capacitati de
intelegere, de aprofundare si de interpretare. Scrisul nu se reduce la o transpunere grafica
a vorbirii, ci este un act complex, intelectualizat, care se elaboreaza mai anevoios.
Scrierea, ca forma simbolica a limbajului oral, necesita conjugarea factorilor lingvistici
cu fortele motrice. Dobandirea ei, mai tarziu, in ontogeneza, necesita un anumit grad de
dezvoltare a motricitatii si a psihomotricitatii, intr-un raport direct proportional. Astfel, se
poate vorbi despre realizarea motrice atunci cand copilul a intrat pe deplin in posesia
miscarilor corpului. Dezvoltarea psihomotrica presupune realizarea praxiilor si
dezvoltarea mintala. Praxiile sunt sisteme de miscare, coordonate mintal, in functie de un
rezultat si de o intentionalitate (J. Piajet). Achizitia unor abilitati si cunostinte in
dezvoltarea praxiilor, folosirea gesturilor coordonate, exercitiile de orientare si structurare
spatio-temporale reprezinta tot atatea conditii necesare, alaturi de cele psiholingvistice,
pentru realizarea actului grafic. Educand motricitatea, i se ofera copilului gestul,
miscarea, echilibrul fizic si cel mintal, in perspectiva relatiilor armonioase si eficiente cu
mediul natural si social. Relatia cu mediul inconjurator, manipularea obiectelor de joc,
relatia cu alte persoane ii vor da posibilitatea aprecierii EU-lui corporal, dar si perceptia
spatiului in raport cu propriul corp. Accesarea semnificatiilor lingvistice, ca nivel natural

si superior in cadrul activitatilor de joc, poate fi un bun predictor al capacitatilor

potentiale de achizitie a codului scris.
Sindromul dislexic-disgrafic este o tulburare de integrare fonetica ce reprezinta
insuficienta capacitate de discriminare a sunetului in cuvantul auzit si a semnelor grafice
in cuvantul citit, ceea ce duce pe de o parte la o ortografie gresita in dictare si la o citire
gresita a scrierii.
Diagnosticul de dislexie-disgrafie se pune dupa o evaluare complexa a copilului, relevand
o intarziere de cel putin 2 ani fata de descriptorii de performanta corespunzatori varstei
cronologice.
Orice terapie incepe cu o etapa de precitire si pregrafie, in care se vor folosi metode cu
caracter general si metode specific logopedice.
Multe din aceste metode si procedee se pot efectua sub forma de joc sau li se pot imprima
un caracter de distractie si relaxare pentru inlaturarea oboselii.
METODE CU CARACTER GENERAL
In primul rand ma voi referi la acele exercitii pentru dezvoltarea musculaturii degetelor si
a mainii. Aceste exercitii au o importanta deosebita pentru formarea miscarilor fine ale
degetelor si mainilor, ceea ce contribuie la o mai buna tinere a instrumentului de scris, la
evitarea oboselii si la alunecarea facila pe foaia de scris, iar ca efect, cresterea vitezei
actiunii si adoptarea unei scrieri silentioase". Exercitiile respective sunt imbinate cu
adoptarea pozitiei corecte de scris si de relaxare, nu numai a degetelor si a mainilor, dar si
a intregului corp.
Exercitiile de dezvoltare a musculaturii degetelor si a mainii se pot desfasura in forme
variate, incepand cu miscari ritmice de intindere si strangere a degetelor ori de intindere a
bratelor si scuturare a degetelor.
O alta metoda se refera la educarea si dezvoltarea auzului fonematic.
Auzul fonematic priveste capacitatea de a identifica si diferentia sunetele limbii, de a
distinge intre sunet si litera, intre sunet si reprezentarea sa grafica. Folosirea cuvintelor
paronime este deosebit de eficace la toate varstele. Acestea contribuie la diferentierea
sunetelor asemanatoare, ca pronuntie si pozitie a aparatului fonoarticulator, in emiterea
lor, ca si diferentierea grafemelor ce au structuri optice apropiate. Este bine sa se aiba la
indemana un set de cuvinte care sa fie recomandat ca exercitii pentru logopat. Astfel de
exercitii se pot efectua dupa urmatorul sistem de diferentiere a cuvintelor paronime:
diferentierea t-d (tus-dus; tata-data); diferentierea f-v (vata-fata; vina-fina); diferentierea
j-s (jale-sale; joc-soc); diferentierea s-z (sare-zare; sac-zac); diferentierea p-b (para-bara;
pere-bere); diferentierea l-r (lac-rac; rama-lama); diferentierea g-c (gara-cara; coalagoala); diferentierea s-s (soc-soc; las-las).

O alta metoda se refera la educarea si dezvoltarea capacitatii de orientare si structurare

spatiala. Prin prevenirea si inlaturarea tulburarilor de orientare, se pot evita o serie de
fenomene ce intervin in tulburarile lexico-grafice, cum sunt: inversarea literelor si a
grafemelor, dificultati de legare a grafemelor in scris, si a literelor in citit, pentru
formarea si perceperea cuvantului, scrisul si cititul in oglinda, discontinuitatea in scris si
citit. Asadar, sunt indicate exercitii care sa duca la constientizarea raporturilor stangadreapta, inainte-inapoi, deasupra-dedesubt, sus-jos si de corectare a eventualelor agnozii
spatio-vizuale. Se pot folosi si exercitii de fixare a schemei corporale: recunoasterea si
denumirea diferitelor parti ale corpului, plasarea diferitelor obiecte in spatiu, in raport de
propriul sau corp; sa invete sa stabileasca relatii spatiale corecte intre diferite obiecte.
Trebuie folosite exercitii de formare a deprinderilor de reprezentare grafica a unor forme
mai simple, la inceput, cu ajutorul desenului si al reproducerii figurilor geometrice,
constientizarea caracteristicilor liniei drepte si ale liniilor paralele, a uniformitatii literelor
si grafemelor din aceeasi categorie, a respectarii distantei egale dintre grafeme si
cuvintele in scris, a respectarii constante a inclinatiei scrisului sau a verticalitatii acestuia.
Alte elemente ce trebuie luate in considerare sunt cele care privesc pozitia corecta si
constanta a corpului, a caietului de scris si a cartii de citit.
METODE SI PROCEDEE CU CARACTER SPECIFIC LOGOPEDIC
Metodele si procedeele cu caracter logopedic pot fi impartite sau diferentiate pe profilul
corectarii dislexiei ori pe cel al corectarii disgrafiei, dar este de preferat sa fie prezentate
impreuna, din doua motive: pe de o parte, o metoda sau un procedeu utilizat in corectarea
disgrafiei determina, implicit, obtinerea unor rezultate pozitive si in dislexie si invers, iar
pe de alta parte, fiecare logopat se manifesta in mod unic si specific, fapt pentru care
alegerea unei metode sau a alteia, ramane la aprecierea specialistului. Metodele si
procedeele specifice pot fi aplicate concomitent cu cele din prima categorie sau dupa o
anumita perioada de timp, cand se constata efectele pozitive ale celor dintai. In cazurile in
care nu exista sau nu se manifesta tulburari care sa necesite aplicarea metodelor si
procedeelor cu caracter general, activitatea terapeutica va incepe direct cu metode si
procedee cu caracter specific logopedic.
Formarea la logopat a capacitatii de constientizare a erorilor tipice dislexo-disgrafice.
Intotdeauna atentionarea subiectului asupra greselii comise trebuie sa fie insotita si de
indicarea corecta a felului cum se citeste sau se scrie. Solicitarea sa imite modelul ideal si
repetarea actiunii pana cand dispare greseala. In caz de omitere sau de substituire a unor
litere, in scris, se poate folosi si procedeul de a intreba subiectul de la ce cuvant vine
sunetul respectiv. De exemplu, cand subiectul omite sau substituie litera V" va fi
solicitat sa denumeasca cuvinte care incep cu sunetul V". Si folosirea sirurilor de
cuvinte se dovedeste eficienta, intrucat contribuie la formarea asociatiilor dintre foneme
si grafeme, cat si la diferentierea lor.
DEZVOLTAREA CAPACITATII DE DISCRIMINARE AUDITIVA, VIZUALA SI
KINESTEZIC-MOTRICA.

In acest caz se pot folosi dictarea si citirea de propozitii si fraze scurte, ca apoi sa se
treaca la corectarea acestora cu ajutorul subiectului. Prin antrenarea activa a subiectului la
corectarea propriului scris, se realizeaza o mai buna fixare a greselilor tipice, si astfel
invata sa le elimine, dar si sa aprecieze, din punct de vedere valoric, corectitudinea si
estetica scrisului. Cu bune rezultate in dezvoltarea capacitatii de discriminare, se pot
folosi comparatiile pentru distingerea asemanarilor si deosebirilor dintre diferite grafeme
si litere sau dintre diferitele sunete din aceeasi categorie. Astfel, se va apela la grafeme si
litere asemanatoare, din punct de vedere vizual si kinestezic (p-b-d); (m-n); (s-s) sau dupa
componenta auditiva (z-j, s-s, f-v).
DEZVOLTAREA ABILITATILOR DE SCRIS CITIT.
-Citit-scrisul selectiv consta in indicarea cuvintelor si propozitiilor apreciate ca fiind
critice sau care au un anumit grad de dificultate, ce poate determina erori tipice si pe care
subiectul trebuie sa le citeasa sau sa le scrie. Astfel, atentia logopatului este centrata pe o
anumita categorie de cuvinte, litere si grafeme, invata sa le diferentieze de altele si sa
depuna eforturi pentru a le reproduce corect. Citit-scrisul selectiv este o metoda care
trezeste interesul copilului si-i stimuleaza motivatia pentru desavarsirea actiunii.
-Citirea simultana si scrisul sub control. Subiectul citeste in acelasi timp cu logopedul,
scrie sub supravegherea nemijlocita a acestuia. Astfel, imita modelul, in citit si fiecare
greseala facuta este corectata pe loc, ceea ce intareste increderea in posibiliatile sale de a
citi si a scrie corect.
-Citirea si scrierea in pereche. Doi elevi sunt solicitati sa citeasca si sa scrie in acelasi
timp si sa se corecteze reciproc, prin schimbarea alternativa a rolurilor. Se creaza o stare
de competitie intre cei doi, deoarece fiecare din ei, cauta sa surprinda greselile facute de
celalalt. De regula, logopatul sesizeaza mai usor greselile celuilalt si, odata corectate la
acesta, devine constient de propriile sale dificultati.
-Citirea si scrierea cu caracter ortoepic devine eficienta pentru dislexo-disgrafici, cand
fiecare silaba, care se citeste ori se scrie cu dificultati, este repetata de doua ori. Subiectul
trebuie sa fie atent si pentru ca numarul greselilor scade in raport de capacitatea de a
intui, daca cuvantul urmator contine silabe sau grupuri de silabe la care va intampina
greutati.
-Citirea pe roluri. Fiecare elev va indeplini un anumit rol in cadrul unei povestiri si va citi
numai acea parte care se refera la rolul cu care este investit. Pe langa faptul ca invata sa
fie atent, se obisnuieste cu situatia de asteptare. Aceasta metoda faciliteaza introducerea
intonatiei si a ritmului in citire.
-Citirea si scrierea pe sintagme. Se stie ca dislexo-disgraficul are unele dificultati si in
intelegerea celor citite sau scrise. Aceasta se datoreaza si faptului ca el are tendinta de a
se concentra exagerat asupra formei in care citeste si a corectitudinii citirii, iar in scris,
asupra modului in care realizeaza fiecare grafem din cuvantul respectiv si asupra
reprezentarii sale cat mai estetice, in detrimentul sensului si semnificatiei textului

parcurs. Din aceste motive, dislexo-disgraficul trebuie invatat sa sesizeze sensul celor
citite sau scrise. Subiectul trebuie invatat sa imparta textul de citit pe unitati logice, iar
dictarile si autodictarile sa se efectueze tot pe unitati sintagmatice. O astfel de metoda, nu
numai ca ajuta la intelegerea celor citite sau scrise, dar contribuie la formarea
deprinderilor lexico-grafice, prin facilitarea vitezei, legarea mai buna a grafemelor in
cuvant, evitarea saririi randurilor ori repetarea lor la citit, evitarea suprapunerilor de
randuri, la scris, dezvoltarea capacitatii de discriminare dintre fonem-grafem, fonemlitera, litera-grafem.
- Exercitii de copiere, dictare si compunere. Se stie ca cele mai frecvente greseli se fac la
compunere, deoarece logopatul nu mai are modelul in fata si nici nu aude pronuntia
corecta a fonemului, pentru a face legatura cu grafemul corespunzator. In plus, eforturile
de formulare a ideilor si transpunerea lor grafica, cu respectarea regulilor gramaticale,
abat atentia logopatului de la particularitatile scrierii.
Copierea contribuie la realizarea deprinderilor motorii si la obisnuirea cu forma
grafemelor si cu diferentele dintre ele. Pentru ca activitatea de copiere sa aiba o eficienta
sporita, este indicat sa se dea spre copiere, texte bine organizate, care vor fi analizate
gramatical si semantic in prealabil si care se vor corecta imediat, insistandu-se asupra
greselilor tipice.
Dictarea este mai dificila pentru logopat decat copierea. Pentru ca ea sa-si atinga scopul
in activitatea logopedica, trebuie alese texte scurte si organizate in functie de posibilitatile
logopatului. Este indicat ca textul sa nu contina cuvinte necunoscute, iar acelea care sunt
mai dificile de explicat in prealabil.
- Corectarea confuziilor de grafeme si de litere este o conditie de baza in terapia
tulburarilor grafo-lexice. La majoritatea formelor dislexo-disgrafice se intalnesc confuzii
de grafeme si litere. Un astfel de tip de confuzii se poate produce, fie in plan auditiv, fie
in cel vizual si mai frecvent in ambele planuri.
Exercitiile pentru inlaturarea confuziilor dintre grafeme si litere trebuie sa se efectueze
astfel incat sa se respecte principiul demersului de la simplu la complex. In acest caz, se
vor folosi exercitii care sa urmareasca formarea capacitatii de discriminare, mai intai a
grafemelor si literelor separate, iar apoi in combinatii de cuvinte monosilabice, bisilabice
si trisilabice. Este necesar sa se foloseasca si grupurile diftongilor si triftongilor, pentru ca
la acest nivel au loc confuzii mai numeroase. Pozitia ocupata, in cuvinte, de grafemele si
literele afectate trebuie sa varieze (la inceput, la mijloc, la sfarsit), pentru a-l obisnui pe
subiect cu toate situatiile posibile.
Tot pentru o fixare mai buna a caracteristicilor grafemelor si literelor, acestea pot fi
exersate intr-o lada cu nisip sau pe sticla. In acelasi scop, utilizarea testului citirii pe
sticla", elaborat de Hepp Raymond si Marie Claude, permite o analiza mai amanuntita a
intelegerii structurii pozitiei literelor si a raporturilor dintre ele.
METODE PEDAGOGICE PARTICULARE

- Modificarea executiilor incorecte

Exista multe modalitati de a modifica o executie incorecta. Am recurs la un sistem de
recompense periodice pentru elevii ce executa corect. Se pare ca o recompensa palpabila
este foarte eficienta. Am constatat ca efectuarea unui tip de exercitii pe parcursul fiecarei
sedinte conduce la imbunatatirea vizibila a rezultatelor si la reducerea executiilor
incorecte.
- Metoda multisenzoriala
A fost utilizata frecvent in cazul unui singur elev. Elevul copiaza litera nou invatata. Apoi
foloseste o bucata de plastilina pentru a o modela. Cand a terminat, o va indica cu degetul
aratator de la mana cu care scrie, pronuntand numele literei cu voce tare. Apoi trasez cu
degetul conturul literei pe spatele copilului, intre omoplati. Repet fiecare litera de cinci,
sase ori, pana cand copilul o va recunoaste. Apoi copilul va scrie imediat litera pe caiet,
pronuntand-o cu voce tare.
Imbunatatirea vocabularului receptiv si expresiv
Activitatile din aceasta categorie se pot integra la invatarea cititului sau a scrisului.
Vocabularul folosit trebuie sa fie cunoscut de catre elevi. Elevul primeste un cuvant si
face o asociatie de idei, de exemplu: acru (otet, lamaie). Elevul asculta un cuvant si cauta
un sinonim, de exemplu: bun si bland. Elevul asculta doua propozitii si va spune daca
acestea au acelasi inteles (de exemplu: sotia i-a spus sotului; doamna i-a explicat
domnului).
- Sistematizarea vocabularului
Pe o foaie se enumera cateva categorii (jocuri, animale, flori). Elevul citeste cuvinte ce
fac parte din aceste categorii si le grupeaza. Elevul asculta un grup de cuvinte, cum ar fi:
fotbal, papusa, farfurie, tenis si indica pe cele care fac parte din categoria sporturi. Elevul
asculta un grup de cuvinte, cum ar fi: caine, pisica, soarece, mar si alege pe cel care nu
face parte din aceeasi categorie.
-Continut si forma
Pe o foaie se scriu in dezordine cuvintele unei propozitii, iar elevul trebuie sa o
reconstituie. La inceput am folosit cuvinte care nu pot fi asezate decat intr-un singur mod,
ca de exemplu: lapte bea pisica- pisica bea lapte, iar apoi propozitii ce pot fi realizate in
mai multe moduri: joaca se pisica cainele cu- pisica se joaca cu cainele sau cainele se
joaca cu pisica. Se scrie sau se citeste o fraza, iar elevul trebuie sa aleaga din trei alte
propozitii pe cea cu acelasi sens.
-Capacitatea de a retine informatii

Inainte de a citi un scurt paragraf, i se va spune elevului ca va trebui sa spuna in final

despre ce este vorba. De exemplu, i se poate spune: Asculta bine aceasta poveste, va
trebui sa-mi spui care sunt personajele cu care s-a intalnit Dorothy".
METODE DE INTERVENTIE
1. Metoda Stauffer
Aceasta metoda permite explorarea resurselor intelectuale, lingvistice si culturale ale
elevului. Elevul dicteaza profesorului o povestire si vede cum cuvintele sale se
transforma in cuvant scris. Profesorul citeste textul ca atare, fara modificari ortografice
sau de punctuatie. Se reciteste textul corect, subliniind cuvintele si structurile pe care
vrem sa-l invatam.
2. Metoda Graves
Dupa Graves, capacitatea intelectuala a elevilor este data de experientele concrete. Nu
acelasi lucru se intampla cu cunoasterea limbajului. Pentru aceasta va trebui sa ajutam
elevul sa descopere ca scrisul este un mijloc de comunicare, inainte de a-l invata regulile
ortografice. Eliberat de grija de a face greseli, copilul se joaca" cu cuvintele, structurile
si ideile. In acelasi fel in care a invatat sa vorbeasca, copilul va invata sa scrie din
amuzament. Dupa un timp, va realiza valoarea textului scris si va dori sa citeasca si la
altii. Atunci va incepe sa vada importanta respectarii regulilor ortografice si va accepta
mai usor corectarea acestor greseli.
3. Metoda Cunningham
Elevii care nu au achizitionat un vocabular suficient nu vor putea beneficia de metoda
anterioara. In acest caz, li se da o propozitie care trebuie completata de acestia. Ne putem
folosi de o tema, cum ar fi animale, prezentandu-le 10-12 propozitii care numesc si
descriu diverse animale. A doua zi, dupa ce s-au recapitulat numele animalelor, se cere
elevului sa scrie o mica povestire despre fiecare, incepand cu Mie imi place...". copilul
completeaza propozitia, iar profesorul o scrie la tabla. La sfarsitul lectiei, pe tabla sunt
scrise mai multe propozitii, elevul putand invata astfel ortografierea corecta.
4. Metoda Lentin
Metoda Lentin se bazeaza pe cele doua metode precedente, vizand imbunatatirea
limbajului oral inainte de a-l aplica lecturii si scrierii. Exploatarea situatiilor concrete ale
limbajului permite elevului cunoasterea mai buna a acestuia. Chiar daca elevul povesteste
ceva, vom scrie in fata sa ceea ce povesteste. Foaia ii va fi data acestuia. In curand vom
vedea ca elevul va incepe sa scrie singur textul, la inceput copiind ceea ce a scris
profesorul, apoi texte personale. Astfel, copilul se va invata cu sintaxa, vocabularul si
ortografia.

CATEVA JOCURI CARE POT FI FOLOSITE IN TERAPIA DISLEXODISGRAFIEI SUNT:

MASINA DE SPUS POVESTI
Cereti copilului sa deschida o carte la intamplare si sa puna degetul pe un cuvant oarecare
(veti avea grija sa alegeti un substantiv sau un adjectiv). Repetand aceasta operatie de trei
ori, veti obtine trei cuvinte fara mare legatura intre ele. Astfel, jocul consta in inventarea
unei povestioare in care fiecare cuvant isi gaseste, mai mult sau mai putin locul.
ACEASTA INCEPE CU...........
Spuneti copilului o silaba, iar jocul consta in gasirea, de catre fiecare, pe rand, a unui
cuvant care sa inceapa cu aceasta silaba. Cuvantul trebuie gasit in cat mai scurt timp.
Primul care nu mai are idei, pierde.
Varianta: spuneti copilului o silaba si cautati cat mai multe cuvinte pe care le numarati
unul cate unul, interzicand repetitiile (se pot da betisoare pentru fiecare cuvant). Cand nu
mai are idei, el este cel care propune o silaba. Dumneavoastra veti gasi cat mai multe
cuvinte. Cuvintele pe care nu le cunoaste, vor fi explicate.
JOCUL LUI KIM
Asezati In fata copilului cateva obiecte (jetoane), fara nici o legatura intre ele. Lasati
copilului cateva secunde sa le priveasca cu atentie, apoi, in timp ce este intors cu spatele,
luati un obiect sau schimbati locul lor. Copilul trebuie sa observe schimbarea, sa o
verbalizeze si sa aseze obiectele cum au fost la inceput. Jocul este cu atat mai dificil, cu
cat sunt mai multe obiecte in fata lui si/sau cu cat se produc mai multe schimbari.
POVESTE PE DOUA VOCI
Copilul propune punctul de plecare al unei povesti (sau dvs.), spunand prima fraza. Dvs.
continuati cu a doua... si tot asa pana construiti in doi o poveste. In functie de imaginatia
copilului puteti sau nu sa precizati destul de repede personajele si intamplarile.
LITERA INTERZISA
Un joc putin mai dificil, pentru dezvoltarea auzului si a auzului fonematic. Alegeti un
sunet, o vocala, care va fi considerat interzis. Fiecare trebuie sa spuna un cuvant, oricare,
cu conditia sa nu contina acel sunet interzis. Fiecare greseala se considera un punct
pentru adversar. Partida se joaca pana la 3 puncte. Cand copilul va fi familiarizat cu jocul,
se va putea trece la interzicerea unor consoane, care sunt mai dificil de reperat. Pentru ca
jocul sa fie mai dificil, trebuie interzise sunete foarte frecvente. In limba romana, sunetele
utilizate mai des sunt: E, I, A, C, T, R, U, N, L, O.
Jocul se poate desfasura si pe baza materialului scris.

JOC DE RIME
Puneti Intrebarea: Ce sa pun intr-o... masina?", iar copilul va raspunde propunandu-va
cel mai mare numar de cuvinte care se termina cu ina". Jocul se poate diversifica cu alte
exemple: cos, casa, valiza, cort... .

Metoda ESPERE

Metoda ESPERE este o pedagogie a comunicrii elaborat de psihosociologul francez

Jacques Salom, fiind utilizat de peste 30 de ani ca un instrument practic de comunicare
i relaionare interpersonal.
ESPERE ne nva s ne cunoatem, s comunicm mai bine i s relaionm cu oamenii,
cu viaa, n armonie cu aspiraiile noastre cele mai profunde.
Prin aplicarea Metodei ESPERE vei reui:
s depeti i s nelegi problemele de orice natur din viaa ta;
s ai ncredere n tine i potenialul tu;
s identifici disfuncionalitile din comunicare, care conduc la conflicte si
suferine in viaa ta;
s menii relaiile tale frumoase i n armonie, fr conflicte care le pot
distruge;
s nvei s te asculi;
s ndrzneti s te afirmi;
s-i ngrijeti propriile rni emoionale
s cultivi cele mai importante relaii din viaa ta: relaia cu tine nsui, relaia
adult-copil, relaia de cuplu, relaiile profesionale, relaiile colare, relaia cu
mediul nconjurtor, relaia cu divinitatea
sa-i asculi limbajele corpului si bolile si sa lucrezi pentru rezolvarea lor
sa te eliberezi de autosabotori i credine nocive
sa depeti separrile dureroase, sa te regseti si sa renati.

Adultul dislexic
Dislexia nu este o boal deci nici nu se poate vindeca. Un copil dislexic va rmne
dislexic i n viaa de adult. Greutile legate de citit-scris sau calcul vor persista ntr-o
anumit msur dar depinde de fiecare persoan dislexic n ce msur reuete s fac

fa acestuia.
Insuccesele colare nu dispar fr urme. Copiii dislexici, fr un sprijin familial sau un
ajutor specializat, devin aduli cu o stim de sine sczut. Foarte muli dintre ei dezvolt
un sentiment de autoacuzare, ruine i sentimentul de necorespundere din cauza
eecurilor legate de nvare. Dac nu i prelucreaz frustrrile trite, devin aduli cu o
ncredere n sine sczut, ceea ce va determina diferite probleme n relaiile sociale.
Pot deveni suspicioi i ostili fa de alii, fiindc se tem c se va afla problema lor i pot
manifesta un comportament permanent de autoaprare, de multe ori ascunznd
problemele de citit-scris. Muli dintre ei au sentimentul de inaptitudine la locul de munc
n ciuda eforturilor depuse i se tem c vor fi gsii nepotrivii de ctre angajator i colegi.
Semnele care rmn i n viaa de adult pot ngreuna viaa de zi cu zi a acestor persoane i
pot cauza tensiuni cu mediul nconjurtor, n funcie de nivelul de toleran i acceptare
ale acestora. Autoaprecierea adultului dislexic joac un rol hotrtor n calitatea vieii.
Prelucrarea frustrrilor din copilrie, autoacceptarea vor ajuta adultul dislexic la
dezvoltarea echilibrului psihic i a forei de via. Funcionarea unor grupuri de sprijin
pentru adulii dislexici ar ajuta mult n prelucrarea problemelor.
de tiin, actori sau oameni de afaceri se reagsesc foarte muli dislexici
BIBLIOGRAFIE
Bacus, A. Jocuri pentru copii de la o zi la sase ani", Ed. Teora, Bucuresti, 1998
Burlea, G. Tulburarile limbajului scris-citit", Ed. Polirom, Iasi, 2007
Mititiuc, I Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj", Ed. Ankarom,
Iasi, 1996
Preda, V. Elemente de psihopedagogie speciala", Ed. Elikon, Cluj, 2008
Gagyi, E. Eu citesc mai bine!", Ed. Hoppa Kiado, Tg. Mures, 2005

Blbe, V., (2008), O interesant cazuistica logopedic i terapia ei, Editura PIM, Iai
Autor: Teodora Gabriela Satala
VIORICA OPREA Rolul exerciiului fonologic n identificarea precoce a dislexiei si
n terapia eiLogod 9
1."Normal si patologic in evolutia limbajului. Esentialul in logopedie", Burlea Georgeta,
Balbaie V., 2001, Editura Tehnica-Info, Chisinau & Editura Spiru Haret., Iasi;
2."Caruselul cuvintelor" - curriculum de suport pentru activitatile metodologice, Burlea
Georgeta,
Editura
Spiru
Haret,
2002,
Iasi;
3."Balbaiala. Manual de diagnostic si terapie",Burlea Georgeta, Enache Angela Mariana,
Zanfirache
Antoaneta,
Editura
Tehnica-Info
Chisinau,
2003;
4."Dictionar explicativ de logopedie", Georgeta Burlea, Marin Burlea, Mihaela Mereuta,
Roxana Cristina Milici, Antoaneta Zanfirache, Anamaria Burlea, Ed. Sedcomlibris, Iasi,
2004.
5. Simon, Anne Marie - " Consiliere parentala. Prevenirea balbaielii si a cronicizarii ei",
Editura Polirom, Iasi, 2004 - traducere Burlea Georgeta
Semiologia dislexiei disgrafiei si terapia ei, Veronica Bilbie, EdituraPim, 2010
3. Tulburarile limbajului scris citit, Georgeta Burlea, Editura Polirom, 2007
4. Defectologie si logopedie, Monica Delicia Avramescu, Editura Fundatiei Romania de
Maine, 2006
Terapia axata pe comportamentele verbale, Mary Lynch Barbera, Tracy Rasmussen,
Editura For You, 2009
Sa invatam cu placere, Fise de exercitii logopedice in comunitatea orala si scrisa,
Ecaterina Vrasmas, Viorica Oprea, Ana Stoica, Adriana Stancu, Sorina Niculescu, Elena
Liliana Galbinasu, Supliment al revistei Invatamantul Prescolar, 2007
12. 8 Log, Program de exercitii logopedice pentru remedierea dislaliei, Ecaterina
Vrasmas, Viorica Oprea, Adriana Stancu, Sorina Niculescu, Ana Stoica, Valeria Parsan,
Florentina Galbinasu, Iuliana Barbuceanu, Supliment al revistei Invatamantului Prescolar,
2009
Bartk va,Joc-bucurie-ochi strlucitori Culegere de jocuri de dezvoltare a abilitilor
pentru copiii dislexici i cei predispui la dislexieTg.Mure, 2011
Pentru a comanda aceast carte v rugm s ne contactai.
Crososchi
Cordua,
Csernik
Vass
Krmen
EXAMINAREA COMPLEX A TULBURRILOR DE LIMBAJ examinarea
tulburrilor
de
articulaie
Tg.Mure,
2011

ISBN
116 pagini

978-973-0-11491-1

Munca logopedului este condiionat de realizarea unui diagnostic difereniat al

tulburrilor de limbaj i presupune o analiz complex att al limbajului, ct i a ariilor
colaterale care influeneaz apariia, evoluia i succesul terapiei logopedice. Prin
intermediul acestei lucrri am dorit s cuprindem acele probe i scale de evaluare cu
ajutorul crora logopezii s aib posibilitatea de a realiza o examinare ct mai complex a
copilului cu tulburri de articulaie. Lucrarea nu se dorete a fi una tip teoretic, ci mai
degrab un material practic, te tip complex, viznd clar problematica articulaiei printr-un
set variat de instrumente, care s surprind ariile vizate n conceperea planului de
intervenie individualizat din programul de logopedie.

Dictionar explicativ de logopedie, de Roxana Cristina

Milici, Marin Burlea (coordonator), Anamaria Burlea, Mihaela Mereuta, Antoaneta Zanfirache

Pret:
Pretul contine TVA.

29,95

Lei

Autori: Roxana Cristina Milici, Marin Burlea (coordonator), Anamaria Burlea, Mihaela
Mereuta,
Antoaneta
Zanfirache
Categorie:
Limbi
straine,
Dictionare
Dictionare
Editura:
Polirom
Colectia:
Hors
collection
An
aparitie:
2011
Format
carte:
16
x
23,5
cm
Numar
de
pagini:
464

ISBN:

978-973-46-1868-2

Georgeta BurleaTulburarile limbajului scris-citit (Editura Polirom, Iasi, 2007)

Cuprinsul crii DISLEXIA.Cum s ajutm copiii cu dificulti de

nvare:

Introducere
Dislexia
Definiii, concepte; dislexia o dizabilitate de nvare
S facem ceva pentru copii cu dislexie
Procedurile Davis implementare
Evaluarea Davis a Abilitii Perceptuale
Procedura Davis de Consiliere a Orientrii
ntrirea deprinderilor
Citirea rapid trei pai ctre realizarea ei
Cuvnt de ncheiere
Bibliografie

DISLEXIA.Cum s ajutm copiii cu

dificulti de nvare
Autor(i):
Editura:
Anul
Pagini:
Pre: 15.00 Lei

Dr. Sorina

Soescu
Eikon
2011
cm)

apariiei:
120

(20x14

Am scris aceast carte pentru toi prin

Codrua

Crososchi,

Examinarea

complex

Examinarea

Csernik-Vass

Krmen:

tulburrilor

tulburrilor

de

de

limbaj
articulaie

Trgu Mure, 2011

Angela

Pop:

Jocuri
Jocuri

cu
i

exerciii

sunete
pentru

i
educarea

auzului

cuvinte
fonematic

Trgu Mure, 2011

Codrua

Crososchi,

Csernik-Vass

Pietricele

Krmen:

gritoare

Auxiliar metodic pentru terapia sigmatismului - etapa de consolidare a sunetelor n

cuvinte
Trgu Mure, 2010

Cseh

gnes,

Bartk va (coordonator), Gagyi Erzsbet, Crososchi Codrua,

Dek
Gyrfi
Emese,
Flp
Gabriella:

Eu

citesc

ndrumtor

pentru

Ediia

mai
tratarea

bine!

tulburrilor
doua,

lexico-grafice
revizuit

Trgu Mure, 2010

Pe parcursul anilor colari copiii dislexici se confrunt cu tulburri emoionale i de
dezvoltare a personalitii, din ce n ce mai grave. Eecul colar poate cauza o stim de
sine sczut, complex de inferioritate, sentimentul inutilitii, anxietate, tulburri
psihosomatice, nevrotice sau tulburri de comportament. Integrarea n colectivul clasei de
multe ori devine deficitar. Ei au nevoie de un sprijin psihologic permanent pentru a face
fa mai uor problemelor cu care se confrunt.
preedintele

Asociaiei

Romne

pentru

Copii

Dislexici

(ARCD).

n medie, ntr-un an specialitii vd 650 de copii n coli i 75 de copii la cabinet.

Studiul a artat c aproximativ 1 din 6 copii dislexici vzui ntr-un an n cabinet de
specialiti
sunt
cazuri
noi
de
dislexie.

Acest lucru poate nsemna c diagnosticarea se face mai precis dect n anii precedeni,
ori
c
numrul
copiilor
dislexici
este
n
cretere.
Mai mult, aproximativ 4 din 10 copii aflai n evidena unui specialist dintre cei
intervievai sunt dislexici. Dintre acetia 40% au vrste cuprinse ntre 5 i 8 ani, iar 60%,
ntre 9 i 11 ani. Totodat, nvtorii intervievai au declarat c au, n medie, 3 copii
dislexici
raportat
la
o
clas
medie
de
22
de
copii.
n opinia majoritii nvtorilor intervievai, copiii dislexici au nevoie de mai mult
atenie
dect
ceilali
copii.
Peste jumtate dintre nvtori au observat c elevii lor dislexici triesc cu frustrare sau
cu team i mai bine de jumtate dintre specialiti consider c lipsa metodelor de
predare specifice i lipsa terapiei pot duce, n timp, la autoizolare, scderea stimei de sine
i
discriminarea
copilului
dislexic.
Dei 80% dintre prinii intervievai merg cu copilul dislexic la terapie cu un logoped o
dat pe sptmn, doar 28% merg sptmnal i la psiholog, iar 12% nu au ajuns deloc
la
un
specialist.
Principalele motive pentru aceast situaie sunt lipsa banilor, a timpului i informarea
insuficient
n
rndul
prinilor,
aa
cum
arat
studiul.
n medie, doar 14% dintre copiii vzui de un specialist au ajuns acolo la iniiativa
prinilor, 42% au fost identificai n grdinie i coli de logopezi i psihopedagogi, n
timp ce 27% au fost fost trimii la un specialist la iniiativa cadrelor didactice.
Terapia cu logopezi i psihologi reprezint un factor important pentru mbuntirea vieii
copiilor
dislexici.
n prezent, 63% dintre copiii dislexici aflai n evidena unui specialist prezint, pe lng
tulburarea de citire (dislexie), i tulburri de scriere (disgrafie), iar 45% i tulburri de
calcul (discalculie).
1.Exerciii pentru dezvoltarea musculaturii degetelor i a minii
2.
Educarea
i
dezvoltarea
auzului
fonematic
3. Educarea i dezvoltarea capacitii de orientare i structurare spaial
4. nlturarea atitudinii negative fa de citit-scris i educarea personalitii
Din pacate, nu exista nu tratament specific pentru dislexie. Ceea ce insa se poate face,
este
sa
imbunatatim
calitatea
vietii
acestor
copii
prin:
- angajarea unui psiholog si eventual a unui profesor particular care sa adapteze metoda
de
invatare
la
nevoile
speciale
ale
copilului
cu
dislexie;

- metodele de invatare care implica auzul, vazul, vorbitul si lucratul in paralel sunt
foarte
eficiente
(Metodele
Slingerland,
Orton-Gillingham);
utilizarea
computerului
este
indicata
in
cazul
acestor
copii;
se
recomanda
pauzele
dese;
- progresele copilului cu dislexie trebuie apreciate si laudate de catre parinti.

Copiii dislexici invata sa citeasca prin noi metode de predare

Incapacitatea de a citi e o boala intalnita la unu din zece copii din lume. In cazul micutilor
romani, aceasta tulburare neurologica poate fi agravata de metodele invechite de predare
ale dascalilor.

"E un copil destept, dar nu vrea sa invete" sau "e lenes". Acestea sunt doar doua dintre
verdictele pe care le dau multi profesori copiilor care fie nu pot citi corect, fie au greutati
in
a
face
calcule
simple
sau
scriu
cu
multe
greseli.
Specialistii numesc acest gen de tulburari care apar inca de la gradinita dislexie si spun ca
nu are vreo legatura cu lenea, indiferenta sau im pertinenta.
Statisticile internationale arata ca un copil din zece are probleme cu cititul, iar 4 procente
dintre
acestia
prezinta
forme
severe
ale
afectiunii.
Logopezii,

ajutorul

copiilor

"Este vorba despre o disfunctie neurologica, aceasta insa nu afecteaza inteligenta

copilului. Parintii sunt cei care detecteaza in primul rand acest lucru. Copilul are un
vocabular sarac, face greseli gramaticale, are tulburari de atentie. Ati auzit poate despre
cazuri de copii care au inceput sa vorbeasca abia pe la 3 ani", explica Eva Bartok,
presedinta
Asociatiei
Romane
pentru
Copii
Dislexici
(ARCD).
Dificultatea de a citi si socoti se poate repara cu ajutorul logopezilor. "Foarte putini
parinti stiu despre afectiune si despre cine ii poate ajuta. Din aceasta cauza pierd o buna
perioada de timp in care specialistii pot actiona si ajuta copilul. Din pacate, cadrele
didactice nu stiu de multe ori cum sa se comporte cu acesti copii, cum sa-i ajute", mai
spune
Eva
Bartok.
Pe de alta parte, sunt specialisti care considera ca tulburarea de invatare nu este o boala,

ci o modalitate speciala de prelucrare a informatiei, datorata dezvoltarii si functionarii

diferite
de
normal
a
sistemului
nervos
central.
Altfel

de

alfabet

"Este o lupta zilnica, atat pentru noi cat si pentru copil. De multe ori invatam pana seara
tarziu dar, in comparatie cu timpul si energia alocate, rezultatele scolare raman mult sub
asteptari. Ca parinte, cel mai groaznic lucru este sa-ti vezi copilul suferind", marturiseste
un
parinte
al
carui
copil
sufera
de
dislexie.
Micutul merge la o scoala din Targu-Mures unde de 11 ani exista clase speciale pentru
copii care au aceasta afectiune si care aici invata dupa alte metode decat cele clasice. Este
insa
singura
din
tara.
"O echipa de logopezi si psihopedagogi ii invata pe copii intr-un alt ritm alfabetul. Se
foloseste metoda Meixner - inventata de o logopeda maghiara - care presupune, printre
altele, o alta ordine in invatarea alfabetului. Literele care suna la fel sau arata asemanator
si se pot confunda nu sunt invatate unele dupa altele. In plus, atmosfera in clasa trebuie sa
fie
foarte
relaxata",
arata
presedinta
ARCD.
Pentru a ajuta mai multi copii, Asociatia pentru Copii Dislexici impreuna cu OMV au
realizat un site (www.dislexic.ro) unde parintii pot gasi informatii cu privire la aceasta
afectiune.
In plus, de aici isi pot procura chiar si un indrumator pentru tratarea tulburarilor lexicografice si pot gasi o lista cu logopezi, psihologi si psihoterapeuti din toata tara la care pot
apela.
"Site-ul face parte din proiectul Mergi mai departe citind , in cadrul caruia cei care doresc
pot dona cate 5 lei cumparand o vedere de la orice statie de benzina OMV", au explicat
oficialii
ARCD.
De cele mai multe ori, dascalii dau vina pe dezinteresul parintilor pentru problemele
copiilor in a asimila anumite cunostinte. "Metodele educative traditionale trebuie
schimbate si adaptate acestor copii. De multe ori, parintii se straduiesc si petrec mult timp
pentru pregatirea copiilor, dar acest lucru nu se vede. Primele semne se pot vedea inca de
la varsta de 5 ani, dar diagnosticarea exacta a copiilor se poate face doar dupa ce acestia
termina clasa intai si, prin urmare, au invatat alfabetul", explica specialistii.
"Un

copil

dislexic

va

fi

un

adult

dislexic"

Ei avertizeaza insa ca afectiunea este una seriosa si il poate urmari pe copil pana la
maturitate.
"Esecurile scolare re petate ale copilului ii pot afecta increderea in sine, poate deveni un
adult frustrat care nu va intelege de ce, cu toate ca este destept, nu poate sa arate asta. Un

copil dislexic va fi un adult dislexic. Terapia il ajuta sa poata citi sau sa scrie, dar si sa
traiasca cu aceasta problema", mai spune Bartok.
"Terapia pentru dislexie const n jocuri i exerciii care mbin culori, grafic i sunet.
Este de l ung durat i se poate ntinde pe muli ani. ns, cu ct se ncepe mai devreme,
cu att cresc ansele de recuperare." BETI-ANA CIOAC, logoped
DISLEXICI
Da

Vinci,

CELEBRI
Edison,

Picasso,

Einstein,

Ford

Inventatorul Thomas Edison, pictorul Leonardo Da Vinci, Pablo Picasso, Alexander

Graham Bell, Albert Einstein, George Washington, Thomas Jefferson, Winston Churchill
sunt doar o parte dintre geniile care au suferit de dislexie i pe care boala nu i-a
mpiedicat
s
rmn
n
istorie.

Printre dislexicii ajuni foarte bogai se numr Ted Turner,

fondatorul CNN, Richard Branson, fondatorul Virgin Group, sau Henry Ford, cel care a
pus pe picioare grupul auto cu acelai nume. De dislexie au suferit i scriitorii Hans
Christian
Andersen,
Agatha
Christie
i
Gustave
Flaubert.
Actori cunoscui cu aceeai boal sunt Tom Cruise, Whoopi Goldberg, Keanu Reeves sau
Robin Williams
Dislexia, un cuvant grec care se poate traduce ca "dificultate in ceea ce priveste
cuvintele", este o boala manifestata prin dizabilitati de invatare, deoarece persoanele
dislexice nu pot invata prin metodele standard de predare si receptare a informatiilor noi.
Acestia dezvolta abilitati excelente de
gandire vizuala de la o varsta frageda, recunosc fizic obiectele din mediul inconjurator,
dar nu pot intelege si memora simbolurile, precum literele alfabetului sau cuvintele.
Alte tipuri de dizabilitati de invatare sunt: discalcul si disgrafia. Discalculii sunt
persoanele care manifesta o dizabilitate matematica, neputand rezolva probleme simple
de matematica sau intelege concepte matematice de baza. Disgraficii nu pot intelege
folosirea literelor si nu pot scrie pe o suprafata limitata - cum ar fi o coala de hartie.
In schimb, dislexicii sunt persoane extrem de intuitive, inteligente si creative care se

bazeaza pe invatare vizuala, multi-dimensionala. Dar, deoarece gandesc in imagini, ei au

probleme in ceea ce priveste simbolurile de orice fel, precum literele sau cifrele si
cuvintele
scrise.

Gandirea spatiala/ vizuala este cu totul diferita fata de gandirea

secventiala. Gandirea secventiala reprezinta modul de gandire comun, al oamenilor
obisnuiti. Aceasta este asociata cu gandirea auditiva, liniara in timp si spatiu, implica
analiza si progresia de la simplu la complex, precum si rationamentul deductiv (de la
parte
la
intreg.)
Pe de alta parte, gandirea vizuala reprezinta un sistem holistic de contopire si fuzionare a
cunostintelor la nivel spatial, tridimensional. Acest tip de gandire implica sinteza, intuitia
unor sisteme complexe si rationamentul inductiv (de la intreg la parte, fragment).
Originar neurologica si genetica, dislexia poate fi explicata prin faptul ca persoanele care
sufera de aceasta boala proceseaza informatia in alta zona craniana decat persoanele
normale.
10% din populatia lumii sufera de afectiuni dislexice si dezvolta moduri de scriere si
citire anormale: inverseaza cuvintele prin scrierea literelor invers (mod de scriere
cunoscut si ca "scrierea in oglinda" - scrisul apare inversat pe coala de hartie, dar poate fi
citit prin reflectarea acestuia in oglinda), nu pot scrie literele unui cuvant in ordinea lor
normala deoarece nu si-o amintesc sau citesc de la dreapta la stanga.
De asemenea, la nivelul vorbirii intampina dificultati in punerea gandurilor in cuvinte,
folosesc propozitii incomplete si fraze neterminate, nu pronunta in mod corect cuvintele
lungi,
modifica
frazele,
cuvintele
si
silabele.
Majoritatea copiilor si adultilor dislexici au rezultate slabe la invatatura, in comparatie cu
un IQ extrem de ridicat. Acest lucru rezulta din faptul ca ei nu pot face apel la metodele
de invatare traditionale, de aceea profesorii trebuie sa se foloseasca de tehnici
complementare de predare, precum: invatarea prin unitati reduse (elevului ii sunt
prezentate informatii noi treptat, fragmentate in unitati foarte mici, pentru a-i stimula
puterea de concentrare), supra-invatarea (repetarea continua a noilor informatii) si
prezentarea multisenzoriala a noilor informatii (elevul trebuie sa perceapa noile
informatii
pe
mai
multe
cai:
auditiva,
vizuala,
tactila).
Iata cateva dintre personalitatile care au suferit sau inca sufera de dislexie: Albert

Einstein, Thomas Edison, Alexander Graham Bell, Leonardo da Vinci, Auguste Rodin,
Erin Brokovich, Walt Disney, Winston Churchill, Cher, Whoopi Goldberg, Tommy
Hilfiger,
etc.

Dislexia, o afeciune genetic n care e nevoie de autoeducare

Foto: http://cuidadoinfantil.net
* Este vorba despre o deficien de nvare frecvent, care mpiedic dezvoltarea
capacitii de a citi *
Pacienii cu dislexie nu au un nivel mai sczut de inteligen i nu nva mai greu alte
lucruri n afara de citit. Se poate pune un diagnostic de dislexie atunci cnd coeficientul
de inteligen este peste 75 80 i nu exist un deficit senzorial, precum cel vizual sau
auditiv, care s explice dificultile ntmpinate de copiii care nva s citeasc. n
prezent, 4% din populaie sufer de dislexie, incidena fiind de trei ori mai mare n rndul
bieilor dect a fetelor, precizeaz dr. Laura Jijie, medic specialist psihiatrie pediatric.
Practic, cititul este un proces cognitiv complex. Copiii nva s citeasc prin
"traducerea" sau decodificarea sunetelor ce formeaza un cuvnt (foneme). Pe msur ce
copilul ncepe s recunoasc cuvintele, citirea devine un proces automat.
Pentru copiii cu dislexie, citirea se face altfel; acetia au probleme n a decoda fonemele
i, mai departe, n nvarea cititului i a scrisului ortografic. Pot avea probleme n
reinerea fonemelor i a cuvintelor, cititul devenind ncetinit i inexact. Copiii cu dislexie
mai au probleme cu pronunarea corect a cuvintelor, scrierea de mn, planificarea i
organizarea, operaiile matematice.
Dislexia pare s fie o afeciune genetic motenit, avnd n vedere c se gsete la mai
muli membri ai aceleiai familii. Unele studii au artat c dislexicii au anomalii n
funcionarea zonelor cerebrale ce se ocup de citit i de limbaj.
Simptomatologie funcie de vrst
n cazul n care copilul are mai multe semne din cele de mai jos (peste dou), trebuie dus
la
un
specialist.
Un
copil
precolar
poate
s:
vorbeasc
mai
trziu
dect
ceilali
copii;
- s aib dificulti mai mari dect ali copii n pronunarea cuvintelor. De exemplu,
copilul
poate
citi
"marsa
fare"
n
loc
de
"farsa
mare";
- s adauge mai ncet cuvinte noi n vocabular i s aib probleme n reamintirea
cuvntului
corect;
- s aib probleme n nvarea alfabetului, a numerelor, zilelor sptmnii, a culorilor, a

formelor,
la
scrierea
i
citirea
propriului
nume;
- s aib dificulti la recitarea de poezioare sau a cuvintelor care rimeaz;
s
dezvolte
trziu
capacitile
motorii
definite;
- s aib dificulti la separarea sunetelor n cuvinte i agregarea sunetelor pentru a forma
cuvinte.
Un copil de la grdini pn n clasa a patra poate s:
- aib dificulti la citirea cuvintelor singulare, nenconjurate de alte cuvinte;
- s nvee greu legtura dintre litere i sunete;
- s confunde cuvinte mici cum ar fi "n" i "nu" sau "mere" i "tare";
- s fac greeli constante de citire i ortografie, cum ar fi: inversarea literelor "d" i "b",
s fac inversiuni ale cuvintelor, cum ar fi "cap" i "pac", s fac inversiuni cum ar fi "u"
n loc de "n", s fac transpoziii cum ar fi "stop" cu "post", s fac substituii cum ar fi
"cas"
cu
"acas".
Un copil din clasa a cincea pn n clasa a opta poate s:
- citeasc
la
un
nivel
mai
sczut
dect
cel
ateptat;
- s inverseze secvenialitatea literelor cum ar fi "murg" cu "mugur" sau "stop" cu "post";
- s discearn i s nvee greu prefixele, sufixele, rdcina cuvntului;
- s aib dificulti la scrierea ortografic, putnd scrie acelai cuvnt diferit pe aceeai
pagin;
- s
evite
citirea
cu
glas
tare;
- s aib dificulti cu problemele de matematic scrise n cuvinte;
- s
scrie
cu
dificultate
sau
s
aib
un
scris
ilizibil;
- s
evite
s
scrie;
- s
aib
o
memorie
proast
sau
ncetinit
a
faptelor.
Elevii
de
liceu
sau
studenii
pot
s:
- citeasc
foarte
ncet
i
cu
inacuratee;
- s aib greeli de ortografie i s scrie n mod diferit acelai cuvnt pe aceeai pagin;
- s
evite
testele
care
s
implice
scrisul
sau
cititul;
- s aib probleme n pregtirea rezumatelor sau a ideilor principale pentru ore;
- s aib un vocabular neadecvat sau s fie incapabil s stocheze informaii din citit.
Adulii
cu
dislexie
pot
s:
- ascund
problemele
cu
citirea;
- s scrie incorect ortografic i s se bazeze pe alii s scrie pentru ei;
- s
evite
s
scrie
sau
s
nu
poat
scrie
deloc;
- s
fie
foarte
competeni
n
limbajul
oral;
- s se bazeze pe memorie mai degrab dect pe citirea informaiilor;
- s fie foarte intuitivi i s aib capaciti de comunicare foarte bune;
- s aib o gndire n spaiu foarte bun. Exemple de meserii care s necesite o astfel de
gndire includ: ingineri, arhiteci, artiti, manufacturieri, matematicieni, fizicieni, medici
(mai
ales
ortopezi,
chirurgi)
i
dentiti;
- s
lucreze
deseori
sub
capacitile
lor
intelectuale;
- s
aib
dificulti
la
organizare
i
planificare;
- s
aib
dificulti
n
organizarea
timpului;
- s fie antreprenori, n ciuda capacitii sczute de a citi, care le poate submina succesul
n afaceri.
Autoeducarea, esenial

Tratamentul pentru dislexie const n folosirea de mijloace educaionale pentru creterea

capacitii de a citi. Medicaia i consilierea nu sunt folosite n tratamentul pentru
dislexie. O parte important a tratamentului este autoeducarea. Cu ct dislexia e depistat
i
tratat
mai
devreme,
cu
att
succesul
este
mai
mare.
Cnd un copil de trei ani e diagnosticat cu dislexie, legea cere ca personalul colar s
nfiineze un Program Educaional Individualizat, care e adresat nevoilor acestor copii.
Primul pas n nfiinarea IEP este discuia cu conducerea colii, pentru crearea unei
echipe formate din printe, profesori i ali angajai ai colii, cum ar fi consilierii colari
i
educatorii
pentru
copii
cu
nevoi
speciale.
IEP personalizat pentru fiecare copil va detalia fiecare dizabilitate n parte i va stabili
metodele pedagogice folosite. Copilul e evaluat cel puin o dat pe an, schimbrile fiind
fcute n funcie de progresele copilului. Prinii au dreptul de veto dac nu sunt de acord
cu
IEP
copilului.
n urma unui studiu asupra felului n care copiii nva s citeasc, s-a demonstrat c o
combinaie de metode educaionale este cea mai eficient metod de a nva copiii s
citeasc. Aceste metode includ: nvarea foneticii, asigurarea c acel care nva s
citeasc nelege modul n care literele se leag i formeaz sunete, pentru a alctui
cuvinte. Citirea cu glas tare sub supraveghere, n timpul creia elevul citete cu glas tare
cu ndrumare i feedback, este n aceeai msur important n dezvoltarea citirii fluente.
Copilul trebuie s neleag foarte bine instruciunile care-i sunt date, iar instruciunile s
fie reproductibile sau sistematice pentru a se mbunti abilitile de citire ale copilului.
nainte se credea c acoperirea unui ochi ajut copiii care sufer de dislexie s citeasc
mai bine. Cu toate acestea, Academia American de Pediatrie i Academia American de
Oftalmologie consider c acest tip de tratament este inefficient, deoarece dislexia este
cauzat de funcionarea defectuoas a creierului i nu de alterarea funciilor vederii. Chiar
i cu ajutorul tratamentului, dislexia poate rmne o maladie cronic, persistent, care se
va menine i la maturitate. Beneficierea de tratament n copilrie poate mbunti i
menine abilitile de citire ale copilului.
Sfaturi pentru prini
Prinii pot ajuta ntr-o mare msur n procesul de mbuntire a aptitudinilor de citire
al copiilor dislexici. Pentru copiii mici, jocurile care implic alfabetul i citirea crilor de
rime, de exemplu, n paralel cu oferirea sprijinului moral i a ncurajrilor pot mbunti
semnificativ aptitudinile de citire. Prinii i pot sprijini copiii astfel:
1. ncepnd cu vrsta de 6 luni, prinii trebuie s le citeasca copiilor, indicnd cuvintele
pe parcursul lecturii. Trebuie s atrag atenia asupra cuvintelor uzuale care denumesc
lucruri cu care ne ntlnim zilnic, cum ar fi semnele de circulaie, afiele, etichetele etc;
2. Copilului trebuie s i se arate ct de important este cititul n viaa de zi cu zi. Trebuie
s i se asigure accesul la cri, reviste i alte materiale care pot fi citite, pentru ca s le
poat
explora
i
savura
independent;
3. Prinii trebuie s se concentreze pe foneme. Se pot iniia jocuri cu rime, se pot cnta
cntece care accentueaz rima i aliteraia, se pot compune jocuri de cuvinte, de sunete
sau de litere i trebuie s se sublinieze similaritile dintre cuvinte;
4. E indicat s se evidenieze cuvintele noi, s se joace jocuri de ortografie, iar copilul
trebuie
ncurajat
s
scrie;

5. Copilul trebuie ajutat cu planificarea timpului. Prinii pot aga n perete orare,
ceasuri, desene i calendare, astfel nct copilul s-i fac un plan din aproape n
aproape;
6. Prinii trebuie s gseasc acele cri pe care copiii s le poat citi i care, n acelai
timp, s le i plac. Studiile arat c prinii care le citesc copiilor sau citesc mpreun cu
acetia aduc mbuntiri semnificative n procesul de dobndire a aptitudinilor de baz n
citit.
La fel de important e i ca prinii s-i ncurajeze n permanen copiii, s le explice ce e
dislexia, s-i nvee s persevereze i, n nici un caz, s nu se atepte de la ei la
perfeciune.
Dislexia, boala celor destepti
Tratament
Nu exista nici o metoda prin care anomaliile cerebrale ce cauzeaza dislexia sa poata fi
tratate sau corectate. Aceasta boala nu poate fi combatuta prin medicamentatie, ci doar
prin educatie, iar cu cat se intervine mai devreme, cu atat mai bine.
Fiecare persoana dislexica este diferita, astfel ca strategia de abordare si planul de
tratament difera de la caz la caz. Rolul psihologului este important in diagnosticarea
tulburarii si in stabilirea, impreuna cu profesorii, a unui plan educational individual.
Pentru copiii dislexici rolul parintilor este esential. Cu cat acestia sesizeaza tulburarea
mai devreme (la gradinita sau in clasa intai) si apeleaza la ajutor profesionist, cu atat
copilul are sanse mai mari de a-si imbunatati cititul si de a reusi sa treaca prin scoala fara
probleme.
Tulburarile de limbaj la adulti
Cu toate ca majoritatea celor care vin la logoped sunt parinti cu copii cu diferite
dificultati de limbaj sau de vorbire, acest lucru nu inseamna ca nu exista si adulti care sa
intampine asemenea dificultati. De multe ori, printre adultii cu tulburari de limbaj exista
prejudecata ca la varsta lor nu se mai poate vorbi de corectare. Este important sa stiti ca
majoritatea tulburarilor de limbaj pot fi corectate la orice varsta, chiar daca exista
anumite caracteristici specifice corectarii, influentate de varsta persoanei cu care se
lucreaza.
In cazul adultilor, cele mai frecvente tulburari de limbaj si de vorbire sunt:

1. Tulburari de pronuntie: - in general, in randul adultilor intalnim dislalii monomorfe,

adica tulburari de pronuntie in care este afectat un singur sunet sau o singura grupa de
sunete asemanatoare (cel mai frecvent, sunetul "R", caz in care vorbim despre rotacism;

pe locul al doilea se afla sunetul "S" sau sunete din grupa lui "S" - sunetele siflante - caz
in care vorbim despre sigmatism); de obicei, aceste dislalii monomorfe s-au mentinut in
timp, avand la baza dislalii polimorfe, adica mai multe sunete diferite afectate, dintre care
unele s-au mai corectat de-a lungul timpului; acesti adulti au fost in urma cu ani de zile
copii cu dislalii polimorfe, dar care nu au fost dusi la logoped.

2. Tulburari
de
ritm
si
fluenta:
in
aceasta
categorie
intra balbaiala, logonevroza, tahilalia,bradilalia, tumultus
sermonis, tulburari
coreice, aftongia; in cazul adultilor, balbaiala isi are de cele mai multe ori originea in
copilarie, ca urmare a unor evenimente intens traite in plan emotional sau a unor traume;
la varsta adulta, balbaiala poate surveni si ca urmare a unor probleme neurologice, a unui
atac cerebral sau a unor rani la cap.

3. Tulburari de scris-citit: in aceasta categorie amintim alexia si agrafia (in cazul

adultilor nescolarizati), respectiv dislexia si/sau disgrafia (ca urmare a unor dificultati
intampinate la varsta scolaritatii, la nivelul insusirii deprinderilor de scris-citit; daca nu se
intervine logopedic la varsta copilariei, dificultatile persista la varsta adulta). Cauzele
acestor tulburari pot fi: tulburari ale motricitatii si psihomotricitatii, o maniera nepotrivita
de insusire a abilitatilor de scris-citit, in clasele I si a II-a (metode inadecvate de predare,
relatie defectuoasa intre copil si invatator), inteligenta scazuta, diferite tulburari
senzoriale (de exemplu, o deficienta vizuala - ambliopie), existenta altor tulburari de
vorbire (de exemplu, de pronuntie) care se transpun, la varsta scolarizarii, in scris-citit.

4. Tulburari polimorfe ale limbajului: afazia - in functie de tipul afaziei (determinat in

legatura cu specificul leziunilor cerebrale), pacientul afazic poate intampina dificultati in
exprimarea orala sau scrisa si/sau in intelegerea semnificatiei cuvintelor. Printre cele mai
frecvente cauze mentionam: accidente vasculare cerebrale, infarct sau traumatisme
cerebrale, tumori cerebrale, infectii diverse (encefalita herpetica) care pot determina
aparitia ei si la copil. Modul in care se deruleaza in timp terapia logopedica in cazul
adultilor cu afazie depinde de gradul leziunilor, dar si de frecventa sedintelor si de
implicarea familiei in procesul corectarii.

Terapia cu delfini
Vindecarea prin intermediul delfinilor
Cand am aflat ca un copil cu autism din Germania a trebuit sa astepte cel putin 2-3 ani
pentru a putea beneficia de delfin-terapie in Florida , am fost foarte intrigat.
Asa mi-a venit ideea de a oferi o astfel de terapie aici , in Antalya . In acest fel , copiii din
Europa nu o sa mai fie nevoiti sa se inscrie pe lungi liste de asteptare pentru a beneficia
de delfin-terapie.Dupa 10 ani de eforturi , am reusit sa oferim posibilitatea copiilor de a
beneficia de delfin-terapie in cadrul Soulscience School Antalya , in anul 2001...
Nu doar familiile copiilor autisti , dar si al copiilor cu tetrapareza spastica sau cu boli
genetice rare au aratat un mare interes pentru delfinoterapie . Trecand peste toate
obstacolele , am reusit ca astazi sa putem oferi programul de terapie cu delfini copiilor cu
diverse afectiuni neuro-psiho-motorii .
O sesiune de delfinoterapie dureaza 10 zile .Copilul innoata cu delfinii o jumatate de ora
in fiecare zi , cu exceptia zilei de Luni . Dupa aceea urmeaza spectacolul delfinariului . In
acest fel , copiii vor avea sentimentul ca pot face mai mult decat doar sa innoate cu
puternicii delfini , atunci cand vor vedea ca acestia pot sa deseneze , sa cante , sa se joace
cu mingea , sa faca salturi spectaculoase sau sa innoate foarte rapid . Copii reusesc astfel
sa dobandeasca abilitati diverse , sa faca noi achizitii psiho-motorii , sa se dezvolte .
Dr. Murat Kemaloglu

Beneficiile delfin-terapiei
Innotul cu delfinii confera pacientilor o stare de bine si liniste sufleteasca , creste
imunitatea organismului , stimuleaza atentia si autocontrolul , crescand increderea de sine
. Stimuland interesul si curiozitatea pentru mediul inconjurator , delfin-terapia
imbunatateste radical relatiile interpersonale ale pacientilor.
In acelasi timp , pacientii care benefiaciaza de ergoterapie , logopedie sau fizioterapie ,
vor observa o crestere a eficientei acestor terapii.
Dupa terapia cu delfini , copilul cu probleme speciale va incepe sa invete mai repede ,
astfel ca intr-o luna sau doua va reusi sa faca achizitii psiho-motorii pentru care ar fi avut
nevoie de un an de zile . Delfinoterapia accelereaza capacitatea de invatare de pana la 10
ori , efectul maxim observandu-se la 6 luni - 1 an dupa sesiunea de delfinoterapie .
Dupa terapia cu delfini , un copil autist care apoi a beneficiat de alte terapii specifice timp
de un an de zile , a scapat complet de simptomatologia caracteristica autismului , astfel ca
la revenirea pentru delfinoterapie nu mai prezenta nici un astfel de simptom .

Innotul cu delfini
In fiecare dimineata , copilul cu nevoi speciale intra in apa si innoata alaturi de delfini
timp de 30 de minute . Copilul sta in strans contact cu delfinul , il imbratiseaza , il
mangaie ; delfinul canta si-l ajuta pe copil sa innoate , acesta tinandu-se doar de aripioara
dorsala a delfinului . Incet , copilul incepe sa aiba incredere in delfin , realizand ca acesta
il ajuta sa innoate . O senzatie unica , de liniste si armonie , care nu poate fi regasita in
nici o alta circumstanta . Toate aceste exercitii sunt atent supravegheate de Dr. Murat
Kemaloglu , de un dresor de delfini , precum si de un profesor de sport specializat
in terapia copiilor cu nevoi speciale .
Dupa o jumatate de ora de innot cu delfinii , interesul si curiozitatea copilului pentru tot
ce-l inconjoara creste semnificativ . Participantul reuseste sa interactioneze mai bine
cu alte persoane . Ca o consecinta , se constata accelerarea capacitatii de invatare a
copiilor care beneficiaza de logopedie sau de alte forme de psiho-terapie .
Dupa delfino-terapie , copilul cu nevoi speciale face achizitii psiho-somatice intr-un timp
mult mai scurt , in o luna sau doua , fata de 6 luni - 1 an , cat ar fi avut nevoie in absenta
delfino-terapiei . E nevoie de echipamente speciale de innot ( ca cele din neopren ,
folosite pentru scufundari ) astfel incat copiilor sa nu le fie frig in apa . Sfatuim parintii sa
cumpere un astfel de costum pe marimea copilului , existand posibilitatea si de a folosi
un costum din dotarea centrului dar care sa nu se potriveasca perfect .

Terapie de familie
Familia are o importanta uriasa in dezvoltarea copilului ; toate familiile vor fi incluse
intr-un program de 2 ore pe zi de terapie speciala . In familiile cu probleme , anxioase ,
pesimiste , dezvoltarea copilului poate fi influentata negativ .
De aceea , familiile copiilor care fac delfino-tarapie , timp de doua ore in fiecare zi vor fi
instruite in legatura cu diverse tehnici mentale care sa-i ajute in depasirea anxietatii si a
temerilor legate de viitorul copilului .