UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

TERAPIA LIMBAJULUI ȘI AUDIOLOGIE EDUCAȚIONALĂ

ANUL I

METODE DE EVALUARE A LIMBAJULUI

[Link] BODEA HATEGAN STUDENT,

COSMA(CUCERZAN )

MARIA-COSMINA
INTRODUCERE

Pentru a stabili un demers terapeutic correct, în urma căruia să se atingă

obiectivele propuse este foarte important ca evaluarea logopedică să cuprindă :

 Datele anamnestice
 Evaluarea somatică
 Evaluarea preachizițiilor
 Evaluarea sunetelor afectate
 Diadocokinezia
 Evaluarea morfologică și lexicală
 Concluzii și recomandări

Un diagnostic real necesită o abordare structuralistă a limbajului, o

analiză prin prisma celor cinci laturi:

 Latura fonetico-fonologică
 Latura morfologică
 Latura lexico-semantică
 Latura sintactică
 Latura pragmatică

Fiecare instrument de evaluare propune raportarea la normele și reperele pe

care terapeutul trebuie să le ia în considerare în mod flexibil. Astfel , trebuie
subliniat faptul că achiziția limbajului este un proces cu o crescută variabilitate
interindividuală, variabilitate care nu trebuie etichetată diagnostic, ci trebuie
abordată în acord cu specificul fiecărui caz în parte, conform Bodea
Hațegan,2016.
 INSTRUMENTE UTILIZATE PENTRU EVALUAREA LATURII
FONETICO-FONOLOGICE

PAȘI PRIN LUMEA SUNETELOR

Scopul utilizării:
Aceasta este un material util atât specialiştilor în terapia tulburărilor de limbaj, cât şi părinţilor
preocupaţi de modalităţi prin care pot contribui la dezvoltarea abilităţilor de pronunţie a
propriilor copii.

Principii de construcție:
Materialul imagistic şi lingvistic cuprins în această aplicaţie este structurat şi organizat după
criterii logopedice.
Fiecare sunet din inventarul limbii române este localizat la nivelul cuvintelor, în cele trei
poziţii de bază:
 poziţie iniţială,
 poziţie mediană
 poziţie finală.
  Excepţie de la această regulă o face repartizarea sunetului
 „ă” doar la nivelul a două cuvinte unde sunetul se află în poziţie mediană şi
finală,
 precum şi a sunetului „î” care este localizat doar în poziţie iniţială şi mediană.

Aplicaţia reuneşte o colecţie de 79 de cuvinte şi imagini care permit evaluarea abilităţilor

articulatorii ale copilului, precum şi notarea:

 pronunţiei corecte,

 omisiunii,

 distorsiunii,

 sau substituirii/înlocuirii sunetului ţintă.

Instrucțiuni de utilizare

 Terapeutul sau părintele rulează aplicaţia alături de copil şi înregistrează

răspunsurile copilului (corecte sau greşite).
 Aplicaţia oferă şi posibilitatea de a asculta înregistrarea sonoră a cuvântului
reprezentat în imagine
 Rezultatele sunt condensate într-un tabel care redă în procente, în funcţie de
diferite categorii clasificatorii ale sunetelor din limba română, performanţa
copilului.
 Aceste rezultate pot fi trimise pe o adresă de e-mail ceea ce face posibilă
reevaluarea şi compararea rezultatelor obţinute la diferite intervale de timp.
FIȘĂ CU SUNETELE IZOLATE ALE LIMBII ROMÂNE

Procedura constă în indicarea cartonașului corespunzător unui anumit

sunet,denumirea sunetului de către logoped, iar copilul este solicitat să
reproducă modelul articulator al logopedului.

ALBUMELE LOGOPEDICE

Cuprind o colecție de imagini corespunzătoare unor cuvintecare prezintă

sunetele limbii în trei context coarticulatorii: poziție initial, poziție mediană,
poziție finală.

SOFTURI EDUCAȚIONALE

,,Valizele magice,, - presupune o serie de imagini ascunse în câteva valise, iar

copilul trebuie să caute prin încercare și eroare imaginea corespunzătoare
stimului sonor dat
PROBĂ DE EVALUARE A ABILITĂȚILOR MORFOLOGICE ÎN
LIMBA ROMÂNĂ

Instrumentul analizat este proiectat în vederea evaluării capacităţii receptive şi de înţelegere a

unor structuri lingvistice, cu conţinut morfologic, specifice limbii române.

Pentru elaborarea acestui instrument de evaluare s-au avut în vedere alte două instrumente,
prin care se investighează aceeaşi dimensiune a limbajului, dimensiunea morfologică, testul
TROG (Bishop, 2003) şi programul experimental de intervenţie ECOSSE (Lecocq et al.,
1996).

Varianta în limba română este articulată pe principalele aspecte morfologice care îi conferă
sistemului lingvistic românesc individualitate şi specificitate.

Astfel, un prim principiu care fundamentează acest tip de cercetare, axată asupra
limbajulului, este cel al adaptării şi al individualizării abordării la particularităţile
structurale ale limbii române.

Substantiv articulat
Substantiv număr (sg/pl)
Substantiv gen
Verb - diateză
Verb timp
Verb - mod
Pronume gen/ număr
Adjectiv gen/ număr
Adjectiv - grade de comparaţie
Adverb / locuţiuni adverbiale
Adverb - grade de comparaţie
Prepoziţii simple
Prepoziţii simple/compuse
Conjuncţii coordonatoare
Conjuncţii subordonatoare
Numeral cardinal
Cuvinte derivate
Omografe
Numeral ordinal
Pronume şi adjective pronomiale negative/nehotărâte/relative
Principiile de construcţie, cu grade de generalitate mai scăzute, dar cu un grad de specificitate
mai crescut sunt cele care asigură materializarea instrumentului de evaluare/stimulare. Aceste
principii se divizează pe cinci coordonate esenţiale:
- forma de prezentare;
- structurarea materialului;
- conţinut gramatical;
- conţinut lexical;
- grupul ţintă

Evaluează comprehensiunea verbală.

Sarcina copilului este de a identifica imaginea corespunzătoare enunţului prezentat de
evaluator selectând din cele 4 imagini oferite.
Evaluatorul consemnează dacă răspunsul a fost corect sau greşit pe foaia de raport.
 Din cele 20 de categorii morfologice, 4 conţin un număr de cinci itemi (verb diateză, verb
timp, adverb grade de comparaţie, morfeme derivative), în timp ce categoria morfologică
a omografelor conţine 12 itemi, iar celelalte 15 categorii morfologice conţin un număr de
4 itemi.
ETALON
PROBĂ DE EVALUARE ȘI ANTRENARE A FLUENȚEI CITIRII

FLUENȚA VERBALĂ
Fluenţa în citire reprezintă o abilitate specială de a decodifica rapid şi acurat cuvinte, ceea ce
facilitează recunoaşterea cuvintelor suficient de rapid pentru a câştiga timp în citirea şi
înţelegerea textului din care cuvintele fac parte.
În termeni matematici fluenţa verbală poate fi redată sub formula „Fluenţa verbală=
viteză + acurateţe (corectitudine)” sau „Fluenţa verbală= numărul de cuvinte corect
citite/minut”.
În acest sens, al identificării numărului cuvintelor pe care un cititor fluent le citeşte într-un
minut au fost elaborate o serie de studii, cercetări şi au fost stabilite o serie de norme, pe
niveluri de şcolaritate
Fluenţa verbală este astfel considerată ca având valoare predictivă pentru achiziţia abilităţilor
şcolare, pentru a asigura succesul şcolar.

Prin colaborare de CENTRUL TICE din ITALIA, centru care promovează paradigma
PRECISION TEACING a fost elaborată proba PEAFC, probă ce materializează
particularităţile lingvistice ale limbii române.

PEAFC
 Proba este structurată în şase părţi. La nivelul fiecărei părţi numărul listelor cu
material lingvistic este dependent de particularităţile fonetice, morfo-lexicale şi
sintactice ale limbii române.
 Prin urmare, aspectele lingvistice cele mai pregnant reprezentate în limba română sunt
regăsite la nivelul mai multor liste cu material lingvistic, încercându-se acoperirea a
cât mai multor aspecte de specificitate din limba română.
Părțile probei PEAFC
 Citirea literelor
 Citirea silabelor
 Citirea cuvintelor
 Citirea structurilor sintactice
 Citirea propoziţiilor/frazelor
 Citirea textelor

Utilizarea PEAFC
Sarcina copilului este să citească cât mai multe elemente, itemi într-un minut, evaluatorul
fiind cel care asigură cronometrarea şi înregistrarea erorilor realizate în citire.

Pentru etapa de evaluare constatativă este nevoie să se stabilească:

- dacă elevul recunoaşte litere izolate;
- dacă citeşte corect, cu mai puţin de 2 erori/minut silabe, cuvinte, propoziţii şi texte.
În funcţie de aceste două condiţii se stabileşte nivelul de start al utilizării probei.

Condiţia pentru a putea trece la o altă listă din probă este ca elevul să nu înregistreze mai mult
de două erori/minut la nivelul listei date.
După ce se identifică pagina de la care se începe antrenarea citirii în funcţie de numărul de
erori înregistrate de elev, sunt necesare doar 4-5 minute de citire/zi, pentru a înregistra
progrese în actul lexic, număr de minute indicat şi de literatura de specialitate (Graham, Pegg
şi Alder, 2007, Mercer, Campbell, 1998).

COTARE PEAFC

Numele elevului:___________________ Clasa:____________

Pagina din probă:____________________________________
Număr de cuvinte corect citite/minut (acesta se marchează şi în tabelul de mai
jos):_____________________________________________________
Număr de erori:______________________________________

DIRECȚII ÎN LUCRU- PEAFC

Este în derulare un studiu pentru stabilirea unui standard în citire pentru elevii care se află la
sfârşitul clasei I,
Studiu este de anvergură naţională.
 LUNGIMEA MEDIE A ENUNȚULUI

Procedura se subsumează tehnicii: Analiză a mostrelor de limbaj

Procedura evidențiază complexitatea morfologică și complexitatea
semantică, facilitând screeningul pentru tulburările de limbaj și comunicare
și screeningul pentru dificultăți de învățare.

Calcularea MLU
- 50/100 enunţuri complete (un enunţ verbal complet reprezintă o producţie
verbală marcată printr-un început şi printr-un sfârşit), obţinute din
vorbirea spontană a copilului;
- numărul de morfeme cuprinse în aceste 50/100 de enunţuri verbale
complete (un morfem reprezintă cea mai mică unitate lingvistică căreia i
se poate ataşa o semnificaţie);
- numărul morfemelor se divide la numărul enunţurilor.
- numărul indicat în literatura de specialitate cu cea mai mare valoare ar fi
cel de 100 de enunţuri.
- Bishop, (2000) a constatat că prin analiza a 50 de enunţuri, comparativ cu
analiza a 100, au fost obţinute date aproximativ la fel de consistente (80%
dintre cele conţinute prin analiza a 100 de enunţuri).
- acest aspect subliniază utilitatea analizei unui număr mai mic de enunţuri,
din punctul de vedere al generalizării metodei şi în contextul diferitelor
dizabilităţi.
Exemplu de calcul:
Florile sunt în vaza roşie aflată pe dulapul mic din camera fetei.
1 enunț
19 morfeme/12 cuvinte
Valorile medii ale MLU la preșcolari ( BROWN,1971,APUD PAUL, 2007)
 - facilitează screeningul pentru tulburările de limbaj şi comunicare(morfeme, cuvinte,
enunţuri
- facilitează screeningul pentru dificultăţile de învăţare

Două fațete ale aceleeasi procedure:

MLU- •numărăm morfemele pe care le

dividem la numărul enunţurilor
morfeme
•numărăm cuvintele pe care le
MLU-cuvinte dividem la numărul enunţurilor

Asigură aproximarea mai exactă a numărului de cuvinte din vocabularul

copilului raportat la eșantionul lingvistic colectat
Asigură monitorizarea dezvoltării lingvistice
Facilitează circumscrierea complexității lingvistice la nivel morfo-
semantic
Completează subscalele limbaj expresiv și comunicare pragmatică
INSTRUMENTE UTILIZATE PENTRU EVALUAREA LATURII
LEXICO-SEMANTICE

SCALA CRICHTON

Este o probă de comprehensiune , conține câte 40 de cuvinte repartizate pe

două serii. Se acordă 1 punct pentru răspuns corect, respectiv 0 puncte pentru
neînțelegerea semnificației cuvântului.

MODALITĂȚI DE EVALUARE CRITERIALĂ A VOCABULARULUI

Identificarea categoriilor lexicale pe care copilul le cunoaște și

denumirea itemilor( ex. categoria legume, copilul trebuie să
numească cuvinte din această categorie)
Delimitarea structurilor lingvistice care îi oferă abilități de
interacțiune socială, abilități comunicaționale ale copilului( ex. câte
cuvinte cu sens social folosește și sunt adaptate contextului de
comunicare)
Evidențierea abilităților de comprehensiune lingvistică în
context(ex. să continue o poveste)
Surprinderea abilităților de actualizare și reactualizare lingvistică
(NEPSI)

LATURA SINTACTICĂ

În terapia logopedică legătura dintre cuvânt și propoziție se face prin

intermediul sintagmei( ex. în cazul în care copilul denumește cuvântul, terapeutl
asociază acel cuvânt cu alt cuvânt dintr-un câmp lexical compatibil pentru a se
asigura trecerea spre nivelul propozițional propriu-zis.

LATURA PRAGMATICĂ

Componenta pragmatică a limbajului are cel mai înalt grad de

complexitate deoarece înglobează toate celelalte componente: fonetică,
morfologică, semantică și sintactică.
 LATURA FONETICO-FONOLOGICĂ

Evaluarea componentei fonetico- fonologice se face prin probe de

identificare de sunet, sesizare ca poziție, succesiune , dar și de manipulare
(sterge, substituie, adaugă, etc).

Am ales 3 fișe cu folosirea onomatopeelor în vederea antrenării

percepției auditive și auzului fonemetic. Este vizată componenta receptivă.

DE CE antrenarea auzului fonematic?

Când auzul fonematic este deficitar, recepţia limbajului este şi ea deficitară

şi nici emisia vorbirii nu este corectă;de aceea trebuie să se acorde o atenţie
deosebită tulburărilor de vorbire care au drept cauză deficienţe ale auzului
fonematic.

Insistând asupra unui sunet prin intermediul onomatopeelor incluse în joc,

copiii au ajuns să-l diferențieze din ce in ce mai bine și să-l pronunțe cât mai
clar și mai corect.

Grup țintă: preșcolari, școlari – clasa pregătitoare

Tot pentru evaluarea componentei receptive a laturii fonetico-fonologice

am folosit 3 fișe , elevul având sarcina să identifice poziția sunetului ,,r,,
initială, mediană, finală.

O altă sarcină: se prezintă cuvinte care conțin sunetul r și cuvinte care nu

îl conțin, iar elevul va bate din palme la sesizarea sunetului.

Grup țintă: preșcolari, școlari, copii diagnosticați cu rotacism și

pararotacism.
 Instrumente pentru latura fonetic-fonologică având următoarele sarcini:

 Analiza pronunției
 Stabilirea numărului de silabe
 Identificarea primului sunet din cuvânt
 Identificarea sunetelor unui cuvânt
 Asocierea imaginilor a căror denumire rimează( rimele fac amorsaj
pentru nivelul fonologic)
 Discriminare fonetică

Fișe de evaluare a abilităților de procesare fonologică

Abilitățile și itemii corespunzători se află în subsolul fișelor

Notații :

RI- Realizează independent

RS- Realizează cu sprijin

NR- Nu poate realiza

Grup țintă: preșcolari cu auz fonematic deficitar, școlari (clasa

pregătitoare), elevi cu dificultăți de învățare

Fișă pentru identificarea cuvântului , silabelor, literelor.

Instrument :

Sarcini : extragere, discriminare, permutare

Grup țintă:

- elevi clasa I
- elevi cu dificultăți de procesare fonologică

1.Înlătură prima silabă din fiecare cuvânt, apoi scrie cuvintele obţinute :

NUMĂR ......................... ALUNĂ .......................

REPARĂ .......................... MĂRAR .......................

DELFIN ......................... BERBEC .......................

ROBOT .......................... CUMINTE .......................

2. Găsește intrusul:

casă masă tort

mare cal sare

copil sapă mapă

[Link]ă cuvinte cu ajutorul literelor:

r, ă, m - l, u, e - t, a, r, c,e -

4. Spune cât mai multe cuvinte care încep cu sunetul ,,r,,( exercițiul oral)
 LATURA MORFOLOGICĂ

Procesarea morfologică are loc înaintea procesării lexicale.

Sarcini pentru componenta receptivă:

- copilul alege imaginea cuvântului pe care l-a auzit

Categoria morfologică investigată este numărul substantivului.

NOR OAMENI
ORA NORI
OM ORE
CUREA MERE
MĂR CURELE
BALON BALOANE

Sarcini pentru componenta expresivă:

- copilul va asocia acțiunea cu imaginea

strălucește sună se deplasează curge

Grup țintă: preșcolari, școlari ( CP,CLS I,II ) ,elevi cu dificultăți de învățare

Eu spun una, tu spui mai multe:

cireaşă - albină - pădure -

brad - sanie- pară -

Probă pentru utilizarea structurii cu conținut morfologic:

pronume,număr,persoană

Sarcina copilului este de a identifica imaginea corespunzătoare enunțului

prezentat de evaluator selectând din cele patru imagini oferite:

El se distrează.
 LATURA LEXICO-SEMANTICĂ

Structurarea abilităților lexico-semantice este dependent de structurarea

abilităților fonetice și morfologice și în strânsă legătură cu structurarea
abilităților sintactice și de comunicare funcțională.

Pentru component expresivă am ales probe care au ca sarcini de lucru:

 generare de sinonime/ antonime

 diferențierea înțelesurilor cuvintelor omonime
 completarea cu unități lingvistice adecvate conținutului

Grup țintă: elevi (cls I,II),elevi cu dificultăți de învățare

Pentru componenta receptivă, elevul are ca sarcină să identifice culori,

fructe, legume,viețuitoare.

Grup țintă:, preșcolari cu tulburări de limbaj, elevi (cls I,II),elevi cu

dificultăți de învățare

 Găseşte cuvintelor date altele care au acelaşi înţeles :

drapel - _________________________
grăunţe - ________________________
nădejde - ________________________
povaţă - _________________________
zâmbet - _________________________

 Găseşte cuvintelor date altele cu înţeles opus :

gras - ___________________
jos - ____________________
reparat - _________________
drept - ___________________
  Acelaşi cuvânt poate avea sensuri diferite. Explică sensul cuvintelor subliniate !

Pe cer este o stea. Silvia va deveni o stea.

În peşteră s-a descoperit un schelet. Construcţia are schelet metallic.

Se apropie un sol de pace. Pe portative este scrisă cheia sol.

Tata sapă ogorul. Bunicul cumpără o sapă.

 Găseşte cuvântul care arată cum este sau cum poate fi !

Omul este Strălucitoare

Elevul este Spălate

Steaua este Silitor

Fata este Sfioasă

Rufele sunt Sănătos

 Roşu Verde

Negru

Roz

Violet
Alb

Gri Galben

Albastru
Instrumente pentru identificarea categoriilor lexicale

Elevul va selecta cuvintele și le va include în categoria lexicală

corespunzătoare (cuvintele sunt decupate)

Alte sarcini pentru investigarea abilităților lingvistice:

o Enumeră cuvinte pe care le poți bea și mânca
o Enumeră cât mai multe animale
o Găsește intrusul: sus la mijloc jos galben

Paronime

SOC ŞOC SURĂ ŞURĂ

DUS DUŞ NAS NAŞ
FISĂ FIŞĂ PASTE PAŞTE
CRESTE CREŞTE MUSCĂ MUŞCĂ
LAS LAŞ PESTE PEŞTE

1. Ce şoc am avut când lângă tufa de soc am dat de urs.

2. M-am dus să fac duş.
3. Cu o fisă mi-am luat o fişă.
4. Pe creste creşte floarea de colţ.
5. Nu mă las pentru că nu sunt un laş.
6. Iapa sură stă în şură.
7. Am un naş cu un nas mare.
8. Vaca nu paşte paste.
9. Musca nu muşcă.
10. Peste peşte am pus gheaţă.

Grup țintă: școlari (CP,CLS.I), elevi cu vocabular redus

 LATURA SINTACTICĂ

INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA ȘI ANTRENAREA COMPONENTEI

SINTACTICE

La nivel receptiv al limbajului

Înţelegerea acţiunii cuvintelor

a. Arată-mi cum doarme.

b. Arată-mi cum mănâncă.

c. Arată-mi cum merge.

d. Arată-mi unde împinge.

e. Arată-mi unde citeşte.

La nivel expresiv al limbajului

Sarcina: elevul va povesti o poveste pornind de la o imagine(preșcolari)

sau cuvânt ( școlari)

Se va urmări abilitățile de alăturare cu sens în acord cu normele morfo-

lexicale.

Sarcină : elevul ordonează propozițiile pe baza imaginilor

Sarcină : - alcătuirea unor propoziții inerogative și enunțiative după

imagini

-completarea semnelor de punctuație

Grup țintă : școlari, elevi cu dificultăți la nivel de comprehensiune și

orientare în text
 LATURA PRAGMATICĂ

SCOP: dobândirea abilității de comunicare funcțională

Grup țintă:

 elevi cu dificultăți de exprimare

 elevi cu dificultăți de integrare
 elevi cu tulburări din spectrul autist

Sarcina 1
Aspect pragmatic: inițierea ,menținerea și încheierea unei conversații

Eşti în tabără şi se fac selecţiile pentru echipe. Trebuie să te prezinţi.

Spune, pe scurt, câteva lucruri despre tine: numele, vârsta, clasa, localitatea de
unde vii şi un cuvânt care te caracterizează.

Sarcina 2

Aspect pragmatic: formularea corectă a solicitării( să transmită corect mesajul)

Cartonaş tematic: JOCUL PREFERAT

a) Care este jocul preferat?

c) Câte persoane pot participa la joc?

d) Ce abilităţi trebuie să aibă participanţii?

d) Cum se desfăşoară jocul?

e) De ce îl recomanzi şi altora?

e) Unde şi cu cine ţi-ar plăcea să organizezi acest joc?

Sarcina 3

Scop : - asigură o fixare eficientă a reperelor care conferă funcționalitate

contextuală limbajului

- contribuie la reducerea comportamentelor dezadaptative

A. Priveşte aceste imagini cu grupuri de persoane în diferite situaţii.

Alege trei imagini şi povesteşte unde sunt, ce fac şi cum se simt ele.

B. Alege o imagine care-ţi trezeşte o amintire cu o întâmplare personală

asemănătoare şi povesteşte pe scurt: Unde s-a întâmplat? Cu cine erai? Ce aţi
făcut? Cum v-aţi simţit?
Sarcina 4: Joc de rol

Aspect pragmatic:
 utilizarea formulelor de adresare corectă în raport cu statutul vorbitorului
 utilizarea corectă a formulelor de politețe
 asumarea rolurilor de vorbitor și ascultător în actul conversațional

Realizaţi în pereche o convorbire telefonică despre o invitaţie la

cinematograf:

Elevul A: Îl inviţi pe colegul tău la un film în oraş şi îi oferi detalii despre

informaţiile cerute.

Elevul B: Îi soliciţi colegului informaţii despre locaţie, ora difuzării, preţul

biletului, titlul, tipul şi tema filmului, actorii care joacă, modalitatea de întâlnire.