Raport de evaluare psihopedagogică

1. Date de identificare

Nume: Crăciun Andrei

Vârstă: 5 ani
Data nașterii: 14.12.2017
Data evaluării: 03.12.2022
Examinator: Bledea-Borca Bianca
Nivel educațional: preșcolar/grupa mare
Diagnostic medical: Tulburare a limbajului expresiv și receptiv, opoziționism

Scopul evaluării

Evaluarea a fost solicitată de părinți pentru identificarea tulburărilor de limbaj, sunetelor

afectate și al particularităților lingvistice ale copilului.

2. Teste administrate

SCALA DE EVALUARE A TULBURĂRII DE DEFICIT DE ATENȚIE ȘI

HIPERACTIVITATE-IV

Această listă de verificare este bazată pe norme care măsoară simptomele tulburării de
deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD) conform manualului de diagnosticare și statistică al
tulburărilor mintale. Scopul acestei scale este de a oferi clinicienilor un mijloc de a culege
informațiile cu privire la frecvența anumitor comportamente de la părinți și profesori. Fiecare
variantă este una independent completată de părinte sau profesor și raportează
comportamentele din ultimele 6 luni și durează aproximativ 5 minute pentru a putea fi
completat. Cuprinde 18 itemi și cuprinde două subscale, „Neatenția” și „Hiperactivitate-
Impulsivitate”. Itemii impari (1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17) sunt pentru „Neatenție” și cei pari
(2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18) pentru „Hiperactivitate-Impulsivitate”. Scorul se face pe fiecare
subscală, iar scorul total reprezintă însumarea ambelor subscale.

Comportamentul în timpul evaluării psihologice (VWU)

Chestionarul VWU permite evaluarea comportamentului copilului pe perioada

derulării evaluării. Pe baza a 11 itemi cu până la 7 categorii de răspuns, acesta evaluează
activitatea motrică, distractibilitatea și capacitatea de concentrare, toleranța la frustrare,
cooperarea, interesul față de sarcini, comportamentul atențional, controlul impulsurilor,
nesiguranța și anxietatea, înțelegerea instrucțiunilor, viteza de lucru și frecvența intervențiilor
evaluatorului.
PORTAGE

Prin testul Portage putem evalua motricitatea și psihomotricitatea copiilor mici (cu
vârste de până la 6 ani) și poate fi de ajutor în două mari direcții:
a) are avantajul că prin întrebări ne poate crea o idee asupra aptitudinilor și stadiului la care ar
trebui să se afle copilul la o anumită vârstă și unde anume este copilul în mod real în
momentul evaluării;
b) a doua direcție este evaluarea efectivă a copilului la o anumită vârstă, ceea ce ne poate da
o imagine destul de exactă asupra zonelor pe care copilul nu le acoperă și unde acesta are
nevoie de ajutor.
Exista doua concepte pe care orice test de evaluare, inclusiv testul Portage, le ia în
considerare: vârsta cronologică a copilului, care reprezintă vârsta biologică, și, cel de al
doilea concept, vârsta mentala a copilului sau vârsta la care este copilul din punct de vedere
al dezvoltării în momentul evaluării. În general, toți copiii au anumite cunoștințe și o anumită
dezvoltare în câteva zone, proprii fiecărei vârste. De aici pleacă conceptul de “vârsta
mentala”, care reprezintă în fapt un cumul al tututor cunoștințelor / aptitudinilor /
comportamentelor / limbajului pe care un copil le are la o anumita vârsta.
Fiecare secțiune are un număr de itemi la care trebuie răspuns, întrebările sunt
împărțite pe paliere de vârstă de la 0 – 1 an; 1 – 2 ani; 2 – 3 ani; 3 – 4 ani; 4 -5 ani; 5 – 6 ani.
În grila de evaluare trebuie răspuns începând cu întrebarea numărul 1 de la fiecare secțiune
(chiar și când copilul are 4 ani și întrebarea 1 se referă la o vârstă de 0 – 1 an). Răspunsul
afirmativ se traduce prin încercuirea numărului întrebării pe grila de evaluare, iar răspunsul
negativ se traduce prin lăsarea neîncercuită a întrebării respective. Vârsta mentală a copilului
va fi media aritmetică între cele cinci secțiuni, care trebuie împărțită la 5 și vom avea o vârstă
mentală. Scorul (sau IQ) pe care îl vom calcula va fi vârsta mentală de împărțit la vârsta
cronologică X 100.
În testul Portage (ca la marea majoritate a testelor de evaluare) exista 5 secțiuni care
cuprind întrebări în funcție de stadiul normal de dezvoltare al unui copil . Acestea sunt:

SOCIALIZARE
LIMBAJ
AUTOSERVIRE
COGNITIV
MOTOR

Albumul logopedic

Este unul dintre cele mai importante materiale utilizate în terapia tulburărilor de
limbaj. Acesta presupune o colecție de imagini, corespunzătoare unor cuvinte care prezintă
sunetele/fonemele limbii în trei contexte coarticulatorii: poziție inițială, poziție mediană şi
poziție finală. Albumul logopedic este diferit faţă de un simplu abecedar prin faptul că are în
vedere acest criteriu al localizării sunetului la nivel de cuvânt, dar şi prin faptul că presupune
focalizarea pe sunet/fonem, iar nu pe corespondentul grafemic al acestuia, litera. Astfel, în
contextul unei tulburări de pronunție, utilizarea albumului logopedic este cu atât mai necesară
şi importantă cu cât învelişul sonor al cuvintelor este afectat, iar nu reprezentarea grafică a
acestora.
Gradul de complexitate al întocmirii albumului logopedic poate fi crescut prin
materializarea a încă trei criterii: contextele coarticulatorii selectate pentru a fi incluse în
album trebuie să fie cât mai simple, caracteristicile acustice suplimentare ale sunetelor
preluate din vecinătatea articulatorie trebuie să fie cât mai reduse numeric. Cu alte cuvinte,
prin intermediul albumului logopedic se încearcă evaluarea abilităților coarticulatorii cele mai
simple din punct de vedere fonologic. Desigur că, dacă terapeutul consideră că este important
să evalueze şi cuvinte complexe fonologic, atunci se impune elaborarea unui album logopedic
care să fie structurat în acest sens; cuvintele reprezentate prin imaginile cuprinse în volum pot
fi: toate monosilabice, toate bisilabice, toate plurisilabice sau cu un număr diferit de silabe, la
nivelul albumului neexistând omogenitate din acest punct de vedere. Dacă se utilizează
albume logopedice care cuprind cuvinte cu un număr omogen de silabe, atunci evident că
terapeutul trebuie să utilizeze în demersul de evaluare trei albume logopedice, nefiind obli-
gatoriu a se utiliza toate pentru acelaşi caz. Astfel, principalul dezavantaj este dat de volumul
mai mare de timp necesar evaluării, dar şi întocmirii albumelor, precum şi de situația de a fi
în imposibilitatea de a găsi cuvinte pentru cele trei poziții coarticulatorii: inițial, median,
final.
Utilizarea unui album neomogen, din punctul de vedere al numărului silabelor
cuvintelor cuprinse la nivelul acestuia, nu permite o evaluare foarte fină şi detaliată a
abilităților articulatorii ale copilului, dar nici o individualizare a demersului de evaluare în
acord cu particularitățile de dezvoltare ale copilului; adecvarea albumului vârstei şi nivelului
de dezvoltare (pentru şcolarii cu tulburări de pronunție cuvintele cuprinse în albumul
logopedic trebuie să aibă un nivel mai crescut de complexitate fonemică, articulatorie, decât
pentru antepreşcolari şi preşcolari. Prin urmare, fiecare terapeut al limbajului ar trebui să
deţină mai multe albume logopedice care să îi asigure posibilitatea unei evaluări cât mai
complete a fiecărui caz în parte.

Fişa cu sunetele izolate ale limbii române

Această fişă este prima care se utilizează în demersul de evaluare logopedică, oferind
informații despre abilitățile articulatorii ale copilului, în vorbire reflectată. Fişa poate fi
utilizată drept instrument unde se realizează cotarea rezultatelor, în timp ce abecedarul
magnetic sau cartonaşele cu grafemele corespunzătoare sunetelor să fie prezentate efectiv
copilului.
Procedura constă în indicarea cartonaşului corespunzător unui anumit sunet,
denumirea sunetului de către terapeut, iar copilul este solicitat să reproducă modelul
articulator oferit.
Terapeutul notează pe fişă dacă sunetul este emis corect, distorsionat, înlocuit şi cu ce este
înlocuit, omis sau nearticulat (copilul poate refuza să articuleze la cerere un anumit sunet
dacă îşi conştientizează tulburarea cu care se confruntă şi aceasta are implicații emoționale
negative).
Itemii PEAMLR

Elaborat de Bodea-Hațegan este un instrument care reunește o serie de aspecte vitale

ale dezvoltării limbajului, redate prin categoriile morfologice specifice limbii române.
Cuvintele sunt din masa vocabularului, utilizate frecvent de copii.

Fișa de caracterizare logopedică

Material utilizat pentru evaluarea limbajului. Acesta este un instrument cu atât mai
valoros pentru un logoped pentru a asigura o radiografiere organizată și complexă a
limbajului.

3. Istoric

Andrei este un băiat de 5 ani și a avut o naștere prematură o operație de separare de

gemeni la 7 luni în placentă. Acesta după ce s-a născut prematur a primit un scor APGAR de
9 și a avut o dezvoltare normală până la vârsta de 2 ani spre 3, când mama a menționat că a
observat faptul că A. nu pare să achiziționeze limbaj. Pe parcursul dezvoltării sale, mama a
investigat, din punct de vedere medical, posibilele probleme. În cazul de față, probleme de
sănătate, leziuni pe creier, sindroame, alergii nu sunt prezente. Băiatul mai are o soră mai
mare, în vârstă de 10 ani care a avut o dezvoltare normală și a achiziționat limbaj. Cei doi au
o relație normală. Aceștia sunt de naționalitate română, dar vorbesc limba ucraineană, atât în
familie și în comunitate, dar și la școală. Limba română reprezintă a doua limbă. Relația între
părinți este bună, dar există tensiuni în cazul relației între părinți și bunici. Băiatul a fost
evaluat din punct de vedere neurologic și psihiatric și a primit diagnostic de tulburare a
limbajului receptiv și expresiv, dar și opoziționism. Din punct de vedere al medicului, este
necesară și o evaluare logopedică complexă.

4. Observații relevante din timpul evaluării

În timpul evaluării s-a observat o agitație motorie permanentă, hiperactivitate, atenție

deficitară în timpul discuțiilor, cooperarea a fost bună pe măsură ce se adapta la spațiu și la
evaluator. Cerințele au fost respectate destul de bine. A fost necesară repetarea explicațiilor în
unele situații. Limbajul folosit este unul destul de neinteligibil datorită sunetelor afectate. A.
este ușor distras de stimulii din jurul său.

5. Rezultatele testelor și interpretarea rezultatelor

SCALA DE EVALUARE A TULBURĂRII DE DEFICIT DE ATENȚIE ȘI

HIPERACTIVITATE-IV

Rezultatul în cazul acestei scale este reprezentat de un scor total de 28 care, dacă
analizăm reprezintă faptul că A. are un rezultat care este mediu, dar totuși destul de mare
pentru vârsta sa. Scorul pe subscala de „Neațenție” este de 11 și pentru „Hiperactivitate-
Impulsivitate” este de 17. Astfel că, din rezultatele și observațiile comportamentelor
copilului, acesta prezintă hiperactivitate și neatenție în sarcinile zilnice, atât acasă, cât și la
școală care, după cum se observă îi afectează competențele lingvistice și cele școlare.
Caracteristicile comportamentale se reflectă în faptul că acesta nu reușește să fie atent
la detalii și face numeroase greșeli la teme sau sarcini, își mișcă picioarele și mâinile și de
multe ori se foiește. Prezintă dificultăți de menținere a atenției sau dificultăți ce țin de jocul
acestuia, nu pare să-i asculte pe ceilalți, de foarte multe ori îi întrerupe. A. nu aleargă sau nu
se agață de alții sau nu se cațără, destul de frecvent prezintă dificultăți de organizare a
sarcinilor și este mereu într-o continuă mișcare. De cele mai multe ori, evită sarcinile la
școală sau acasă mai ales dacă necesită efort, nu vorbește excesiv, deoarece prezintă tulburări
de limbaj, dar în schimb își pierde lucrurile care îi sunt necesare în activități și se grăbește să
răspundă la diferite întrebări. Tot A. este destul de uituc și nu reușește să își aștepte rândul și
este ușor de distras de stimulii irelevanți, iar pe lângă acestea, îi întrerupe și pe cei din jurul
lui.

Comportamentul în timpul evaluării psihologice (VWU)

În timpul evaluării A., din punct de vedere motric este hiperactiv, dar de cele mai
multe ori poate fi controlat, dar prezintă dificultăți de a se așeza, ridica și poate fi determinat
să se așeze din nou.
Acesta este un elev destul de distractibil, termină sarcinile cu o îndrumare continuă
și dă dovadă de un comportament slab orientat spre scop. Pe lângă aceste aspecte, acesta are o
reacție obișnuită la frustrare, poate accepta faptul că îi sunt impuse anumite limite, fără a da
dovadă de reacții emoționale intense, acesta are o cooperare satisfăcătoare, chiar dacă
terapeutul trebuie să îi reamintească de ele.
Interesul manifestat față de sarcini a lui A. este doar ocazional interesat, uneori
deloc, iar comportamentele de atragere a atenției adultului sunt în general diminuante și se
întâmplă rar să atragă atenția prin aceste comportamente. Legat de anxietate și nesiguranță,
pare nesigur la unele sarcini, pun întrebări, și dorește o confirmare sau are nevoie de un mic
suport. Înțelegerea instrucțiunilor este realizată după mai multe repetări de cele mai multe
ori, iar viteza de lucru al acestuia este reprezentată de un ritm de lucru mediu, datorită
dificultăților de înțelegere și distractibilității de stimulii externi.
Frecvența intervențiilor din partea evaluatorului este frecventă și la intervale scurte
de timp, depinzând foarte mult de starea acestuia și de complexitatea sarcinii.

PORTAGE

La socializare am obținut o vârstă mentală pe ariile de dezvoltare de 4, la limbaj un

scor de 3.6, la autoservire un scor de 4.3, la cognitiv un scor de 3.5, iar la motor un scor de
4.5. Vârsta sa mentală este de 4 ani.
În urma evaluării cu scala Portage, s-a constat că elevul are următoarele caracteristici
la nivelul ariei de dezvoltare pe socializare, adică acesta respectă regulile unui joc chiar dacă
uneori îi este atrasă atenția, cântă și dansează după o anumită muzică, de cele mi multe ori
salută persoanele familiare, spune „te rog” sau „mulțumesc”, realizează acțiunea de a
răspunde la telefon și a da mai departe telefonul dacă este nevoie, stă în zona delimitată de
curtea casei și se joacă sau participă la o activitate proprie. Acesta, în schimb nu își așteaptă
rândul cât ar trebui, de cele mai multe ori îi este greu să îndeplinească 75% din comenzile
cerute, trage din mână jucăriile altora, fără a-și aștepta rândul atunci când este nevoie și îi este
mai greu să respecte regulile impuse de alt copil în joc.
Elevul, de cele mai multe ori, cere ajutor când întâmpină probleme, participă, dar
puțin la conversațiile cu cei mari, întâmpină dificultăți în a face sarcini lungi de 20-30 de
minute, își cere scuze, doar atunci când îi este atrasă atenția, își asteaptă rândul în grupuri
mari, dar doar când cineva îi aduce aminte de mai multe ori, reușește să coopereze cu 2 copii
timp mai îndelungat, dar nu se angajează singur în comportamente sociale sau în public, iar
de cele mai multe ori cere permisiunea pentru a pune mâna pe lucruri, dar doar dacă
persoanele îi sunt străine.
În ceea ce privește limbajul, acesta reușește să construiască propoziții interogative cu
„este” la început, poate fi atent mai mult de 5 minute atunci când i se citesc povești,
realizează o serie de activități legate, de două comenzi corelate, acesta poate să își spună
numele întreg, dar nu reușește să răspundă la întrebări de tip „cum” și nici să folosească
verbele la trecut. Tot elevul poate spune la ce sunt folosite anumite obiecte uzuale, dar nu știe
să folosească trecutul sau viitorul în timpurile verbale și de asemenea, nu poate să realizeze
formule de adresare viitoare sau să schimbe topica propozițiilor și nici să folosească pluralul,
dar poate să relateze două evenimente în ordinea în care acestea au apărut.
A îndeplinește o serie de 3 comenzi, dar nu poate să înțeleagă diateza pasivă. Acesta
poate alege o pereche de obiecte la cerere și poate indica o parte de sus sau de jos a
obiectelor. Pe de altă parte, el folosește cuvinte precum: soră, bunică, bunic, spune povești
scurte fără imagini și poate spune dacă un sunet este mai tare sau mai încet. A., în schimb nu
reușește să folosească fraze complexe, să facă analogii opuse sau să spune ce cuvinte
rimează, astfel că limbajul său este destul de întârziat la nivelul vârstei sale.
Legat de autoservire, A., are o dezvoltare mai apropiată de vărsta sa, deoarece acesta
reușește să curețe locul în care a vărsat, știe care sunt substanțele periculoase din casă, se
îmbracă și se dezbracă singur, își caută hainele în dulap, încheie fermoare, folosește tacâmuri
adecvate, merge singur la baie și de asemenea, partea de toaletă o realizează singur, spălat pe
dinți, față. Pe lângă acestea, elevul ajută mama la servirea mesei, pune farfurii, știe să se
servească și cunoaște locul obiectelor casnice în casa sa, dar și al obiectelor personale ale
sale. Aspectele pe care acesta nu reușește să le realizeze sunt de a lega șiretul și de a-și potrivi
hainele pentru sezonul în care se află.
Din punct de vedere cognitiv la acesta se observă următoarele aspecte, cum ar fi:
spune dacă obiectele sunt mari sau mici, indică 10 părți ale corpului sub formă verbală, spune
dacă cineva est băiat sau fată, cunoaște dacă un obiect este ușor sau greu, alătură două părți
pentru a forma un întreg, asociază obiecte 1 la 1 și numără imitativ după cineva. A., poate să
construiască diferite chestii prin imatație, realizează un puzzle, dar care nu este foarte
complex, desenează prin imitație, dar nu mereu îi ies desenele, completează, dar cu greu, o
imagine a unui omuleț cu mână și picioare, în schimb nu reușește să spună dacă două obiecte
sunt la fel sau diferite. Acesta spune 3 culori la cerere și cunoaște și figurile geometrice.
Pe lângă aceste caracteristici, se mai remarcă și faptul că spune la cerere 1-5 obiecte,
poate să numească 5 texturi diferite, copiază la cerere un triunghi și poate să își amintească 4
obiecte văzute într-o imagine. Pe lângă acestea, el mai poate si asocieze o zi cu activitățile pe
care le face, cunoaște 8 culori, sortează diferite simboluri, de cifre sau litere, spune culoarea
unor obiecte și plasează obiectele în spațiu și să numere pânâ la 20. În schimb, A. are
dificultăți în a reda o poveste auzită sau de a cunoaște bani, are probleme în a imita o
piramidă din 10 cuburi sau de a realiza un eșantion de la 1 la 10 și nu știe să facă clasamente:
primul, cel din mijloc și ultimul.
Pe plan motor, acesta este destul de dezvoltat, raportat la nivelul său de vârstă. Acesta
poată să stea într-un picior, reușește să alerge și să schimbe direcția, poate merge în echilibru,
poată să facă diferite tipuri de sărituri, lovește o minge cu ușurință, poată să modeleze
plastilină și să o asambleze, acesta mai poate să decupeze, dar o face în grabă și nu după
formă, poată să înșurubeze, dar nu știe să se dea pe bicicletă. În schimb, A., pedelează la
bicicletă care stă și coboară scările. Acesta poate să decupeze un cerc, dar nu suficient de bine
și are dificultăți în a reda un desen simplu, cum ar fi copac sau om și are dificultăți în a lipi
obiecte mici sau forme, deoarece nu are o coordonare suficient de bună a mâinilor, fiind
foarte agitat de cele mai multe ori.
Astfel că, în concluzie, acesta are diferite tipuri de dificultăți pe toate ariile de
dezvoltare. În cazul socializării și al limbajului, cât și în cazul ariei pe cognitiv acesta
prezintă dificulăți mult mai mari, observabile în activitățile sale cotidiene sau în activitățile
instructiv-educative, observându-se o întârziere în cazul caracteristicilor sale, iar la nivelul
ariilor de pe motor și autoservire, acesta are o dezvoltare mult mai armonioasă și apropiată de
vârsta sa cronologică.

Album logopedic

În cazul evaluării cu albumul logopedic, se poate observa faptul că A. are numeroase

foneme pe care le substituie, cum ar fi: consoanele fricative (F, V, S, Z, J), consoane africate:
(Ț), consoana lichidă (R) și o altă consoană fricativă care este omisă (H).
Pe de altă parte, acesta prezintă articulare corectă în cazul vocalelor (A, E, I, O, U, Ă,
Â) și al consoanelor explozive (P, B, T, D, C, G).

Lista cu sunetele izolate

În cazul evaluării cu lista de cuvinte izolate s-a constatat faptul că prezintă dificultăți
în cazul cuvintelor care conțin fonemele identificate ca fiind problematice și în cazul
albumului logopedic. Astfel că acesta prezintă diferite dificultăți de pronunție, atât în forma
inițială, mediană și finală în cazul cuvintelor care conțin consoanele fricative (F, V, S, Z, J),
consoane africate (Ț), consoana lichidă (R) și o altă consoană fricativă care este omisă (H).
De cele mai multe ori, A., înlocuiește acele consoane cu diferite alte foneme cum ar fi, în
cazul fonemului F cu fonemul B, V cu B, S cu Ș, J cu Ș, R cu L, iar în cazul fonemului H, în
majoritatea cuvintelor pe care îl au în compoziție acesta este omis în totalitate, este surd, nu
se aude și nici nu se percepe la nivelul auzului fonematic.
Pe de altă parte, în cazul vocalelor și al consoanelor explozive, A. nu prezintă
dificultăți, doar dacă cuvântul este de o lungime foarte mare sau este un cuvânt complex și
necunoscut de acesta.
Itemii PEAMLR

Itemii PEAMLR ne ajută să observăm și să evaluăm și nivelul de înțelegere a

categoriilor morfologice ale limbii române, astfel că ne oferă câteva informații despre nivelul
limbajului receptiv și expresiv al copilului.
În cazul evaluării cu acest instrument, copilul primește o imagine cu o 4 propoziții.
Una din propoziții descrie imaginea pe care copilul o observă. Acesta trebuie să fie atent la
ceea ce i se spune și să răspundă cât poate el de corect.

Exemplu:

Evaluarea cu itemii PEAMLR a identificat faptul că A. răspuns corect la 10 din itemii

aceștia și greșit tot la 10 itemi. Datele pe care le culegem din această evaluare sunt date
calitative și reprezintă dificultățile elevului în cazul structurilor morfologice și de înțelegere
ale acestora.

6. Sumarizarea

Datorită evaluărilor pe care le-am realizat în acest caz și al istoricului personal și

medical al elevului A., acesta prezintă diferite dificultăți de limbaj. Conform rezultatelor, A.
are dificultăți în cazul pronunției consoanele fricative (F, V, S, Z, J), consoanei africate (Ț),
consoana lichidă (R) și o altă consoană fricativă care este omisă (H).
De cele mai multe ori, A., înlocuiește acele consoane cu diferite alte foneme cum ar fi, în
cazul fonemului F cu fonemul B, V cu B, S cu Ș, J cu Ș, R cu L. Acesta mai prezintă
dificultăți de înțelegere ale unor structuri morfologice care îi pot afecta modalitatea de
înțelegere a mesajelor orale și de comunicare și formare a relațiilor sociale.
Pe lângă acestea, elevul A. prezintă o întârziere în cazul gânguritului și de evoluție a
vorbirii, care și aceasta a fost întârziată conform informațiilor persoanele si ale istoricului
medical. Acesta a avut primul cuvânt la vârsta de aproximativ 1 an și primele propoziții la
vârsta de 3 ani. Pe lângă aceste aspecte, ritmul vorbiții este precipitat sau în șoaptă, uneori
neorganizat și exploziv. Înțelege ceea ce i se spune în jur drept urmare și execută diferite
comenzi, familia este vorbitoare de limbă ucraineană, dar copilul nu reușește să achiziționeze
limbaj. Acesta a fost diagnosticat cu opoziționism și tulburări ale limbajului receptiv și
expresiv.
În cazul examenului somatic, acesta nu prezintă malformații la nivelul feței sau al
cutiei craniene, prezintă organe integre ale maxilarului sau organelor periferice ale vorbirii,
cavitatea bucală nu prezintă probleme, iar vălul palatin are o funcționalitate normală, limba și
buzele sunt normale, iar ocluzia maxilarului este perfectă, dantura este bine implementată.
Din punct de vedere al motricității, acesta prezintă un mers legănat și uneori necesită
sprijin. Are o coordonare a mâinilor bună sau uneori prezintă comportament impulsiv și
refuză să realizeze sarcini. Limba pare să fie hipotonă și reușește cu dificultate să imite emoții
sau anumite fețe. La nivelul buzelor prezintă rigiditate.
Respirația este normală, reușește să o diferențieze. Funcția auditivă este deficitară, are
dificultăți de a se orienta după stimulii auditivi sau sonori din spații deschise și din spații
închise, de cele mai multe ori îi este greu să imite sau să reproducă modelele auzite, dar
reușește să redea o linie melodică simplă prin „la la la”. Intensitatea vocală este una conform
vârstei pe care acesta o are și calitatea vocii uneori este precipitată și îngreunează vorbirea.
În cazul limbajului oral, acesta prezintă dificultăți de reproducere a fonemelor pe bază
de auz cu excepția sunetelor omise: consoana africată „H” și al sunetelor substituite,
consoane fricative, „F”, „V”, „S”, „Z”, „J”, consoană africată, „Ț” și consoana lichidă, „R”,
omisiuni de sunete: consoana africată „H” și confundarea sunetelor: sunetelor substituite,
consoane fricative, „F” cu „B”, „V” cu „B”, „S” cu „Ș”, „J” cu „Ș”, consoană africată, „Ț” cu
„Ș” și consoana lichidă, „R” cu „L”.
Ritmul și fluența este precipitată cu blocaje, prezintă numeroase poticniri de sunete
care conțin sunete pe care nu le poate articula și repetări de sunete doar atunci când este agitat
sau prezintă situații anxiogene. Spasmele articulatorii nu sunt prezente în acest caz, dar
calitatea vocii este scăzută cu o vorbire reflectată care este foarte slab inteligibilă și cu
diverse fobii. Acesta prezintă frică de întuneric, animale, zgomote și are o plăcere aparte față
de lumina de la becuri. De cele mai multe ori folosește gestica sau mâinile pentru a indica
ceea ce îi trebuie și nu poate spune.
Referitor la aspectele ce țin de comportament și ariile de dezvoltare, acesta prezintă
dificultăți atenționale și de hiperactivitate-impulsivitate, are un comportament destul de agitat
care se manifestă de mai mult timp și este observat atât acasă, cât și la școală, astfel că îi
afectează limbajul, iar pe ariile de dezvoltare se observă o întârziere, care la nivel de
socializare, limbaj și cognitiv sunt mai accentuate, încât capacitățile sale să fie afectate, dar la
nivel motor și de autoservire, elevul are o dezvoltare mult mai bună, fiind apropiată nivelului
său de vârstă.
Astfel că, în concluzie, elevul prezintă dificultăți la nivelul limbajul, adică o dislalie
polimorfă care îi afectează vorbirea, aceasta fiind neinteligibilă de cele mai multe ori,
prezintă întârziere în dezvoltare, mai ales pe limbaj, socializare și cognitiv unde se observă
diferite dificultăți pe care le întâmpină elevul în activitățile sale și se observă o mai bună
dezvoltare, dar totuși, încă sub nivelul său de vârstă cronologică, la nivelul ariei de dezvoltare
motorie și de autoservire, unde copilul a avut rezultate mult mai bune. Pe lângă aceste
aspecte, în cazul elevului se observă și comportamente care denotă un deficit atențional și
diferite comportamente de hiperactivitate și impulsivitate raportate la activitățile sale. Acesta
este ușor de distras de stimuli, atent doar când i se atrage atenția, prezintă dificultăți de a
asculta sau de a-și aștepta rândul și un ritm lent de realizare a sarcinilor.
Toate aceste caracteristici care reies din evaluare îi afectează comportamentul,
conduita acestuia și demersul școlar, dar și limbajul.

7. Recomandări

Se recomandă realizarea unui plan terapeutic pe ariile de dezvoltare, un plan de

intervenție personalizat pentru tulburările de limbaj, realizarea activităților de art-terapie,
terapie ocupațională, terapie comportamentală și terapie logopedică.

PIP
Sa le fac impreuna

Se asigură confidențialitatea informațiilor personale.

ANEXE
ANEXA 1
Emitere Sunet
Sunet omis Sunet substituit Alte observații
corectă distorsionat

Sunet inițial Sunet Sunet final

Sunet/Fonem
median
Vocale Corect corect corect
A Corect corect corect
O Corect corect corect
U Corect corect corect
Ă Corect corect corect
E Corect corect corect
Î/Â Corect corect corect
I Corect corect corect
Consoane
explozive
P Corect Corect Corect
B Corect corect corect
T Corect corect corect
D Corect corect corect
C Corect corect corect
G Corect corect corect
Consoane
fricative
F Substituit Substituit Substituit
V Substituit Substituit Substituit
S Substituit Substituit Substituit
Z Substituit Substituit Substituit
Ș Corect Corect Corect
J Substituit Substituit Substituit
H Omis Omis Omis
Consoane
africate
Ğ Corect Corect Corect
Č Corect Corect Corect
Ț Substituit Substituit Substituit
Consoane
lichide
L Corect Corect Corect
R Substituit Substituit Substituit
 Consoane
nazale
M Corect Corect Corect
N Corect Corect Corect

ANEXA 2
Emitere Sunet Sunet Alte
Sunet/Fonem Sunet omis
corectă distorsionat substituit observații
Vocale  
A  DA        
O  DA        
U  DA        
Ă  DA        
E  DA        
Î/Â  DA        
I  DA        
Consoane
 
explozive
P  DA        
B  DA        
T  DA        
D  DA        
C  DA        
G  DA        
Consoane
 
fricative
F  NU      DA -B  
V NU      DA- B  
S  NU      DA- Ș  
Z  NU      DA - Ș  
Ș  DA        
J  NU      DA - Ș  
H      DA    
Consoane
 
africate
Ğ DA        
Č DA        
Ț NU      DA - Ș  
Consoane
 
lichide
L  DA        
R  NU      DA - R  
Consoane
 
nazale
M  DA        
N  DA        
Total s. (27)  19    1  7  

ANEXA 3
Itemi PEAMLR Categorii morfologice Răspuns
1. Coșul maro este mare. Substantiv-articol Corect
2. Maimuța mănâncă. Substantiv-număr Corect
3. Pe masă este o veioză. Substantiv-gen Greșit
4. Ion se pune în pat. Verb-diateză Corect
5. Fata scrie. Verb-timp Corect
6. Fata mănâncă hot-dog. Verb-mod Corect
7. El citește. Pronume-gen Greșit
8. Ei se joacă fotbal. Pronume-număr Greșit
9. Ea aleargă. Pronume-gen și număr Greșit
10. Fructul dulce e mic. Adjectiv-număr Greșit
11. Câinele mic doarme. Adjectiv-gen Corect
12. Girafa e înaltă. Adjectiv-grad de comparație Greșit
13. Câinele aleargă repede. Adverb Corect
14. Fata are un buchet de flori. Prepoziție simplă Corect
15. Băiatul vine de la școală. Prepoziție compusă Greșit
16. Fata și băiatul se joacă. Conjuncții coordonate Greșit
17. Primul băiat e blond. Numeral-ordinal Greșit
18. Pe birou sunt nouă cărți. Numeral-cardinal Corect
19. Broasca e stricată. Omograf Greșit
20. Ei îi place să sară. Omografe Corect

ANEXA 4
FIŞĂ DE EXAMINARE LOGOPEDICĂ COMPLEXĂ
Nr. Fişei: 1 Numele examinatorului: Bledea-Borca Bianca

I. DATE GENERALE
1.1 Personale
Nume și prenume: Crăciun Andrei, născut în anul 2017.12.14, domiciliul în Comuna Ocna
Șugatag, Strada Pintea Viteazu, Nr.12. Instituţia pe care o frecventează Grădiniţă cu
Program Prelungit Ocna Șugatag.
1.2. Familiale
numele părinţilor naţionalitatea vârsta studii ocupaţia locul de
muncă
Tata, pe nume Ionuț cu vârsta de 35 de ani, studii liceale, tâmplar și mama, Maria, 33 de ani,
studii liceale, casnică, ambii de naționalitate română, vorbitori de ucraineană.
1.3. Motivul examinării
Trimis de: medicul specialist
Cu ce acuze este trimis: tulburare de limbaj
II. ANAMNEZA
2.1. Familială
Structura familiei: 4 membri
Al câtelea copil este: al doilea copil, starea de sănătate a membrilor familiei: nu au fost
semnalate boli cronice sau diferite forme de dizabilităţi la niciunul dintre membrii familiei
Persoane cu tulburări de limbaj în familie: nu au fost idicate și nu se cunosc detalii.
Relaţiile în familie: între părinţi fără conflicte;
b. faţă de copil :părinţii sunt implicaţi în creşterea şi educarea copilului;
c. atitudinea faţă de tulburarea de pronunţie a copilului: părinţii consideră că această
tulburare este o problemă foarte serioasă și că necesită să fie corectat, deoarece urmează să
meargă la școală.
Dacă sunt stângaci sau ambidextri în familie: stângaci
Condiţiile materiale, igenice, educative ale familiei: familie cu venituri bune, igienă
corespunzătoare.
2.2. Personală
Sarcina: probleme grave, sarcină gemelară cu risc de moarte al bebelușilor și al mamei.
Mama a fost operată în luna a 7-a și a fost extras un copil care nu se dezvolta.
Naşterea : prematură la 36 de săptămâni, prin cezariană, copil de 2 kg, 400 gr.
Tulburări psihice la nivelul familiei: nu există
2.3. Date asupra auzului şi limbajului
Gânguritul: aproximativ în jurul vârstei de 6 luni;
Evoluţia vorbirii lalaţia canonică 4 6 8 10 1 an
primul cuvânt 8 10 11 1an ___ ani
prima propoziţie 14 16 18 2ani 3 ani
Ritmul vorbirii: precipitat, șoaptă sau exploziv, neorganizat;
Limba maternă şi cea a mediului înconjurător: limba română;
Înţelegera vorbirii persoanelor din jur: înţelege ceea ce i se spune, drept urmare execută
comenzile date chiar dacă acestea un un grad mai crescut de complexitate;
Însuşirea unei limbi străine: nu;
Însuşirea scrierii şi a citirii: nu este cazul;
Când a apărut tulburarea de limbaj: de la apariția primelor cuvinte;
Cauza reală sau presupusă: opoziționismul, folosirea elementelor motorii de exprimare prin
comportament în loc de folosirea cuvintelor;
Dacă a beneficiat de intervenţie logopedică anterior: nu;

III.EXAMENUL SOMATIC ŞI FUNCŢIONAL

3.1. Aspectul somatic
Conformaţia capului: nu prezintă malformaţii ale oaselor feţei sau ale cutiei craniene;
Mecanisme periferice ale vorbirii: din punct de vedere organic sunt integre;
Cavitatea bucală: nu prezintă malformaţii;
Vălul palatin: funcționare normală;
Limba: nu prezintă malformaţii, are o dimensiune corespunzătoare;
Buzele: normale;
Maxilarele: realizează o ocluzie perfectă a cavităţii bucale;
Dantura: este corect implantată;
3.2. Motricitatea
Mersul: uneori legănat și necesită sprijin la scări;
Coordonarea generală a mişcărilor: bună, dar uneori se precipită și are un comportament
impulsiv sau refuză sarcina și încep mișcările dezorganizate;
Lateralitatea: stânga la mână, picior, ochi, ureche.
Motricitatea limbii: deficitară, refuză să deschidă gura sau să execute un anumit fel de
mișcări specifice pentru limbă și apex, oarecum hipotonă;
Motricitatea mimico-facială: este ușor hipotonă, reuşește cu dificultate să imite emoţiile de
bază (tristeţe, fericire, surprindere);
Motricitatea buzelor: şi la acest segment din aparatul fono-articulator se remarcă o
rigiditate la nivelul buzele în imitare;
Motricitatea vălului palatin: greu de analizat la prima evaluare;
Ritmul acustico-motor: nu reușește să producă la cerere un ritm, o bătaie, coordonare
deficitară;
3.3. Respiraţia
Diferenţierea dintre respiraţia orală şi cea nazală: conştientizează diferenţa dintre respiraţia
orală şi cea nazală.
Tipul de respiraţie: preponderent abdominală;
3.4. Funcţia auditivă
Atenţia auditivă: se orientează eficient după stimulii sonori atât în spaţii deschise, cât şi în
spaţii mici;
Memoria auditivă: deficitară, nu reușește să reproducă modelele oferite;
Capacitatea de diferenţiere fonematică: deficitară, prezintă probleme de diferențiere;
Auzul muzical: funcţional, redă o linie melodică simplă.
3.5. Funcţia fonatorie
Intensitatea vocii: este una în acord cu vârsta şi dezvoltarea musculară, intensitatea vocii
este în general una plăcută, ușor scăzută când i se solicită să spună ceva de către un adult
(educatoare, logoped);
Calitatea vocii: frecvența articulatorie ori e înaltă ori e precipitată, îngreunează vorbirea;
Mutaţia vocii: nu este cazul;

IV. LIMBAJUL ORAL ŞI SCRIS

Evaluarea a fost realizată doar pe parte orală.
4.1.Pronunţia sunetelor şi a cuvintelor
Reproducerea fonemelor pe bază de auz: cu excepția sunetelor omise: consoana africată „H”
și al sunetelor substituite, consoane fricative, „F”, „V”, „S”, „Δ, „J”, consoană africată, „Ț” și
consoana lichidă, „R”.
Reproducerea fonemelor pe bază de citire: nu e cazul;
Mişcări articulatorii defectuoase: nu sunt;
Mişcări asociate: grimase faciale;
Omisiuni de sunete: consoana africată „H”
Confundarea sunetelor: sunetelor substituite, consoane fricative, „F” cu „B”, „V” cu „B”, „S”
cu „Ș”, „J” cu „Ș”, consoană africată, „Ț” cu „Ș” și consoana lichidă, „R” cu „L”.
Estomparea terminaţiei cuvintelor: nu este cazul;
4.2.Ritmul şi fluenţa vorbirii
Fluenţa: vorbire precipitată;
Ritmul vorbirii: cu blocaje, precipitat, impulsiv;
Poticniri la sunete: cuvintele care conțin sunete pe care nu le poate articula și la cele care
încearcă să le articuleze prima dată;
Repetări de sunete: nu e cazul, doar când este foarte agitat și nu poate să se exprime corect;
Spasme articulatorii şi muşchii afectaţi: nu sunt prezente;
Calitatea vorbirii: scăzută, inteligibilitatea vorbirii foarte scăzute;
Reflectată: scăzută, inteligibilitatea vorbirii foarte scăzute;
Calitatea citirii: independente: nu este cazul;
Reflectată: nu este cazul;
Diverse fobii: frica de întuneric, animale, zgomote; Prezintă preferință anume pentru becuri,
lumini, mașini și obiecte casnice;
Mişcări concomitente: folosește mâinile pentru a indica, a atrage atenția, se ridică de pe
scaun când are nevoie de ceva și nu poate spune;
Vorbirea în diferite situaţii: întâmpină dificultăţi în comunicarea cu persoane necunoscute,
nefamiliare, dar nu este o urmare a tulburării de limbaj;
Bâlbâiala în cânt şi la instrumente: nu este cazul;
Bâlbâiala în scris: nu este cazul;
4.3. Scrierea şi citirea
Copiere: nu este cazul;
Dictare: nu este cazul;
Compunere: nu este cazul;
Structura grafică: încearcă să coloreze fără a depăși linia conturului, dar culoarea nu este
distribuită uniform de cele mai multe ori sau colorarea este realizată agresiv;
Structura logică: nu este cazul;
Citire: nu este cazul;
 V. DIAGNOSTICUL TULBURĂRILOR DE LIMBAJ

5.1.Caracterizarea limbajului şi a persoanei examinate

Vorbirea: aproape neinteligibilă, tulburări articulatorii;
Scrisul: nu este cazul;
Cititul: nu este cazul;
Succesul şcolar: dificultăți de adaptare la grup, aproape 6 luni;
Conduita: comportament agresiv uneori, impulsiv, de opoziție și care deranjează ora;
5.2.Cauzele şi diagnosticul
Cauze presupuse: dificultățile din timpul sarcinii;
Cauze confirmate: diagnostic medical;
Diagnosticul iniţial: întârziere în limbajul expresiv și receptiv, dislalie polimorfă;
Evoluţia diagnosticului: favorabilă;
Diagnosticul final: întârziere în dezvoltarea limbajului, dislalie polimorfă.