Lucrare Finala

ASOCIATIA FORMAPSYBLUE
EVALUARE ȘI INTERVENȚIE PSIHOTERAPEUTICĂ LA COPII CU TULBURARE
DE SPECTRU AUTIST
2015 - 2017
LUCRARE DE DIZERTAȚIE
PROFESOR COORDONATOR, ABSOLVENT,
Maria Cristina Nedelcu Elena Hanganu
Drd. Psiholog clinician Psiholog clinician
BUCUREȘTI
2017
1
INTRODUCERE
Începând cu anii 2005 este legitimat de către Wing şi Cohen, conceptul de tulburare de
spectru autist, pentru a acoperi mai multe nivele de severitate ale Autismului Infantil şi
care, toate au în comun deficitul de comunicare, interacţiune socială şi deficitul imaginativ.
Conceptul de Tulburări de Spectru Autist implică faptul că cele 3 tulburări împart

caracteristici comune dar, au de asemenea şi caracteristici unice care le diferenţiază.
Severitatea deficitelor variază între cele 3 diagnostice şi la nivelul fiecărui individ
diagnosticat cu TSA . În 2013 DSM 5 a revizuit complet capitolul Tulburărilor Pervazive de
Dezvoltare, capitol care a suferit schimbări importante. Toate cele 5 diagnostice din DSM
IV-TR, au fost reunite sub denumirea de Tulburări de spectru Autist.
Tulburările de dezvoltare pervazivă/Tulburările de spectru autist reprezintă un grup de

tulburări caracterizate printr-o deteriorare calitativă, severă și pervazivă în diverse arii de
dezvoltare: aptitudini de interacțiune socială reciprocă, aptitudini de comunicare și
prezența unor comportamente, activități sau interese stereotipe. Deteriorările calitative
sunt clar deviante în raport cu nivelul de dezvoltare sau cu vârsta mintală a individului.
Aceste tulburări sunt vizibile de regulă încă din primii ani de viață.
Tulburarea de Spectru Autist a devenit în ultimii ani un subiect de larg interes, atât pentru
clinicienii şi cercetătorii în domeniu cât şi pentru publicul larg datorită creşterii
extraordinare a prevalenței și incidenței. Rata pe sexe este de 2,6 la 1 pentru băieţi faţă de
fete. Alte studii raportează 4/1. Incidenţa autismului este mai mare la băieţi decât la fete,
însă fetele sunt mult mai sever afectate şi au un scor de inteligenţă mai mic.
În ceea ce priveşte statutul socio – economic, se pare că nu există diferenţe, deşi iniţial
Kanner a raportat un nivel social crescut, situaţie explicabilă, probabil, prin adresabilitatea
diferită la medic din perioada aceea, când numai cei cu un venit ridicat puteau să solicite
un consult înalt specializat pentru copiii autişti.
Tulburarile de Spectru Autist includ:
2
Tulburarea autistă
(autismul infantil):
tulburare neuropsihică
caracterizată prin
deteriorare calitativă în
interacţiunea socială,
deteriorări calitative în
comunicare şi prezenţa
unor patternuri stereotipe
şi repetitive restrânse de
comportament, preocupări
şi activităţi.
Există diverse instrumente pentru diagnosticarea persoanelor cu tulburare de spectru

autist. Acestea conțin o serie de criterii gândite în scopul evaluării comportamentului
persoanei, depistării principalelor simptome.
ADOS, Programul de Observație pentru Diagnosticul Autismului, este recunoscut la nivel

internațional, alături de ADI-R, drept Golden Standard pentru evaluarea autismului. ADOS
este o evaluare semi-structurata care poate fi utilizata pentru a evalua aproape orice
persoana suspectata ca ar avea autism – de la copii care nu vorbesc deloc la adulti care
sunt fluenti verbal. ADOS are la baza operationalizarea criteriilor diagnostice pentru autism
si pentru tulburari pervazive de dezvoltare din DSM-IV/ICD-10.
ADOS cuprinde diverse activitati care permit observarea comportamentelor sociale si de

comunicare asociate cu diagnosticul de tulburare generalizata de dezvoltare. Aceste
activitati asigura situatii standard importante care pot fi întâlnite în sfera cotidiana si pot fi
reproduse astfel în practica diagnostica.
Fiind utilizat în cercetare de câteva decenii, acest interviu comprehensiv ofera o evaluare
completa a persoanelor suspectate de autism sau de alte tulburari din spectrul autismului.
3
ADI-R s-a dovedit a fi foarte util atât în diagnosticul formal, cât si în planificarea
tratamentului si a programelor educationale.
SON-R este un instrument de evaluare a aptitudinilor cognitive adresat copiilor cu vârste

cuprinse între 2 ani și jumătate și 7 ani. Avantajul său incontestabil este că face posibilă o
evaluare largă a funcționării mentale, fără să fie dependent de abilitățile de limbaj ale
copilului evaluat. SON-R este un instrument de evaluare a aptitudinilor cognitive adresat
copiilor cu vârste cuprinse între 2 ani și jumătate și 7 ani. Avantajul său incontestabil este
că face posibilă o evaluare largă a funcționării mentale, fără să fie dependent de abilitățile
de limbaj ale copilului evaluat.
ABAS oferă o evaluare comprehensivă, bazată pe norme culese cu grijă, a abilităților

adaptative ale persoanelor. Acest instrument are o arie largă de utilitate, aplicându-se de
la nou-născuți și până la vârsta de 89 de ani; el poate fi folosit pentru:
 a evalua deprinderile adaptative ale unei persoane, cât și capacitatea acesteia de a

trăi independent,
 diagnosticarea și clasificarea anumitor dizabilități sau tulburări,
 identificarea punctelor tari și a limitelor,
 a ajuta la documentarea și monitorizarea progresului.
Aşa cum sunt măsurate de ABAS-II, deprinderile adaptative sunt definite ca: acele abilităţi
practice de zi cu zi care sunt necesare pentru ca persoana să funcţioneze şi să
corespundă cerinţelor mediului înconjurător, incluzând aici şi capacitatea de a avea grijă
efectiv de propria persoană în mod independent, dar şi interacţiunea cu alţi oameni.
Testul Denver a fost dezvoltat pentru a fi utilizat cu copii aparent normali, între nastere si
vârsta de 6 ani. Testul este administrat prin evaluarea performantei copilului la un numar
de sarcini potrivite din punctul de vedere al vârstei sale. Testul este util în mod special în
evaluarea si identificarea unor posibile probleme la copiii asimptomatici, dar si pentru
confirmarea, pe baza unui instrument obiectiv, a anumitor suspiciuni la care s-a ajuns în
mod intuitiv, precum si pentru monitorizarea copiilor care au fost identificati ca fiind în
situatii de risc pentru probleme de dezvoltare, cum ar fi de exemplu copii care au trecut
prin dificultati perinatale.
4
ASOCIAȚIA FORMAPSYBLUE
CABINET INDIVIDUAL DE PSIHOLOGIE
MARIA CRISTINA NEDELCU
EVALUARE PSIHOLOGICĂ
Nume : T.
Prenume : V.T.
Data nașterii: 15.08.2010
Sex: masculin
Vârsta la ultima evaluare : 6 ani și 7 luni
Diagnostic: Tulburare de spectru autist, întârziere mintală nespecificată
Motivele prezentării
Pacientul TVT în vărstă de 6 ani și 7 luni, se prezintă în data de 21.03.2017 la cabinetul

psihologic însoțit de părinți.
Părinții copilului solicită o evaluare pentru fiul lor, în principal datorită faptului că TVT a
trecut într-o altă etapă (școlaritate), în plus au apărut unele comportamente neadecvate la
școală, respectiv: vorbește neîntrebat în clasă, se ridică din bancă în timpul orelor, nu
socializează cu colegii.
La vârsta de 2 ani si 5 luni părinții observă la fiul lor anumite comportamente (mers pe
vârfuri, închis-deschis uși și sertare, lipsa limbajului). Ulterior se prezintă la spitalul Obregia
unde este evaluat de către specialiști, respectiv: psiholog și psihiatru. Astfel este
diagnosticat cu Tulburare de spectru autist – întârzire mintală nespecificată.
Astfel, la 2 ani și 8 luni, în aprilie 2013, TVT începe terapia 2 h/ zi 5 zile/săptămână. Acest
program a durat aproximativ până la data de 31.12.2014 (timp de 1 an și 8 luni), după care
a fost redus la 4 zile/săptămână, apoi, 3 zile/săptămână, iar de la vârsta de 5 ani și 3 luni
(noiembrie 2016) terapia se realizează 2 ore/zi timp de 2 zile/săptămână, excepție făcând
starea de sănătate precară (foarte des este diagnosticat cu viroză, ceea ce face imposibilă
ședința de terapie) și pauzele aferente vacanțelor școlare. Numărul de zile de terapie a
5
fost redus datorită evoluției favorabile din punct de vedere cognitiv a copilului, dar și pentru
ca restul zilelor să fie alocat unor activități care presupun socializare.
Părinții solicită această evaluare psihologică datorită faptul că fiul lor urmează cursurile
unei școli de masă, fără însoțitor, și are unele probleme de adaptare și comunicare cu
colegii de clasă.
ANAMNEZA
Mediul familial
Copilul TVT provine dintr-o familie cu 3 copii, el fiind cel mai mic dintre copii. Deopotrivă
toţi membrii familiei sunt implicaţi în creşterea şi educaţia copilului, surorile acestuia fiind în
vârstă de 27 și respectiv 19 ani. În perioadele de boală, când nu frecventează
gradinița/școala sunt implicați bunicii din partea mamei. Aceștia vin la locuința copilului și îl
îngrijesc până candcopilul devine apt medical pentru a reintra în colectivitate.
Mama, în varstă de 49 de ani, este inginer de profesie. Lucrează, dar atunci când este
liberă acordă multă atenție copilului realizând multe jocuri împreună și citindu-i povești.
Aceasta recunoaște că este singura din familie care se implică în jocuri împreună cu TVT.
Tatăl, în varstă de 59 de ani, este profesor universitar. Având în vedere specificul profesiei,
de multe ori uită că relația dintre el și TVT este aceea de părinte-copil, și se comportă ca în
relația profesor-student (de ex: îi cere copilului să efectuaze zilnic calcule matematice).
Sora ce mare, este primul copil al tatălui lui TVT. Când aceasta avea vârsta de 2 ani,
mama a decedat într-un accident de mașină. Această fiică nu mai locuiește cu familia, dar
vorbește la telefon cu fratele ei, iar când vine în vizită, ii oferă mici atenții și îl tratează ca
pe un egal de vârstă. TVA este foarte fericit când este în preajma surorii.
După 3 ani de la decesul primei soții, tatăl lui TVT se recăsătorește, iar din această relații
mai are o fiică și pe TVT.
Cealaltă soră a lui TVT (copilul mijlociu al familiei) este studentă la Facultatea de
automatică și nu este foarte mult timp disponibilă pentru fratele ei. Totuși, atunci când apar
urgențe, se face utilă. Aceasta locuiește împreună cu părinții și cu TVT.
6
Relația părinților este una foarte bună. Cele mai multe dintre discuții care apar în familie
sunt cauzate de către fiica cea mare. Situația materială a familiei este foarte bună. Familia
petrece aprope fiecare weekend în provincie la bunicii din partea mamei, iar concediile le
petrec în străinătate.
Traseul educațional
La data începerii terapiei copilul TVT era înscris la grupa mică, program prelungit, fără
însoțitor, la o gradiniță particulară. Frecventează gradinița până la înscrierea în clasa 0
(pregătitoare).
La grădiniță a mers fără însoțitor, deși inițial era non-verbal. Pe parcurs, datorită faptului că
a fost implicat într-un program de terapie, evoluția copilului a fost una foarte bună. Totuși,
acesta a întâmpinat unele dificultăți, în special pe partea de socializare, întrucât nu lega
prietenii, rămânea izolat și se juca de unul singur. Abia când a ajuns la grupa mare a reușit
să-și facă un prieten, de care este foarte atașat și în prezent. Absolut toate jocurile le face
împreună cu acesta, iar când prietenul său lipsea de la grădiniță era foarte trist și nu
socializa cu alți copii.
Pe parcursul grădiniței a fost inclus în mai multe programe educaționale și a participat fără
a se opune, deși unele dintre ele nu-i făceau plăcere (de ex: canto, înot), dar respecta
dorința părinților.
În prezent, copilul TVT este elev în clasa 0 (pregătitoare) la o școală de masă, fără
însoțitor. La terminarea cursurilor frecventează aceeași grădiniță, însă la programul de
afterschool. Aici a continuat prietenia cu băiețelul pe care și l-a făcut prieten pe parcursul
grădiniței, în plus are și un nou prieten în clasă.
Și în aici se repetă povestea, întrucât are doar un singur prieten, nefiind interesat de ceilalți
colegi de clasă. Când colegul-prieten lipsește, TVT își petrece timpul singur.
În clasă, în special în pauză ca jocuri preferate se numără alergatul prin clasă în cerc și
imitarea metroului. Acest joc îl face împreună cu prietenul său, dar este sâcâitor pentru
ceilalți colegi, motiv pentru care au apărut și unele conflicte. Unul dintre colegi l-a lovit cu
mingea în cap și chiar l-a îmbrâncit. Aceste gesturi, TVT le interpretează ca fiind
intenționate și din acest motiv acum este destul de speriat. Dimineața când este adus de
tată la școală, plânge când se apropie de școală și nu dorește să intre în clasă decât
7
însoțit. Se simte în siguranță dacă este însoțit de un adult și dacă îl arată pe colegul cu
care a fost în conflict unui adult (de ex: bodygard-ului).
Stadiul dezvoltării în momentul evaluării inițiale
Evaluarea inițială a copilului s-a realizat având la bază următoarele metode principale:
 observația comportamentelor copilului în cabinet

 interviului cu părinții copilului
 chestionare privind evaluarea abilităților adaptative (Testul ABAS II – formularul
destinat părinților).
Testul ABAS-II - Sistemul de Evaluare a Comportamentelor Adaptative, Editia a II-a, oferă

o evaluare complexă a abilităților adaptative ale persoanelor de la 0 la 89 de ani.
Scorurile ABAS ajută atât la descrierea comportamentului adaptativ al unei persoane cât și
la funcționarea acestuia în zece arii de interes strâns legate de adaptarea lui la cerințele
din mediu, grija față de sine însuși și relațiile cu ceilalți.
Acest test este creat pentru a evalua dacă o persoană demonstrează că are variatele
deprinderi funcționale necesare traiului zilnic, fără a avea nevoie de ajutor din partea
altora. Astfel, acest instrument se centrează pe comportamente independente și măsoară
ceea ce o persoană face efectiv, prin comparație cu ceea ce ar trebui să poată să facă la o
anumită vârstă. În plus, ABAS-II se concentrează pe comportamente pe care o persoană
le afișează pe cont propriu, fără asistență și ajutor din partea altora.
Pentru acest caz am folosit testul ABAS-II în scopul:
 evalării deprinderilor adaptative

 identificării punctelor tari și limitărilor copilului
 planificării intervenției
 monitorizării progresului pe parcursul intervenției.
În urma interviului cu părinții și a observației directe s-au obținut următoarele informații:

TVT s-a născut la termen, fără probleme pe parcursul sarcinii și nici la naștere.
Limbajul
TVT răspunde la întrebări sociale, în sensul că este capabil să se prezinte singur

spunându-și numele și prenumele corect, vârsta și adresa unde locuiește, în mod corect,
8
utilizând foarte multe detalii. Povestește despre bunici, despre casa acestora, despre
acțiunile pe care le face când îi vizitează pe aceștia.
Exprimarea este foarte bogată, mult peste nivelul vârstei, folosește un limbaj academic,
foarte bine structurat din punct de vedere gramatical, făcând în mod corect acordul între
subiect și predicat. Cunoaște noțiuni de sinonim, opus, plural, singular. Utilizează articolul
hotărât și nehotărât, singularul și pluralul substantivelor, utilizează în mod corect poziția
cuvintelor în propoziție. Folosește timpul corect pentru verbe.
Recită poezii și cântă, spune povești într-o formă prescurtată, se adresează oricărei
persoane, indiferent de vârstă cu pronumele personal, persoana a 2-a. Totuși, adresează
unele întrebări întrebări ieșite din context. Răspunde și povestește folosind propoziții
ample, chiar fraze. În condiții de frustrare sau stres adoptă unele inflexiuni ale vocii, până
la vorbirea în șoaptă.
Descrie și povestește anumite întâmplări folosind detalii, însă are tendința de a da o

conotație negativă întâmplărilor. Se observă că încă mai are unele reticiențe în a se
adresa copiilor, însă manifestă o atitudine și o comunicare mult mai bună față de adulți
decât față de copii.
Se observă ușoare deficiențe în pronunția sunetelor ”S”, ”Ț”. Este necesară continuarea
ședințelor de logopedie.
Cognitiv
Numără foarte bine peste 100. Poate spune data corect, cunoscând termenii de ieri sau
mâine. Efectuează adunări și scăderi ușoare. Îi place foarte mult matematica și astfel cere
”să facă calcule matematice”. Își spune data nașterii. Citește silabilind cuvintele, apoi
spune propoziția corect, își scrie numele corect cu litere de tipar. Aranjează obiecte în
ordine: primul al doilea, al treilea, etc. Numește zilele săptămânii, lunile anului,
anotimpurile . De asemenea, știe să numească lunile aferente fiecărui anotimp.
Colorează în interiorul formelor (fără ajutor). Poate desena o persoană cu principalele părți
componente, o mașină, o floare, un copac, însă nu poate respecta proporțiile.Face desene
după model, dar nu reușește întotdeauna să amplaseze obiectul desenat în aceeași
poziție. Pentru colorat, desenat și scris apucă și folosește creionului în mod corect,
adecvat vârstei.
9
Socializare
Atunci când primește o sarcină se concentreză să o realizeze până la final, însă prezintă o
anxietate ridicată, deoarece în cazul în care sarcina i se pare dificilă, începe să se
precipite, se înroșeșete la față și încearcă/începe să plângă. Se teme că nu va reuși să
realizeze sarcina. Nu îi place să se joace cu copii, în special cu cei pe care nu-i cunoaște.
Preferă compania adulților. Știe să își aștepte rândul, uneori cere permisiunea de a folosi
obiectele altei persoane. Dintre emoțiile pe care le încearcă poate numi: bucuros, trist,
vesel, fericit, supărat, mirat, dar prezintă deficit pe teoria minții. Când joacă un joc pe care
îl cunoaște, este capabil să prezinte regulile jocului sau ale unei activități. În timpul jocului
poate imita unele roluri de adulți.
Are o mare pasiune pentru mașini, motiv pentru care jocul preferat este cel cu mașinuțele.
Mai nou, între preferințe a apărul metroul. Atunci când se joacă ”de-a metroul” enumeră
din detaliu stațiile și imită foarte bine anuțurile făcute de conducătorii de metrou. Îi plac
jocurile de tipul: Piticot, Nu te supăra frate, Domino, Ce sunt? , etc
Îi place să meargă pe bicicletă (de curând a învățat să meargă pe 2 roți), merge des la
munte cu părinții și face trasee, dovedind o condiție fizică foarte bună în raport cu vârsta
sa. Merge folosind corpul ușor aplecat înainte, cu mâinile ușor atârnate. Când stă pe
scaun are o alură de adult, imitând foarte bine comportamentul tatălui. Salută persoanele
dacă i se atrage atenția și folosește formula ”Bună!” indiferent de vârsta interlocutorului. Nu
are noțiunea pronumelui de politețe.
Comporamental este un copil liniștit, retras atunci când se află în compania copiilor, însă
foarte destins în compania adulților. De fapt, acesta a și afirmat ”mie îmi place să stau cu
adulții”. Atunci când nu este implicat în vreo activitate aree unele mișcări necontrolate ale
mâinilor.
Autoservire, abilităţi vestimentare, alimentare, toaletare şi igienă personală
Își dezbracă cu ușurință hainele. Deschide nasturi și fermoare. În ceea ce privește

îmbrăcatul hainelor, nu are dezvoltate abilitățile de închidere a nasturilor și a fermoarelor și
de asemenea nu își aranjează ținuta în mod corespunzător. Îşi încalţă şi descalţă pantofii
care se închid cu arici. Își poate așeza căciula sau șapca pe cap.
10
Mănâncă cu degetele, bea cu paiul, bea din pahar/cană/sticlă, mănâncă cu lingura.
Mușcătura (din alimente) și masticaţia o face corect. Are unele probleme în ceea ce
privește alimentația. Astfel, refuză să mânănce unele alimente și mâncăruri preparate (de
ex: griș cu lapte, orez cu lapte, supă cu găluște, pilaf, piure de cartofi, etc). În ceea ce
privește fructele, are doar câteva preferate: banane, căpșuni, cireșe, mere, struguri.
Se spală pe mâini, pe dinţi (fără a se clăti ulterior), folosește prosopul. Acceptă să i se facă
baie, și nu mai opune rezistență atunci când i se spală părul. Nevoia de a folosi toaleta
este prezentată în mod corect, iar după aceea urmează din proprie inițiativă programul de
igienă corespunzător, spălându-se cu apă și săpun pe mâini și folosind prosopul.
Cunoaște foarte bine regulile de igienă.
Comportamente disfuncţionale
TVT prezintă următoarele comportamente neadecvate: opoziţionism însoţit de sfidare,

fixaţii pe diverse obiecte, hiperkinezie, alergat stereotip (fără ţintă). Atunci când este fericit,
țopăie ușor, se plimbă prin încăpere și își flutură mâinile.
De curând au apărut unele probleme de relaționare cu unul dintre colegii de clasă. Din
descrierea lui TVT, unul dintre colegi l-au agresat fizic. Pentru că nu dorește să-l mai vadă
pe acest coleg, nu dorește să mai meargă la școală. În timpul relatării evenimenului adoptă
unele inflexiuni ale vocii, până la vorbirea în șoaptă atunci când vorbește despre colegul cu
care a intrat în conflict.
Pentru a identifica abilitățile adaptative ale lui TVT, am folosit testul ABAS II - formularul
părinte (vârsta 5-21 ani). Acest formular a fost completat de către mama lui TVT.
După aplicarea testului, au fost obținute următoarele scoruri brute:
CONVERSIA SCORURILOR BRUTE ÎN SCORURI SCALATE
SCORURI SCORURI
ARIA DEPRINDERILOR BRUTE SCALATE
11
COMUNICARE 58
12 5
UTILIZAREA RESURSELOR
COMUNITĂȚII
42 13
DEPRINDERI FUNCȚIONALE
PREȘCOLARE
24 6
VIAȚA ACASĂ
53 12
SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ
11
48 11
TIMPUL LIBER
44 5
AUTOÎNGRIJIRE
24 6
AUTODIRECȚIONARE
42 6
DEPRINDERI SOCIALE
0 0
MUNCĂ
CONVERSIA SUMELOR SCORURILOR SCALATE ÎN SCORURI COMPOZITE
CENTILE 95%
SUMA
SCALA SCORURILE INTERVAL
SCORURILOR
COMPOZITĂ COMPOZITE DE
SCALATE
ÎNCREDERE
GAC 76 91 27 86-96
CONCEPTUAL 30 100 50 92-108
SOCIAL 17 92 30 83-101
PRACTIC 29 84 14 76-92
GAC reprezintă o estimare cuprinzătoare și globală a funcționării adaptative a unei

persoane. GAC descrie gradul în care deprinderile adaptative ale unei persoane sunt
comparabile în general cu cele ale altor persoane din cadrul aceleiași categorii de vârstă.
GAC are la bază informații obținute din toate ariile de deprinderi relevante. În general,
acest indice furnizează cea mai completă măsură a comportamentului adaptativ al unei
persoane.
Astfel, din datele prezentate în tabelul de mai sus rezultă faptul că TVT a obținut un scor
compozit GAC de 91. Scorul sau real este posibil să se regăsească între 86 și 96, cu o
încredere de 95%. Asta înseamnă că în perioade de timp relativ apropiate de data
evaluării, copilul poate obține cele mai scăzute scoruri compozite ale GAC, respectiv de
86, iar cele mai ridicate pot fi de 96. Atunci când este comparat cu alte persoane de
aceeași vârstă, TVT funcționează în prezent la centila 27.
ABAS II a fost utilizat pentru a descrie dezvoltarea deprinderilor adaptative ale lui TVT în
anumite arii și comportamentul său adaptativ în domeniile conceptual, practic și social și
pentru a susține programul de planificare pentru mediile de acasă și de la școală.
12
Cu ajutorul testului ABAS II, am determinat care sunt punctele forte și ariile care necesită
îmbunătățiri. Astfel a fost utilizat grupul comparativ media GAC, iar ca nivel de semnificație
statistică s-a folosit 0,5.
Puncte Procente
Scorul Diferența
Aria de Scorul Valaorea tari sau din
Domeniu scalat față de
deprinderi scalat critică puncte eșantionul
mediu medie
slabe normativ
Comunicare 11 10,07 0,93 2,29 >25%
Deprinderi 10,07 2,93 2,17 T 5%-10%
CON
funcționale 13
școlare
Autodirecționare 6 10,07 -4,07 2,15 S 2%-5%
Timpul liber 11 10,07 0,93 2,31 >25%
SO
Deprinderi 10,07 -4,07 2,72 S 2%-5%

6
sociale
Utilitatea 10,07 -5,07 2,33 S 1%-2%
resurselor 5
comunității
PR
Viața acasă 6 10,07 -4,07 2,22 S 10%-25%

Sanatate și 10,07 1,93 2,86 10%-25%
12
siguranță
Autoîngrijire 5 10,07 -5,07 2,86 S 1%-2%
Procentele din eșantionul normativ sunt utile pentru prioritizarea programelor de

intervenție. Astfel, urmare aplicării testului, prioritare vor fi programele de intervenție din
ariile de deprinderi ”Utilizarea resurselor comunității” și ”Autoîngrijire”, urmând apoi
”Autodirecționare” și ”Deprinderi sociale”.
Utilizarea resurselor comunității (CU) - Acestă arie de deprinderi se referă la abilități

necesare copilului pentru funcționare și comportament adecvat în comunitate. Dintre
acestea fac parte orientarea în comunitate, exprimarea interesului în activități în afara
casei, recunoașterea diferitelor resurse, etc.
Autoîngrijire (SC) - Această arie de deprinderi se referă la activități necesare copilului de

a se îngriji pe sine (de ex: îmbrăcat, dezbrăcat, alimentație, igienă).
Deprinderi sociale (Soc) - Aria de deprinderi se referă la abilitățile necesare pentru

interacțiunea socială și pentru a se înțelege cu ceilalți, incluzând manifestarea afecțiunii,
legarea unor relații de prietenie, exprimarea și recunoașterea emoțiilor, asistarea celorlalți,
folosirea manierelor, etc.
13
Autodirecționare (SD) - Aria de deprinderi se referă la abilitățile necesare independenței,
responsabilității și auto-controlului, incluzând luarea deciziilor în ceea ce privește hrana și
îmbrăcămintea, începerea și sfârșirea sarcinilor, urmare unei rutine cotidiene, urmare
instrucțiunilor, etc.
Totodată, este necesar a compara diferențele dintre scorurile scalate ale domeniilor
compozite. Și în acest caz am folosit nivelul de semnificație statistică 0,5.
Procente
Diferența
Domeniul Valoarea din
Scor 1 Scor 2 Diferența semnificativă
compozit critică eșantionul
D sau N
normativ
Conceptual- CON=100 SO=92 8 8,31 N 20,2%
Social
Conceptual- CON=100 PR=84 16 7,78 D 7,1%
Practic
Social- SO=92 PR=84 8 8,31 N 24,7%
Practic
Din toate datele prezentate mai sus rezultă faptul că trebuie insistat pe domeniul practic,
având în vedere faptul că acesta prezintă 2 puncte slabe care sunt semnificative atât din
punct de vedere clinic, cât și statistic. Această ipoteză este susținută și de scorurile
obținute de la compararea diferențelor unde, între domeniul conceptual și cel practic se
obține o diferență semnificativă statistic întâlnită la 7,1% din populația testată clinic.
Scoruri Vârsta conform scorurilor

Aria de deprinderi
brute brute
58 7 ani - 7ani și 3 luni
COMUNICARE
12 5 ani – 5 ani și 3 luni
COMUNITĂȚII
42 7 ani și 4 luni – 7ani și 7 luni
PREȘCOLARE
VIAȚA ACASĂ
53 9 ani și 4 luni – 9 ani și 7 luni
TIMPUL LIBER
AUTOÎNGRIJIRE
24 5 ani
AUTODIRECȚIONARE
42 5 ani
DEPRINDERI SOCIALE
Stabilirea vârstei conform scorurilor brute este necesară pentru a identifica de câte puncte
mai are nevoie TVT pentru a ajunge la punctajul corespunzător vârstei biologice.
14
În cadrul acestei ședințe, părinții lui TVT a fost de acord să readministreze ABAS II după 6
luni pentru a determina dacă intervin modificări în ariile de deprinderi unde au fost
identificate deficiențe.
Obiective terapeutice generale:
 Stimularea si flexibilizarea inițierii contactelor sociale;

 Reducerea caracterului opozant și a stereotipiilor;
 Optimizarea răspunsurilor sociale și emoționale;
 Creșterea parametrilor personali de angrenare în sarcină precum și creșterea
motivației față de actul educațional;
 Creșterea autonomiei personale;
 Expunerea la situații noi;
 Deprinderea abilităților care oferă baza și structura conversațiilor;
 Dobândirea unui mijloc de interacțiune social, care pemite copilului să lege prietenii și
apoi să le mențină ;
 Facilitarea comunicării cu cei din jur, la școală și în timpul liber ;
 Extinderea orizontului de cunoaștere al copilului care astfel se va bucura de
experiențe tot mai diverse .
Astfel, pentru indeplinirea acestor obiective terapeutice generale, se propune un plan de

intervenție detaliat și axat pe cele ariile de dezvoltare la care, conform evaluării, copilul are
dificultăți.
Programe de intervenție
 Povești – de povestit și de găsit personajele principale

 De povestit situații curente
 Povești terapeutice pentru copii și fabule (editura RAO)
 Exerciții Teoria Minții, Emoții – calități/defecte (de definit termenii, de indentificat
emoții în context)
 Exerciții logopedice (dicție)
 Jocul simbolic
15
 Expunere in diferite situatii extra – curriculare, de exemplu: la teatru, în vizită, la
muzeu., la biserică, etc
Povești
Citiți povești folosind o voce caldă și intonație. Identificați și folosiți cărți cu care credeți că
i-ar plăcea copilului (de ex: cărți cu animale, cu Spiderman, etc), cu povești interesante și
neapărat ilustrate. Monitorizați îndeaproape comportamentul copilului pentru a vă asigura
că ascultă povestea.
Implicați-l în mod active: rugați-l să identifice personajele în imagine, să descrie imagine,

să răspundă la întrebări și să dea pagina. Nu-i permiteți să dea pagina mai devreme.
Încercați să puneți întrebări la fiecare paragraf , dacă este posibil, sau după 2-4 propoziții.
Faceți referire la noțiuni aflate în lucru în cadrul altor programe ( de ex: emoții, cauză,
efect, funcții).
Pe măsură ce se citește se va crește intervalul de timp în care copilul ascultă o poveste.

Se vor follosi recompense generoase pentru a menține interesul copilului. Se va explica de
ce s-a petrecut un anumit eveniment.
Copilul va fi ajutat să înțeleagă expresii, mesaj subînțeles, personaje positive/negative,

învățămintele din poveste.
Cereți-I copilului să facă rezumatul unei povești pe care i-ați citit-o. Rezumatul trebuie să
include enumerarea personajelor, istorisirea principalelor momente ale poveștii, sfârșitul,
precum și părerea personală a copilului (dacă i-a plăcut sau nu povestea).
Povești în colaborare. Împreună cu copilul adăugați câte o propoziție la o poveste care

începe cu ”A fost odată ca niciodată…. ”. Promptați-l cu propoziții parțiale, dacă e nevoie
(de ex: ”Era un băiat pe nume….”, ”El trăia în…”, sau ”Într-o bună zi…”).
Copilul spune o poveste completă. Cereți-I copilului să inventeze o poveste complete. La

început, promptați-l să include trei componente: începutul, cuprinsul și încheierea. Treptat,
creșteți complexitatea poveștilor spuse. Pentru a-l obișnui cu acest proces, puteți începe
cu povești familiar, pe care le-a auzit de nenumărate ori.
16
Conversație (abilități avansate)
La început, programul îi pune la dispoziție copilului abilități de conversație mecanică. Spre

sfârșit acest tip de conversație devine din ce în ce mai naturală. Vor fi identificate zonele
de interes pentru copil, dar și mai important este să fie identificate subiectele de discuție
care să stârnească interesul.
Se vor dezvolta abilitățile conversaționale nonverbal adecvate (de ex: contactul vizual,
zâmbetul, aprobarea cu capul, etc)
Se vor utilizat bunele maniere în conversație (De ex: să asculte, să aștepte înainte de a
interveni în discuție, să nu divagheze de la subiect, să treacă politicos de la un subiect la
altul, etc)
Subiecte de conversație. Se va întocmi o listă de subiecte care să fie potrivite în

conversație pentru copil în relație cu alți copii sau chiar adulții din cercul de apropiați.
Pentru fiecare subiect, copilul va fi rugat să se gândească la lucrurile pe care ar putea să
le aducă în discuție. Copilul va fi învățat să introducă comentarii adecvate atunci când i se
oferă informații: ”Știi ce am făcut astăzi?”, ”Ia spune!”
Copilului I se va cere să inițieze o conversație cu cineva spunând lucruri interesante.

Subiectele de discuție se pot referi la evenimente recente sau la ceva ce se întâmplă în
acel moment.
EXERCIȚII ”Teoria minții”
Predarea emoțiilor pe nivele de înțelegere:
1. Identificarea emoțiilor declanșate din întâmplări

I se va arată copilului imaginea și îi spune ce se întâmplă acolo. Pune apoi o întrebare
despre ce va simți personajul din imagine, promptând cele patru alternative posibile (”Este
bucuros/trist/supărat/speriat?”). Copilul va fi încurajat să indice imaginea corectă.
Dacă răspunsul este corect, copilul va fi recompensat și ajutat să înțeleagă și mai
bineAstfel va fi întrebat:”De ce este bucuros/trist? Etc”. Dacă răspunsul este incorect, i se
va spune răspunsul corect, precum și motivul pentru care personajul se simte așa.
:Indiferent dacă răspunde corect sau incorect, copilului I se comunică întotdeauna
principiul general care stă la baza emoției.
17
 Dacă cineva îți dă ceva care îți place sau dacă faci ceva care îți place (etc), ești
bucuros.
 Când se întâmplă ceva de care îți este frică, te sperii și vrei să fugi/să te ascunzi.
 Când se întâmplă din greșeală ceva care nu îți place/când cineva pleacă (etc), ești
trist.
 Când cineva îți face un rău în mod intenționat (etc), ești supărat.
2. Identificarea emoțiilor declanșate de dorințe
Copilului i se povestește scena înfățișată în prima imagine (care ilustrează ce vrea

copilul), apoi descriți scena din următoarea imagine (care ilustrează ce se îmtâmplă în
realitate).
Copilul va fi întreabat ce vrea personajul și cum se simte, promptând cele două alternative
posibile (bucuros/trist). Copilul indică unul dintre chipuri. Dacă răspunsul este corect,
copilul este recompensat și ajutat să înțeleagă mai bine fiind întrebat: ”De ce este
bucuros/trist?” Dacă răspunsul este incorect, îi se spune copilului răspunsul corect,
precum și motivul pentru care personajul se simte așa.
Indiferent dacă răspunde corect sau incorect, copilului i se comunică întotdeauna principiul
general care stă la baza emoției.
 Dacă obții ceea ce îți dorești, ești bucuros.

 Dacă nu obții ceea ce îți dorești, ești trist.
3. Emoții bazate pe convingeri
I se prezintă copilului imaginile (indicând dorințele, apoi convingerile personajului) și îl

promptați să spună ce crede personajul, ce vrea, ce simte și de ce. Dacă răspunsurile sunt
corecte, îl recompensați și îl ajutați să înțeleagă mai bine lucrurile întrebându-l: ”De ce se
simte bucuros/trist, etc?”. Dacă răspunsurile sunt incorecte, îi spunți care sunt răspunsurile
corecte și de ce se simte personajul într-un anumit fel.
Indiferent dacă răspunde corect sau incorect, copilului i se comunică principiul general
care stă la baza emoțiilor.
 Dacă îți dorești să se întâmple ceva și acel lucru se întâmplă, ești bucuros.
 Dacă îți dorești să faci ceva, dar nu poți, ești trist.
18
 Dacă cineva crede că a obținut ceea ce dorește, este bucuros, chiar dacă în realitate
nu va primi ceea ce dorește.
 Dacă cineva crede că nu a obținut ceea ce dorește, va fi trist, chiar dacă în realitate va
primi ceea ce dorește.
Expunere în diferite situații extra – curriculare ( de exemplu: la teatru, în vizită, la

muzeu, etc)
Folosind imagini cu locațiile (teatru, muzeu, biserică, etc), i se va prezenta copilului

comportamentul pe care trebuie să-l aibă în fiecare locație (cum intră, cum merge, unde se
așează, cum vorbește, cu cine vorbește, etc), apoi i se va cere copilului să spună singur.
Copilul va fi ajutat prin adresarea unor întrebări ajutătoare: (Când ajungi la teatru? La
teatru ajung înainte de începerea piesei. Cum vorbești în biserică? În biserică vorbesc în
șoaptă.)
După predarea noțiunilor in house, și înțelegerea acestora de către copil se va ieși în

mediu și se va face generalizarea acestor noțiuni.
Scopul final al acestui program este de a crește și îmbunătăți adaptabilitatea copilului în

medii diferite.
Concluzii
Atât din informațiile obținute prin interviul clinic, din observația directă, cât și pe baza
rezultatelor obținute cu ajutorul testelor, din punct de vedere cognitiv se observă o
dezvoltare peste media de vârstă, datorată în special limbajului academic utilizat.
TVT prezintă unele dificultăți pe partea de relaționare socială. În ceea ce privește

conversația, folosește în mod neadecvat adresarea către persoanele adulte, în plus
folosește întrebări neadecvate în context. Prezintă dificultate în a gestiona propriile emoții,
trece foarte repede de la o emoție la alta, de la o stare la alta, uneori manifestând reacții
neadecvate sau exagerate pentru context.
Prezintă următoarele comportamente neadecvate: opoziţionism însoţit de sfidare, fixaţii pe

diverse obiecte, joc stereotip, în special cu mâinile, alergat stereotip (fără ţintă), nivel
moderat al atenţiei funcţionale, slaba raportare la semenii de aceiaşi vârstă şi a iniţiativei
sociale în raport cu aceştia.
19
Recomandări
 Continuarea programului de terapie comportamentală în scopul de dezvoltare și

încurajare a comportamentelor dezirabile (printr-o abordare proactivă a disciplinării) și
totodată de diminuare, până la eliminare a comportamentelor indezirabile.
 Exerciții logopedice pentru corectarea limbajului (în special sunetul ”S” și sunetul ”Ț”) ,
stimularea limbajului expresiv și a cursivității în comunicare
 Participarea la grupuri de socializare cu copii de aceeași vârstă
 Terapia comportamentală să aibe în vedere dezvoltarea abilităților de auto-control,
auto-direcționare, deoarece pe parcursul evaluării s-a observat o rezistență scăzută la
stres și o anxietate crescută
 De asemenea, se vor dezvolta abilitățile de relaționare și înțelegere a emoțiilor
celorlalți prin exerciții de teoria minții
 Continuarea frecventării cursurilor într-o școală de masă (fără însoțitor) cu un suport
adecvat cadrului didactic, după consilierea părinților privind necesitatea comunicării
diagnosticului la școală
 Evaluarea psihologică periodică și consult psihiatric.
20
RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC SI EVALUARE CLINICA
SI/SAU PSIHOEDUCATIONALA
I. Informaţii despre Client:

• Nume si Prenume (sau Cod): TVT
II. Obiectivul Psihodiagnosticului şi Evaluării:
• Psihodiagnosticul şi Evaluarea are ca scop

 identificarea stărilor psihologice de sănătate şi/sau boală şi a mecanismelor psihologice de
etiopatogeneză şi/sau de sanogeneză -
 identificarea factorilor psihologici cu relevanţă pentru învăţare şi contextul psihoeducaţional având în
vedere tulburarea de spectru autist cu care este diagnosticat copilul.
Evaluarea psihologică a minorului s-a realizat prin intermediul anamnezei clinice, Testul ABAS II, prin
interacțiunea cu părinții, observația clinică, interviul clinic, precum și activitatea de joc.
Anamneza clinică: TVT se prezintă la cabinet împreună cu părinții pentru evaluare psihologică. La vârsta de 2 ani
și 8 luni copilul a fost diagnosticat de către medicul psihiatru cu tulburare de spectru autist. A fost implicat în
program de terapie la început 2 ore/zi , 5 zile/săptămână. Datorită evoluției favorabile a terapiei, numărul
ședințelor s-a redus la 2 ore/zi , 2 zile /săptămână.
Motivul prezentării la evaluare a fost apariția unor comportamente neadecvate la școală, respectiv: vorbește
neîntrebat în clasă, se ridică din bancă în timpul orelor, nu socializează cu colegii.
Relațiile cu familia: Relația cu păriinții și cu surorile este foarte bună. Sunt o familie care se dezvoltă armonios.
Din punct de vedere somatic: TVT a fost născut la termen, fără probleme intrauterin, sau după naștere.
III. Descrierea Succintă a Componentelor Psihologice

 Nivel Subiectiv/Emoţional (inclusiv Satisfacţia/Calitatea vieţii)
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Nu se aplică
 Nivel Cognitiv
Scor compozit GAC (comportamentul adaptativ)= ABAS II
91
Atenție: se concentrează în activități atâta vreme ABAS II, observație clinică, anamneză
cât cunooaște răspunsurile, în caz contrar devine
anxios
Memorie: foarte bună, atât pe termen lung cât și pe ABAS II, observație clinică, anamneză
termen scurt
Gândirea : predominant concret- intuitivă ABAS II, observație clinică, anamneză
Vocabular: de tip academic, peste nivelul de vârstă ABAS II, observație clinică, anamneză
Jocul simbolic este prezent ABAS II, observație clinică, anamneză
 Nivel comportamental
Comportament de tip opozant ABAS II, observație clinică, anamneză
Comportament adaptativ ABAS II, observație clinică, anamneză
21
 Nivel psihofiziologic

Nu se aplică
 Nivel de personalitate şi Mecanisme Defensive/Adaptare

Nivel de adaptare ABAS II, observație clinică, anamneză
 Nivel de relaţionare interpersonală (inclusiv, de cuplu, familie, grup etc.)

Comunicare cu cei de vârsta lui ABAS II, observație clinică, anamneza
Jocul cu copii de aceeași vârstă ABAS II, observație clinică, anamneza
Comunicarea în mediul familial ABAS II, observație clinică, anamneza
IV. Concluzii (Sumarizarea informaţiilor în termeni psihologici):
În urma Psihodiagnosticului şi Evaluării formulăm următoarele concluzii psihologice:
Atât din informațiile obținute prin interviul clinic, din observația directă, cât și pe baza rezultatelor obținute cu ajutorul
testelor, din punct de vedere cognitiv se observă o dezvoltare peste media de vârstă, datorată în special limbajului
academic utilizat.
TVT prezintă unele dificultăți pe partea de relaționare socială. În ceea ce privește conversația, folosește în mod
neadecvat adresarea către persoanele adulte, în plus folosește întrebări neadecvate în context. Prezintă dificultate în
a gestiona propriile emoții, trece foarte repede de la o emoție la alta, de la o stare la alta, uneori manifestând reacții
neadecvate sau exagerate pentru context.
Prezintă următoarele comportamente neadecvate: opoziţionism însoţit de sfidare, fixaţii pe diverse obiecte, joc
stereotip, în special cu mâinile, alergat stereotip (fără ţintă), nivel moderat al atenţiei funcţionale, slaba raportare la
semenii de aceiaşi vârstă şi a iniţiativei sociale în raport cu aceştia.
V. Recomandări (Implicaţii ale Concluziilor pentru Obiectivul Psihodiagnosticului şi Evaluării):
În urma concluziilor Psihodiagnosticului şi Evaluării formulăm următoarele recomandări asociate obiectivului

psihodiagnosticului şi evaluării, cu relevanţă pentru situaţia pentru care se face evaluarea:
 Continuarea programului de terapie comportamentală în scopul de dezvoltare și încurajare a

comportamentelor dezirabile (printr-o abordare proactivă a disciplinării) și totodată de diminuare, până la
eliminare a comportamentelor indezirabile.
 Exerciții logopedice pentru corectarea limbajului (în special sunetul ”S” și sunetul ”Ț”) , stimularea
limbajului expresiv și a cursivității în comunicare
 Participarea la grupuri de socializare cu copii de aceeași vârstă
 Terapia comportamentală să aibe în vedere dezvoltarea abilităților de auto-control, auto-direcționare,
deoarece pe parcursul evaluării s-a observat o rezistență scăzută la stres și o anxietate crescută
 De asemenea, se vor dezvolta abilitățile de relaționare și înțelegere a emoțiilor celorlalți prin exerciții de
teoria minții
 Continuarea frecventării cursurilor într-o școală de masă (fără însoțitor) cu un suport adecvat cadrului
didactic, după consilierea părinților privind necesitatea comunicării diagnosticului la școală
 Evaluarea psihologică periodică și consult psihiatric.
22
Nume : M
Prenume : A
Data nașterii: 19.12. 2013
Vârsta la evaluare: 2 ani și 11 luni
Sex: masculin
Diagnostic: Tulburare de spectru autist
Motivele prezentarii
MA este adus de către părinți pentru o evaluare psihologică, deoarece aceștia au observat
că nu este interesat de copii și nici de alte persoane, nu acceptă să meargă în parc și nu
se joacă cu jucării. Preferințele lui pentru joc erau învârtitul roților sau trântitul ușilor și de
asemenea, este non - verbal. Este un copil diagnosticat cu tulburare de spectru autist de la
vârsta de 2 ani și 10 luni.
Anamneza
MA este al doilea născut în familie. Are o soră mai mare, în vârstă de 12 ani fără probleme
de dezvoltare. MA s-a născut la termen (perioada intrauterină și nașterea fără probleme).
Singurele cuvinte pe care le-a spus au fost "mama" și "apa" la vârsta de 1 an, după care,
la scurt timp acestea au dispărut. A mers singur la vârsta de 1 an, dar într-un stil aparte
prezentând deficiențe motorii (mai mult târa picioarele decât mergea).
Tata, este de profesie inginer, este sociabil, foarte implicat în terapia copilului pe care îl
iubește foarte mult. Are memente când este depresiv , preferând să iasă din casă decât să
asiste la terapia copilului.
Mama, este de profesie învățătoare, și este o femeie puternică, perseverentă, ambițioasă

și implicată. S-a implicat foarte mult în terapia copilului devenind cel de al doilea terapeut
pentru copil.
23
Modul de relație familial este unul funcțional și acceptat de ambii părinți.
Dispoziția bazală
Copilul este agitat, are crize isterice de plâns în momentul în care adultul se apropie de el.
Este incapabil de a realiza o sarcină. Nu stabilește contact vizual, nu arată cu degetul, nu
răspunde la nume și are tendințe de izolare. Este atașat de familie și nu acceptă prezența
persoanelor noi. Prezintă un ridicat deficit de atenție, pare că nu observă prezența sau
absența părinților.
Stadiul dezvoltării în momentul evaluării inițiale:
În cadrul ședinței de evaluare psihologică s-au folosit următoarele metode:
- Interviul cu părinții copilului, în care au fost colectate informații cu privire la

beneficiarul serviciilor psihologice
- Observația clinică realizată în mediul structurat și nestructurat a abilităților
individuale și a deficitelor în sfera activităților zilnice, a comportamentelor individuale
și de mediu (limbaj, cognitiv, socializare și autoservire)
De asemenea, a fost administrat un chestionar privind evaluarea abilităților adaptative,

respectiv Testul ABAS II (Sistemul de Evaluare a Comportamentelor Adaptative, Editia a
II-a) – formularul destinat părinților. Acest test, oferă o evaluare complexă a abilităților
adaptative ale persoanelor de la 0 la 89 de ani.
La evaluarea inițială, în urma interviului cu părinții și a observației directe a

comportamentelor realizate de MA în cele 4 arii principale de dezvoltare s-au obținut
următoarele informații:
Limbajul: Nu se remarcă prezența limbajului receptiv sau expresiv. Singurul mod de

comunicare al copilului este de a plânge și țipa.
Cognitiv: Poate învârti repetitiv roțile unei mașini, apucă și ține obiecte în mână. Nu apucă
părintele de mână când părăsește încăperea, îl ține de mână doar dacă adultul inițiază
acțiunea.
24
Socializare: MA nu are reacții la emoțiile celorlalți. Nu este atent la ceea ce se petrece în
jurul său, nu observă nevoile celor din jur și nici nu le comunică pe ale sale. Stă izolat, fară
să dea impresia ca aude sau observă ce se întâmplă în jurul său. Nu răspunde când este
strigat și nu are reacții.
Autoservire, abilităţi vestimentare, alimentare, toaletare şi igienă personală Este un

copil dependent de mama și de tata, nu face nici un lucru singur, nu are abilități de a cere,
nu se poate orienta în spațiu,nu se îmbracă singur, nu mănâncă mănâncă singur. Bea apă
din sticlă/pahar cu paiul, doar dacă o ține adultul.
De asemenea, pentru a identifica abilitățile adaptative ale lui MA, am folosit testul ABAS II
- formularul părinte (vârsta 0-5 ani). Acest formular a fost completat de către mama lui MA.
După aplicarea testului, au fost obținute următoarele scoruri brute:

SCORURI SCORURI
ARIA DEPRINDERILOR
BRUTE SCALATE
COMUNICARE 21 1
UTILIZAREA RESURSELOR 25 6
COMUNITĂȚII
DEPRINDERI FUNCȚIONALE 11 4
PREȘCOLARE
VIAȚA ACASĂ 47 6
SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ 35 3
TIMPUL LIBER 39 1
AUTOÎNGRIJIRE 35 1
AUTODIRECȚIONARE 50 9
DEPRINDERI SOCIALE 39 2
DEPRINDERI MOTORII 70 12
CONVERSIA SUMELOR SCORURILOR SCALATE ÎN SCORURI
COMPOZITE
SUMA CENTILE 95%
SCALA SCORURILE
SCORURILOR INTERVAL DE
COMPOZITĂ COMPOZITE
SCALATE ÎNCREDERE
GAC 46 63 1 60-66
CONCEPTUAL 14 63 1 58-68
SOCIAL 3 55 <0,1 48-62
PRACTIC 14 65 1 61-69
GAC reprezintă o estimare cuprinzătoare și globală a funcționării adaptative a unei
persoane. GAC descrie gradul în care deprinderile adaptative ale unei persoane sunt
comparabile în general cu cele ale altor persoane din cadrul aceleiași categorii de vârstă.
25
persoane.
Astfel, din datele prezentate în tabelul de mai sus rezultă faptul că MA a obținut un scor
GAC de 63. Scorul sau real este posibil să se regăsească între 60 și 66, cu o încredere de
95%. Asta înseamnă că în perioade de timp relativ apropiate de data evaluării, copilul
poate obține cele mai scăzute scoruri compozite ale GAC, respectiv de 60, iar cele mai
ridicate pot fi de 66. Atunci când este comparat cu alte persoane de aceeași vârstă, MA
funcționează în prezent la centila 1.
ABAS II a fost utilizat pentru a descrie dezvoltarea deprinderilor adaptative ale lui MA în
anumite arii și comportamentul său adaptativ în domeniile conceptual, practic și social și
pentru a susține programul de planificare pentru mediile de acasă și de la școală.
Puncte Procente
Scorul Diferența
Domeniu scalat față de
mediu medie
slabe normativ
Comunicare 1 6,3 -5,3 2,71 S 1%
CONCEPTUAL
Deprinderi 6,3 -2,3 2,55 25%

funcționale 4
școlare
Autodirecționare 6,3 2,7 2,87 10%
9
Timpul liber 1 6,3 -5,3 2,87 S 1%

SOCIAL
Deprinderi 6,3 -4,3 2,87 S 1%

sociale 2
Utilitatea 6,3 -0,3 2,68 25%

resurselor 6
PRACTIC
comunității
Viața acasă 6 6,3 -0,3 2,36 25%
Sanatate și 6,3 -3,3 3,09 S 5%-10%
3
siguranță
Autoîngrijire 1 6,3 -5,3 3,42 S 1%
Deprinderi 6,3 6 3,42 T 1%
12
motorii
intervenție. Astfel, urmare aplicării testului, prioritare vor fi programele de intervenție din
26
ariile de deprinderi ”Comunicare”, ”Timp liber”, ”Deprinderi sociale”, ”Sănătate și
siguranță”, ”Autoîngrijire” .
Totodată, este necesar a compara diferențele dintre scorurile scalate ale domeniilor
Procente
Diferența
D sau N
normative
Conceptual- CON=63 SO=55 8 11,38 N 24%
Social
Conceptual- CON=63 PR=65 -2 5,74 N 43,2%
Practic
Social-Practic SO=55 PR=65 -10 11 N 18,1%
Din toate datele prezentate mai sus rezultă faptul că trebuie insistat în principal pe
domeniul social și pe cel practic, urmând apoi, în secundar și domeniul conceptual având
în vedere faptul că puncte slabe sunt semnificative atât din punct de vedere clinic, cât și
statistic.
Aria de deprinderi Scoruri Vârsta conform scorurilor brute

brute
COMUNICARE 21 1 an - 1an și 1 lună
UTILIZAREA RESURSELOR 25 2 ani și 3 luni – 2 ani și 5 luni
COMUNITĂȚII
DEPRINDERI FUNCȚIONALE 11 1 an și 8 luni – 1an și 9 luni
PREȘCOLARE
VIAȚA ACASĂ 47 2 ani și 3 luni – 2 ani și 5 luni
SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ 35 1 an și 8 luni – 1 an și 9 luni
TIMPUL LIBER 39 1 an și 8 luni – 1 an și 9 luni
AUTOÎNGRIJIRE 39 1 an și 2 luni – 1 an și 3 luni
AUTODIRECȚIONARE 50 2 ani și 6 luni – 2 ani și 8 luni
DEPRINDERI SOCIALE 39 1 an și 6 luni – 1 an și 7 luni
DEPRINDERI MOTORII 70 3 ani și 3 luni – 3 ani și 5 luni
În cadrul acestei ședințe, părinții lui MA a fost de acord să readministreze ABAS II după 6
luni pentru a determina dacă intervin modificări în ariile de deprinderi unde au fost
identificate deficiențe.
Obiective terapeutice generale
 Îmbunătățirea atenției
 Stimularea și flexibilizarea inițierii contactelor specifice socializării;
 Reducerea caracterului opozant;
 Reducerea stereotipiilor;
 Reducerea stărilor de anxietate
27
 Optimizarea răspunsurilor sociale ;
 Optimizarea răspunsurilor emoționale;
 Creșterea parametrilor personali de angrenare în sarcină precum și creșterea
 Creșterea autonomiei personale și a autoservirii
 Dezvoltarea limbajului receptiv și expresiv
Astfel, pentru îndeplinirea acestor obiective terapeutice generale, se propune un plan de

intervenție detaliat și axat pe ariile de dezvoltare la care, conform evaluării, copilul are
dificultăți.
Program de intervenție
- Acordarea contactului vizual
Având în vedere faptul că neatenția este maximă, lui MA i se va spune ”Uită-te la mine!”.
Dacă nu privește terapeutul, atunci se va mișca în raza vizuală un obiect dorit de copil. În
cazul în care nici așa nu privește se va prompta fizic copilul. Copilul va fi încurajat de
fiecare dată când reușește să ofere contact vizual.
- Formarea limbajului
Etapa 1: Creşterea numărului de vocalizări
Pentru început este necesar să stimulăm vocalizarea copilului. Vocalizarea înseamnă orice
sunet sau cuvânt emis de copil plecând de la un simplu râs şi ajungând la silabe îndelung
repetate (nanana, aaaa, lalala etc) Având în vedere particularităţile de dezvoltare ale
copilului cu autism este necesar să-i creem cât mai multe situatii propice vocalizarilor. Să
cântăm foarte mult în jurul său să iniţiem tot soiul de joculeţe folosind onomatopeele.
Copilul va fi recompensat atat material folosind alimentul lui preferat cât şi social pentru
orice sunet emis de copil fie el cât de încet şi de scurt. Recompensa trebuie să vină
imediat adică în prima secundă după emiterea vocalizarii.
Copilului i se poate arăta jucaria preferată sau un obiect similar şi apoi să-i cereţi să
vocalizeze pentru a primii jucaria. Aceste exerciţii trebuiesc efectuate în fiecare zi în
sesiuni de 5-10 minute pe ora.
28
Pentru început trebuie să existe o distanţă fizică foarte mică între copil şi terapeut pentru
a-l putea recompensă imediat (aprox 30-40 de cm).
Această etapă se consideră a fi masterată în momentul în care apar între 2 şi 5 vocalizari

pe minut şi totuşi acestă etapă trebuie să fie menţinută înca o săptamană său doua pentru
a fi consolodată.
Etapa 2: Trecerea vocalizelor sub control temporal.
Copilul trebuie să înveţe discriminarea temporala. I se prezintă copilului o cerinţă vocală şi

se recompensează orice vocalizare a copilului ce apare în maxim 5 secunde.Vocalizările
ce au loc după acest interval nu vor mai fi recompensate astfel încât copilul să ajungă se
înțeleagă discriminarea temporală. Acest procedeu se aplică doar în cadrul acestei etape
al programului de imitare verbală şi aceasta înseamnă că trebuie recompensate și
vocalizările ce apar spontan sau în cadrul altor programe. Este necesar ca în cadrul
acestei etape copilul să poată urmării mișcările faciale fine ale terapeutului, acest lucru
oferindu-i indicii vizuale ce pot fi folosite ca şi prompt pentru ulterioarele vocalizări. Se
poate folosi ca cerinţă vocală: „vorbeşte” său „nana” său „aaaa” său orice altă vocaliză pe
care copilul a emis-o spontan în etapa anterioară.
Etapa 3: Imitarea sunetelor
După ce copilul începe să vocalizeze la cerere acesta trebuie să învețe să imite şi anumite
sunete izolate. Sunetele pe care copilul acum trebuie să le imite se vor combina şi vor
ajuta în etapele următoare. Se va face o listă cu sunetele şi cuvintele pe care copilul le
vocaliza în etapa anterioară; sau sunetele pot fi susţinute şi cu suport vizual ( scrise pe
cartonaşe, modelate manual) sau se poate începe cu sunetele care apar în mod frecvent
la copii tipici. Apariţia sunetelor la copii tipici este:
• A, O, U, I, E
• M, B, D, P, T, N
• DIFONGII (au, ou, ia, ui, oi,eu, etc)
• S ,G, S, Z, J, C, CE, CI, CE, GI
• F, V, L, R, T, H
29
Se lucrează un sunet până se masterează apoi se introduce alt sunet şi după ce acesta
din urmă este masterat se lucrează alternativ , cu cât sunt masterate mai multe sunete se
lucrează în serii de câte 3 până la 5 sunete.
Se poate trece la etapa următoare după ce copilul are însuşite între 8 şi 10 sunete
excluzând vocalele. Însă această etapă trebuie menţinută înca 2 ,3 săptamâni după
însușirea primelor sunete pentru consolidare.
Etapa 4: Imitarea combinaţiilor consoană vocală
După ce copilul a achiziţionat o serie suficient de mare de sunete putem trece la etapa
următoare aceea de formare a silabelor. Se pleacă de la emiterea silabelor directe formate
dintr-o consoană şi o vocală folosind sunetele iniţial masterate. După ce copilul îşi
însuşeşte câteva silabe directe putem trece la emiterea silabelor duble formate prin
dublarea silabelor directe anterior masterate. Pasul următor constă în alternarea silabelor
directe cu cele duble.
- Potrivire 2D (imagini cu obiecte uzuale, fructe, animale, obiecte din mediu, haine,
alimente, etc)
Se așează pe masa cartonașul o imagine. Se arată încă un cartonaș identic. Terapeutul

spune:”potrivește!”, apoi, așează al doilea cartonaș peste primul. Se procedează la fel
cerându-i copilului să potrivească. În cazul în care copilul nu reușește se oferă prompt fizic
(se direcționează mâna copilului către cartonaș, îl ajutăm să ia cartonașul și să îl pună
peste primul). În timp se reduce promptul până la eliminarea acestuia.
- Potrivire 2D (imagini cu obiecte uzuale, fructe, animale, haine, etc)

Acest program se predă la fel ca cel de potrivire 2 D.
- Receptiv/expresiv obiecte uzuale (Arată X!, Ce este? – Ca-na)
- Receptiv/expresiv fructe (Arată X!, Ce este? – Ba-na-na)
- Receptiv/expresiv animale (Arată X!, Ce este? – Oa-ie)
- Receptiv/expresiv părțile corpului (Arată X!, Ce este? – mâ-na)
- Receptiv/expresiv obiecte din mediu (Arată X!, Ce este? – Ușa)
- Receptiv/expresiv haine (Arată X!, Ce este? – blu-za
- Receptiv/expresiv alimente (Arată X!, Ce este? – ia-urt)
30
- Receptiv/expresiv legume (Arată X!, Ce este? – ar-dei)
- Receptiv/expresiv culori (Arată X! Ce culoare are? Alb)
- Receptiv/expresiv membrii familiei (Arată X! Cine este? Mama)
În programul de receptiv, i se arată copilului imaginea (cartonașul) și i se spune ce
reprezintă. Apoi terapeutul arată cu degetul aratător imaginea atunci când adresează
cerința ”arată X!”. Ulterior i se adresează copilului cererea și terapeutul îl ajută cu prompt
(îi i-a mâna și îl direcționează cum să arate). Se promptează de căte ori este nevoie,
treptat se reduce ajutorul fizic pe măsură ce copilul realizează singur acțiunea.
După ce ne asigurăm că arată corect imaginea cerută, introducem un distractor. Astfel, pe
masă vor fi imaginea cerută și un distractor. I se cere copilului să arate X, și se acordă
prompt pentru început, apoi se retrage promptul. Cele două imagini vor fi așezate în poziții
diferite la fiecare cerere. Se va preda o singură imagine, iar când avem asigurări că
aceasta este învățată corect se adaugă și altele.
După ce copilul arată de cel puțin 5 ori corect imaginea solicitată se mai introduce un
distractor, astfel vom avea imaginea dorită și doi distractori. Se va proceda ca în etapa
anterioară până când copilul arată corect imaginea dorită, fără nici un ajutor din partea
terapeutului. Se lucrează 2-3 obiecte, iar după ce le învață se adaugă alte 2 obiecte.
În programul de expresiv, pe imaginale 2D i se arată copilului cum trebuie să răspundă la

întrebare. Astfel, se adresează întrebarea ”Ce este?”, apoi se spune denumirea obiectului
din imagine, în silabe. De exemplu: Este ba-na-na. Silabele se spun cu pauze între ele,
apoi se așteptă răspunsul copilului. Ulterior se trece la obiectele în format 3D și se
procedează identic ca în etapa 2D. Pentru a fi mai atractiv, a stârni curiozitate și a crește
interesul pentru joc, obiectele pot fi puse într-o cutie, și apoi scoase pe rând,
- Colorat
Important în cadrul acestui program este să stea corect pe scaun la masă, să țină corect
creionul în mână, să privescă în foaie, să nu dea din picioare și să nu se agite pe scaun.
- Puzzle 2 piese – obiecte, acțiuni, locații
Terapeutul pune pe masă cele două piese la distanță și îi spune copilului: ”Fă puzzle!”.
Terapeutul îi arată copilului cum se face. Apoi așează pe masa de lucru o parte a imaginii
și îi pune în mâna copilului ce-a de a doua piesă a puzzle. I se cere copilului să facă
31
puzzle. Cu mâna terapeutului peste mâna copilului se ia piesa și se completează puzzle.
Apoi terapeutul supune: ”Bravo, Ai făcut...(bar-ca)!” Pe măsură ce se exersează, se reduce
promptul.
- Instrucții de grădiniță (”Bate din palme, mâinile pe cap,etc)

I se arată copilului cum se bate din palme: este ajutat să își împreuneze mâinile Apoi
terapeutul i-a mâinile copilului și realizează mișcarea. În timp ce palmele se lovesc,
terapeutul poate spune”plici-plici” sau ”poc-poc”. Copilul trebuie încurajat și oferit promptul
fizic, dacă are nevoie. Pe măsură ce se exersează, se reduce promptul fizic, până la
eliminare. În timpul acțiuni terapeutul va zâmbi și va încuraja copilul.
În aria de dezvoltare socializare se va urmări: să salute copii și persoanele familiare când

i se amintește și apoi din inițiativă; să învețe să se joace singură cu jucării; să participe la
jocuri împreună cu alți copii; să își împartă jucăriile cu un alt copil mai întâi cu prompt, apoi
din inițiativă proprie.
2. În aria de dezvoltare cognitiv /verbal se va urmări: să urmeze instrucțiuni urmate de

acțiuni; să recunoască imagini și obiecte, să facă potriviri, să arate diferite obiecte și
imagini. Pentru atingerea obiectivelor specifice din aria cognitiv/verbal, MA se va lucra
structurat și semistructurat, apoi va generaliza în mediul natural.
3. În aria de dezvoltare autoservire se va urmări: să mănânce independent cu tacâmurile

la masă; să se îmbrace cu minimum de ajutor, mai ales cu pantaloni, șosete, încălțăminte;
să se spele singur; să se antreneze reflexul sfincterian.
Toate activitățile sunt predate treptat, copilul fiind inițial ajutat să-și folosească mâinile, în
special pentru activitățile specific ariei de dezvoltare autoservire, să aibă poziția corectă a
brațului, apoi promptul se reduce treptat, pe măsură ce copilul își însușește tehnica.
4. În aria de dezvoltare motor fin/motor grosier se va urmări:
 dezvoltarea controlului motor grosier: echilibru, tonus, coordonare.

 dezvoltarea motricității fine.
32
Exemple de activități pentru dezvoltarea motricității grosiere: Sare în două picioare
(sărim ca broscuța), apoi sare într-un picior (cu sprijinul tarapeutului, apoi cu sprijin pe
perete, apoi independent); pășește peste obstacol (întâi peste linia desenată pe podea,
apoi peste un obstacol de mică înălțime (5-15 cm), apoi peste garduleț; dansează (întâi
imitând mișcări simple cu ajutor, apoi imitând spontan terapeutul, apoi independent);
merge cu spatele (mergem ca racul); aleargă și joacă leapșa; urcă și coboară scări;
lovește mingea cu piciorul; aruncă la coș (întâi de aproape, apoi se mărește treptat
distanța); aruncă mingea (întâi rostogolește mingea la perete, apoi rostogolește mingea la
terapeut, apoi aruncă mingea la perete, apoi aruncă mingea la terapeut), prinde mingea
(de la distanță foarte mică și apoi se mărește treptat distanța).
Exemple de activități pentru dezvoltarea motricității fine: Face puzzle (în chenar, apoi
fără chenar, cu puține piese, numărul acestora crescând treptat, din diverse materiale,
întâi carton, apoi lemn), : introduce monede în pușculiță, prinde clești pe marginea unui
castron/cutie,înșiră mărgele, litere, jocuri cu degetele (Degetele lacătele, pădurea
fermecată, numărăm graurii, etc.), dactilopictura, taie cu foarfeca (învață treptat, cu ajutor
și prompt, ulterior cu reducerea promptului și apoi independent tehnica de folosire a
foarfecei, taie întâi linie dreaptă, apoi linie curbă, etc., lipește abțibilduri (face felicitări sau
fișe de gradiniță, povești cu abțibilduri), jocuri cu plastilina, cu nisip kinetic (întâi umple
forme, apoi face forme), jocuri de șnuruit (ariciul, îmbracă ursulețul, omida cu cifre, etc).
Pentru atingerea obiectivelor specifice din aria de dezvoltare autoservire, în funcție de
locul une se defășoară acțiunea, copilul va fi îndrumat astfel:
 La masa: să bea din cana ținută cu mâna de toartă, fără ajutor; să folosească
lingura/lingurița fără să verse mâncarea.
 La dezbrăcat: să își scoata haina, să își scoată bluza, să își scoată pantalonii
 La îmbrăcat: să se îmbrace cu ajutor redus;
 La baie: să se spele pe mâini și pe față fără ajutor, să se șteargă pe mâini și pe față cu
minim de ajutor, să facă baie cu ajutor, să se șteargă dupa baie cu minim de ajutor, să
se spele pe dinți cu ajutor.
Toate activitățile sunt predate treptat, copilul fiind inițial ajutat să-și folosească mânile
pentru activitățile respective, să aibă poziția corectă a brațului, promptul se reduce treptat,
pe măsură ce copilul își însușește tehnica.
33
Concluzii:
Atât din informațiile obținute prin interviul clinic, prin observația directă, cât și rezultatele
obținute cu ajutorul testelor administrate, se reamarcă prezența unor elemente ale
tabloului psihopatologic specific tulburării de spectru autist. Aceste rezultate susțin
diagnosticul psihiatric.
Având în vedere scorurile foarte scăzute obținute ca urmare a administrării testului ABAS
II, și lipsa inițierii oricărei activități, se impune începerea imediată a programului de terapie
comportamentală.
MA prezintă un deficit mare de atenție, compotament psiho-motor deficitar, lipsa înțelegerii

emoțiilor celorlalți sau a propriilor emoții.
De asemenea, este important de menționat faptul că MA este un copil non verbal. Cu un

comportament opoziționist, manifestat prin prezenta unor crize isterice de plâns când
merge în diverse locații sau este pus să facă anumite acțiuni.
Recomandări
 Începerea imediată a programului de terapie comportamentală în scopul de

dezvoltare și încurajare a comportamentelor dezirabile (printr-o abordare proactivă
a disciplinării) și totodată de diminuare, până la eliminare a comportamentelor
indezirabile.
 Exerciții logopedice pentru dezvolarea limbajului, stimularea limbajului expresiv
 Terapia comportamentală să aibe în vedere dezvoltarea abilităților de auto-control,
auto-direcționare, atenție, deoarece pe parcursul evaluării s-a observat o rezistență
scăzută la stres și o anxietate crescută
 Evaluarea psihologică periodică
 Consult psihiatric periodic.
34

• Nume si Prenume (sau Cod): MA

Anamneza clinică: MA se prezintă la cabinet împreună cu părinții pentru evaluare psihologică. La vârsta de 2 ani
și 10 luni copilul a fost diagnosticat de către medicul psihiatru cu tulburare de spectru autist. A fost implicat în
program de terapie 2 ore/zi.
Motivul prezentării la evaluare a fost lipsa limbajuluirecptiv și expresiv, lipsa contactului vizual , nu este
interesat de copii sau alte persoane, peferințele pentru joc sunt învârtitul roților sau trântitul ușilor
Relațiile cu familia: Relația cu păriinții este foarte bună..

Nu se aplică
 Nivel Cognitiv
63

Nu se aplică
35

Atât din informațiile obținute prin interviul clinic, prin observația directă, cât și rezultatele obținute cu ajutorul testelor
administrate, se reamarcă prezența unor elemente ale tabloului psihopatologic specific tulburării de spectru autist. Aceste rezultate
susțin diagnosticul psihiatric.
Având în vedere scorurile foarte scăzute obținute ca urmare a administrării testului ABAS II, și lipsa inițierii oricărei activități, se
impune începerea imediată a programului de terapie comportamentală.
MA prezintă un deficit mare de atenție, compotament psiho-motor deficitar, lipsa înțelegerii emoțiilor celorlalți sau a propriilor
emoții.
De asemenea, este important de menționat faptul că MA este un copil non verbal. Cu un comportament opoziționist, manifestat
prin prezenta unor crize isterice de plâns când merge în diverse locații sau este pus să facă anumite acțiuni.
V. Recomandări (Implicaţii ale Concluziilor pentru Obiectivul Psihodiagnosticului şi Evaluării):

 Începerea imediată a programului de terapie comportamentală în scopul de dezvoltare și încurajare a

comportamentelor dezirabile (printr-o abordare proactivă a disciplinării) și totodată de diminuare, până
la eliminare a comportamentelor indezirabile.
 Exerciții logopedice pentru dezvolarea limbajului, stimularea limbajului expresiv
 Terapia comportamentală să aibe în vedere dezvoltarea abilităților de auto-control, auto-direcționare,
atenție, deoarece pe parcursul evaluării s-a observat o rezistență scăzută la stres și o anxietate crescută
 Evaluarea psihologică periodică
 Consult psihiatric periodic.
36
Nume : L
Prenume : I
Sex: Feminin
Vârsta la ultima evaluare: 4 ani și 5 luni
Diagnostic: Tulburare de spectru autist, întârziere ușoară în dezvoltare
Motivele prezentării:
LI s-a prezentat la cabinetul psihologic la vârsta de 3 ani și 3 luni împreună cu părinții

acesteia.
Mama, în mod special, solicită o evaluare pentru LI întrucât după ce a primit diagnosticul a
început terapia și logopedia, dar nu observă nici o îmbunătățire, fetița încă nu știe să
vorbească și nu se poate descurca singură, merge pe vârfuri, nu se poate face înțeleasă,
cee ace o determină să plângă și să se comporte zgomotos.
Anamneza
LI a fost prezentată la cabinetul psihologic pentru o evaluare psihologică. Ea locuiește

împreună cu părinții și o mătușă a tatălui. Mama este casnică, dedicându-și timpul îngrijirii
copilului.
Familia nu are alții copii, iar acest copil a fost foarte dorit, iar părinții depunt toatele
eforturile posibile de a o recupera.
Sarcina a decurs normal. L.I. s-a născut la termen, cu înălțime și greutate medii, nașterea
s-a a fost normală. Dezvoltarea copilului a fost normală până la vărsta de 1 ani și jumătate
când familia a observant o stagnare în evoluție, iar la vârsta de 2 ani deja s-a observant un
regres. Astfel, au fost pierdute unele comportamente și chiar limbajul.
37
În acest sens părinții au solicitat un consult neuropsihiatric în urma căruia copilul a fost
diagnosticat cu tulburare de spectru autist, întârziere ușoară în dezvoltare.
Părinții susțin că regresul a fost înregistrat la 2 săptămâni de la vaccinarea ROR.
L.I. nu a frecventat grădinița până în prezent, dar părinții și-au manifestat intențiile de a o
înscrie în perioada următoare.
Observație clinică
La evaluarea inițială, în data de 05.01.2016, beneficiarul serviciilor psihologice, L.I., nu

accepta spațiile noi, prezentând o agitație psiho-motorie, nu stabilea contact vizual,
limbajul receptiv prezent în unele cazuri, absența limbajului expresiv, nu răspunde la
comenzi, având un comportament opoziționist, frustrări în special datorită faptului că nu
are dezvoltat limbajul expresiv ceea ce face să se comporte zgomotos și să plângă.
Stadiul dezvoltării în momentul evaluării inițiale
Evaluarea inițială a copilului s-a realizat având la bază următoarele metode principale:
 observația comportamentelor copilului în cabinet
 interviului cu părinții copilului

La prima prezentare, la vârsta de 3 ani și 3 luni, la cabinetul psihologic când s-a realizat
evaluarea inițială s-a aplicat testul ABAS II .
Acest test este creat pentru a evalua dacă o persoană demonstrează că are variatele
deprinderi funcționale necesare traiului zilnic, fără a avea nevoie de ajutor din partea
altora. Astfel, acest instrument se centrează pe comportamente independente și măsoară
ceea ce o persoană face efectiv, prin comparație cu ceea ce ar trebui să poată să facă la o
38
anumită vârstă. În plus, ABAS-II se concentrează pe comportamente pe care o persoană
le afișează pe cont propriu, fără asistență și ajutor din partea altora.
 evaluării deprinderilor adaptative

În cazul analizat s-a utilizat formularul adresat părintelui (pentru grupa de vârstă 0-5 ani).
Acest formular este un instrument cuprinzător de diagnosticare a abilităților adaptative care
au relevanță pentru funcționarea copiilor acasă și în comunitate. Acest formular a fost
completat de către tutori. Formularul include 232 de afirmatii, grupate în 10 arii adaptative.
Fiecare arie de abilități este evaluată printr-un număr de 21-25 de afirmații.
Limbaj
Limbajul receptiv nu este dezvoltat foarte bine. Arată puține obiecte și elemente. Arată , de
exemplu: culori (roșu, negru, alb, roz, galben, albastru, verde), fructe și legume, chiar și
unele obiecte uzuale din casă. Această etapă nu este generalizată întrucât arată aceste
obiecte doar în imagine 2 D, într-o sigură formă. În ceea ce privește limbajul expresiv,
acesta lipsește cu desăvârșire, reușește doar să mimeze emiterea sunetelor. Își face
cunoscute intențiile doar prin plâns. Mama, persoana care o însoțește și o supraveghează
în majoritatea timpului a reușit să îi învețe limbajul, astfel încât îi satisface toate nevoile, iar
copilul nu mai simte nevoia de a învăța cum să își comunice aceste nevoi. Nu știe să dea
obiecte atunci când I se cere acest lucru. Nu știe să arate persoanele familiare.
Cognitiv
Este capabilă să realizeze unele activăți în imitare, cum ar fi: pune obiecte într-o cutie,
ridică mâinile, aplaudă, șterge masa cu șervețelul. Relizează puzzle din 4 piese. Folosește
telefonul părinților, cu dexteritate, știind să caute corect în aplicație unele dintre cântecele
preferate.după ce pornește melodia (dintre melodiile preferat, menționez: ”Mulți ani
trăiască” și ”O lume minunată”), LI încearcă să mimeze cuvintele, dar fără a reuși să emită
sunete.
39
Socializare
LI zâmbește doar atunci când ascultă melodiile preferate. În rest are o mina foarte
serioasă. Nu salută, nu se joacă împreună cu copiii. Studiază câteva minute jucăriile noi,
dar nu este atrasă de acestea.
Autoservire
Bea lichide doar din cană cu adaptor. Nu știe să mănânce singură cu tacâmurile. Mama o
ajută și face acțiunile în locul copilului. Copilul nu este lăsat să mănânce singur nici
banana, i se ține chiar și cana, chiar dacă aceasta are adaptor. Uneori îi place să strângă
în pungi sau cutii obiecte și lucruri care sunt împrăștiate. Nu se îmbracă sau dezbracă
singură. Controlul sfincterian nu este dezvoltat.
Comportamente disfuncționale
La evaluarea inițială LI prezintă următoarele comportamente neadecvate: nu acceptă spații

noi, ceea o determină să fie agitată, merge pe vărfuri, țipă și plânge pentru că nu se poate
face înțeleasă, nu stabiliște contactul vizual, nu răspunde la comenzi, are un
comportament opoziționist, iar limbajul expresiv este inexistent.
După aplicarea testului ABAS II, au fost obținute, pentru fiecare arie de deprinderi,
următoarele scoruri brute:
CONVERSIA SCORURILOR BRUTE ÎN SCORURI

SCALATE
La evaluarea inițială
Scoruri Scoruri
Arii de deprinderi
brute scalate
12 1
COMUNICARE
12 1
CONVERSIA SUMELOR SCORURILOR
UTILIZAREA RESURSELOR SCALATE ÎN SCORURI COMPOZITE
COMUNITĂȚII
6 1
DEPRINDERI SUMA
SCALA SCORURILE
FUNCȚIONALE SCORURI
PREȘCOLARE SCALATE
11 1
VIAȚA ACASĂ GAC 10 40
21 1
SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ CONCEPTUAL 3 40
16 1
TIMPUL LIBER SOCIAL 2 49
40
25 1
AUTOÎNGRIJIRE PRACTIC 4 42
16 1
AUTODIRECȚIONARE
15 1
DEPRINDERI SOCIALE
40 1
DEPRINDERI MOTORII
În urma evaluării inițiale prin intermediul testului ABAS II, precum și pe baza observației
clinice, strâns legat de dificultățile constatate în rezultatele înregistrate la testul ABAS II și
extrase și din datele privind anamneza, s-au evidențiat o serie de obiective terapeutice.
Astfel este necesar a se pune în aplicare, la domiciliu, un program pentru a dezvolta ariile
conceptual, social și practic folosind principiile de management a comportamentului,
pentru a promova anumite obiceiuri și deprinderi de viață mai bune.
S-a convenit asupra faptului că dezvoltarea abilităților lui L.I. și implementarea programului
de intervenție trebuie să se concentreze pe dezvoltarea controlului asupra
comportamentelor sale. (de exemplu: eliminarea mersului pe vărfuri, frecarea obiectelor
care au anumite texturi, etc).
 Dezvoltarea limbajului expresiv;

 Stimularea si flexibilizarea inițierii contactelor sociale;
 Reducerea caracterului opozant și a stereotipiilor;
 Optimizarea răspunsurilor sociale și emoționale;
 Stimularea verbalizării;
 Creșterea parametrilor personali de angrenare în sarcină, precum și creșterea
 Creșterea autonomiei personale și a autoservirii.

intervenție detaliat axat pe cele 4 arii de dezvoltare la care, conform evaluării, copilul are
dificultăți.
1. În aria de dezvoltare socializare se va urmări: să salute copii și persoanele familiare

când i se amintește și apoi din inițiativă; să învețe să se joace singură cu jucării; să
participe la jocuri împreună cu alți copii; să își împartă jucăriile cu un alt copil mai întâi cu
prompt, apoi din inițiativa proprie.
41
Pentru atingerea obiectivelor specifice din aria de socializare, L.I. va fi implicată în grupuri
de socializare cu copii de aceeași vârstă, atât în cadrul terapeutic, cât și în timpul liber.
2. În aria de dezvoltare cognitiv /verbal se va urmări: să urmeze instrucțiuni urmate de

acțiuni; să recunoască obiecte, să le denumească și să spună utilitatea lor; să recunoască,
să denumească părțile corpului, apoi să spună utilitatea acestora; să recunoască și să
denumească acțiuni și emoțiile asociate acestora; să realizeze sarcinile din fișele adaptate
vârstei, specific activităților din gradiniță, să vorbească pe imagine și să spună ce a lucrat;
să facă asocieri și să verbalizeze; să facă sortări pe categorii; să-și însușească noțiunile
de singular și plural și să le folosească corect în vorbire; să-și însușească și să
consolideze noțiunile simple de spațialitate, cu ajutorul prepozițiilor.
Cunoștințe generale și raționamente:
Asociază acțiuni cu persoane, personaje sau animale: Cum face un animal? (Vaca face
”muuu”), Ce mănâncă….(o persoană, un personaj, un animal)? (Popeye Marinarul
mănâncă spanac), Cine mănâncă banana? (Maimuța mănâncă banane)
Identifică locuri
Camere din casă (să recunoască locații și să spună semnificația/utilitatea acestora),

receptiv, apoi expresiv imagini, merge în camera/locul denumit, denumește camera/locul
denumit, camere generice (din reviste, cărți etc)
Meserii/personaje:
-Identificarea receptivă a unei meserii: Cine (face o acțiune specifică unei meserii/unui
personaj)? – copilul arată o imagine,
-Denumirea expresivă a unei meserii: Cine (face o acțiune specifică unei meserii/unui
personaj)? – copilul dă un răspuns verbal: Ce face (doctoral)?
Unde întâlnești/ lucrează (doctoral)? - copilul arată o imagine/ copilul dă un răspuns verbal
Ce folosește( polițistul)? - copilul arată o imagine/ copilul dă un răspuns verbal
Atribute: Se impune ca programul să fie început cu atributele concrete și apoi cu

atributele abstracte, avându-se în vedere limbajul adecvat vârstei. Vor fi predate atributele
fizice (de ex: rece/cald, fin/aspru, curat/murder etc), relațiile spațiale (de ex: sus/jos,
42
departe /aproape etc), atribute cantitative (De ex: lung/scurt, repede/încet, puțin/mult etc),
alte atribute opuse (de ex: noapte/zi, tânăr/bătrân, aprins/stins etc)
Funcții : Programul va începe în expresiv denumiri și acțiuni. Copilului i se vor prezenta

diverși itemi și i se va cere să explice funcția lor, apoi se va proceda invers.
Exemple: Funcțiile corpului: ”Ce faci cu ochii?”, ”Cu ce vezi?”, Funcțiile camerelor: ”Ce faci
în…(denumirea camerei)?”, ”Unde …(denumirea acțiunii)?”
Copilului i se arată imaginea unui obiect și este întrebat: ”Ce faci cu asta?”.În această
situație copilul va alege imagine corectă de pe masă, iar apoi va da răspunsul verbal
spunând la ce folosește obiectul respectiv).
Pentru atingerea obiectivelor specifice din aria cognitiv/verbal, L.I. se va lucra structurat
și semistructurat, apoi va generaliza în mediul natural.
3. În aria de dezvoltare autoservire se va urmări: să mănânce independent cu tacâmurile

la masă; să se îmbrace cu minimum de ajutor, mai ales cu pantaloni, șosete, încălțăminte;
să se spele singură; să se antreneze reflexul sfincterian.
Toate activitățile sunt predate treptat, copilul fiind inițial ajutat să-și folosească mâinile, în
special pentru activitățile specific ariei de dezvoltare autoservire, să aibă poziția corectă a
brațului, apoi promptul se reduce treptat, pe măsură ce copilul își însușește tehnica.
4. În aria de dezvoltare motor fin/motor grosier se va urmări:
 dezvoltarea controlului motor grosier: echilibru, tonus, coordonare.

 dezvoltarea motricității fine.
Exemple de activități pentru dezvoltarea motricității grosiere: Sare în două picioare

(sărim ca broscuța), apoi sare într-un picior (cu sprijinul tarapeutului, apoi cu sprijin pe
perete, apoi independent); pășește peste obstacol (întâi peste linia desenată pe podea,
apoi peste un obstacol de mică înălțime (5-15 cm), apoi peste garduleț; dansează (întâi
imitând mișcări simple cu ajutor, apoi imitând spontan terapeutul, apoi independent);
merge cu spatele (mergem ca racul); aleargă și joacă leapșa; urcă și coboară scări;
lovește mingea cu piciorul; aruncă la coș (întâi de aproape, apoi se mărește treptat
distanța); aruncă mingea (întâi rostogolește mingea la perete, apoi rostogolește mingea la
terapeut, apoi aruncă mingea la perete, apoi aruncă mingea la terapeut), prinde mingea
(de la distanță foarte mică și apoi se mărește treptat distanța).
43
Exemple de activități pentru dezvoltarea motricității fine: Face puzzle (în chenar, apoi
fără chenar, cu puține piese, numărul acestora crescând treptat, din diverse materiale,
întâi carton, apoi lemn), înșiră mărgele, litere, jocuri cu degetele (Degetele lacătele,
pădurea fermecată, numărăm graurii, etc.), dactilopictura, taie cu foarfeca (învață treptat,
cu ajutor și prompt, ulterior cu reducerea promptului și apoi independent tehnica de folosire
a foarfecei, taie întâi linie dreaptă, apoi linie curbă, etc., lipește abțibilduri (face felicitări sau
fișe de gradiniță, povești cu abțibilduri), jocuri cu plastilina, cu nisip kinetic (întâi umple
forme, apoi face forme), jocuri de șnuruit (ariciul, îmbracă ursulețul, omida cu cifre, etc).
 La masa: să bea din cana ținută cu mâna de toartă, fără ajutor; să folosească furculița,
să folosească lingura/lingurița fără să mai verse mancare, să toarne lichide fără să
verse pe jos.
 La dezbrăcat: să își scoata haina, să își scoată bluza, să își scoată pantalonii
 La îmbrăcat: să se îmbrace cu ajutor redus;
 La baie: să se spele pe maini și pe față fără ajutor, să se steargă pe mâini și pe față cu
minim de ajutor, să faca baie cu ajutor, să se steargă dupa baie cu minim de ajutor, să
se spele pe dinți cu ajutor.
pe masură ce copilul își însușește tehnica.
La evaluarea finală, cu acordul părințiilor s-a reaplicat testul ABAS II. Astfel, s-au obținut
următoarele rezultate ale conversiei scorurilor brute în scoruri scalate, apoi scorurile
scalate în scoruri compozite:
Evaluarea finală
Arii de deprinderi
Scoruri Scoruri
brute scalate
58 1
COMUNICARE
34 1
UTILIZAREA CONVERSIA SUMELOR SCORURILOR
RESURSELOR SCALATE ÎN SCORURI COMPOZITE
COMUNITĂȚII
40 5
DEPRINDERI SUMA
SCALA SCORURILE
44
PREȘCOLARE COMPOZITĂ SCALATE COMPOZITE
46 1
44 1
SĂNĂTATE ȘI CONCEPTUAL 14 72
SIGURANȚĂ
50 1
55 1
58 8
AUTODIRECȚIONARE
57 6
DEPRINDERI SOCIALE
75 11
DEPRINDERI MOTORII
Reprezentarea grafică privind evoluția scorurilor scalate este prezentată mai jos:
Evoluția scorurilor scalate
80
60
40
20
0
GAC CONCEPTUAL SOCIAL PRACTIC
27.12.2015 17.02.2017
Scorul GAC reprezintă o estimare cuprinzătoare și globală a funcționării adaptative a unei

persoane. Acesta descrie gradul în care deprinderile adaptative ale unei persoane sunt
comparabile în general cu al altor persoane din cadrul aceleiași categorii de vârstă.
persoane și este probabil să fie cea mai fidelă și reală estimare a funcționării adaptative
globale.
Comportamentul adaptativ conform valorilor obținute de către L.I., așa cum se reflectă în
scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative, este destul de scăzut, în general, dar se
observă totuși o creștere față de evaluarea inițială.
La aplicarea chestionarului, la vârsta de 4 ani și 5 luni, se înregistrează un scor adaptativ

de 61, cu dificultăți în ariile: comunicare, utilizarea resurselor comunității, viața de acasă,
timp liber, sănătate și siguranță, autoîngrijire. Deși a facut progrese din punct de vedere al
45
limbajului receptiv si expresiv, încă nu se poate spune că avem o comunicare funcțională,
astfel încât nu își poate comunica cu ușurință necesitățile. Ecolalia imediată și întârziată
îngreunează suplimentar comunicarea.
Scorurile ridicate în aria de deprinderi funcționale preșcolare, autodirecționare și deprinderi

sociale demonstreză că s-a lucrat în programul terapeutic propus anterior.
Conceptual = 72 (comunicare, deprinderi funcționale preșcolare, autodirecționare)
În această arie de deprinderi s-au remarcat următoarele dificultăți: nu își exprimă nevoile și
dificultățile frecvent, nu are contact vizual suficient, nu pune întrebări, nu realizează
desene, nu scrie litere, nu comunică cu copiii de aceeași vârstă, are tendința de a folosi
comunicarea nonverbal pentru a-și exprima nevoile, necesită consolidarea și generalizarea
unor categorii de noțiuni, nu face activități singură, necesită de cele mai multe ori prompt,
nu îi plac sarcinile dificile, nu termină activitățile începute.
Social = 62 (timp liber, deprinderi sociale)
În această arie de deprinderi s-au remarcat dificultăți în următoarele direcții: jocul cu copiii
de aceeași vârstă este foarte restrâns și doar sub supravegherea adultului, are dificultăți
de autodirecționare, lipsă de inițiativă personală în organizarea timpului liber și fără
inițiativă în jocul cu alți copii.
Practic = 46 (utilizarea resurselor comunității, viața acasă, sănătate și siguranță,

autoîngrijire)
În această arie de deprinderi s-au remarcat dificultăți în următoarele direcții: nu are

dezvoltate abilități în ceea ce privesc aspecte ale igienei personale și autoîngrijirii, controlul
sfincterian nedezvoltat, este ajutată să se îmbrace/dezbrace, parțial și să mănânce, de
asemenea nu sunt prezente aspecte ce țin de sănătate și siguranță referitoare la
respectarea unor reguli de siguranță.
Scorurile de la amble formulare indică faptul că în domeniul practic, scorurile sunt cele mai
scăzute. Una dintre cauze fiind comportamentul hiperprotectiv al mamei, fără a lăsa copilul
să realizeze independent anumite sarcini și executându-le, în majoritatea cazurilor, în locul
copilului.
Pe parcursul terapiei s-au înregistrat progrese pe următoarele arii:
46
Socializarea: Cere ajutor și asistență când întâmpină dificultăți, salută persoanele
familiare cu formula adecvată, uneori aducându-i-se aminte, acceptă cu ușurință prezența
altor persoane, contactul vizual s-a îmbunătățit.
Limbaj: Indeplinește o serie de comenzi simple și complexe, comunică verbal și non-

verbal intențiile și se face oarecum înțeleasă, s-a dezvoltat limbajul receptiv (știe să arate
obiecte uzuale, membrii familiei, părți ale corpului, fructe, legume, animale, articole de
îmbrăcăminte, etc) – după ce a învățat noțiunile la masa de lucru le-a generalizat și le
arată în orice context, limbajul expresiv este prezent, Vorbește în propoziții și fraze scurte,
uneori chiar dezvoltă propozițiile, utilizează inflexiuni ale vocii în condiții de frustrare.
Autoservire: Controlul sfincterelor nu este încă dezvoltat. Cauza este amânarea, de către
părinți, de a implementa programul de oliță, se îmbracă și dezbracă doar cu ajutor. Copilul
este hiperprotejat, astfel, familia nu îi stimulează autonomia personal, primește ajuto din
partea părinților și nu i se permite să realizeze singură acțiunea, pentru activități de igienă
corporală încă este ajutată de membrii familiei (de ex.: spălat pe cap). Doarme împreună
cu mama, deși are o cameră proprie, special amenajată.
Cognitiv: Potrivește obiecte identice, realizează un turn din cuburi și face construcții din
cuburi, realizează puzzle cu ușurință (până la 25 de piese), când colorează și scrie, ține
corect instrumentul de scris în mână ( în contur), recunoaște obiectele și realizează
încadrarea acestora în diverse categorii (de ex.: mâncare, îmbrăcăminte, mobilă, jucării,
etc), ascultă și realizează instrucțiuni simple și complexe, recunoaște cifre, litere, culori,
reține cu ușurință ceea ce prezintă interes, iar dacă învață un lucru nou nu îl uită, citește
singură cuvinte de 3-4 litere și cu ajutor, citește cuvinte complexe.
Motor : Fără întârzieri față de nivelul vârstei
Puncte Procente
Scorul Diferența
Domeniul scalat față de
mediu medie
slabe normativ
Comunicare 1 6,1 -5,10 2,71 S 1%-2%
CON
Deprinderi 6,1 -1,10 2,55

funcționale 5 >25%
școlare
47
Autodirecționare 8 6,1 1,90 2,87 25%
Timpul liber 1 6,1 -5,10 2,87 S 1%-2%
SO
Deprinderi 6,1 -0,10 2,87 >25%
6
sociale
Utilitatea 6,1 -5,10 2,68 S 1%-2%
resurselor 1
comunității
PR
Viața acasă 1 6,1 -5,10 2,36 S 1%-2%

Sanatate și 6,1 -5,10 3,09 S <1%
1
siguranță
Autoîngrijire 1 6,1 -5,10 3,42 S 1%-2%
intervenție. Astfel, prioritare vor fi programele de intervenție din ariile de deprinderi
”Sănătate și siguranță” urmând apoi ”Comunicare”, ”Timpul liber”, Utilitatea resurselor
comunității”, ”Viața acasă” ”Autoîngrijire” .
De asemenea, este necesar a compara diferențele dintre scorurile scalate ale domeniilor
Procente
Diferența
D sau N
normative
Conceptual- CON=72 SO=62 10 10,99 N 19,1%
Social
Conceptual- CON=72 PR=46 26 9,29 D 1,4%
Practic
Social- SO=62 PR=46 16 10,18 D 6,6%
Practic
Din toate datele obținute, pe baza corelațiilor făcute, rezultă faptul că în perioada
următoare trebuie insistat pe domeniul Practic având în vedere faptul că pe cele 4 arii de
deprinderi prezintă puncte slabe care sunt semnificative atât din punct de vedere clinic, cât
și din punct de vedere statistic, ipoteză susținută și de scorurile obținute de la compararea
diferențelor unde între domeniul conceptual și cel practic se obține o diferență
semnificativă statistic întâlnită la 6,1% din populația testată clinic.

Aria de deprinderi
brute brute
58 2 ani și 9 luni - 2ani și 11 luni
COMUNICARE
34 2 ani și 9 luni - 2ani și 11 luni
COMUNITĂȚII
40 3 ani și 6 luni – 3ani și 8 luni
PREȘCOLARE
VIAȚA ACASĂ
TIMPUL LIBER
48
AUTOÎNGRIJIRE
AUTODIRECȚIONARE
DEPRINDERI SOCIALE
MOTOR
Raportarea din punct de vedere al etalonului este criticabilă pentru că se bazează pe
scorurile brute, iar orice diferență de scor poate influența raportarea la vârstă. Ea are scop
orientativ în selectarea programelor educative și achizițiilor ulterioare.
Concluzii
Atât din informațiile obținute prin interviul clinic, prin observația directă, cât și rezultatele
obținute cu ajutorul testelor administrate, se reamarcă prezența unor elemente ale
tabloului psihopatologic specific tulburării de spectru autist. Aceste rezultate susțin
diagnosticul psihiatric.
Pe parcursul programului de intervenție psihoterapeutică, LI prezintă un progres foarte

mare pe toate ariile de dezvoltare (mai puțin pe ”viața acasă”, ”autoîngrijire”, ”sănătate și
siguranță”, lipsa progresului datorată hiperprotejarii de către familie), ceea ce permite un
prognostic pozitiv.
Există progrese din punct de vedere cognitiv, comunicare, comportamental, dar prezintă în
continuare dificultăți în ariile autoservire, relaționării sociale și a susținerii de conversație.
Manifestă dificultăți în a gestiona propriile emoții, uneori manifestând reacții neadecvate
sau exagerate pentru context. De asemenea, se remarcă faptul că prezintă o înțelegere a
emoțiilor ei și ale celorlalți.
Recomandări
 Continuarea programului de terapie comportamentală la domiciliu
 Exerciții logopedice pentru stimularea limbajului expresiv și a cursivității în

comunicare
 Implementarea programului privind controlul sfincterelor, dar pentru aceasta se impune

consilierea părinților în vedere conștientizării vârstei înaintate a copilului în raport cu
această deprindere
 Grupuri de socializare
49
 Jocuri simbolice (trusă de doctor, traseu de mașini, trusa de bucătar, ferma de animale
 Instrucții și jocuri de grădiniță
 Vorbire independentă (fără model verbal)
 Control psihiatric periodic
 Evaluare psihologică periodică
50

• Nume si Prenume (sau Cod): LI

Anamneza clinică: LI se prezintă la cabinet împreună cu părinții pentru evaluare psihologică. La vârsta de 2 ani și
2 luni copilul a fost diagnosticat de către medicul psihiatru cu tulburare de spectru autist. A fost implicat în
Motivul prezentării la evaluare a fost lipsa unor progrese ca urmare a programului de terapie și logopedie aplicat.
Copilul nu vorvește, nu se descurcă singur, merge pe vârfuri, nu se poate face înțeleasă, ceea ce o face să plângă
și să se comporte zgomotos.
Relațiile cu familia: Relația cu păriinții este foarte bună. Este foarte atașată de mama , care o super protejează.

Nu se aplică
 Nivel Cognitiv
61

Nu se aplică
51

Atât din informațiile obținute prin interviul clinic, prin observația directă, cât și rezultatele obținute cu ajutorul testelor
administrate, se reamarcă prezența unor elemente ale tabloului psihopatologic specific tulburării de spectru autist. Aceste rezultate
susțin diagnosticul psihiatric.
Pe parcursul programului de intervenție psihoterapeutică, LI prezintă un progres foarte mare pe toate ariile de dezvoltare (mai
puțin pe ”viața acasă”, ”autoîngrijire”, ”sănătate și siguranță”, lipsa progresului datorată hiperprotejarii de către familie), ceea ce
permite un prognostic pozitiv.
Există progrese din punct de vedere cognitiv, comunicare, comportamental, dar prezintă în continuare dificultăți în ariile
autoservire, relaționării sociale și a susținerii de conversație. Manifestă dificultăți în a gestiona propriile emoții, uneori manifestând
reacții neadecvate sau exagerate pentru context. De asemenea, se remarcă faptul că prezintă o înțelegere a emoțiilor ei și ale
celorlalți
.V. Recomandări (Implicaţii ale Concluziilor pentru Obiectivul Psihodiagnosticului şi Evaluării):
 Continuarea programului de terapie comportamentală la domiciliu

 Exerciții logopedice pentru stimularea limbajului expresiv și a cursivității în comunicare
 Implementarea programului privind controlul sfincterelor, dar pentru aceasta se impune consilierea
părinților în vedere conștientizării vârstei înaintate a copilului în raport cu această deprindere
 Grupuri de socializare
 Jocuri simbolice (trusă de doctor, traseu de mașini, trusa de bucătar, ferma de animale
 Instrucții și jocuri de grădiniță
 Vorbire independentă (fără model verbal)
 Control psihiatric periodic
 Evaluare psihologică periodică
52
Nume: S
Prenume: A
Sex: Masculin
Motivele prezentării
Tutorii beneficiarului se prezintă inițial la cabinetul psihologic la data de 21.04.2016, când

copilul avea 2 ani și 7 luni, datorită faptului că acesta nu vorbește și în plus unele
comportamente le-au atras atenția: aleargă fără a avea o țintă anume, nu privește
persoanele, ci întoarce capul lateral când i se vorbește, nu răspunde când este strigat, nu
se joacă cu jucării așa cum fac alți copii, în schimb mișcă și lovește cu mâna anumite
obiecte, cum ar fi pahare de plastic (de unică folosință, capacul de la biberon).
Un alt motiv pentru care a fost solicitată evaluare psihologică este acela că tutorii
intenționează înscrierea copilului la o gradiniță.
ANAMNEZA
Interviul cu părinţii şi culegerea informaţiilor ce ţin de istoria personală a cazului:
Copilul se află în proces de adopție. Acesta a fost abandonat de mamă (tatăl este
necunoscut) și ulterior luat în plasament.
Tutorilor le-a fost prezentat copilul și au fost informați că are o ușoară întârziere în
dezvoltare. Acest fapt nu i-a împiedicat să continue procesul de adopție.
53
Mama biologică a lui SA. la momentul nașterii acestuia nu avea locuință, avea condiții de
viață improprii, astfel nu a fost o sarcină monitorizată și îngrijită. Nici după ce a fost luat în
plasament nu a fost foarte bine îngrijit, a fost neglijat și lipsit de afecțiune.
Tutorii îl descriu pe SA ca fiind un copil afectuos, vesel, dar cu o personalitate puternică.

Aceștia își doresc pentru copil să se recupereze într-un timp cât mai scurt pentru a putea fi
integrat în gradiniță, apoi în școala de masă. Manifestă disponibilitate pentru orice
recomandări pot fi formulate în vederea dezvoltării viitoare a copilului.
Copilul este foarte atașat de tutori. Aceștia se poartă foarte afectuos cu copilul, acordându-
i o bună atenție, oferindu-i în mod adecvat suport emoțional, sentimental, financiar.
Cei doi sunt căsătoriți, nu au alți copii, au o situație materială bună, ambii sunt de profesie
medici stomatologi.
Testele psihologice administrate
- Interviul cu tutorii copilului, în care au fost colectate informații cu privire la


Evaluarea inițială a avut la bază observarea comportamentelor realizate de SA în cele 4

arii principale de dezvoltare:
Limbaj: Nu se remarcă prezența limbajului receptiv sau expresiv. SA își face cunoscute
dorințele prin plâns, țipete sau i-a adultul de mână și îl duce către obiectul dorit.
Cognitiv: Strânge și pune în cutie obiecte dacă este direcționat, scoate dintr-o cutie
obiecte de asemenea, dacă este direcționat.
54
Socializare: Zâmbește, dar acest lucru îl face fără sens, îi place compania adulților și se
lasă mângâiat, îmbrățișat și sărutat, se ”Joacă” singur, învârtind pahare de plastic de unică
folosință, întinde mâna pentru a apuca obiectul oferit.
Autoservire: Bea lapte cu biberonul pe care îl duce la gură și-l ține singur, bea apa din
cană cu adaptor, pe care o ține singur de cele două toarte, mănăncă cu mâna, mănâncă
alimente făcute piure, dar și mâncare semisolidă, nu se opune atunci când este
îmbrăcat/dezbrăcat, este cooperant atunci când i se face baie, nu are controlul sfincterian
dezvoltat.
La prima prezentare, la cabinetul psihologic la vârsta de 2 ani și 7 luni, când s-a realizat
evaluarea inițială s-a aplicat testul ABAS II.
Acest test este creat pentru a evalua dacă o persoană demonstrează că are deprinderi
funcționale necesare traiului zilnic, fără a avea nevoie de ajutor din partea altora. Astfel,
acest instrument se centrează pe comportamente independente și măsoară ceea ce o
persoană face efectiv, prin comparație cu ceea ce ar trebui să poată să facă la o anumită
vârstă. În plus, testul ABAS-II se concentrează pe comportamente pe care o persoană le
afișează pe cont propriu, fără asistență și ajutor din partea altora.

Rezultatele obținute ca urmare a administrării testului psihologic în evaluarea

inițială
55
completat de către tutori. Formularul include 232 de afirmatii, grupate în 10 arii adaptative.
Fiecare arie de abilități este evaluată printr-un număr de 21-25 de afirmații.
CONVERSIA SCORURILOR BRUTE ÎN

SCORURI SCALATE
Scoruri Scoruri
Arii de
brute scalate
deprinderi
17 1
COMUNICARE
15 3 CONVERSIA SUMELOR SCORURILOR
UTILIZAREA
SCALATE ÎN SCORURI COMPOZITE
RESURSELOR
COMUNITĂȚII
4 3
DEPRINDERI SUMA
SCALA SCORURILE
PREȘCOLARE SCALATE
7 1
28 1
SIGURANȚĂ
44 7
42 1
35 5
AUTODIRECȚIONARE
29 1
DEPRINDERI SOCIALE
56 6
DEPRINDERI MOTORII
Astfel, este necesar a se pune în aplicare, la domiciliu, un program pentru a dezvolta ariile
comunicare, social și practic folosind principiile de management a comportamentului,
56
S-a convenit asupra faptului că dezvoltarea abilităților lui SA și implementarea programului
comportamentelor sale.
Obiective terapeutice generale:
 Dezvoltarea limbajului receptive și expresiv

 Stimularea și flexibilizarea inițierii contactelor specifice socializării
 Reducerea caracterului opozant,
 Reducerea stereotipiilor,
 Stimularea verbalizării,
 Creșterea autonomiei personale și a autoservirii.
 Reducerea stărilor de anxietate
 Optimizarea răspunsurilor sociale
 Creșterea parametrilor personali de angrenare în sarcină, precum și creșterea
motivației față de actul educațional

dificultăți.
- Receptiv/expresiv obiecte uzuale (Arată X!, Ce este? – Ca-na)

- Receptiv/expresiv fructe (Arată X!, Ce este? – Ba-na-na)
- Receptiv/expresiv animale (Arată X!, Ce este? – Oa-ie)
- Receptiv/expresiv părțile corpului (Arată X!, Ce este? – mâ-na)
- Receptiv/expresiv obiecte din mediu (Arată X!, Ce este? – Ușa)
- Receptiv/expresiv haine (Arată X!, Ce este? – blu-za
- Receptiv/expresiv alimente (Arată X!, Ce este? – ia-urt)
- Receptiv/expresiv legume (Arată X!, Ce este? – ar-dei)
- Receptiv/expresiv culori (Arată X! Ce culoare are? Alb)
- Receptiv/expresiv membrii familiei (Arată X! Cine este? Mama)
În programul de receptiv, i se arată copilului imaginea (cartonașul) și i se spune ce
reprezintă. Apoi terapeutul arată cu degetul aratător imaginea atunci când adresează
cerința ”arată X!”. Ulterior i se adresează copilului cererea și terapeutul îl ajută cu prompt
57
(îi i-a mâna și îl direcționează cum să arate). Se promptează de căte ori este nevoie,
treptat se reduce ajutorul fizic pe măsură ce copilul realizează singur acțiunea.
După ce ne asiguram că arată corect imaginea cerută, introducem un distractor. Astfel, pe
masă vor fi imaginea cerută și un distractor. I se cere copilului să arate X, și se acordă
prompt pentru început, apoi se retrage promptul. Cele două imagini vor fi așezate în poziții
diferite la fiecare cerere. Se va preda o singură imagine, iar când avem asigurări că
aceasta este învățată corect se adaugă și altele.
După ce copilul arată de cel puțin 5 ori corect imaginea solicitată se mai introduce un
distractor, astfel vom avea imaginea dorită și doi distractori. Se va proceda ca în etapa
anterioară până când copilul arată corect imaginea dorită, fără nici un ajutor din partea
terapeutului. Se lucrează 2-3 obiecte, iar după ce le învață se adaugă alte 2 obiecte.
În programul de expresiv, pe imaginale 2D i se arată copilului cum trebuie să răspundă la

întrebare. Astfel, se adresează întrebarea ”Ce este?”, apoi se spune denumirea obiectului
din imagine, în silabe. De exemplu: Este ba-na-na. Silabele se spun cu pauze între ele,
apoi se așteptă răspunsul copilului. Ulterior se trece la obiectele în format 3D și se
procedează identic ca în etapa 2D. Pentru a fi mai atractiv, a stârni curiozitate și a crește
interesul pentru joc, obiectele pot fi puse într-o cutie, și apoi scoase pe rând,
- Expresiv litere/silabe (Spune X!)
Se face o selecție a literelor pe care le pronunță corect și a celor pe care nu le pronunță

corect. Se va lua câte căte o literă / silabă din cele pe care nu le pronunță corect 100% și
se va lucra pentru a le corecta și pentru a le expune la toate celelalte. Pentru încurajare se
va alterna o literă/silabă pe care o spune corect, cu o literă/o silabă pe care nu o spune
corect.
- Salutul persoanelor familiare
Se va folosi orice ocazie cotidiană pentru a prompta copilul, întâi să răspundă la salut, apoi
să salute singur. De fiecare dată când se merge pe stradă sau în vizite, copilul va fi
promptat verbal și fizic, dacă este cazul, să salute vecinii și/sau să răspundă la salut. De
ficare dată când face vizite ste prompat să salute când intră, iar când primește vizite, este
promptat să răspundă la salut.
Prompturile verbale se reduc treptat si se înlocuiesc cu prompturi indirecte de imbold de

genul “Uite cine a venit pe la noi!”, urmate de prompt fizic ușor și apoi de un singur prompt
58
verbal, direct, ulterior prompturile reducându-se treptat în ordinea – prompt verbal direct,
prompt fizic ușor, prompt verbal indirect.
- Colorat
Important în cadrul acestui program este să stea corect pe scaun la masă, să țină corect
creionul în mână, să privescă în foaie, să nu dea din picioare și să nu se agite pe scaun.
- Puzzle 2 piese – obiecte, acțiuni, locații
Terapeutul îi arată copilului cum se face acțiunea. Apoi așează pe masa de lucru o parte a
imaginii și îi pune în mâna copilului ce-a de a doua piesă a puzzle. Cu mâna terapeutului
peste mâna copilului se ia piesa și se completează puzzle. Apoi terapeutul supune: ”Bravo,
Ai făcut...(bar-ca)!”
- Instrucții de grădiniță (”Bate din palme, mâinile pe cap,etc)

I se arată copilului cum se bate din palme: este ajutat să își împreuneze mâinile Apoi
terapeutul i-a mâinile copilului și realizează mișcarea. În timp ce palmele se lovesc,
terapeutul poate spune”plici-plici” sau ”poc-poc”. Copilul trebuie încurajat și oferit promptul
fizic, dacă are nevoie. Pe măsură ce se xersează, se reduce promptul fizic, până la
emilimare. În timpul acțiuni terapeutul va zâmbi și va încuraja copilul.
- Îmitarea jocului ”Cucu-Bau”.
Se așează mâinile copilului pe față, în special pe ochi, supunând ”Cucu”, apoi se retrag
mâinile și se spune”Bau”. De asemenea, terapeutul se poate ascunde după perdea,
mobilă sau sub o păturică, o pernă și spune ”Cucu”, apoi apare în fața copilului și spune
”Bau”. Se repetă de căteva ori, apoi il invitați și pe copil să imite comportamentul.
- Jocuri simbolice pe covor (trusă de doctor, traseu de mașini, trusă de bucătar,
ferma de animale)
Pentru început i se arată și se denumesc obiectele folosite, precum și utilitatea lor. (Este
seringa. Cu seringa fac injecție.)
I se arată copilului cum se face: Se i-a seringa, se intoarce păpușa cu fața în jos și se
apropie seringa. Apoi i se cere copilului să imite comportamentul. Se procedează identic
pentru toate celelalte cazuri.

59
- La masa:
 să bea din cana ținută cu mâna de toartă, fără ajutor;
 să folosească furculița;
 să folosească lingura/lingurița fără să mai verse mancare;
 să toarne lichide fără să verse pe jos.
- La dezbrăcat:
 Să își scoata haina
 să își scoată bluza
 să își scoată pantalonii
- La îmbrăcat:
 să se îmbrace cu ajutor redus;
- La baie:
 să se spele pe maini și pe față făra ajutor;
 să se steargă pe mâini și pe față cu minim de ajutor;
 să faca baie cu ajutor,
 să se steargă dupa baie cu minim de ajutor
 să se spele pe dinți cu ajutor.
pe masură ce copilul își însușește tehnica.
Evaluarea finală

La evaluarea finală
SCORURI SCORURI
ARIA DEPRINDERILOR
BRUTE SCALATE
27 1
COMUNICARE
60
10 1
COMUNITĂȚII
4 1
PREȘCOLARE
12 1
VIAȚA ACASĂ
29 1
45 1
TIMPUL LIBER
48 1
AUTOÎNGRIJIRE
35 1
AUTODIRECȚIONARE
30 1
DEPRINDERI SOCIALE
60 3
DEPRINDERI MOTORII
CONVERSIA SUMELOR SCORURILOR SCALATE ÎN SCORURI

COMPOZITE
La evaluarea finală
CENTILE 95%
SCALA SUMA
SCORURILE INTERVAL
SCORURILOR
COMPOZITĂ COMPOZITE DE
SCALATE
ÎNCREDERE
GAC 12 40 0,1 37-43
CONCEPTUAL 3 40 0,1 35-45
SOCIAL 2 44 0,1 37-51
PRACTIC 4 40 0,1 36-44
Așa cum se observă mai sus, SA a obținut un scor GAC adaptativ de 40, cu deficit pe arile
comunicare, deprinderi funcționale preșcolare, viața acasă, sănătate și siguranță, timp
liber, autodirecționare, deprinderi sociale și autoîngrijire.
În urma evaluării și a diagnosticului favorabil recuperării, copilul a intrat într-un program

terapeutic de recuperare complexă, folosindu-se terapii specifice multimodale: analiză
comportamentală, logopedie, exerciții de motricitate fină.
Pentru început s-au lucrat 2 ore/zi 5 zile pe săptămână, după care s-a lucrat mai intens,
respectiv 3 ore/zi/săptămână.
61
Mai jos este redat graficul comparativ al scorurilor compozite pe cele trei domenii
principale de adaptabilitate, obținute la evaluarea inițială și cea finală:
80
70
60
50 SCORURILE COMPOZITE
40 evaluare inițială
30 SCORURILE COMPOZITE
evaluare finală
20
10
0
GAC CONCEPTUAL SOCIAL PRACTIC
Din analiza comparativă a scorurilor rezultate în aplicare testului la celor două date, rezultă
că în faza finală scorurile au fost mai mici, dar acest fapt nu se datorează unei involuții a
copilului, ci mai degrabă răspunsurilor eronate acordate de către părinți Lla momentul
administrării testului, la evaluarea inițială.
Deși, la evaluarea finală au fost obținute scoruri mai mici decât la evaluarea inițială, având
în vedere și observația clinică din cabinet, important de menționat faptul că pe parcursul
terapiei s-au înregistrat progrese pe următoarele arii:
Socializare: Cere ajutor și asistență când întâmpină dificultăți, Salută persoanele familiare
dacă i se aduce aminte; Acceptă prezența altor persoane; Contactul vizual s-a îmbunătățit
Limbaj: Îndeplinește o serie de comenzi simple; Comunică nonverbal intențiile și se face

bine înțeles; Pe parcursul terapiei s-a dezvoltat limbajul receptiv (știe să arate obiecte
uzuale); Limbajul expresiv în curs de dezvoltare. Spune la cerere litere și silabe, spune la
cerere cuvinte bisilabice (ma-ma, ta-ta, a-lo), uneori chiar 1-2 silabe din cuvânt; Folosește
inflexiuni ale vocii în condiții de frustrare.
Autoservire: Controlul sfincterelor nedezvoltat (poarta pampers); Se îmbracă cu ajutor din

partea adultului; Pentru activitățile de igienă corporală este ajutat de membrii familiei; Se
descalță, la cerere, de încălțămintea cu arici; Ține lingurația corect în mână, dar este încă
necesar ajutorul dn partea adultului; Bea din cană, cu ajutor din partea adultului; Se
62
dezbracă de o bluză după ce adultul descheie nasturii sau fermoarul; Își scoate căciula
sau șapca pe pe cap, își pune corect șapca pe cap
Cognitiv: Potrivește obiecte identice; Realizează un turn din cuburi și face construcții din
cuburi sau lego; Realizează puzzle simplu de 2 -5 piese; Colorează – mâzgălește;
Recunoaște obiecte uzuale (masă, scaun, canapea, cană, creion, șervețel); Ascultă
instrucțiuni simple.
Motor: Dificultăți de imitație a mișcărilor de motricitare grosieră și fină.
Așadar, cu ajutorul testului ABAS II aplicat la evaluarea finală, a fost stabilit nivelul de
vârstă la care se încadrează SAl pe fiecare arie de deprinderi.

Aria de deprinderi
brute
brute
27 1 an - 1an și 1lună
COMUNICARE
10 1 an și 8 luni – 1 an și 9 luni
COMUNITĂȚII
4 1 an și 4 luni – 1an și 5 luni
PREȘCOLARE
12 1 an
VIAȚA ACASĂ
45 2ani și 3 luni – 2 ani și 5 luni
TIMPUL LIBER
AUTOÎNGRIJIRE
35 1 an și 6 luni – 1an și 7 luni
AUTODIRECȚIONARE
30 1 an
DEPRINDERI SOCIALE
DEPRINDERI MOTORII
Raportarea din punct de vedere al etalonului este criticabilă pentru că se bazează pe

scorurile brute, iar orice diferență de scor poate influența raportarea la vârstă. Ea are un
scop orientativ în selectarea programelor educative și achizițiilor ulterioare.
Concluzii
rezultatelor obținute cu ajutorul testelor, rezultă că SA are o evoluție favorabilă și a început
63
să recunoască și să denumească obiecte, însă cu o pronunție deficitară. Se va continua
pe partea de receptiv să arate câte un obiect din fiecare categorie, mai departe și pe
partea de expresiv – cuvinte formate din litere și silabe pe care le propunță corect 100%.
Chiar dacă va vorbi pe silabe o perioadă, important este să se înțeleagă cuvintele pe care
le pronunță (câte unul din fiecare categorie).
Prezintă următoarele comportamente neadecvate: opoziţionism însoţit de sfidare, fixaţii pe

diverse obiecte, joc stereotip, nivel moderat al atenţiei funcţionale, slaba raportare la
semenii de aceiaşi vârstă şi a iniţiativei sociale în raport cu aceştia.
Recomandări:
 Continuarea programului de terapie comportamentală, la domiciliu, în scopul de

indezirabile.
 Exercitii logopedice pentru stimularea limbajului expresiv și a comunicării
 Participarea la grupuri de socializare
 Integrarea în colectivitate, la o grădiniță de masa, cu însoțitor Comunicarea
diagnosticului la grădiniță și oferirea de suport adecvat cadrului didactic
 Prezentarea la medicul specialist și realizarea unei electroencefalograme
 Prezentarea la medicul specialist și realizarea unui examen oftalmologic
 Evaluarea psihologică periodică și consult psihiatric periodic.
64

• Nume si Prenume (sau Cod): SA

interacțiunea cu tutorii, observația clinică, interviul clinic, precum și activitatea de joc.
Anamneza clinică: SA se prezintă la cabinet împreună cu tutoriii pentru evaluare psihologică. La vârsta de 2 ani și
7 luni copilul a fost diagnosticat de către medicul psihiatru cu tulburare de spectru autist. A fost implicat în
Motivul prezentării la evaluare a fost lipsa limbajului, aleargă fără țintă anume, nu face contact vizual, nu
răspunde când este strigat, nu se joacă cu jucării, prezintă stereotipii.Este un copil aflat în proces de adopție.
Relațiile cu familia: Relația cu tutorii este foarte bună..

Nu se aplică
 Nivel Cognitiv
40

Nu se aplică
65

Atât din informațiile obținute prin interviul clinic, din observația directă, cât și pe baza rezultatelor obținute cu ajutorul testelor,
rezultă că SA are o evoluție favorabilă și a început să recunoască și să denumească obiecte, însă cu o pronunție deficitară. Se va
continua pe partea de receptiv să arate câte un obiect din fiecare categorie, mai departe și pe partea de expresiv – cuvinte formate
din litere și silabe pe care le propunță corect 100%. Chiar dacă va vorbi pe silabe o perioadă, important este să se înțeleagă
cuvintele pe care le pronunță (câte unul din fiecare categorie).
Prezintă următoarele comportamente neadecvate: opoziţionism însoţit de sfidare, fixaţii pe diverse obiecte, joc stereotip, nivel
moderat al atenţiei funcţionale, slaba raportare la semenii de aceiaşi vârstă şi a iniţiativei sociale în raport cu aceştia.

 Continuarea programului de terapie comportamentală, la domiciliu, în scopul de dezvoltare și încurajare

a comportamentelor dezirabile (printr-o abordare proactivă a disciplinării) și totodată de diminuare,
până la eliminare a comportamentelor indezirabile.
 Integrarea în colectivitate, la o grădiniță de masa, cu însoțitor Comunicarea diagnosticului la grădiniță și
oferirea de suport adecvat cadrului didactic
 Prezentarea la medicul specialist și realizarea unei electroencefalograme
 Prezentarea la medicul specialist și realizarea unui examen oftalmologic
66
Nume: M
Prenume: D.
Sex: masculin
Anamneza :
M.D. se prezintă la cabinetul psihologic împreună cu părinții pentru o evaluare

psihologică, în principal datorită faptului că nu are un limbaj dezvoltat corespunzător pentru
vârsta lui cronologică și mai ales pentru că au apărut unele comportamente disruptive la
gradiniță, în sensul că vorbea neîntrebat, ,țipa fără un motiv anume, se trântea pe jos, nu
socializa cu copiii și atunci când trebuia să împartă jucăriile, prima reacție era să îi
lovească și să îi împingă.
Este unicul copil al familiei. Mama este casnică ea este implicată cel mai mult în creșterea
și îngrijirea copilului, tata are două joburi pentru a-și putea întreține familia și a complete
lipsa veniturilor soției. Mama este destul de îngrijorată de reacțiile copilului, mai ales de
cele de nivel comporamental, datorită faptului că tata are o soră diagnosticată cu
schizofrenie. Locuiesc în casa parințiilor tatălui, cu bunicul patern și sora acestuia. Bunicul
și fiica diagnosticată cu schizofrenie, locuiesc din luna martie până în octombrie în casa de
la țară. În perioadele de iarnă când aceștia vin să locuiască cu ei, mama este panicată și
comportamentele copilului sunt puse pe seama coabitării cu sora tatălui. Mama a avut o
perioadă dificilă după ce psihiatru a pus diagnosticul de tuburare de spectru autist cu
elemente de hiperactivitate, astfel încât două săptămâni nu a ieșit din casă. A plâns foarte
67
mult și i se părea nedrept că i se întâmplă ei. Mama fusese abandonată de mama ei la
vârsta de patru ani și la adolescență a avut perioade de depresie.
M.D. este în colectivitate de la vârsta de 3 ani, dar din spusele mamei nu se văd progrese.
A vorbit destul de târziu pe la vârsta de patru ani, dar din punct de vedere motric s-a
dezvoltat foarte bine a mers de la 1 an și 2 luni. Îngrijorările mamei au apărut și atunci
când mergea să-l ia pe MD de la grădiniți și acesta nu participa la activitățiile de joc cu
ceilalți copii, stătea singur într-un colț și se juca cu mașinuțele pentru care are o mare
pasiune. Dacă un copil dorea să se joace cu el îl împingea sau îl lovea. Mama nu reușește
să înțeleagă reacțiile copilului. Educatoarea i-a sugerat să consulte un psihiatru și un
psiholog pentru că nici aceasta nu reușea să-i gestioneze comportamentele. Lui MD îi era
greu să stea în sarcină atunci când ceilalți copii participau la activități (se ridica de pe
scaun și se plimba prin clasă sau mergea într-un colt unde se juca singur). În cazul în care
educatoare încerca să-l aducă în mijlocul grupului de copiii, MD se opunea și manifesta
rezistență (se tăvălea pe jos și țipa). Ceilalți copii erau deranjați de acest compotament.
Observația clinică:
Când intră în cabinet MD începe să plângă, stă în spatele mamei și îi este greu să
răspundă la întrebări. Totuși, în momentul în care vede joculețe cu mașini, începe să se
relaxeze, să devină cooperant și comunicativ. Răspunde la întrebări sociale (spune cum îl
cheamă, spune unde locuiește), urmărește instrucțiunile date, imită unele acțiuni făcute de
terapeut, nu știe să țină creionul în mână, nu știe să deseneze forme geormetrice (cerc,
pătrat, triunghi). De asemenea, îi este greu să apuce obiectele, nu cunoaște tematica
corespunzătoare vârstei (fructe, legume, animale, figuri geometrice, semne grafice). Îl
deranjează când aude zgomotele scoase de unele joculețe și își pune mâinile la urechi, iar
atunci când stă pe scaun, chiar și în momentele de relaxare, are tendința de a se balansa
în față și în spate. Evită contactul vizual, prezintă multe stereotipii verbale, este foarte
atașat de mama, nu doarme singur si preferă ca majoritatea timpului să și-l petreacă cu
aceasta. Motricitatea fină și grosieră sunt slab dezvoltate, coordonarea oculo-motorie este
deficitară, vocabularul este sărac. De menționat faptul că pentru orice sarcină nerealizată
de copil în testarea clinică mama are o explicație: "nu arată fructele, dar le știe, nu ține
creionul pentru că nu i-am dat să scrie, plânge când mergem în locuri noi pentru că noi nu
avem prieteni cu copii de vârsta lui și nu am fost cu el vizite". Comportamele de la grădiniță
68
sunt justificate astfel: "Și eu când am fost copil făceam așa". Jocul simbolic nu este
dezvoltat. Nu are dezvoltate abilitățile de autoservire: nu se îmbracă singur și nu mănâncă
singur. În relația cu ceilalți copii, nu inițiază dialogul și preferă să stea singur, prezintă o
agitație psihomotrică și un comportament opoziționist atunci cand i se cere să finalizeze o
sarcină
Testele psihologice administrate
- Interviul cu tutorii copilului, în care au fost colectate informații cu privire la


Evaluarea inițială a avut la vârsta de 5 ani și 10 luni, și a avut la bază observarea

comportamentelor realizate de MD.
completat de către părinte. Formularul include 232 de afirmatii, grupate în 10 arii
adaptative. Fiecare arie de abilități este evaluată printr-un număr de 21-25 de afirmații.
Acest test este creat pentru a evalua dacă o persoană demonstrează că are deprinderi
funcționale necesare traiului zilnic, fără a avea nevoie de ajutor din partea altora. Astfel,
acest instrument se centrează pe comportamente independente și măsoară ceea ce o
persoană face efectiv, prin comparație cu ceea ce ar trebui să poată să facă la o anumită
vârstă. În plus, testul ABAS-II se concentrează pe comportamente pe care o persoană le
afișează pe cont propriu, fără asistență și ajutor din partea altora.
69
Scorurile ABAS II ajută atât la descrierea comportamentului adaptativ al unei persoane cât
și la funcționarea acestuia în zece arii de interes strâns legate de adaptarea lui la cerințele

 monitorizării progresului pe parcursul intervenției
Deoarece, părinții nu erau conștienți sau nu vroiau să recunoască deficiențele copilului,

rezultatele obținute la testul ABAS II sunt peste nivelul de dezvoltare al copilului, astfel că
pe cele trei arii conceptual, social și practic, rezultatele nu sunt în concordanță cu
cunoștințele și abiliățiile copilului.
Rezultatele obținute ca urmare a administrării testului psihologic în evaluarea inițială:
CONVERSIA SCORURILOR BRUTE ÎN

SCORURI SCALATE
Evaluarea inițială
Scoruri
Arii de deprinderi Scoruri
scalate
brute
49 9
COMUNICARE
17 8 CONVERSIA SUMELOR SCORURILOR
UTILIZAREA SCALATE ÎN SCORURI COMPOZITE
RESURSELOR
COMUNITĂȚII La evaluarea inițială
35 10
DEPRINDERI SUMA
SCALA SCORURILE
PREȘCOLARE SCALATE
49 12
37 5
SIGURANȚĂ
26 11
40 11
55 14
AUTODIRECȚIONARE
67 14
DEPRINDERI SOCIALE
Pe baza rezultatelor obținute (prezentate în tabelul de mai sus), la nivel conceptual, s-a
70
obținut scorul de 27.
Comunicarea însă este deficitară, răspunde cu greu la întrebări, nu are multe cunoștiinte
asimilate, vocabularul este sărac, vorbește despre el la persoana a treia, nu folosește
cuvintele de legătură în cadrul propoziției, nu folosește articolul nehotărât al substantivelor,
acordul subiect predicat este deficitar, îi este greu să definească acțiunile și să facă
propoziții simple și dezvoltate, folosirea pronumelui personal și de posesie este deficitară.
La funcționalitate școlară scorul este mare pe chestionarul completat de părinte(17), dar

în realitate, el nu are cunoștințele necesare școlarizării, de aceea, I se recomandă mamei
să întreprindă demersurile necesare pentru amânarea înscrierii în grupa 0. Nu recunoaște
litere, cifre, nu știe să țină creionul în mână, pensa digitală și priza pe creion sunt
deficitare, nu recunoaște reguli de spațialitate în pagină, nu reușește să traseze după
model, prin imitație un cerc, pătrat, triunghi, de aceea semnul grafic nu este corespunzător
vârstei.
La autodirecționare a obținut un scor mare în chestionarul completat de către părinți, dar

el nu are abilități de luare de decizii, de realizare a sarcinilor, de control al furiei, și nu își
poate controla reacțiile când este în dezacord cu copii de vârsta lui, din cauza faptului că
este supraprotejat nu reușește sa învețe și să facă activități/acțiuni independent, în pași
logici, acasă. Nu se descurcă singur să facă niște activități simple cotidiene. În permanență
este însoțit de mama sa și cere aprobare pentru fiecare activitate pe care o face.
Pe aria socială a obținut un scor de 17, dar nu are abilități sociale. Nu are prieteni, pentru
că intră în confilict cu copii, preferă să se joace singur. Nu poate să participe la jocurile de
grup, deoarece îl deranjază gălăgia și pentru asta își pune mâinile la urechi, îi este greu
să-și exprime emoțiile, nu empatizează cu ceilalți copii.
Astfel este necesar a se pune în aplicare, la domiciliu, un program pentru a dezvolta ariile
conceptual, social și practic folosind principiile de management a comportamentului,
71
S-a convenit asupra faptului că dezvoltarea abilităților lui DM și implementarea programului
comportamentelor sale.
 Deprinderea abilităților conversaționale

 Punerea bazelor abilităților școlare și de autoservire
 Dezvoltarea controlului motor fin
 Dezvoltarea limbajului spontan
 Stimularea capacității de a funcționa independent și de a nu se mai baza pe adulți
pentru a fi îndrumat permanenet
 Dezvoltarea deprinderilor de a reactional la inițiativele de comunicare, joc și
activități în comun cu ale copiilor de aceeași vârstă
 Scăderea comportamentelor distruptive

dificultăți
Dezvoltarea limbajului
Pentru acest program se vor folosi itemi 3D care vor fi prezentați ca itemi distincți.
Terapeutul prezintă un item și îl determină pe copil să descrie ceea ce vede. La început,
terapeutul poate pune o întrebare de genul; ”Ce vezi?” este însă preferabil să fie învățat să
comenteze fără nici un fel de întrebare.
Inițial i se cere copilului doar să denumească itemul. Apoi , programul ia amploare prin
prezentarea a 2-3 itemi suplimentari și prin trecerea la reprezentarea 2D. Răspunsul dorit
trebuie să fie o descriere a ceea ce face persoana respectivă sau a ceea ce se întâmplă în
imagine. După acest stadiu se pot utiliza cărți sau imagini complexe care fac referire la
noțiuni multiple. Apoi terapeutul se poate folosi de obiectele din mediul înconjurător.
Abilități motorii
Înșiră mărgele pe sfoară, împăturește hârtia, perforează hârtia, toarnă dintr-un vas în altul,
desenează cu creta pe trotuar, rulează plastilina, înfige pioneze de plastic într-o planșă,
72
taie cu foarfeca, mototolește hârtia.
Asertivitatea
Acest program poate fi lucrat în cadrul sesiunilor de terapie sau în afara lor. Copilul va fi
întrebat unde allege să lucreze, cu ce jucării să se joace, etc. Copilul poate fi provocat să-
și arate nemulțumirea (trebuie oarecum enervate astfel încât să spună ”Lasă-mă-n pace!”
sau ”Nu”). Pentru a provoca copilul să-și păstreze obiectul sau locul dorit, se vor crea
situații în care acesta este nevoie să reacționeze pentru a se impune. Copilul va fi învățat
să reacționeze în mod asertiv (de exemplu: să nu dea drumul obiectului respective, să-și
păstreze locul, etc). Manifestă o atitudine competitive adecvată și înțelege noțiunea de
câștigător. În acest sens copilul înceargă să alerge cât poate de repede într-o întrecere,
încearcă să nu fie găsit când ds ascunde, caută șă obțină piesele celuilalt jucător într-un
joc.
Interacțiunea cu copiii de aceeași vârstă
Pentru acest program este important să fie aleși ca și partenri de joacă, copii care au bune
abilități sociale, de joacă și de comunicare (copiii cu vârstă mai mare, care sunt
perseverenți)
Este necesar ca terapeutul să identifice abilitățile adecvate d ejoacă și să se predea în

sesiuni de unu la unu. După ce copilul învață câteva abilități de joacă se încep sesiuni
scurte de interacțiune cu alți copii. Primele sesiuni vor fi extrem de recompensatoare
pentru copil. Predarea programului începe abia când cei 2 copii vor fi implicați în activități
distractive. Pentru fiecare activitate este necesar a se stabili obiective comportamentale
concrete (așteptarea rândului, contactul vizula, limbajul care va fi folosit, ). În cazul în care
copilul ia o jucărie de la celelalt copil I se va arăta cum să i-o dea înapoi. De reținut că
terapeutul nu trebuie să devină punctul de interes pentru cei doi copii. Treptat se va mări
perioada de joacă.
Exemple de jocuri și activități:
Activități bazate pe limbaj: conversație, ora de povești
Jocuri de mișcare: Imită-mă, Batistuța, scaunele musicale, leapșa
73
Joc imaginar cu accesorii: copiii construies un cort sau o cazemată, de joacă de-a
doctoral, se prefac că merg la cumpărături
Evaluarea finală
Evaluarea finală
Arii de deprinderi
Scoruri Scoruri
brute scalate
32 3
COMUNICARE
8 1
UTILIZAREA CONVERSIA SUMELOR SCORURILOR
RESURSELOR SCALATE ÎN SCORURI COMPOZITE
COMUNITĂȚII
10 2
DEPRINDERI SUMA
SCALA SCORURILE
PREȘCOLARE SCALATE
25 4
26 1
SIGURANȚĂ
2 2
13 2
28 4
AUTODIRECȚIONARE
30 1
DEPRINDERI SOCIALE
Scorul GAC reprezintă o estimare cuprinzătoare și globală a funcționării adaptative a unei

persoane. Acesta descrie gradul în care deprinderile adaptative ale unei persoane sunt
comparabile în general cu al altor persoane din cadrul aceleiași categorii de vârstă.
persoane și este probabil să fie cea mai fidelă și reală estimare a funcționării adaptative
globale.
Comportamentul adaptativ conform valorilor obținute de către DM., așa cum se reflectă în
scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative, este destul de scăzut, în general.
74
CLASIFI-
Evaluarea finală
Domeniu
CARE
Arii de deprinderi
Scoruri
Scoruri brute scalate
32 3 F scăzut
COMUNICARE
Conceptual
UTILIZAREA RESURSELOR 8 1 F scăzut

COMUNITĂȚII
DEPRINDERI FUNCȚIONALE 10 2 F scăzut
PREȘCOLARE
25 4 inferior
VIAȚA ACASĂ
Social
26 1 F scăzut
2 2 F scăzut
TIMPUL LIBER
13 2 F scăzut
AUTOÎNGRIJIRE
28 4 inferior
AUTODIRECȚIONARE
Practic
30 1 F scăzut
DEPRINDERI SOCIALE
La aplicarea chestionarului, la vârsta de 6 ani și 10 luni, se înregistrează un scor adaptativ

de 54, cu dificultăți în ariile: comunicare, utilizarea resurselor comunității, deprinderi
funcționale școlare, sănătate și siguranță, timp liber, autoîngrijire, deprinderi sociale.
Pe parcursul implementării programelor de terapie s-au observat o ușoară îmbunătățire.
În comunicare copilul utilizează în mod corect pronumele personal, persoana întâi atunci
când se referă la el. Se observă o ușoară îmbunătățire a abilităților de motricitate fină, este
capabil să facă anumite descrieri după imagine și să lege conversații atât cu adulții cât și
cu copii.
La evaluarea finală, scorurile sunt mici, deoarece, așa cum am prezentat anterior, initial,
părinții nu erau conștienți sau nu vroiau să recunoască deficiențele copilului, astfel încât
rezultatele obținute la testul ABAS II sunt peste nivelul de dezvoltare al copilului, astfel că
pe cele trei arii conceptual, social și practic, rezultatele nu sunt în concordanță cu
cunoștințele și abilițăițile copilului.
75
Concluzii
rezultatelor obținute cu ajutorul testelor, rezultă că MD înregistrează un ușor progres. Se
va continua pe partea de socializare (să își facă prieteni noi, să intercționeze cu copii de
vârsta lui), de asemenea pe partea de autoservire, având în vedere faptul că familia a
participat la ședințe de consiliere pentru a conștientiza deficiențele copilului și a coopera în
implementarea programelor teraputice.
Se confirma diagnosticul de tulburare de spectru autist.
Recomandări:
 Continuarea programului de terapie comportamentală, la domiciliu, în scopul de

indezirabile.
 Inițierea demersurilor necesare pentru amânarea înscrierii în clasa 0.
76

• Nume si Prenume (sau Cod): MD

Anamneza clinică: MD se prezintă la cabinet împreună cu părinții pentru evaluare psihologică. A fost
diagnosticat de către medicul psihiatru cu tulburare de spectru autist cu elemente de hiperactivitate
Motivul prezentării la evaluare datorită faptului că nu are un limbaj dezvoltat corespunzător pentru vârsta lui
cronologică și mai ales pentru că au apărut unele comportamente disruptive la gradiniță, în sensul că vorbea
neîntrebat, ,țipa fără un motiv anume, se trântea pe jos, nu socializa cu copiii și atunci când trebuia să împartă
jucăriile, prima reacție era să îi lovească și să îi împingă.
Relațiile cu familia: Relația cu familia este foarte bună..

Nu se aplică
 Nivel Cognitiv
40

Nu se aplică
77

Atât din informațiile obținute prin interviul clinic, din observația directă, cât și pe baza rezultatelor obținute cu ajutorul testelor,
rezultă că MD înregistrează un ușor progres. Se va continua pe partea de socializare (să își facă prieteni noi, să intercționeze cu copii
de vârsta lui), de asemenea pe partea de autoservire, având în vedere faptul că familia a participat la ședințe de consiliere pentru a
conștientiza deficiențele copilului și a coopera în implementarea programelor teraputice.
Se confirma diagnosticul de tulburare de spectru autist.

 Continuarea programului de terapie comportamentală, la domiciliu, în scopul de dezvoltare și încurajare

a comportamentelor dezirabile (printr-o abordare proactivă a disciplinării) și totodată de diminuare,
până la eliminare a comportamentelor indezirabile.
 Inițierea demersurilor necesare pentru amânarea înscrierii în clasa 0.
78
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE PSIHOLOGIE CLINICA
1. INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE. ISTORIE SI METODE. – FRANCOISE PAROT /

MARC RICHELLE. ED. HUMANITAS, 2005
- CAP. X Observare si experimentare, p.194-225
 CAP. XI Individ, esantion, populatie, p.248-260; pana la p. 275 Psihologia
dezvoltarii
 CAP. XVI Domeniile psihologiei, p.316-335
 CAP. XVII Deontologie, p.336-356
2. PSIHODIAGNOZA MODERNA. CHESTIONARELE DE PERSONALITATE –
MIHAELA MINULESCU. ED. FUNDATIEI ROMANIA DE MAINE, EDITIA A-II-A,
2005
3. TEORIE SI PRACTICA IN PSIHODIAGNOZA – MIHAELA MINULESCU. ED.
FUNDATIEI ROMANIA DE MAINE, EDITIA A-III-A, 2006
Capitolele 1, 3, 4, 6, 7, 10, 14
4. BAZELE PSIHOLOGIEI GENERALE – MIHAI GOLU, ED. UNIVERSITARIA, 2002
Capitolele II, V, XII, XVII, facultativ VI - XV
5. METODE DE CERCETARE IN PSIHOLOGIE – MARGARETA DINCA, ED. UNIV.
TITU MAIORESCU, BUCURESTI
Capitolele II, III, IV, V, VI, VII, XII, XV, XVI
6. METODOLOGIE PSIHOLOGICA SI ANALIZA DATELOR – COORD. PROF.DR.
IOAN RADU, ED. SINCRON, 1993
7. ICD – 10
8. DSM V
9. Clinciu, A. (2005). PSIHODIAGNOSTIC. Brasov: Editura Universitatii Transilvania
10. Mitrofan, N. M., L. . (2005). TESTAREA PSIHOLOGICA. INTELIGENTA SI
APTITUDINILE. Iasi:
Editura Polirom.
11. Popescu-Neveanu, P. (2000). PSIHODIAGNOSTIC - CADRU TEORETIC SI
PROFESIONAL.
Bucuresti: Editura Pro Humanitate.
79
12. Zlate, M. (1999). PSIHOLOGIA MECANISMELOR COGNITIVE. Iasi: Editura
Polirom.
13. Mircea Lazarescu – TULBURARI DE PERSONALITATE
14. Vasile Predescu – PSIHIATRIE vol.1,2
15. Kaplan/Sadik – MANUAL DE PSIHIATRIE DE BUZUNAR
16. George Ionescu – TULBURARILE DE PERSONALITATE
BIBLIOGRAFIE ANALIZA COMPORTAMENTALA APLICATA (ABA)
1. MANUAL DE PSIHIATRIE A COPILULUI SI ADOLESCENTULUI, EDITURA

INFOMEDICA, VOL I SI II ( SUB REDACTIA DNEI PROF. IULIANA
DOBRESCU)
2. ROBERT SCHRAMM – MOTIVATIE SI RECOMPENSA. CUM SA COMBATI
AUTISMUL CU PROPRIILE LUI ARME, EDITURA FRONTIERA
3. STEVE SILBERMAN – NEUROTRIBURI. ISTORIA UITATA A AUTISMULUI,
EDITURA FRONTIERA
4. RON LEAF, JOHN McEACHIN – GHID DE TERAPIE ABA, EDITURA
FRONTIERA
5. STEPHEN ANDERSON – ABILITATI DE AUTOSERVIRE LA PERSOANELE
CU AUTISM, EDITURA FRONTIERA
6. O. IVAR LOVAAS – EDUCAREA PERSOANELOR CU INTARZIERI DE
DEZVOLTARE. TEHNICI DE BAZA ALE INTERVENTIEI
COMPORTAMENTALE, EDITURA FRONTIERA
7. PATRICIA HOWLIN, SIMON BARON-COHEN, JULIE HADWIN – TEORIA
MINTII LA COPIII CU AUTISM. UN GHID PRACTIC, EDITURA FRONTIERA
8. NICOLAE DUMITRASCU – TEHNICI PROIECTIVE IN EVALUAREA
PERSONALITATII, EDITURA TREI
80

Lucrare Finala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Finala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASOCIATIA FORMAPSYBLUE

EVALUARE ȘI INTERVENȚIE PSIHOTERAPEUTICĂ LA COPII CU TULBURARE

PROFESOR COORDONATOR, ABSOLVENT,

Maria Cristina Nedelcu Elena Hanganu

Drd. Psiholog clinician Psiholog clinician

Conceptul de Tulburări de Spectru Autist implică faptul că cele 3 tulburări împart

Tulburările de dezvoltare pervazivă/Tulburările de spectru autist reprezintă un grup de

Tulburarile de Spectru Autist includ:

Există diverse instrumente pentru diagnosticarea persoanelor cu tulburare de spectru

ADOS, Programul de Observație pentru Diagnosticul Autismului, este recunoscut la nivel

ADOS cuprinde diverse activitati care permit observarea comportamentelor sociale si de

SON-R este un instrument de evaluare a aptitudinilor cognitive adresat copiilor cu vârste

ABAS oferă o evaluare comprehensivă, bazată pe norme culese cu grijă, a abilităților

 a evalua deprinderile adaptative ale unei persoane, cât și capacitatea acesteia de a

Pacientul TVT în vărstă de 6 ani și 7 luni, se prezintă în data de 21.03.2017 la cabinetul

Stadiul dezvoltării în momentul evaluării inițiale

 observația comportamentelor copilului în cabinet

Testul ABAS-II - Sistemul de Evaluare a Comportamentelor Adaptative, Editia a II-a, oferă

Pentru acest caz am folosit testul ABAS-II în scopul:

 evalării deprinderilor adaptative

În urma interviului cu părinții și a observației directe s-au obținut următoarele informații:

TVT răspunde la întrebări sociale, în sensul că este capabil să se prezinte singur

Descrie și povestește anumite întâmplări folosind detalii, însă are tendința de a da o

Autoservire, abilităţi vestimentare, alimentare, toaletare şi igienă personală

Își dezbracă cu ușurință hainele. Deschide nasturi și fermoare. În ceea ce privește

TVT prezintă următoarele comportamente neadecvate: opoziţionism însoţit de sfidare,

După aplicarea testului, au fost obținute următoarele scoruri brute:

CONVERSIA SCORURILOR BRUTE ÎN SCORURI SCALATE

CONVERSIA SUMELOR SCORURILOR SCALATE ÎN SCORURI COMPOZITE

CONCEPTUAL 30 100 50 92-108

GAC reprezintă o estimare cuprinzătoare și globală a funcționării adaptative a unei

Deprinderi 10,07 -4,07 2,72 S 2%-5%

Viața acasă 6 10,07 -4,07 2,22 S 10%-25%

Procentele din eșantionul normativ sunt utile pentru prioritizarea programelor de

Utilizarea resurselor comunității (CU) - Acestă arie de deprinderi se referă la abilități

Autoîngrijire (SC) - Această arie de deprinderi se referă la activități necesare copilului de

Deprinderi sociale (Soc) - Aria de deprinderi se referă la abilitățile necesare pentru

Scoruri Vârsta conform scorurilor

Obiective terapeutice generale:

 Stimularea si flexibilizarea inițierii contactelor sociale;

Astfel, pentru indeplinirea acestor obiective terapeutice generale, se propune un plan de

 Povești – de povestit și de găsit personajele principale

Implicați-l în mod active: rugați-l să identifice personajele în imagine, să descrie imagine,

Pe măsură ce se citește se va crește intervalul de timp în care copilul ascultă o poveste.

Copilul va fi ajutat să înțeleagă expresii, mesaj subînțeles, personaje positive/negative,

Povești în colaborare. Împreună cu copilul adăugați câte o propoziție la o poveste care

Copilul spune o poveste completă. Cereți-I copilului să inventeze o poveste complete. La

La început, programul îi pune la dispoziție copilului abilități de conversație mecanică. Spre

Subiecte de conversație. Se va întocmi o listă de subiecte care să fie potrivite în

Copilului I se va cere să inițieze o conversație cu cineva spunând lucruri interesante.

EXERCIȚII ”Teoria minții”

Predarea emoțiilor pe nivele de înțelegere:

1. Identificarea emoțiilor declanșate din întâmplări

Copilului i se povestește scena înfățișată în prima imagine (care ilustrează ce vrea

 Dacă obții ceea ce îți dorești, ești bucuros.

I se prezintă copilului imaginile (indicând dorințele, apoi convingerile personajului) și îl

Expunere în diferite situații extra – curriculare ( de exemplu: la teatru, în vizită, la

Folosind imagini cu locațiile (teatru, muzeu, biserică, etc), i se va prezenta copilului

După predarea noțiunilor in house, și înțelegerea acestora de către copil se va ieși în

Scopul final al acestui program este de a crește și îmbunătăți adaptabilitatea copilului în

TVT prezintă unele dificultăți pe partea de relaționare socială. În ceea ce privește

Prezintă următoarele comportamente neadecvate: opoziţionism însoţit de sfidare, fixaţii pe

 Continuarea programului de terapie comportamentală în scopul de dezvoltare și