Fundamentele psihopedagogiei speciale

Ursu Raluca

Anul II, grupa 3

PORTOFOLIU

1. Referat (5-7 pagini) pe un subiect ales din tematica

seminarului.

2. Recenzie sau traducere a unui articol, a unei carti sau lucrari

care nu este inclusa in bibliografia seminarului (2-3 pagini).

3. Minidicţionar ce cuprinde 30-40 termeni de specialitate

(Psihopedagogie specială ).

4. Lista cu minimum zece institutii din Romania care ofera

servicii persoanelor cu cerinte speciale (scurta descriere a
profilului institutiei: denumire, beneficiari, tipuri de servicii
oferite: servicii educationale, de protectie si asistenta sociala,
terapie, consiliere si suport, etc.)
1.
Ursu Raluca
Fundamentele psihopedagogiei speciale
Anul II, Grupa 3

AUTISMUL – EVALUARE, DIAGNOSTIC

Conceptul de autism infantil precoce a fost lansat de Leo

Kanner în 1943 şi definit de Arthur S. Reber ca un sindrom
patologic, apă rut în copilă rie, caracterizat printr-o stare de
înstră inare\retragere, o lipsă de ră spuns social şi\sau interes faţă de
cei din jur, dificultă ţi de comunicare şi de limbaj, imposibilitatea de a
dezvolta un ataşament normal şi existenţa unor că i bizare de a
ră spunde la stimulii din mediul înconjură tor.
Majoritatea autorilor consideră astă zi autismul infantil ca
fiind o manifestare precoce a schizofreniei. Termenul de autism,
etimologic vorbind, provine din grecescul „AUTOS”, care înseamnă
„pentru șine însuși”. Acest termen a fost introdus pentru prima dată
în psihiatrie în anul 1911 de că tre psihiatrul elvețian Eugen Bleuler,
în lucrarea sa „Grupa schizofrenicilor”.
Autismul este o tulburare gravă a proceselor normale de
dezvoltare care apar în primii doi ani de viață . Afectează limbajul,
jocul, cogniția, dezvoltarea socială  și abilită țile de adaptare,
provocâ nd întâ rzieri din ce în ce mai mari față de copiii de aceeași
vâ rstă .
 Copiii cu autism nu învață așa cum învață ceilalți copii, par
incapabili să înțeleagă cea mai simplă comunicare verbală  și
nonverbală , informațiile senzoriale îi lasă confuzi și sunt
caracterizați de diferite grade de izolare față de lumea din jurul lor.  
Evaluarea copilului cu tulburare de spectru autist. Evaluarea
complexă a copiilor cu cerinţe educative speciale corelează o serie
de date obţinute prin amneză (Totalitatea datelor pe care medicul le
adună interogâ nd bolnavul asupra apariției și evoluției bolii de care
suferă , asupra antecedentelor ei, etc), diagnostic medical (clinic şi
paraclinic) şi diagnostic psihopedagogic (folosind metode de ca
observaţia, chestionar, anchetă ). În urma acestei evaluă ri se
stabileşte un diagnostic formativ şi se întocmeşte un certificate de
orientate şcolară .
Evaluare  este realizată de că tre un  psiholog, acesta observă
copilul, interacționează cu acesta pentru a vedea abilită țile însușite
pâ nă în acest moment sau lipsa acestora, dar poartă și o discuție
deschisă cu pă rinții prin intermediul că reia psiholog poate afla
lucruri semnificative despre copil (istoricul medical, diagnosticul).
Primul pas în cadrul evaluă rii este acela de a-l lă sa pe copil
să exploreze camera și jucă riile, pentru a observa cum se raportează
la mediul înconjură tor, dacă jocul să u este unul funcțional sau, din
contră , disfuncțional și repetitiv. 
Pe lâ ngă evaluarea tuturor ariilor de dezvoltare ale
copilului (dezvoltarea motorie, dezvoltarea percepţiei , dezvoltarea
cognitivă ) psihologul va aloca o atenție detaliată urmă toarelor
aspecte: ră spunsul la nume, copilul intorcâ ndu-se în direcția din
care a fost strigat sau oferă ră spuns verbal; Stabilirea contactului
vizual cu evaluatorul și cu pă rinții lui; Explorarea jucă riilor și locului
de joacă ; Inițierea interacțiunilor sociale prin limbaj nonverbal sau
verbal; Imitarea unor comportamente pe care le observă în cameră ,
în timpul jocului; Prezența unor comportamente repetitive și
stereotipe (se urmă rește frecvența și durata lor). Prezența unor
comportamente disfuncționale ce aparțin integră rii senzoriale (nu
suportă atingerea, pipă ie și explorează oral jucă riile, linge geamul,
reacționează ca fiind deranjat de stimuli luminoși ...etc).
Următorul pas presupune testarea abilită ților pe fiecare arie
de dezvoltare (dezvoltarea motorie, dezvoltarea percepţiei ,
dezvoltarea cognitivă ) în parte (ex: atenție și memorie, limbaj
receptiv, limbaj expresiv, imitație și motricitate). În cadrul evaluă rii,
urmă rim dezvoltarea globală a copilului. Terapeutul va încerca să
inițieze jocuri și va că uta în permanență modalită ți de a-l atrage pe
copil spre joc. Tocmai prin această implicare în joc a copilului
terapeutul va putea să observe care este nivelul de dezvoltare a
urmă toarelor arii: Dezvoltarea limbajului – se vor analiza ambele
componente ale limbajului, cel receptiv ( limbajul pe care copilul îl
înțelege – cum ră spunde la comenzi simple, dacă recunoaște
denumirea obiectelor) precum și cel expresiv( limbajul vorbit- cum
este dezvoltat limbajul pâ nă în acel moment, dacă vorbește în
propoziții sau rostește doar cuvinte izolate sau dacă limbajul nu este
deloc prezent). Dezvoltarea abilită ților cognitive și dezvoltarea
interacțiunii sociale. În urma raportului de evaluare, se va întocmi
un plan de intervenție personalizat.  Acesta constă într-o serie de
activită ți ce vor fi lucrate pâ nă la începerea  terapiei.
Astfel, evaluarea şi diagnoza copiilor cu cerinţe special devine
un process complex, unitar, dinamic şi de durată , care are drept scop
facilitarea elaboră rii şi aplică rii demersului terapeutic compensator
şi recuperator,orientarea şcolară a copilului în condiţii optime,
favorizarea integră rii şcolare şi sociale, normalizarea vieţii copilului.
 Conform DSM-IV (Manualul de diagnostic și statistică al
tulbură rilor mintale) pentru a se stabili un diagnostic de autism,
subiectul trebuie să manifeste: a) o scă dere în interacţiunea socială
manifestată sub forma a cel puţin două dintre urmă toarele aspecte:
impedimente marcante în utilizarea unor comportamente
nonverbale cum ar fi privitul în ochi, expresiile faciale, poziţiile
corpului, lipsa anumitor gesture folosite în mod usual în
interacţiunea socială , deficient în dezvoltarea unor relaţii umane
apropiate de nivelul de dezvoltare mintală , lipsă a spotaneită ţii în a
exprima bucuria, interesul sau reuşitele împreună cu alte persoane,
lipsa unor tră iri emotive sau sociale de reciprocitate(de a ară ta
compasiune), b) o scă dere în comunicare, manifestată sub forma a
cel puţin uneia dintre dintre urmă toarele aspect: întâ rzierea sau
lipsa totală a limbajului verbal, la indivizii cu un limbaj adecvat
apare un impediment în abilitatea de a iniţia sau susţine o
conversaţie cu ceilalţi, limbaj stereotipic şi repetitiv, c)
comportamente, interese şi activită ţi reduse manifestate sub forma
a cel puţin uneia dintre urmă toarele aspect: interes redus şi anormal
în intensitate sau concentrare, maniere stereotipice sau repetitive,
preocupă ri insistente pentru pă rţi ale obiectelor, d) întâ rzieri sau
funcţionă ri anormale în unul dintre domenii: interacţiune socială ,
limbaj asemă nă tor cu cel din comunicarea socială , joc simbolic sau
abstract-imaginativ, e) simptomele apă rute înaintea vâ rstei de 3 ani:
simptomele autismului pot dura pe tot parcursul vieţii, însă , deseori,
pot fi ameliorate prin intervenţii corespunză toare şi prin tratament
adecvat. O persoană care are simptome de autism trebuie examinată
de o echipă de specialist care trebuie să include un pedopsihiatru ,
un psiholog, un neurolog, un logoped şi un psihopedagog specialist
în probleme de educaţie.
 Diagnosticarea Tulbură rilor din Spectrul Autismului (TSA)
poate fi dificilă , deoarece nu există nici un test medical, ca un test de
sâ nge, pentru a diagnostica această tulburare. Specialiștii analizează
comportamentul și dezvoltarea copilului, apoi pun un diagnostic.
Diagnosticarea TSA in centrele ARTAADHD este fă cută de o echipă
(psiholog si psihiatru) si are doua etape: Screening de dezvoltare și
evaluarea psihocomportamentală complexă de diagnostic.
Screening-ul de dezvoltare este un test scurt care spune
dacă copiii au achiziționat așa cum ar trebui competențele de bază ,
raportate la vâ rsta cronologică , iar în cazul în care se observă
întâ rzieri, care sunt acestea. În timpul screening-ului de dezvoltare,
specialistul întreabă parintele cu privire la evoluția copilului,
vorbește și se joacă cu copilul, pentru a vedea modul în care el
învață , vorbește, se comportă și se mișcă . O întâ rziere în oricare
dintre aceste domenii ar putea fi un semn al unei probleme
psihologice.
Toți copiii ar trebui să fie testați pentru întâ rzieri de
dezvoltare și deficiențe psihologice între vâ rstele:9-18 luni, 24-30
luni. Screening-ul suplimentar ar putea fi necesar în cazul în care un
copil prezintă un risc crescut de probleme de dezvoltare psihologică
cauzate de o naștere prematură , greutate mică la naștere, sau din
alte motive.
TSA poate fi detectat uneori înainte de vâ rsta de 18 luni.
Pâ nă la vâ rsta de 2 ani, diagnosticarea fă cută de că tre un
profesionist cu experiență poate fi considerată foarte benefică , el
poate face diferența adesea între recuperarea sau nerecuperarea
copilului. Cu toate acestea, mulți copii nu primesc un diagnostic final
pâ nă la o vâ rstă tâ rzie. Această întâ rziere înseamnă ca copiii cu TSA
s-ar putea să nu obțina ajutorul de care au nevoie pentru a atinge
pragul normalită ții psihologice.

2.

„SĂ PREDĂM CA ÎN FINLANDA”

Timothy D. Walker

Cartea “Să predă m ca în Finlanda” a fost scrisă de Timothy D.

Walker și a apă rut în anul 2018 la editura TREI. Cartea are 248 de pagini
și se încadrează în categoria educaţie, psihologie, de aceea am şi ales să
prezint o recenzie a acesteia, abordează un subiect care mă interesează .
Mai ales că acord o atenţie deosebită şi altor sisteme de învă ţă mâ nt,
altele decâ t sistemul din Româ nia.

Cu toți, sper, am auzit despre inovativul sistem educațional din

Finlanda, un sistem bine pus la punct, fă ră teme, fă ră copii stresați, cu
cadre didactice care excelează . În Finlanda, şcoala e un teren de joacă
pentru copii: elevii nu au uniforme, stau desculţi, învaţă în curte şi nu
sună niciun clopoţel. Râ d, vorbesc tare, neîntrebaţi şi nimeni nu îi ceartă .
Profesorii sunt parteneri de joacă , nu îi evaluează şi nu le pun note.

Chiar o profesoară din Finlanda afirmă că “În Finlanda, copiii merg

la şcoală cu plă cere. În clasele primare ziua este scurtă , cu pauze la
fiecare 45 de minute şi o pauză mai lungă . De asemenea, fiecare primeşte
câ te o masă caldă . Sunt învă țați să nu risipească mâ ncarea. Temele sunt
puţine şi de multe ori sunt sub forma unor experimente pe care elevul le
face acasă .

La liceu se munceşte. În broşura fiecă rui liceu scrie că liceul nu este

obligatoriu iar atunci câ nd vii la liceu îţi iei responsabilitatea învă ţă rii.

Elevii de liceu au câ teva materii obligatorii iar restul le aleg în

funcţie de interese. De exemplu, Bacalaureatul în limba engleză are cel
mai ridicat nivel de dificultate din Europa”.

Autorul, Timothy D. Walker e un profesor american care alege să

tră iască în Finlanda. Se vede pus în fața unor provocă ri că rora trebuie să
le facă față . Mentalitatea profesorilor este diferită , ei sunt mult mai
relaxați și pun accentul pe alte aspecte.

Acum ceva timp am citit cartea „Să predă m ca în Finlanda” scrisă de

Timothy D. Walker care mi-a dat un ton optimist, multă speranță și idei
noi ce pot fi adaptate, încercate și preluate de sistemul româ nesc de
învă ță mâ nt. Ceea ce cu toți ar trebui să preluă m din această carte este să
simplifică m spațiul de învă țare, să acordă m mai multă libertate elevilor
pentru a-și exprima creativitatea și personalitatea, discutarea punctelor
forte si celor slabe din cadrul unui concurs, test, proiect, mindfulness la
școală , elevii mai mari să aibă grijă de cei mai mici în timpul pauzelor.

Pentru ca învă țarea să se producă în mod autentic, aceasta ar

trebui să devină „spațiul de întâ lnire” dintre elevi, profesor și lumea
reală . Construirea acestui spațiu îl constituie îndeplinirea mai multor
condiții. Despre aceste condiții și despre maniera în care le putem
dezvolta ne vorbește această carte, care descifrează simplu și clar cheile
succesului finlandez în educație.

Ce capitol mi-a plă cut cel mai mult?

Dificilă întrebare. Sunt multe pasaje ce mi-au atras atenția. Unele pentru
că prezentau lucruri noi, altele pentru că erau opoziția metodelor
sistemului nostru educațional. Mi-a plă cut mult capitolul despre muzică ,
și mă bucur că cineva pune accent și pe acest lucru, deoarece nu trebuie
să fii muzician și să câ nţi la un instrument pentru a câ nta în clasă cu
elevii în orice moment, fie la ora de muzică , fie la ora de lectură pentru a
destinde atmosfera, fie la ora de matematică pentru a numă ra ritmic.

O astfel de carte trebuie citită cu creionul în mâ nă , subliniind

cuvinte cheie și tehinici, jocuri, lucruri care la prima vedere pot pă rea
puţin semnificative, dar care demonstrează ce efect benefic au asupra
copiilor.

Această carte nu este despre Finlanda sau doar despre un sistem de

educație, ci despre copii, despre modul în care, oriunde și oricâ nd, starea
lor de bine, serviciile de suport, contactul cu natura, autonomia și
încrederea fac ca lumile, de multe ori, paralele ale profesorilor și elevilor
să se întâ lnească și să genereze experiențe relevante de învă țare.

Acum vă voi oferi zece motive pentru care Finlanda are cel mai bun
sistem şcolar din lume, cel puţin din punctul meu de vedere:

10. Copiii primesc un start puternic.

9. Au profesori excelenţi cu pregătire vastă.

8. Niveluri înalte ale
autonomiei
profesorilor.

7. Fonduri ample
pentru a ajuta elevii
slabi să recupereze.

6. Profesorii nu
predau pentru test
(pentru că nu există vreun test).

5. Copiii încep școala târziu.

4. Bucuria și jocul fac parte din programă.

3. Toată lumea merge la școala publică.

2. Copiii finlandezi au un viitor luminos, adaptat la forțele și

interesele lor.

1. Egalitatea dintre școli.

3.
Listă de termeni psihopedagogici

1. ACROMATOPSIE= Absență ,congenital sau dobandită , a percepţiei vizuale

colorate la un subiect care în acest caz nu percepe decâ t nivelurile
luminoase(sau nvelurile de gri). (MARELE DICTIONAR AL PSIHOLOGIEI,
LAROUSSE)

- Defect de vedere care constă în incapacitatea de a distinge (în totalitate sau

în parte) culorile. (https://dexonline.ro/)
- Acromatopsia, cunoscută și sub denumirea de orbire totală colorată , este un
sindrom medical care prezintă simptome legate de cel puțin cinci afecțiuni.
(https://www.wikipedia.org/)

2. ACUITATE= Capacitatea de a atinge o anumită limită a puterii separatoare a

unei modalită ţi senzoriale, mai precis a capacită ţii sale de a discrimina două
stimulă ri. (MARELE DICTIONAR AL PSIHOLOGIEI, LAROUSSE)

- Grad de înă lțime pe care îl poate atinge o voce sau un instrument muzical.
(https://dexonline.ro/)

3. ACUITATE VIZUALĂ/LIMITĂ DE REZOLUTIE SPAŢIALĂ=esta mă sura

celui mai mic unghi vizual care permite discriminarea a două puncte sau a
două bare. (MARELE DICTIONAR AL PSIHOLOGIEI, LAROUSSE)

- Capacitatea percepţiei vizuale: gradul în care o persoana poate distinge

detalii fine. ( https://dexonline.ro/)

- Acuitatea vizuală este capacitatea de a discerne un mic obiect (sau optotip)

situat cel mai departe posibil: cu alte cuvinte de a vedea la o distanță .
(https://www.wikipedia.org/)

4. AFAZIE=Ansamblu al tulbură rilor limbajului consecutive unor afectă ri

cerebrale, mai adesea corticală decâ t subcorticală şi emisferică stâ ngă decâ t
emisferică dreaptă . (MARELE DICTIONAR AL PSIHOLOGIEI, LAROUSSE)

- Pierdere totală sau parțială a înțelegerii și a posibilită ții de a reda cuvintele,

ca urmare a unei leziuni cerebrale; (https://dexonline.ro/)

- Afazia este o tulburare a vorbirii care afectează exprimarea sau înțelegerea

limbajului vorbit sau scris în absența orică rei modifică ri senzoriale sau a unui
deficit al aparatului fonator, rezultâ nd în urma unor leziuni dobâ ndite ale
creierului. ( https://www.wikipedia.org/)

5. AMBLIOPIE=Deficit funcţional al sensibilită ţii vizuale fă ra leziune optivă

aparentă . . (MARELE DICTIONAR AL PSIHOLOGIEI, LAROUSSE)

- Slă bire a vederii determinată de leziuni ale mediilor transparente ale

globilor oculari, de unele excese sau de bă trâ nețe. ( https://dexonline.ro/)

- Ambliopia, numită și "ochiul leneș", este o boală a sistemului vizual

caracterizată prin slă birea simțitoare a vederii. Ambliopia este o consecință a
unei dereglă ri a vederii binoculare, fă ră leziune organică .
(https://www.wikipedia.org/)

6. CÂMP VIZUAL= Întindere a spaţiului care-l înconjoară pe observator, în

interiorul că reia obiectele pot fi percepute atunci câ nd privirea şi capul sunt
imobile. (MARELE DICTIONAR AL PSIHOLOGIEI, LAROUSSE)

- Totalitatea punctelor din spaţiu pe care ochiul le poate percepe atunci câ nd

este imobil. ( https://www.csid.ro/dictionar-medical)

- Ansamblul punctelor din spatiu pe care ochiul il poate percepe atunci cand
este imobil. (http://www.sfatulmedicului.ro/)

7. DEFICIENŢĂ= Anomalie a stucturii sau a înfă ţişă rii corpului şi a

funcţionă rii unui organ sau sistem,oricare i-ar fi cauza. (MARELE DICTIONAR
AL PSIHOLOGIEI, LAROUSSE)

- Lipsă a unei însușiri fizice sau morale; (https://dexonline.ro/)

- Deficienţă sau incapacitate mintală , fizică sau senzorială , parţială sau totală ,
temporară sau definitivă , cauzată de o alterare a structurilor sau funcţiunilor
psihologice, fiziologice sau anatomice, constituind un dezavantaj social.
(http://www.sfatulmedicului.ro)
8. DEFICIENŢĂ MINTALĂ= Orice insuficienţă psihică , dobandită sau
congenitală . (MARELE DICTIONAR AL PSIHOLOGIEI, LAROUSSE)

- insuficienta a dezvoltarii intelectuale. (http://www.sfatulmedicului.ro)

- Deficienţa mintala este o afecţiune caracterizată prin dezvoltarea

incompletă a intelectului. (https://www.qbebe.ro/)

9. DISCALCULIE= perturbare în mecanismele de înţelegere şi efectuare a

operaţiilor de calcul, însoţită şi de tulbură ri ale organiză rii spaţiale, la copiii cu
inteligenţă normală . (MARELE DICTIONAR AL PSIHOLOGIEI, LAROUSSE)

- perturbare în învă țarea calculului la copiii care posedă o inteligență

normală . (https://dexonline.ro/)

- Discalculia este o tulburare de învă ţare ce perturbă abilită ţile de calcul

matematic, iar persoanele care prezintă această afecţiune au o memorie slabă
pentru toate lucrurile ce ţin de matematică . Copiii cu discalculie au dificultă ţi
în înţelegerea conceptului de numă r, nu au o înţelegere intuitivă şi nu pot
efectua cu usurinţă calcule şi operaţii matematice. (http://psihodiagnoza.ro/)

10.DISGRAFIE= Afectare a funcţiei grafice scripturale care se manifestă la

nivelul componentelor spaţiale ale scrisului, în timp ce structurile
morfosintactice nu sunt afectate. (MARELE DICTIONAR AL PSIHOLOGIEI,
LAROUSSE)

- Tulburare a scrisului din cauza unei ataxii sau a unor tulbură ri nevrotice.
(https://dexonline.ro/)

- Disgrafia este o tulburare neurologică care afectează scrierea. Mai exact,

această afecţiune determină scrierea schimonosită şi incorectă .
(http://psihodiagnoza.ro/)
11.DISLALIE=tulburare a vorbirii, frecvent întâ lnită în copilarie, caracterizată
prin deficienţe în pronunţarea unor sunete sau grupe de sunete. (MARELE
DICTIONAR AL PSIHOLOGIEI, LAROUSSE)

- Dificultate în articularea cuvintelor. (https://dexonline.ro/)

- Dislalia este tulburarea de pronunție (de articulare) provocată de afecțiuni

organice sau funcționale ale organelor periferice ale vorbirii și care constă în
imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete (combinații de
sunete). (https://www.wikipedia.org/)

12.DISLEXIE = Tulburare nervoasă , constâ nd în dificultatea de a citi și a

înțelege ceea ce se citește. (https://dexonline.ro/)

- Dislexia este o tulburare la citit manifestată prin modificarea cuvintelor,

prin greșeli de lectură etc. (https://www.wikipedia.org/)

- Dislexia este definită ca fiind o tulburare de citire care este produsă de

incapacitatea creierului de a recunoaşte sau procesa anumite simboluri.
(http://psihodiagnoza.ro/)

13. ASISTENT MATERNAL = Persoană autorizată care desfă şoară la

domiciliul propriu activită ţi de îngrijire, educaţie, recuperare şi socializare în
vederea dezvoltă rii armonioase şi a reintegră rii\integră rii sociale şi familiale
a copilului în dificulate primit în plasament sau încredinţare. (www.mmssf.ro)

- este persoana fizică , atestată în condițiile prezentei hotă râ ri, care asigură
prin activitatea pe care o desfă șoară la domiciliul să u creșterea, îngrijirea și
educarea, necesare dezvoltă rii armonioase a copiilor pe care îi primește în
plasament sau încredințare. (www.wikipedia.ro)

- persoana fizica, atestata in conditiile legii de catre Comisia pentru Protectia

Copilului, care asigura prin activitatea pe care o desfasoara la domiciliul sau
cresterea, ingrijirea si educarea, necesare dezvoltarii armonioase a copiilor pe
care ii primeste in plasament sau in incredintare. (www.prostemcell.ro)
14. ASISTENT PERSONAL = persoană angajată prin contract individual de
muncă pentru a se ocupa de persoana cu handicap care nu se descurcă
singură . (www.prostemcell.ro)

- persoană care supraveghează , acordă asistenţă îngrijire copilului sau

adultului cu handicap grav pe baza programului individual de recuperare şi
integrare socială a persoanei cu handicap. (www.mmssf.ro)

15. HANDICAP= situaţie a unei persoane dezavantajate, într-un mod sau altul,
în raport cu alte persoane. (MARELE DICTIONAR AL PSIHOLOGIEI,
LAROUSSE)

- Deficiență senzorială , motorie, mintală sau orice altă infirmitate a unei

persoane. (https://dexonline.ro/)

- Deficienţă sau incapacitate mintală , fizică sau senzorială , partială sau totală ,
temporară sau definitivă , dată de o degradare a stucturilor sau funcţiunilor
psihice, fiziologice sau anatomice. (https://www.csid.ro/dictionar-medical)

16. HIPOACUZIE = Scă derea acuită ţii auditive. (Dictionar medical, L.Manuila,
A.Manuila, M. Nicolim; Edit. CERES, Bucuresti,1997)

- Slă bire a acuită ții auzului. (https://dexonline.ro/)

- Diminuare a acuitatii auditive. (http://www.sfatulmedicului.ro/)

17. HIDROCEFALIE = creştere patologică a cantită ţii de lichid cefalorahidian

conţinut în creier. (Dicţionar medical, L.Manuila, A.Manuila, M. Nicolim; Edit.
CERES, Bucuresti, 1997)

- Boală constâ nd în prezența unei mari cantită ți de lichid seros (cefalo-

rahidian) în interiorul sau în afara masei cerebrale, între meninge.
(https://dexonline.ro/)
- este acumularea anormală de lichid cefalorahidian (LCR) în cavită țile
creierului determinată de anomalii de circulație sau de reabsorbție sau, mai
rar, datorită unei produceri excesive de lichid cefalorahidian.
(https://ro.wikipedia.org/)

18. ENCEFALITA = proces inflamator afectâ nd porţiuni cerebrale, datorită

unor cauze variate: virale, bacteriene, chimice, subacute sau cronice. (Paul
Popescu Neveanu/dicţionar de psihologie/edit. Albatross/1978)

- Actiune inflamatorie cu etiologie variata a tesutului nervos central

caracterizata prin leziuni alternative ale celulelor gliale si tulburari ale
functiilor cerebrale. (Alois Ghergut/“Sinteze psihopedagogie
speciala”/edit.Polirom/2005)

- Boală provocată de inflamația acută sau cronică a encefalului.

(https://dexonline.ro/)

19. DISARTRIE= tulburare a limbajului, caracterizată prin confuzie în

articularea cuvintelor, ca şi prin modifică ri ale ritmului, intonaţiei şi
expresivită ţii vocii. (Paul Popescu Neveanu/dicţionar de psihologie/edit.
Albatross/1978)

- Articulare defectuoasă a cuvintelor cauzată de o paralizie sau o ataxie a

centrilor nervoși. ( https://dexonline.ro/)

- Dificultate a vorbirii nelegată de o afectare a organelor de fonaţie (limbă ,

buze, vă l palatin etc.) sau de comanda nervoasă a acestor organe.
(www.csid.ro/dictionar-medical)

20. DISMELIE = Este o tulburare de dezvoltare a embrionului, care conduce la

dezvoltarea anormală ale membrelor. (Santé Guérir : Encyclopédie médicale)

- dezvoltare anormală a membrelor ( https://dexonline.ro/)

- Malformatia membrelor se numeste dismelie (dictionar.romedic.ro)

21.KINESTEZIA= Informaţii mecanice, referitoare la poziţia şi mişcarea

corpului nostru şi al diferitelor sale membre. (MARELE DICTIONAR AL
PSIHOLOGIEI, LAROUSSE)

- Posibilitatea de a simţi, fară participare vizuală , prin intermediul

sensibilită ţii profunde, mişcă rile imprimate pasiv diverselor segmente ale
corpului. (http://www.sfatulmedicului.ro/)

- Capacitatea de a percepe mișcarea diferitelor pă rți ale corpului.

(https://dexonline.ro/)

22.MOTRICITATE= funcţie care asigură menţinerea posturii şi producerea

mişcă rilor la fiinţele vii. (MARELE DICTIONAR AL PSIHOLOGIEI, LAROUSSE)

- Totalitatea functiilor nervoase si musculare permitand miscarile voluntare

sau automate ale corpului. . (http://www.sfatulmedicului.ro/)

- Capacitate a activită ții nervoase superioare de a trece rapid de la un proces

de excitație la altul, de la un anumit stereotip dinamic la altul.
(https://dexonline.ro/)

23. ANARTRIE = formă extremă a disartriei, manifestată prin imposibilitatea

pronunţă rii cuvintelor. ( Paul Popescu Neveanu/dictionar de psihologie/edit.
Albatross/1978)

- Starea patologică în care subiectul nu poate articula cuvintele, de obicei din

cauza afectă rii sistemului nervos, dar fă ră afectarea aparatului fonator
(cavitate bucală , limbă , faringe, corzi vocale-laringe). (www.csid.r/dictionar-
medical)

- Incapacitate patologică de a articula cuvintele. ( https://dexonline.ro/)

24. AGNOZIE = Pierdere a funcțiilor intelectuale de recunoaștere a
informațiilor primite prin simțuri. ( https://dexonline.ro/)

- Tulburare a percepţiei datorată unor leziuni în zonele corticale ale

analizatorilor şi caracterizată prin lipsa capacită ţii de a recunoaşte obiectele,
persoanele, lucrurile, deşi segmentul periferic şi funcţiile senzoriale
elementare nu sunt afectate. (Alois Gherguţ/“Sinteze psihopedagogie
specială ”/edit.Polirom/2005)

- Imposibilitatea recunoaşterii obiectelor după calită ţile lor: formă , culoare,

greutate, temperatură , deşi funcţiile senzoriale elementare respective (vaz,
auz, sensibilitate superficială şi profundă ) sunt intacte (Dicţionar medical,
L.Manuila, A.Manuila, M. Nicolim; Edit. CERES, Bucureşti, 1997)

25.PSIHOMOTRICITATE= ansamblu de comportamente motoare considerate

în funcţie de legă tura lor cu psihiatrul. (MARELE DICTIONAR AL
PSIHOLOGIEI, LAROUSSE)

- integrare a funcțiilor motrice cu cele psihice, ca efect al educației și al

dezvoltă rii sistemului nervos. ( https://dexonline.ro/)

- integrare a funcțiilor motrice cu cele psihice, ca efect al educației și al

dezvoltă rii sistemului nervos. ( https://www.dex.md)

26. AUTISM= Stare patologică manifestată prin ruperea contactului cu

realitatea exterioară și prin tră irea excesivă a vieții interioare, unul din
simptomele fundamentale ale schizofreniei. ( https://dexonline.ro/)

- Autismul este o tulburare de dezvoltare considerată drept una dintre cele

mai severe tulbură ri neuropsihiatrice ale copilă riei. Autismul este tulburarea
centrală din cadrul unui întreg spectru de tulbură ri de dezvoltare, cunoscut
sub numele de spectrul tulbură rilor autismului/autiste sau de tulbură ri
pervazive de dezvoltare. ( https://www.wikipedia.org/)
- Autismul este o tulburare de dezvoltare a creierului care interfera adesea cu
abilitatea de a comunica si de a relationa cu cei din jur.
(http://www.sfatulmedicului.ro)

27.SENSIBILITATE= excitabilitate mai mică sau mai mare a unui sistem

senzorial. . (MARELE DICTIONAR AL PSIHOLOGIEI, LAROUSSE)

- facultate de a simți, de a reacționa la excitații, de a-și schimba, într-o

anumită mă sură , starea inițială sub acțiunea unui agent exterior; acuitate a
simțurilor; capacitatea de a percepe senzații. ( https://www.dex.md)

- Este o proprietate psihică a organismului fiind o formă incipientă a

psihismului. ( https://www.wikipedia.org/)

28.SENZAŢIE= eveniment psihic elementar care rezultă din prelucrarea

informaţiei în sistemul nervos central în urma unei stimulă ri a unui organ de
simţ. (MARELE DICTIONAR AL PSIHOLOGIEI, LAROUSSE)

- Senzația este prima formă de reflectare psihică a realită ții.

(https://www.wikipedia.org/)

- Reflectare psihică a calită ților distincte ale obiectelor din realitate care
acționează nemijlocit asupra organelor de simț. ( https://dexonline.ro/)

29. APRAXIE= incapacitatea sau afectarea realiză rii unor gesturi şi mişcă ri
coordonate, ca urmare a unor leziuni al sistemului nervos central, dar care nu
implică afectarea unor funcţii motorii sau de înţelegere a comenzilor verbale.
(www.csid.ro/dictionar-medical)

- Lipsă de coordonare în mișcă ri cauzată de leziuni ale creierului.

(https://dexonline.ro/)
- Apraxia consta in incapacitatea de a executa activitati motorii cu scop,
invatate anterior, in ciuda vointei si a activitatii fizice, ca rezultat al disfunctiei
cerebrale. ( www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale)

30. CECITATE= Stare de a fi orb sau nevazator.

(http://www.sfatulmedicului.ro/)

- Absență a vederii datorată unor leziuni ale mediilor transparente oculare,

ale retinei, ale că ilor nervoase sau ale centrilor vederii.
(https://dexonline.ro/)

- este fenomenul pierderii totale sau parțiale a vederii din cauza unor factori
neurologici sau fiziologici. ( https://www.wikipedia.org/)

4.
INSTITUŢII DESTINATE PERSOANELOR CU
CERINŢE SPECIALE

1. Centru de Recuparare pentru Persoanele Adulte

”Că uzași”
• Adresă : strada Codrii Neamțului nr. 4, sector 3,
București
• Date de contact: -Telefon: 0729.330.351
-E-mail: office@dgaspc3.ro
• Scopul instituţiei: Asigurarea programelor de
recuperare ( kinetoterapie, masaj, electroterapie,
consiliere psihologică , etc. ) pentru persoanele adulte cu
încadrare în grad de handicap, domiciliate pe raza
sectorului 3.

2. Centrul de Îngrijre şi Asistenţă ”Floarea Speranţei”

• Adresă : Str.Calea Vitan nr. 267-269, sector 3,
București
• Date de contact: -Telefon: 021.344.30.97
-E-mail: office@dgaspc3.ro
• Scopul instituţiei: Misiunea Centrului este
asigurarea unui climat apropiat de cel familial pentru
persoanele adulte cu handicap, în vederea menţinerii,
recuperă rii şi dezvoltă rii capacită ţilor fizice, psihice şi
mentale individuale pentru depă şirea unor situaţii de
dependenţă şi dizabilitate, în care persoana adultă cu
handicap se poate afla.

3. Complexul de servicii “Unirea“

• Adresă : Bdul 1 Decembrie 1918 nr.12-14, sector
3,București
• Date de contact: -Telefon: 021.340.50.17
-E-mail: office@dgaspc3.ro
• Scopul instituţiei: reșterea calită ții vieții
persoanelor cu dizabilită ți și menținerea acestora în
contextul familial și social.

4. Centrul de Îngrijre şi Asistenţă pentru Persoane

Adulte “Casa Max“
• Adresă : Str. Vasile Goldiș nr. 1, sector 3, București
• Date de contact: -Telefon: 021. 340.42.03
-E-mail: office@dgaspc3.ro
• Scopul instituţiei: Misiunea Centrului este
asigurarea unui climat apropiat de cel familial pentru
persoanele adulte cu handicap, în vederea menţinerii,
recuperă rii şi dezvoltă rii capacită ţilor fizice, psihice şi
mentale individuale pentru depă şirea unor situaţii de
dependenţă şi dizabilitate, în care persoana adultă cu
handicap se poate afla.

5. Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu

Dizabilită ţi (ANPD)
• Adresă : Calea Victoriei nr. 194, Sector 1, Bucureşti
• Date de contact: -Telefon: 40-21-212 5442
-E-mail: registratura@anpd.gov.ro
• Scopul instituţiei: Autoritatea Naţională pentru
Persoanele cu Dizabilită ţi are rolul de a duce la
îndeplinire obligaţiile asumate de statul româ n în
materia protecţiei şi promovă rii drepturilor
persoanelor cu dizabilită ţi prin convenţiile şi tratatele
internaţionale la care Româ nia este parte, de a pune în
aplicare şi de a urmă ri şi asigura aplicarea unitară a
legislaţiei în domeniul protecţiei şi promovă rii
drepturilor persoanelor cu dizabilită ţi.

6. Centrul de Recuperare și Reabilitare Persoane cu

Handicap Cisnă die
• Adresă : Cisnă die, strada Livezii, numă rul 36 A
• Date de contact: -Telefon: 0269/566454;
-E-mail: -
• Scopul instituţiei: Scopul serviciului social "Centrul
de Recuperare și Reabilitare Persoane cu Handicap
Cisnă die" este de a asigura, persoanelor adulte cu
dizabilită ți aflate în situație de dificultate socială , care
îndeplinesc criteriile de eligibilitate, servicii de
gă zduire, asistenţă medicală , îngrijire, recuperare,
reabilitare, consiliere psihologică , terapie ocupaţională ,
socializare, petrecere a timpului liber.
7. Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică
Tă maciu
• Adresă : Tă lmaciu, strada Unirii, numă rul 91-92
• Date de contact: -Telefon: 0269/550462
-E-mail: -
• Scopul instituţiei: Scopul serviciului social "Centrul
de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Tă lmaciu
este de a asigura, persoanelor adulte cu dizabilită ți
servicii de gă zduire, asistenţă medicală , îngrijire,
recuperare, reabilitare, consiliere psihologică , terapie
ocupaţională , socializare, petrecere a timpului liber,
asistenţă paleativă .

8. Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică

Rîu Vadului
• Adresă : Boiţa, localitatea Lazaret.
• Date de contact: -Telefon: 0269/555529
-E-mail: -
• Scopul instituţiei: Scopul serviciului social "Centrul
de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Rîu
Vadului este de a asigura, persoanelor adulte cu
dizabilită ți servicii de gă zduire, asistenţă medicală ,
îngrijire, recuperare, reabilitare, consiliere psihologică ,
terapie ocupaţională , socializare, petrecere a timpului
liber, asistenţă paleativă .
9. Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Persoane
cu Handicap Mediaș
• Adresă : Mediaş, strada Luncii, numă rul 1.
• Date de contact: -Telefon: 0269/820099
-E-mail: -
• Scopul instituţiei: Scopul serviciului social "Centrul
de recuperare şi reabilitare pentru persoane cu
handicap Mediaș este de a asigura, persoanelor adulte
cu dizabilită ți servicii de gă zduire, asistenţă medicală ,
îngrijire, recuperare, reabilitare, consiliere psihologică ,
terapie ocupaţională , socializare, petrecere a timpului
liber, asistenţă paleativă .

10. Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru

Persoane cu Handicap Dumbră veni
• Adresă : Dumbră veni, strada Mihai Eminescu,
numă rul 54
• Date de contact: -Telefon: 0269/865337;
-E-mail: -
• Scopul instituţiei: Scopul serviciului social "Centrul
de Recuperare și Reabilitare pentru Persoane cu
Handicap Dumbră veni" este de a asigura, persoanelor
adulte cu dizabilită ți aflate în situație de dificultate
socială , care îndeplinesc criteriile de eligibilitate,
servicii de gă zduire, asistenţă medicală , îngrijire,
recuperare, reabilitare, consiliere psihologică , terapie
ocupaţională , socializare, petrecere a timpului liber,
asistenţă paleativă .

11. Centrul de Recuperare și Reabilitare Persoane cu

Handicap Tă lmaciu II
• Adresă : Tă lmaciu, strada Unirii, numă rul 90A
• Date de contact: -Telefon: 0269/555994.
-E-mail: -
• Scopul instituţiei: Scopul serviciului social "Centrul
de Recuperare și Reabilitare Persoane cu Handicap
Tă lmaciu II" este de a asigura, persoanelor adulte cu
dizabilită ți aflate în situație de dificultate socială , care
îndeplinesc criteriile de eligibilitate, servicii de
gă zduire, asistenţă medicală , îngrijire, recuperare,
reabilitare, consiliere psihologică , terapie ocupaţională ,
socializare, petrecere a timpului liber, asistenţă
paleativă .

12. Centrul de Integrare si Terapie Ocupațională Mediaș

• Adresă : strada Topâ rceanu, numă rul 14
• Date de contact: -Telefon: 0269/838012
-E-mail: -
• Scopul instituţiei: Scopul serviciului social "Centrul
de Integrare prin Terapie Ocupațională Mediaș" este de
a asigura, persoanelor adulte cu dizabilită ți aflate în
situație de dificultate socială , care îndeplinesc criteriile
de eligibilitate, servicii de gă zduire, asistenţă medicală ,
îngrijire, recuperare, reabilitare, consiliere psihologică ,
terapie ocupaţională , socializare, petrecere a timpului
liber.

13. Centrul de Recuperare/Reabilitare pentru Copilul cu

Dizabilită ţi, Vaslui
• Adresă : Vaslui, Str. Metalurgiei, Nr. 1
• Date de contact: -Telefon: 0723/119186
-E-mail: office@dgaspc-vs.ro
• Scopul instituţiei: prevenirea abandonului şi
instituţionaliză rii copiilor, prin asigurarea pe timpul
zilei, a unor activită ţi de îngrijire, educare, abilitare-
reabilitare, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a
deprinderilor de viaţă independentă , orientare şcolară
şi profesională pentru copii, câ t şi a unor activită ţi de
sprijin, consiliere, educare pentru pă rinţi, reprezentanţi
legali sau alte persoane care au în îngrijire copii cu
dizabilită ţi.
14. Centrul de Recuperare și Reabilitare
Neuropsihiatrică , Dă rmă nești
• Adresă : strada Campului, nr.130, oras Darmanesti,
jud. Bacau
• Date de contact: -Telefon: 0234.374.642
-E-mail:
crrn_darmanesti@yahoo.com
• Scopul instituţiei: are rolul de a asigura aplicarea
politicilor şi strategiilor de asistenţă specială a
persoanelor cu dizabilită ţi psihice şi mentale,
menţinerea sau dezvoltarea capacită ţilor individuale
pentru depă şirea unor situaţii de nevoi speciale.

15. Centrul de Ingrijire si Asistenta, Dorohoi

• Adresă : Str. Maxim Gorki 4, Botoşani
• Date de contact: -Telefon: 0231.537.993
-E-mail: dgaspcbt@yahoo.com
• Scopul instituţiei: Scopul serviciului social cu
cazare „Centrul de Ingrijire si Asistenta Dorohoi” este să
asigure la nivel judeţean, prin serviciile furnizate
(gă zduire, asistenţă medicală , îngrijire, recuperare,
reabilitare, consiliere psihologică , terapie ocupaţională ,
socializare, petrecerea timpului liber) aplicarea
politicilor şi strategiilor de asistenţă specială a
persoanelor cu dizabilită ţi, prin creşterea şanselor
recuperă rii şi/sau integră rii acestora în familie ori în
comunitate şi de a acorda sprijin şi asistenţă pentru
prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea
persoanelor cu dizabilită ţi, in deplina concordanta cu
legislatia in vigoare.

16. Centrul de îngrijire și Asistență Socială "Sfâ nta

Maria"
• Adresă : Calea Moş Anghel, nr.486, Baldovineşti,
Bră ila
• Date de contact: -Telefon: 0239650052
-E-mail: -
• Scopul instituţiei:Rolul Centrului este de a asigura
la nivel local aplicarea politicilor şi strategiilor de
asistenţă socială destinate persoanelor aflate în situaţii
de dificultate prin menţinerea, refacerea şi dezvoltarea
capacită tii individuale de depă sire a situaţiei de nevoie
în care se află , în cazul în care persoana/familia/altă
persoană obligată la aceasta este incapabilă să o
soluţioneze.

17. Centrul de integrare prin terapie ocupaţională

• Adresă : AL. INDUSTRIEI, Nr. 2, RÂ MNICU SĂ RAT,
Cod Postal 125300, Jud. BUZĂ U
• Date de contact: -Telefon: 0238 566 835
 -E-mail: -
• Scopul instituţiei: prevenirea abandonului şi
instituţionaliză rii copiilor, prin asigurarea pe timpul
zilei, a unor activită ţi de îngrijire, educare, abilitare-
reabilitare, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a
deprinderilor de viaţă independentă .

18. Centrul de integrare prim terapie ocupaţională

Odobeşti
• Adresă : Caporal Dia nr. 8 (Cod postal:625300),
Odobesti, Jud. Vrancea, Romania
• Date de contact: -Telefon: 0237-675418
-E-mail: -
• Scopul instituţiei: prevenirea abandonului şi
instituţionaliză rii copiilor, prin asigurarea pe timpul
zilei, a unor activită ţi de îngrijire, educare, abilitare-
reabilitare, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a
deprinderilor de viaţă independentă .

20. Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanei cu

Dizabilită ți Tâ rgu Ocna
• Adresă : strada Capitan Busila, Nr. 12, Tirgu Ocna,
judetul Bacau, cod 605600
• Date de contact: -Telefon: 0234.341.050
-E-mail: crrpdtgocna@yahoo.com
• Scopul instituţiei: are rolul de a asigura aplicarea
politicilor şi strategiilor de asistenţă specială a
persoanelor cu dizabilită ţi psihice şi mentale,
menţinerea sau dezvoltarea capacită ţilor individuale
pentru depă şirea unor situaţii de nevoi speciale.

21. Centrul de recuperare şi reabilitare Cezieni

• Adresă : Slatina, str. Dră gă neşti nr. 7, Judetul Olt
• Date de contact: -Telefon: 0732/750169,
0249/519103
-E-mail: office@dgaspc-olt.ro
• Scopul instituţiei: Scopul serviciului social „Centrul
de recuperare şi reabilitare Cezieni” este de a asigura
ansamblul de activită ţi pentru a ră spunde nevoilor
sociale, precum şi celor speciale ale persoanelor cu
dizabilită ţi, precum asigurarea nevoilor de bază a
serviciilor de îngrijire personală , de recuperare/
reabilitare, de inserţie/ reinserţie socială , etc., în
vederea depă şirii situaţiilor de dificultate, prevenirii şi
combaterii riscului de excluziune socială , promovă rii
incluziunii şi integră rii sociale şi creşterii calită ţii vieţii
acestora.

22. Centrul de Servicii Comunitare pentru Adulți Huși

• Adresă : Huși, Str. Huși - Stă nilești, Nr. 9
• Date de contact: -Telefon: 0737735004
-E-mail: office@dgaspc-vs.ro
• Scopul instituţiei: Centrul de Recuperare şi
Reabilitare pentru Persoanele cu Handicap Huşi este o
instituţie de asistenţă socială , fă ră personalitate
juridică , aflată în subordinea Direcţiei Generale de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui, în regim
de componentă funcţională care asigură , în regim
instituţionalizat, gă zduire, îngrijire, recuperare,
reabilitare şi reinserţie socială şi profesională pentru
persoane adulte cu handicap, pe o perioadă
nedeterminată , în funcţie de nevoile individuale ale
beneficiarilor.

23. Centrul de Recuperare şi Reabilitare pentru Copilul

cu Handicap, Negreşti
• Adresă : Negrești, Str. V. Alecsandri, Nr. 3
• Date de contact: -Telefon: 0747/225079
-E-mail: office@dgaspc-vs.ro
• Scopul instituţiei: Misiunea centrului are drept
scop prevenirea abandonului şi instituţionaliză rii
copiilor, prin asigurarea unor activită ţi de abilitare-
reabilitare, recreere-socializare, consiliere pentru copii,
câ t şi a unor activită ţi de sprijin, consiliere, educare
pentru pă rinţi sau reprezentanţi legali, precum şi
pentru alte persoane care au în îngrijire copii cu
dizabilită ţi.

24. Centrul de Îngrijire și Asistență Variaș

• Adresă : Variaş, str: Principală , nr: 410
• Date de contact: -Telefon: 0256387556
-E-mail: cia.varias@yahoo.com
• Scopul instituţiei: are rolul de a asigura aplicarea
politicilor şi strategiilor de asistenţă specială a
persoanelor cu dizabilită ţi psihice şi mentale,
menţinerea sau dezvoltarea capacită ţilor individuale
pentru depă şirea unor situaţii de nevoi speciale.

25. Centrul de îngrijire şi asistenţă , Satu Mare

• Adresă : AL. ILIŞEŞTI, Nr. 1, SATU MARE, Jud. SATU-
MARE
• Date de contact: -Telefon: 0261-768 594
-E-mail: -
• Scopul instituţiei: Misiunea centrului are drept
scop prevenirea abandonului şi instituţionaliză rii
copiilor, prin asigurarea unor activită ţi de abilitare-
reabilitare, recreere-socializare, consiliere pentru copii,
câ t şi a unor activită ţi de sprijin, consiliere, educare
pentru pă rinţi sau reprezentanţi legali, precum şi
pentru alte persoane care au în îngrijire copii cu
dizabilită ţi.