DEFICIENA DE AUZ

I. ISTORICUL DEFICIENTEI DE AUZ:

Literatura de specialitate consemneaz existenta unor preocupri foarte vechi fata de
deficienii senzorial n general In lucrarea Despre simurile celor care simt, Aristotel afirma
ca cine s-a nscut surd acela devine apoi mut. n Codicele lui Justinian se gsesc reflectate
atitudinile societatii fata de surzi si sunt stipulate drepturile pe are acetia le aveau. Spaniolul
Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral (vorbirea articulata) ca forma a
demutizrii Juan Pablo Bonet, pe la 1600, a folosit alfabetul dactil pentru formarea
comunicrii verbale, dar si limbajul scris, oral si mimico-gesticular.
Este cunoscut faptul ca n surdopsihopedagogie aceste metode mai poarta denumirea si
dup locul unde s-au dezvoltat, astfel, se remarca metodele : italiana, franceza, germana,
austriaca, belgiana, etc. Foarte cunoscuta si apreciata este si metoda romneasca pentru
demitizare preferata n multe scoli europene. n tara noastr, preocuprile pentru handiacapatii
de auz exista de peste 100 de ani. Astfel, n 1893 ia fiina o instituie colara pe lng locuina
Dr.Carol Davila, care devine apoi o secie a azilului Elena Doamna si, ulterior , a
Institutului pentru surdomui de la Focani ( 1865 ) . Sunt informaii si cu privire la existenta
unui institut particular, mult mai devreme n Dumbrveni ( 1828 ).
n 1924, n Legea Invatamntului se stipuleaz ca n unele scoli vor funciona clase
speciale pentru handicapati, n care vor preda absolveni sau titulari angajai prin concurs
dup un stagiu preliminar de 2 ani n activitati cu diferite categorii de deficieni.
n prezent, n tara noastr funcioneaz grdinie, scoli generale, scoli profesionale si
tehnice pentru hipoacuzici si surzi.
II. EVOLUIA CUNOTINELOR DESPRE DEFICIENTA DE AUZ:
1. Terminologie:
Temenii folosii att n tiina, ct si n limbajul obinuit, pentru a desemna persoanele
cu tulburri de auz, sunt : surdo-mut, surdo-vorbitor, deficient de auz, disfuncional auditiv,
hipoacuzic, handicapat de auz, asurzit.

La nceput, s-a folosit termenul de surdomut, fcndu-se referire la persoanele care siau pierdut auzul nainte de nsuirea limbajului verbal (pn la 2-3 ani). Dar ulterior s-a
contientizat faptul ca ntre surditate si muenie nu exista o legtura indestructibila. Termenul
surdo-vorbitor se refera la deficientul de auz demutizat si la cel asurzit, care a reuit sa-si
nsueasc vorbirea pn la pierderea auzului; hipoacuzicul este deficientul de auz cu
reziduuri auditive, iar surditatea totala poarta denumirea de cofoza.
II. CARACTERIZAREA GENERAL A HANDICAPUL DE AUZ:
Oamenii au cinci simuri cu ajutorul crora experimenteaz lumea nconjurtoare,
simurile fiind uneltele cu care nvm si comunicm. Cnd se nate, copilul are mintea
deschis si pregtit pentru recepionarea informaiilor prin toate aceste simuri. Cu ct
informaiile primite sunt mai numeroase, cu att copilul va putea nelege lumea
nconjurtoare si se va integra mai bine n societate.
Auzul este critic pentru dezvoltarea vorbirii si a limbajului n general. De aceea este
foarte important ca pierderea de auz s fie descoperit ct mai devreme cu putin, ntruct o
ntrziere n dezvoltarea vorbirii si a limbajului poate fi evitat dac exist o amplificare
suficient a sunetelor.
Handicapul de auz aparine unei categorii mai ample de handicapuri cele senzoriale
(din care face parte si deficienta de vedere) si reprezint diminuarea sau pierderea total sau
parial a auzului. Prin instalarea unui deficit auditiv, activitatea si relaiile individului cu
lumea nconjurtoare sunt puternic perturbate. Atunci cnd handicapul de auz exist de la
natere sau cnd apare de timpuriu (mica copilrie), dificultile n nsuirea limbajului de
ctre copil sunt majore vorbim despre fenomenul mueniei care nsoete pierderea total a
auzului. n cazul n care degradarea auzului se produce dup achiziia structurilor verbale si
nu se intervine n sens recuperator, se instaleaz un proces de involuie la nivelul ntregii
activiti psihice.
Putem spune c, n timp ce pierderea auzului naintea vrstei de 2-3 ani are drept
consecin mutitatea (copilul devenind surdomut), dispariia simului auditiv la civa ani
dup nsuirea limbajului de ctre copil determin dificulti n meninerea nivelului atins,
chiar regresii n plan verbal (din punct de vedere al vocabularului, al intensitii vocii sau al
exprimrii gramaticale).

Efectele deficientei de auz sunt diferite deci n funcie de vrsta la care a aprut
handicapul auditiv, de particularitile psihice ale individului, de mediul n care triete acesta,
de atitudinea celor din jur etc.
O ureche cu acuitate normal poate s suplineasc surditatea celeilalte. Din punct de
vedere statistic, unul din zece oameni sufer, ntr-o msur mai mare sau mai mic, de
tulburri ale auzului.
Este foarte dificil de a defini dezvoltarea normal atunci cnd este vorba despre
oameni. Fiecare individ se dezvolt n felul sau n ritmul su. Putem vorbi de repere generale
n dezvoltarea auzului, dei este mai important de notat care este progresul natural al copilului
prin diferitele stadii de dezvoltare dect s ne concentrm pe atingerea unui reper specific
pentru o vrst specific.
Fetusul uman posed un auz rudimentar nc din a 20-a sptmn de sarcin. Acest
auz se va dezvolta si maturiza pe tot timpul sarcinii. Ftul este apt s aud sunete din exterior,
dei aude mult mai bine sunetele de frecvent joas dect sunetele de frecvent nalt. ntre 04 luni copilul tresare la sunete brute si puternice si ndreapt privirea sau capul spre sursa
sonor. ntre 3-6 luni devine interesat de diferite sunete. Experimenteaz auzul producnd
sunete, aparent recunoscnd vocile familiare. La 6-12 luni gngurete si ncepe s neleag
cuvinte simple cum ar fi mama si pa, fiind n stare s execute comenzi simple. ntre 12-18
luni gnguritul ncepe s se transforme n cuvinte, copilul putnd folosi n jur de 20 de cuvinte
si nelegnd circa 50. La 2 ani poate vorbi n propoziii simple folosind un vocabular de
aproximativ 200-300 de cuvinte. i place s i se citeasc si poate identifica si numi lucruri
observate n imagini, pentru ca la 3-4 ani s foloseasc cuvinte si propoziii pentru a-si
exprima propriile nevoi, ntrebri si sentimente. Vocabularul, pronunia si nelegerea
cuvintelor se mbuntesc vizibil n aceast perioad.
Atunci cnd exist o leziune la oricare dintre partile componente ale analizatorului
auditiv, abilitile auditive ale copilului pot fi compromise. Numai cteva afeciuni ale
sistemului auditiv pot fi tratate cu medicamente sau chirurgical, n timp ce majoritatea pot fi
remediate cu ajutorul unei proteze auditive.
Anumii factori pot influenta impactul pe care l are pierderea de auz asupra dezvoltrii
copilului. Un copil care s-a nscut cu o pierdere de auz prezint o mai mare ntrziere n
dezvoltarea vorbirii si a limbajului dect un copil al crui auz a fost afectat dup nsuirea
limbajului. De asemenea gradul pierderii de auz are o important foarte mare. Cu ct
pierderea de auz este mai mare, cu att dezvoltarea vorbirii si a limbajului va fi mai afectat.

Este foarte important faptul ca pierderea de auz s fie diagnosticat si tratat ct mai
devreme posibil. Exist date clare care arat c un copil cu o pierdere de auz i poate
dezvolta vorbirea si limbajul similar unui copil cu auz normal, dac este protezat nainte de a
mplini vrsta de 6 luni.

III. CLASIFICAREA DEFICIENTELOR DE AUZ:

1. Clasificarea B.I.A.F (Biroul Internaional de Audiologie i Fonologie):

Criteriul acestei clasificri l constituie pragul senzorial al auzului.
Clasificarea B.I.A.F. cuprinde 5 categorii:
a) Audiie normal - 0-20 dB: Poate auzi fr dificulti o conversaie.
b) Deficit auditiv lejer. Hipoacuzie uoar - 20-40 dB: Cuvintele nu sunt identificate n
ntregime. Poate auzi o conversaie dac nu este ndeprtat sau tears.
c) Deficit auditiv mediu. Hipoacuzie medie - 40-70 dB: Poate auzi conversaia numai de
foarte aproape i cu dificulti. Confuzii ale vocalelor i consoanelor. Poate avea un retard
sever al limbajului verbal.
d) Deficit auditiv sever. Hipoacuzie sever - 70-90 dB: Numai vorbirea foarte puternic este
perceput, de asemenea i zgomotele puternice, mai ales cele grave.
e) Deficit auditiv profund. Hipoacuzie profund - >90 dB: Aude sunete foarte puternice dar
care provoac i senzaii dureroase, vorbirea nu este perceput.

IV.

CARACTERISTICILE

FUNCTIILOR

SI

PROCESELOR

PSIHICE

LA

HANDICAPATII DE AUZ :
Deficienta de auz afecteaz ntr-o msur mai mare sau mai mic (n funcie de gradul
pierderii auzului) toate palierele vieii psihice a individului, att din punct de vedere cantitativ,
ct si calitativ. Se tie c, prin ea nsi, disfuncia auditiv nu are efect determinant asupra
dezvoltrii psihice; totui ea duce la instalarea mutitii, care stopeaz dezvoltarea limbajului
si restrnge activitatea psihic de ansamblu. Unele forme ale handicapului de auz pot

determina si o ntrziere intelectual, cauzat de modificarea raportului dintre gndire si

limbaj.
1. Gndirea:
Gndirea deficientului de auz se evideniaz prin concetism, rigiditate, ablonism,
ngustime si inerie, deosebindu-se astfel de gndirea persoanei auzitoare care este
predominant verbal.
C. Pufan (1982) arata ca surdul ne-demutizat poseda o gndire obiectiva n imagini si
un limbaj mimico-gesticular, dar acestea se desfasoara n anumite limite, ca urmare a faptului
ca ei opereaz cu imagini generalizate, iar analiza, sinteza, comparaia, abstractizarea si
generalizarea, realizate preponderent prin vizualizare, duc la o serie de caracteristici legate de
concretism, rigiditate, ablonism, ngustime si inerie n desfurarea activitii de gndire.
Comparativ cu gndirea auzitorului, cea a surdomutului are un coninut concret
neevoluat, iar abstractizarea este prea puin accesibila acestor forme de gndire.
Abstractizarea va deveni, treptat, accesibila n procesul gndirii naional-verbale, care
evolueaz odat cu demutizarea.
n procesul demutizrii, deficientul de auz trece treptat de la limbajul gestual la cel
verbal si de la gndirea n imagini la cea noional verbala. n felul acesta, informaiile
senzoriale se completeaz cu cele intelectuale, n care se vehiculeaz proprietati de cauzalitate
si esenializare ale obiectului. Pentru a ajunge ntr-un asemenea stadiu, gndirea
handicapatului de auz trece prin faze diferite.
Ca urmare a dezvoltrii gndirii si limbajului, se produc influente pozitive la nivelul
ntregii activitati psihice, odat cu restructurarea personalitii si comportamentului
subiectului pe direcia organizrii, ordonrii nsuirilor de personalitate si de ierarhizare si
adaptare a aciunilor la situaiile date.
2. Reprezentarea:
La surd, reprezentarea este un analog al noiunii, dar nu si un echivalent total al ei.
Prin specificul ei, imaginea generalizata asigura coninutul reflectrii senzoriale si senzorialmotrice, n cazul de fata avnd o ncrctura evident vizual - motrica. Treapta senzoriala a
cunoaterii (senzaii si percepii ) poarta pecetea limbajului mimico-gesticular si a imaginilor
generalizate, adic a reprezentrilor pe plan operaional.
3. Memoria:
5

Memoria are, aproximativ, aceleai caracteristici cu ale normalului auzitor n sfera

afectiva si motorie. Memoria cognitiv verbala se dezvolta mai lent n procesul demutizrii n
timp ce memoria vizual motrica si afectiva este mai bine dezvoltata.
4. Imaginaia:
Imaginaia la surd, consta n capacitatea de crea reprezentri noi, pe baza ideilor,
senzaiilor, percepiilor acumulate anterior cu o evidenta specificitate vizual-motorie.
5. Limbajul si afectivitatea:
La copiii surzi din natere, nsuirea comunicrii verbale este blocat, la fel si achiziia
de experiene sociale, fapt ce limiteaz dezvoltarea capacitilor intelectuale, a gndirii si a
personalitii copilului. Pe fondul surditii contractate (dobndite) dup achiziionarea
limbajului, apare diminuarea capacitilor intelectuale ale copilului, dac nu se intervine
compensator n mod sistematic si organizat n direcia stimulrii
proceselor psihice.
Chiar si n hipoacuzie pot aprea fenomene de regres sau de stagnare, n lipsa unor
factori stimulatori pentru comunicare.
Limbajul handicapailor de auz este puternic influenat de deficienta senzorial
existent, fiind afectate n planul vorbirii modul de exprimare si calitatea discursului,
neexistnd feedback-ul sonor de corecie sau fiind diminuat. Limbajul oral al deficientului de
auz este, aadar, deficitar pe linia exprimrii (nearmonioase), a intonaiei (strident sau
monoton), a ritmului, a calitii articulrii, fapt ce perturb inteligibilitatea vorbirii.
Avnd n vedere c hipoacuzicii au posibilitatea de a percepe unele sunete si cuvinte,
vocabularul lor se dezvolt mai rapid dect cel al surzilor, astfel c ei ajung s foloseasc tot
mai corect exprimarea prin cuvinte si propoziii, s neleag mesajele verbale recepionate si
s se fac nelei de interlocutori.
Limbajul handicapatului de auz total (surd) este bazal non-verbal mimico-gestual,
centrat pe utilizarea gesturilor ca mijloace de comunicare, codificnd n ele cuvinte, expresii,
stri, propoziii. Acest tip de limbaj presupune reprezentarea gndurilor, ideilor prin imagini
n aciune. Gesturile folosite de copilul surd pot fi naturale (ce imit o aciune sau o
caracteristic existent n realitate), artificiale (fiind simbol sintez a unei idei), indicatoare
(ex.: gestul de a arta spre ceva), evocatoare (ex.: deget la ureche) etc., ntre gesturi si mimic
existnd o concordant puternic.

Limbajul surdului ajunge s capete un caracter bilingv, odat cu parcurgerea

procesului de demutizare, cnd se face trecerea la nsuirea limbajului verbal sonor (oral).
Exista o relaie strnsa ntre limbajul oral si limbajul semnelor, de evoluia cruia
depinde funcionalitatea dezvoltrii comunicrii si integrrii subiectului n societatea
auzitorilor.
Limbajul semnelor i lipsesc pe surzi de posibilitatea inseriei sociale. Prin nvarea
limbajului gestual de timpuriu, se tinde spre trecerea directa de la limbajul semnelor la scriere,
fara a se utiliza, ca baza de nvare, vorbirea orala. Specialistul francez J. Lillo (1986) este de
prere ca bilingvismul pragmatic al limbajului semnelor si al celui oral (cuvntul) trebuie sa
fie introdus paralel n educai precoce a deficienilor de auz. Astfel, trebuie sa se asigure nc
din educaia timpurie o comunicare eficace a copilului cu anturajul sau.
Se apreciaz ca nivelul global al limbajului oral si al celui scris, ca si al lecturii, este
foarte sczut n cadrul celor care folosesc, preponderent, metoda orala. Prin urmare, folosirea
metodei orale, pure, chiar n educaia timpurie, nseamn a lipsi copilul de o comunicare reala,
atta timp ct limbajul oral nu este bine instalat.
Pentru stimularea limbajului oral , este indicat sa se asigure plasarea copilui n mediul
vorbitor, nc din cree si va continua paralel cu grdinia si coala speciala ; introducerea n
forme de educaie auditiva ; educarea lecturii labiale si stimularea perceperii vizuale ;
introducerea limbajului semnelor n educaia precoce , pentru facilitatea afirmrii expresiei
afective , sesizarea fara efort a informaiei, inseria sociala, dezvoltarea psihica generala, etc.
Dar trebuie precizat ca exagerarea la folosirea limbajului gesturilor poate deveni un
obstacol pentru nvarea limbajului oral.
6. Personalitatea deficienilor de auz poart amprenta handicapului existent, dei si aici
vorbim de diferene comportamentale. Astfel, sunt copii deficieni de auz (mai muli ca
numr), timizi, nencreztori, dependeni de anturaj, anxioi, negativiti, cu team crescut de
eec, lipsii de iniiativ, fr interese, cu fric de respingere, aa cum exist si deficieni de
auz sociabili, degajai, optimiti.
V. RECUPERAREA SI INTEGRAREA DEFICIENTILOR DE AUZ:
Odat cu asigurarea condiiilor de demutizare pentru surdomut si de stimulare a
comunicrii verbale pentru hipoacuzici se pun bazele formrii gndirii noional-verbale si se

faciliteaz dobndirea de experiene, de cunotine, de cultur, imprimnd caracter informativ

si formativ activitii cu handicapaii de auz.
Pentru realizarea acestor deziderate, scolii si cadrelor didactice le revine sarcina de a
folosi o metodologie specific pentru formarea comunicrii verbale si crearea posibilitilor
de nvare a limbajului. O asemenea metodologie vizeaz formarea comunicrii verbale, care
trebuie s porneasc de la ideea c procesul de nvare se va baza pe mimico-gesticulaie,
labiolectur si, ntr-o oarecare msur, pe dactileme. Dar la hipoacuzici si la surdomuii n
curs de demutizare, forma principal de nvare trebuie s alterneze, n funcie de structura
clasei de elevi nvarea intelectual si nvarea efectiv.
n acelai timp, nvarea motric si nvarea moral vor nsoi ntregul proces
educativ, dat fiind necesitatea formrii unor deprinderi de abilitare psiho-motric si a
elaborrii unor habitudini psihocomportamentale. De asemenea, trebuie s se aib n vedere,
la surdomutul n curs de demutizare, c metodologia nvrii comunicrii, bazat pe
utilizarea exclusiv a limbajului mimico-gesticular, dactil etc., orict de perfecionate ar fi
acestea, nu pot asigura exprimarea nuanat, complex si precis a ntregului complex al
gndirii, ceea ce presupune si dezvoltarea limbajului verbal prin intermediul cruia se
realizeaz inter-relaionarea de tip uman si stimularea cognitiei.
Dificulti si limitri rezult si din faptul c limbajul gestual presupune transmiterea
simultan a semnelor, n timp ce semnalele sonore se produc succesiv, ceea ce faciliteaz o
mai bun discriminare a fenomenelor si cuvintelor. Prin demutizarea surdomutului si
dezvoltarea vorbirii hipoacuzicului, vocabularul se mbogete continuu si se perfecioneaz
pronunia, astfel nct cuvintele nvate nlocuiesc, tot mai frecvent, exprimarea prin gesturi.
Cu toate acestea, handicapul de auz va influenta si n continuare modul de exprimare si
calitatea vorbirii subiectului. n aceste condiii, vorbirea handicapailor de auz se menine
deficitar pe linia exprimrii, a intonaiei, a ritmului, a calitii articulaiei, ceea ce afecteaz
inteligibilitatea vorbirii.
Avnd n vedere faptul c hipoacuzicii au posibilitatea de a percepe unele sunete si
cuvinte, vocabularul lor se dezvolt mai rapid si se ajunge la folosirea tot mai corect a
nelegerii prin cuvinte si propoziii. Procesul de nsuire a structurilor verbale, ca si
automatizarea lor sunt dependente de structura fonetic a cuvintelor, de utilizarea acestora ct
mai frecvent n diverse activiti, de gradul de accesibilitate a cuvintelor, de felul n care
educatorul tie s le lege de coninutul corect pentru a facilita la elevi surprinderea
semnificaiei lor. Activitatea de nvare a limbajului att n grdini, ct si n coala special
trebuie s se bazeze pe o metodologie specific, care s permit realizarea legturii dintre
8

cuvinte, imaginile labio-vizuale si semnificaia verbal, pentru a se putea ajunge la elaborarea

de stereotipii dinamice, prin intermediul crora, receptarea succesiunii de imagini labiobucale a sunetelor vizibile s determine declanarea articulaiei si s fac posibil nelegerea
comunicrii.
Cnd se atinge stadiul de trecere de la limbajului mimico-gestual la cel verbal, la
surdomutul n curs de demutizare se creeaz condiii pe plan mintal, pentru trecerea de la
gndirea n imagini la gndirea noional-conceptual. n aceste condiii, cuvntul stimuleaz
nu numai dezvoltarea gndirii, dar si a celorlalte procese psihice. n acest caz, noiunea devine
integrator al treptei senzoriale si logice, deoarece cu ajutorul cuvntului ce o exprim, se
acumuleaz experien si se vehiculeaz informaia necesar desfurrii operaiilor gndirii:
abstractizarea, generalizarea etc. Ca urmare, schemele operaionale se perfecioneaz n raport
de parcurgerea etapelor caracteristice gndirii si limbajului ce se modific calitativ si
cantitativ n procesul demutizrii.
Handicapaii de auz care nu beneficiaz de demutizare au tendina de a se izola de
auzitori, ceea ce duce la ntreinerea unor relaii interumane restrnse, cu efecte negative pe
linia integrrii sociale si profesionale. Prin izolare se instaleaz o serie de caracteristici n care
copilul handicapat devine timid, dependent, nencreztor n forele proprii, anxios, negativist,
lipsit de iniiativ, nemotivat pentru activiti. n raport ns de cantitatea si calitatea
procesului recuperativ, asemenea neajunsuri pot fi depite si se pot asigura condiii normale
pentru socializare si profesionalizare. Activitatea organizat de nvare imprim relaiei
dintre cognitiv si afectiv un astfel de curs nct copilul i formeaz comportamentele ce au la
baz motivaii asimilate prin nelegere si contientizare. De aici si trirea mai puin dramatic
a deficientei de care sufer. n acest context, activitatea recuperativ-compensatorie contribuie
la reabilitarea social a handicapailor de auz.
Obiectivele generale ale interveniei recuperatorii n deficienta de auz total sunt:
realizarea demutizrii;
conservarea si dezvoltarea limbajului verbal la deficienii care au dobndit surditatea dup
ce au asimilat limbajul.
VI. CONSECINTELE PIERDERII AUZULUI ASUPRA DEZVOLTARII SOCIALE A
COPILULUI DEFICIENT DE AUZ:
Auzul, pe lng funciile de orientare n spaiu i funcia de alert, de depistare a
pericolelor permite achiziionarea limbajului oral i implicit a celui scris i intern. Astfel
9

principala consecin a lipsei auzului este ne-achiziia spontan a limbajului i deci mutitatea.
Prezena mutitii determin toate celelalte consecine de gradul II" ale pierderii auzului:
1. In sfera relaional i social:
Incapacitatea de relaionare a prinilor cu copilul prin mijloace accesibile acestuia (mimic,
pantomimic) determin o retragere n sine, o izolare uneori i la un deficit de relaionare.
Incapacitatea de a se juca cu ceilali copii, lipsa jocurilor cu importanta lor funcie simbolic
i a sentimentului de apartenen la grup; se ajunge la lipsa spiritului de cooperare i chiar de
competiie.
Poate dezvolta o inhibiie fa de auzitori i o autoizolare, o respingere a societii
auzitorilor.
Se limiteaz la participarea la viaa social a comunitii surzilor i se realizeaz multe
cstorii ntre surzi.
Nestpnirea limbajului oral duce la lipsa independenei sociale depinznd de o alt
persoan pentru situaiile care necesit comunicare: doctor, taxe, primrie.
Greutate n gsirea unui loc de munc, limitarea sferei de opiuni profesionale.
Limitarea accesului la cultur, nu citesc, nu neleg televiziunea, nu pot asculta muzic.
Viziunea asupra lumii este destui de restrns, trind mai mult n realitatea concret,
nenelegnd frumuseea idealizrilor. Aa cum afirm I. Stanic surzii sunt persoane
subculturale.
2. In viaa familial:
Decepia prinilor de a avea un copil surd care nu poate s se ridice la nivelul expectanelor
lor, duce la rceal afectiv din partea acestora sau chiar la respingere.
Superprotecia din partea prinilor care nu-l las s-i dezvolte independena i
personalitatea proprie.
Incapacitatea de a se nelege, de a comunica cu propriul copil duce n timp la stabilirea unei
indiferene a acestora.
Atitudine normal privind propriul copil, de dragoste, nelegere i sprijin.
VII. SCOALA SI ROLUL EI IN RECUPERAREA DEFICIENTEI DE AUZ:
Profesorii copilului deficient au un rol critic n gsirea drumului acestuia n viat.
Copiii cu hipoacuzii severe de obicei urmeaz scoli speciale. Atunci cnd este posibil, prinii
prefer o scoal normal mai degrab dect o scoal special pentru copii hipoacuzici. n

10

cazul n care copilul nva la o scoal normal este necesar ca profesorul s fie specializat
pentru nevoile unui copil hipoacuzic.
Pregtirea unui copil cu hipoacuzie este o adevrat provocare. Este un proces
complex care implic ncercri grele si posibile erori la nceput pn ce cea mai bun strategie
este stabilit. Strategia final o combinaie a tipurilor de amplificare, a metodelor de
comunicare si a metodelor de nvat si de antrenament va fi cea care i va oferi copilului cu
deficient cel mai bun sunet si cele mai bune oportuniti de comunicare si nvare. Pe scurt,
scopul este mbuntirea calitii vieii, iar cu resursele si tehnologia disponibile n zilele
noastre ne putem atepta la rezultate foarte bune.
A fi profesor la o clas de deficieni de auz nseamn a fi mediator ntre ei i lumea
nconjurtoare, iar a fi mediator n astfel de situaii nseamn a fi creativ.
Comunicarea cu copilul deficient de auz presupune folosirea comunicrii totale,
utilizarea tuturor mijloacelor comunicative pentru a trimite un mesaj, pentru ca acesta s fie
neles: limbajul verbal, limbajul mimico-gestual, limbajul dactil, mimica, gesticulaia,
pantomimica, expresivitatea facial.
In comunicarea cu copilul deficient de auz profesorul ideal trebuie s tie c mimicogesticulaia are un rol foarte important, i anume:
ea poate nlocui cuvntul (prin gesturi cvasi-lingvistice, de exemplu da, la revedere);
l poate completa (gesturi de indicare a unor obiecte, de ilustrare a unor situaii, expresiile
faciale);
l poate acompania (gesturi paraverbale care dau ritm discursului).
Pentru copilul deficient de auz mimico-gesticulaia joac un rol fundamental n
comunicare, fr aportul ei nu poate percepe din ceea ce vrea s-i comunice interlocutorul
dect imaginea labial a cuvntului i expresiile feei.
De asemenea este important ca profesorul sa tina cont de urmatoarele:
- Trebuie s i se vad faa
- Trebuie s i se vad ochii
- Trebuie s se poat s i se citeasc de pe buze
- Trebuie ca vorbirea s fie natural
- Vocea - trebuie s fie normal
Avnd n vedere specificul nvmntului pentru deficieni de auz se pot stabili
obiective ce pot fi exprimate specific dup cum urmeaz:
Cunoaterea vorbirii orale i scrise, i aplicarea ei n situaii concrete, astfel nct toi elevii
s poat stabili reiai verbale n vederea satisfacerii principalelor trebuine i nevoi personale.
11

 Dezvoltarea capacitii de receptare a mesajelor orale prin labiolectur.

Formarea deprinderilor de comunicare verbal n mediul imediat nconjurtor (familie,
coal, societate).
Cunoaterea componentelor principale ale limbii (fonetic, lexical, gramatical).
Cunoaterea structurilor verbale pe baz de imitaie, dup model, n situaii concret-situative
pentru asigurarea coninutului semantic al comunicrii.

VIII. IMPORTANTA LIMBAJULUI MIMICO-GESTUAL PENTRU COMUNICAREA

DINTRE SURZI:
Limbajul mimico-gestual trebuie tratat n legtur cu funcia semiotic, cu geneza
simbolului la copil, cu evoluia limbajului intern sau cu problema psihologic a semnificaiei
n general. Funcia semiotic e ea nsi o structur si are o genez proprie. Se consider c
funcia semiotic e alctuit din cinci conduite semiotice ce apar oarecum spontan, la copilul
normal n al doilea an de viat: imitaia amnat, jocul simbolic, imaginea grafic, imaginea
mintal si evocarea verbal. La copilul handicapat de auz se constituie o a asea conduit
semiotic limbajul mimico-gestual care tinde s compenseze conduita de evocare verbal.
S-a observat o insuficient a limbajului gestual n comparaie cu cel verbal. Limbajul
verbal are un grad nalt de convenionalitate fat de coninutul realitii pe care o denumete;
gestul ns este strns legat de concret.
Comunicarea prin gesturi este fat n fat, percepndu-se vizual gestul si toate
micrile mimice si expresive. Gesticulaia are o mai mare libertate de expresie, este mai
puin limitat de organizarea gramatical puternic structurat. Acelai volum de informaie
poate fi transportat n aproximativ acelai volum de timp convenional, cu ambele forme de
limbaj. Totui, execuia gesturilor necesit mai mult timp n medie dect n cazul emiterii
verbale a cuvintelor. n precizarea naturii raportului dintre gesturi si cuvinte un rol mare l
joac contextul n care se petrec evenimentele.
n ansamblu, limbajul gestual d impresia unei limbi abreviate mai extins sub unele
aspecte (bogie de idei comunicate printr-un gest de ex.) si mai redus n altele, n raport cu
limba sonor, el constituind baza de pornire pentru recuperarea deficientului de auz.

12

Exemplificaredeadaptarecurricularneducaiaspeciala
deficienilordeauz
Reperegeneraleprivindadaptareacurricularidemediuneducaiadeficienilor
deauz
Copiiideficienideauzprezintanumitecaracteristicialevieiipsihiceiderelaiece
idifereniazdeoricealtcategoriedepersoanedeficiente,daridecopiiifrdeficiene.
Amplitudineaimoduldecombinarelaindividaacestorcaracteristicidepinddeoseriede
factori,precum:debutulpierderiiauditive,contextulfamilial(dacpriniisauaparintorii
sunt surzi sau auzitori), gradul pierderii de auz, protezarea timpurie, utilizarea limbajului
semnelor.Aadar,caracteristicileprezentatepescurtnceleceurmeazsepotregsilaorice
copilsurdsauhipoacuzic,darpentruoindividualizaredeplinestenecesaroactivitatemai
amnunitdepsihodiagnostic:
-

Dificultidecomunicareverbaloraliscris;copiluldeficientdeauzseexprimcu
dificultatepeacestedoucidecomunicarecelmaidesutilizatedefiinauman,ca
urmareafaptuluicvorbireanusemaipoatedeprindeautomatnontogenezatimpurie
(precum lacopilul auzitor); deprinderea vorbirii seface prinexerciii susinute de
nsuire(demutizare);

Gndire concret, n imagini imaginea st la baza gndirii deficientului de auz

nesupus unui proces de demutizare, iar noiunile abstracte i sunt accesibile doar
ulterior,dupunprocesdeinteriorizareacuvntuluicanoubazagndiriisale.

Viaafectivmairestrns,determinatdedificultilederelaionarecumaimulte
persoane;

Interesele,creativitateaiimaginaiasuntstrnslegatededomeniilevizualmotrice
(pictur,sculptur,pantomim,sport,designvestimentar,chiaridans);
Ctpriveteintegrareacolaraacestorcopii,considerndprincipalelecaracteristici

amintiteanterior,pentrusuccesulcolarizriisuntnecesaremaimultemodificri,adaptri
specifice att la nivelul mediului fizic i al manierei de comunicare, ct i n sfera
coninuturilor efective de predat nvat evaluat. Principalele asemenea adaptri sunt
urmtoarele:

13

Aezarea bncilor n form de U sau de semicerc, astfel nct elevii s aib cel mai
bun cmp vizual asupra profesorului, care se poziioneaz strategic n faa lor;

inut i vestimentaie adecvat care s ofere elemente de distragere a ateniei copiilor

de la informaiile transmise; aici intr prul strns la spate, mbrcminte de culoare n
general nchis i uniform, absena unor brri, cercei sau lnioare care ies rapid n
eviden;

Iluminarea corespuztoare, suficient de puternic dar nu excesiv profesorul nu se

aaz la ferestre;

Utilizarea mijloacelor de comunicare cele mai adecvate, cu precdere a limbajului

mimico-gestual, care este o form de comunicare primar pentru copiii nscui surzi
sau cu pierdere de auz timpurie; adaptarea codului comunicrii la particularitile de
recepetare a informaiei pe care copilul le are (cel mai adesea limbajul semnelor, dar
poate fi vorba i de utilizarea labiolecturii sau a comunicrii exclusiv scrise);

Adaptarea curricular a coninuturilor discplinelor de nvmnt astfel nct s se

creeze un curriculum accesibil elevilor deficieni de auz, prin simplificarea acelor
coninuturi care se bazeaz n mod deosebit pe elemente sonore, precum i prin
introducerea unor discipline specifice pentru recuperarea deficienilor de auz, precum:
educaie perceptiv-auditiv, labiolectur, audiologie educaional etc.;
Ilustrarea adaptrii curriculare n cadrul unei lecii
Context general: Clasa a V-a, lecie de limba i literatura romn Textul Literar;

exemplificare pe poezia Sfrit de toamn de Vasile Alecsandri. Sursa: Limba Romn

Manual pentru Clasa a V-a, Editura Humanitas, Bucureti, 2013.
Obiectiv-cadru (clas obinuit): cultivarea receptivitii literar-artistice a elevilor, cu
privire n special asupra universului liric;
Obiectiv-cadru (deficien de auz): cultivarea interesului general al elevilor fa de
creaia literar-artistic n versuri;

Obiective de referin: La sfritul leciei,elevii vor fi capabili:

Clas obinuit
Deficien de auz
S citeasc adecvat, corect i fluent un
S diferenieze ntre un text literar i
text poetic;
un text nonliterar;

14

S neleag semnificaia cuvintelor n

text;

S recunoasc formele de limb

aparinnd unui alt moment istoric;

S sesizeze n poezie expresivitatea

unor mbinri de cuvinte;

S prezinte trsturile acestui tip de

oper literar.

S triasc, emoional, sentimentele

datorate sosirii toamnei.

S citeasc adecvat un text poetic;

S neleag mesajul textului liric;

S prezinte caracteristicile principale

ale acestui tip de oper literar;

s triasc, emoional, sentimentele

datorate sosirii toamnei.

Metode i procedee: Se vor folosi, alternativ sau combinat, metode i procedee precum:
Clas obinuit
Deficien de auz
Lectura expresiv
Lectura cu suport mimico-gestual;

Lucrul cu ajutorul crii (volumului)

Lucrul cu ajutorul crii (volumului);

Conversaia euristic

Conversaia euristic;

Lectura selectiv

Compararea;

Compararea

Lectura selectiv;

Problematizarea.

Timpul de lucru (comun pentru ambele situaii): 50 minute;

Mijloace de nvare (comune pentru ambele situaii): textul literar, fie de lucru;

Scenariul didactic
Clas obinuit
Deficien de auz
1. Momentul organizatoric: Profesorul 1. Momentul organizatoric: Profesorul
noteaz absenele; cere elevilor s noteaz absenele; cere elevilor s
pregteasc materiale pentru lecie 1 minut pregteasc materiale pentru lecie 1 minut
2. Actualizarea unor cunotine: Profesorul 2. Actualizarea unor cunotine: Profesorul
verific tema (elevii au avut de realizat un verific tema (elevii au avut de realizat un
desen, o pictur n care s redea sentimentele desen, o pictur n care s redea anumite
trite de ei n timpul lecturii unei strofe din elemente ale peisajului de toamn ilustrate de
textul dat strofa trebuia scris dup autor n text). De asemenea, se verific
autodictare). De asemenea, se va verifica nsuirea sensurilor cuvintelor nescunoscute,
nsuirea sensurilor cuvintelor necunoscute prin exemplificri n limbaj mimico-gestual.
15

(elevii i adreseaz, pe rnd, ntrebri n

legtur cu vocabularul textului, numind
fiecare un alt elev spre a da rspunsul) 10 minute
3. Captarea ateniei elevilor pentru momentul
urmtor: Profesorul le propune elevilor s
lucreze n grupuri mici (de 4) la realizarea
unor fie de lucru, s poarte o discuie pe
seama desenelor pe care acetia le-au realizat
i a modului n care ele sunt relaionate cu
textul dat recitit 4 minute
4. Dirijarea nvrii: Pornind de la textul
ascultat i de la desenele prezentate, se vor
antrena elevii n discuii legate de textul
propus analizei, discuii ce vor porni n urma
rezolvrii unor fie de lucru pe grupe
33 minute
5. Feedback final: profesorul ncheie lecia,
face aprecierile cuvenite celor mai activi
dintre elevi 2 minute.

Profesorul solicit fiecare elev n parte s

precizeze sensul unui cuvnt din text, ales
aleatoriu; Se realizeaz o lectur cu suport
mimico-gestual a textului, profesorul
corecteaz eventualele erori, aduce clarificri
acolo unde nu exist semne specifice pentru
anumite cuvinte din text 13 minute;
3. Captarea ateniei elevilor pentru momentul
urmtor: profesorul le propune elevilor s se
organizeze o discuie liber despre desenele
pe care ei le-au realizat, i despre modul n
care elementele respective ilustrate se
ncadreaz n textul dat; li se precizeaz c ei
se vor mpri n dou echipe pentru a realiza
anumite fie de lucru 4 minute;
4. Dirijarea nvrii: se mparte clasa n dou
grupe, se ofer fiele de lucru, elevii sunt
antrenai n discuii legate de desenele
prezentate i de textul dat spre analiz; se
insist asupra sentimentelor pe care le inspir
creaia, asupra mesajului acesteia, asupra
aspectelor care distaneaz textul literar dat de
un text nonliterar 30 minute.
5. Feedback final: profesorul apreciaz elevii
care au urmrit i s-au implicat n discuii. 2
minute

A. Fie de lucru utilizate pentru activitatea cu elevii fr deficien

Fi de lucru nr. 1
1. Recitii poezia Sfrit de toamn de Vasile Alecsandri i identificai (ntr-o coloan)
elementele specifice anotimpului surprins n primele dou strofe.
2. Extragei, pe o coloan,verbele din text, preciznd la ce timp se afl acestea, iar pe o alt
coloan, pronumele, indicnd persoana la care sunt folosite.
Explicai folosirea predominant a unui timp verbal
3. Identificai i transcriei pe fie imaginile vizuale i auditive din poezie, folosind urmtorul
model:
Imagini vizuale
cocostrci i rndunele(...)/Prasit-au a lor cuiburi

Imagini auditive
Frunzele-i cad

4. Demonstrai prin dou-trei argumente c textul lui Alecsandri, Sfrit de toamn este o
literar liric.

16

Fia de lucru nr. 2

1. Ce semnificaie are titlul acestei poezii?
2. Identificai i transcriei imaginile vizuale i auditive din poezie, folosind urmtorul model :
imagini vizuale:
cocostrci i rndunele(...)/Prasit-au a lor cuiburi

imagini auditive:
vntul uier

3. Gsii cinci verbe din text i precizai timpul i persoana acestora.

4. Poezia Sfrit de toamn de Vasile Alecsandri surprinde dup cum sugereaz i titlultransformrile pe care le sufer natura n acest anotimp.Scriei elementele cadrului natural
aparinnd att spaiului terestru ct i celui cosmic.
Elemente ale spaiului terestru
Cmpia

Elemente ale spaiului cosmic

Soarele

Fia de lucru nr. 3

Realizai Harta Poeziei!

17

Poezia
are ...........
.... strofe

Autorul
.....................................
.....................................
.................

Fiecare
stof are
patru ............
.............

Titlul textului
................................

.....................
.....................
......... ...........
.....................
Identificai
trei verbe de
micare
din
text
...
Ex. au fugit
___________________
___________________
___________________
__________________

B. Fie de lucru utilizate pentru activitatea cu elevii deficieni de auz

Fia de lucru nr. 1

Scriei semnificaia expresiilor:

Scriei dou expresii
Privi

i
urmtoarele
imagini.
Colora

i
doar
acele
imagini
care au legtur cu anotimpul
au pribegit...............................
frumoase din poezie
_____________________
TOAMNA!
Scriei n dreptulfiecrei imagini ce nseamnbtut
ele. de brum......................
cade
pe gnduri.......................
_____________________
................................................
_____________________
__________________

_________________________________

18

__________________________________________

_______________________________________________

_______________________________________

______________________________________________
Fia de lucru nr. 2
Realizai Harta Poeziei!

19

BIBLIOGRAFIE:
Neveanu P. P. Dictionar de psihologie Ed. Albatros, 1978, Bucuresti.
Avramescu M.D. Defectologie si logopedie editia a III-a, Ed. Fundatiei Romaniei de
Maine, 2007, Bucuresti.
Verza E. Psihopedagogie speciala Ed. Didactica si Pedagogica, 1999, Bucuresti.
Verza E. Defectologie si logopedie Ed. Credis, 2007, Bucuresti.
Dragan L., Vacarescu A. Elemente de surdodidactica Ed. Orizonturi Universitare, 2002,
Timisoara.
Anca M. D. Psihologia deficientilor de auz Presa Universitara Clujeana, 2006, ClujNapoca.
Anca M. D. Examinarea si evaluarea functiei auditive Presa Universitara Clujeana,
2000, Cluj-Napoca.
Dragutoiu I. Limbajul mimico-gestual Ed. ProHumanitate, 1992, Sibiu.
Paunescu C. Comunicarea prin limbaj la copiii cu audiomutitate 1973, Bucuresti.
Stanica C. P. Elemente de psihopedagogie a deficientilor de auz 1994
Stanica I., Ungur E., Benescu C. Probleme metodice de tehnica vorbirii si labiolectura
Ed. Didactica si Pedagogica, 1983, Bucuresti.
Pufan Probleme de surdopsihologie Ed. Didactica si Pedagogica, 1982, Bucuresti.

20

 Caraiman M. Metodologia procesului demutizarii Ed. Didactica si Pedagogica, 1982,

Bucuresti.
Manolache C. Surdomutitatea Ed. Medicala, 1980, Bucuresti.
SITE-URI:
www.wikipedia.org
www.dexonline.ro

21