Sunteți pe pagina 1din 7

Introducere in pedagogie şi teoria curriculumului

Semestrul 1
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMAŞ – Note de curs
_______________________________________________________________________

Pedagogia ca stiinta a educatiei

Planul de idei

1. Ce este pedagogia si locul ei intre stiintele educatiei


2. Dimensiunile pedagogiei ca stiinta si arta.
3. Legatura pedagogiei cu alte stiinte.
4. Sistemul stiintelor educatiei si extinderea domeniului de studiu al pedagogiei.

1. Ce este pedagogia si locul ei intre stiintele educatiei

Agoge-paidos – conducerea copilului.


Discursul asupra pedagogiei tine de planul meta theoretic, adica de dimensiunea
reflexiva.
Termen curent in a doua jumatate a secolului 19 si apartine in special de cultura
francofila. Anglo-saxonii si americanii folosesc mai curand termenul de educatie si
educational.
Pedagogiea, ca principală ştiinţa asupra educaţiei a atins o demintate epistemică prin
îndeplinirea unor condiţii legate de
- obiectul ei de interogaţie, care este fenomenul complex al educaţiei oferă câmpul unei
analize teoretice dar şi empirice care se materializează in norme acceptate şi validate de
practică.

E. Durkheim a infiintat prima catedra de pedagogie.

Pedagogia se refera la o teorie generala a actului educatiei.


Este o disciplina centrală in stintele care studiaza educatia.
Defineste notiuni, legi cu caracter general ce guverneaza procesul educational folosind
metode si tehnici pozitive de cercetare, dar facand apel si la filozofie.
J.Luis GARCIA GARRIDO (1995) analizand ştiinţele educaţiei consideră că putem
identifica trei grupe ale acestora

__________________________________________________________________ 1
Introducere in pedagogie şi teoria curriculumului
Semestrul 1
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMAŞ – Note de curs
Introducere in pedagogie şi teoria curriculumului
Semestrul 1
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMAŞ – Note de curs
_______________________________________________________________________
1. ştiinţele TELEOLOGICE in care intră filozofia şi teleologia care propune
scopurile
2. ştiinţele ANTROPOLOGICE, care se ocupă de actorii procesului educativ prin
biologie, psihologie, sociologie, antropologie
3. ştiinţele METODOLOGICE de tip didactică, politică, edconomie, planificarea
educaţiei, etc.
Toate cele trei categorii sunt STIINŢE ANALITICE ale educaţiei. La ele se adaugă
ŞTINŢELE ANALITICO SINTETICE ca istoria educaţiei şi pedagogia comparată şi
ŞTIINŢELE SINTETICE ale educaţiei cum sunt pedagogia generală şi pedagogia
diferenţiată.

Momentele principale în constituirea pedagogiei ca ştiinţă

Despre pedagogie ca ştiinţă au vorbit mai intâi HERBART şi DISTERWEG. Primul


considera că pedagogia este o ştiinţă bazată pe etică şi psihologie şi al doilea vorbea de
norme şi principii. KANT considera ca pedagogia este ştiinţă pentru că e bazată nu
numai pe filozofie ci şi pe artă.Dar nu era suficient pentru a deveni o ştiinţă. Statutul de
ştiinţă este dat de analiza ştiinţifică a datelor educaţionale. Acest lucru s-a realizat odată
cu primele studii asupra copilului şi mai apoi cu studiile care au evidenţiat în sociologie
mecanismele dezvoltarii sociale. Astfel, primele laboratoare de psihologie experimentală
unde au lucrat WUNDT, RIBOT, BINET, LAY, MEUMAN, CHRISMAN;
CLAPAREDE şi DECROLY şi apoi cercetarile sociologice ale lui DURKHEIM şi
teoriile dezvoltate de J. DEWEY.au construit aps cu pas ştiinţa pedagogiei.

De ce PEDAGOGIA este stiinta

C.CUCOS identifica conditiile pe care le indeplineste pedagogia pentru a fi desemnata


ca stiinta
a. Obiectul ei de interogatie este fenomenul educativ si unele consideratii empirice
asupra acestui process elaborandu-se chiar norme educative, in masura in care au
fost adoptate si practicate.
b. Prezinta o serie de metode specifice pentru a cerceta si procesele paideutice.
Dispune de un instruemntar investigative, relative autonom care studiaza
complexul fenomen al educatiei.
c. Stabileste norme, legi care poarta denumirea de principii pedagogice, identificate
la nivel structural si functional al educatiei in genere. Orice stiinta identifica
legitati si norme ca sa cerceteze domeniul propriu.
d. Rezultatele cercetarii si reflexiei pedagogice sunt stocate in teorii ca ansambluri
explicative, consistente, sistematice, capabile sa instrumenteze practica educatiei
şi să cerceteze fenomenul educational.

Ce studiaza pedagogia cu precadere


__________________________________________________________________ 2
Introducere in pedagogie şi teoria curriculumului
Semestrul 1
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMAŞ – Note de curs
Introducere in pedagogie şi teoria curriculumului
Semestrul 1
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMAŞ – Note de curs
_______________________________________________________________________

- Esenta si trasaturile fenomenului educational


- Scopul si sarcinile educatiei
- Valoarea si limitele educatiei
- Continutul
- Principiile
- Metodele
- Formele de desfasurare a procesului paideutic
E. PLANCHARD spune ca pedagogia stiintifica ca atare este alcatuita dintr-un ansamblu
de elemente imprumutate de la diferite alte stiinte, elemente care, supuse exigentelor
problemelor educative, dobandesc prin aceasta un nou aspect si o semnificatie speciala.

Vladimir GHIDIONESCU definea pedagogia secolului XX ca p constructie in forma de


copac.
In primul rand a aparut PEDAGOGIA FILOZOFICA care studia cu precadere finalitatile
educatiei (COROANA). Apoi a aparut PEDOLOGIA ca studiu a copilului, ca masurarea
acestuia (RADACINA) si abia in al treilea val s-a dezvoltat PEDAGOGIA
EXPERIMENTALA (TULPINA) caracterizata de studiul fenomenelor educatiei.

2. Dimensiunile pedagogiei ca stiinta si arta.

O abordare istorica a fenomenului aparitiei PEDAGOGIEI ne duce la identificarea


primelor etape dupa cum urmeaza

- Sf. Secolului 19 primele laboratoare de psihologie experimentala. 1896, O.


CHRISMAN.
- H.KAY, 1903, Secolul copilului,
- M. MONTESSORI, 1905.
- A.BINET si TH:SIMON
- ED. CLAPAREDE lanseaza scoala pe masura, dupa 1907. Educatia functionala
bazata pe psihologie functionala, satisfacerea intereselor si trebuintelor. El
lanseaza si temenul de stiinte ale educatiei. Laboratorul de PEDOTEHNICA. El
face deosebirea intre pedologie (stiinta pura) si pedotehnie (Stiinta aplicata). Prin
teoriile lui C. a atras atenţia asupra necesităţii conoaşterii copilului înainte de a-l
educa şi asupra pericolului de a-l concepe ca un adult în miniatură. El consideră
că situarea copilului în centrul sistemului educaţional constituie o adevarată
revoluţie coperniciană.
- O.DECROLY. Interesul copilului si centrele de interes ca si o teorie globala a
invatarii scris cititului. Interesul constituie corespondenţa dintre o tendinţă sau o
nevoie prezentă în subiect şi obiectul sau comportamnetul care ii corespunde.
Cele patru trebuinte fundamentale sunt
__________________________________________________________________ 3
Introducere in pedagogie şi teoria curriculumului
Semestrul 1
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMAŞ – Note de curs
Introducere in pedagogie şi teoria curriculumului
Semestrul 1
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMAŞ – Note de curs
_______________________________________________________________________
o A trai
o A se apara
o A se odihni
o A munci
- E.DURKHEIM. Manifestand insatisfactie fata de caracterul filozofic al
pedagogiei traditionale propune termenul de stiintele educatiei ca fiind mai
adecvat. El se refera la o stiinta asupra societatii si nu asupra copilului. Se refera
la actiunea sociala de formare a noilor generatii.
- Daca pedagogia priveste in viitor, stiintele educatiei sa priveasca in trecut si in
prezent prin studiul sistemelor educationale.
- XYPAS, 1985, vorbeste de triunghiul pedagogiei. Dupa el pedagogia nu este o
disciplina bine structurata. Este mai degraba un sistem de cunostinte amalgamate
care au ca dominanta comuna educatia.
- Daca facem o sinteză a diferelor opinii referitoare la pedagogie observam că
sunt trei stratificari, fiecare cu modul sau de cunoastere
• Pedagogia ca arta
• Pedagogia ca filozofie
• Pedagogia ca stiinta.
- LAENG, 1974 numea acest model al sedimentelor.
- KHELLER, 1974 considera ca fiecare actiune educativă poate antrena simultan 5
tipuri de cunoastere
o revelată
o intuitivă
o ratională
o empirică
o instituită

- E. PLANCHARD, 1968, elaboreaza ca model al pedagogiei un sistem binar, al


unei pedagogi INTEGRALE structurata pe doua axe
• Filozofia bazata pe finalitati
• stiinta relativ la cunoasterea realitatii concrete

Pedagogia este stiinta pozitivă si integrată pentru ca integreaza cunostinte din mai multe
alte stiinte. Ea este si practica, adică o actiune sistematica, care se manifestă în arta de
educare a copiilor. Este filozofie pentru ca nu se poate lipsi de o conceptie generala
despre om si viata.
Ce fel de stiinta este pedagogia ?

- desigur nu o stiinta a naturii sau numai a educatiei in sensul sociologic ci mult mai mult
pentru că realizează o sintweză suăperioara a celor doua dimensiuni.

Pedagogie se ocupa după PLANCHARD de


__________________________________________________________________ 4
Introducere in pedagogie şi teoria curriculumului
Semestrul 1
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMAŞ – Note de curs
Introducere in pedagogie şi teoria curriculumului
Semestrul 1
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMAŞ – Note de curs
_______________________________________________________________________
- ceea ce este, existentialul, esentialul, planul descriptive
- ceea ce trebuie sa fie – metodele, regulile, teoriile, idealul, planul normativ
- ceea ce se face – practica, arta didactica, morala in actiune, planul etic si practic.
De aceea este în acelaşi timp şi o stiinta DESCRIPTIVA, şi o TEORIE NORMATIVA
dar şi o REALITATE PRACTICA.

R.HUBERT.
Trebuie sa concepem ansamblul peadagogiei ca un edificiu cu mai multe etaje, unul
rezervat stiintei, altul moralei sau filozofiei practice, al treilea tehnicilor si ultimul
creatiei estetice. Privita astfel, nu ise poate aplica nici o calificare exclusivă, este stiinta
si reflectie practica totodata.

Dar ce este pedagogul ?

Rolul pedagogului, dupa PLANCHARD, sarcinile lui sunt


- a studia datele concrete si conceptiile folozofice si religioase in raport cu
educatia
- a deduce din aceste baze un ansamblu de principii orientative, de norme
- a le aplica, a le converti in eficientas educative si scolara.

De discutat că

Exista o lunga traditie, in parte justificata de dispret fata de pedagogi si pedagogie.


Sensul peiorativ al cuvantului de pedagog in dictionar. In antichitate era un sclav de
origine obscura. Apoi, pedantii de la ERASMUS erau acelasi lucru cu pedagogii. In
general erau sclavi eliberati.

Ca orice stiinta si pedagogia trece de la


- implicit la explicit
- ocazional la sistematic
- empiric la rational.

__________________________________________________________________ 5
Introducere in pedagogie şi teoria curriculumului
Semestrul 1
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMAŞ – Note de curs
Introducere in pedagogie şi teoria curriculumului
Semestrul 1
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMAŞ – Note de curs
_______________________________________________________________________

3. Legatura pedagogiei cu alte stiinte.

Educatia este in atentia si a altor discipline stiintifice ca


- Biologia – pedagogia se bazeaza intai pe biologie pentru ca se ocupa de omul viu.
Se folosesc cunostinte din biologia generala, biologia umana si din biologia
educationala.
- Psihologia – izvorul dezvoltarii este si pentru pedagogie cercetarea psihologica,
psihologia experimentala.
- Antropologia
- Sociologia – legaturile pedagogiei cu sociologia se refera la istoria institutiilor
pedagogice, istoria doctrinelor, sociologia educationala, sociologia scolara.
- politologia

Conexiunile acestora cu fenomenul educational nasc discipline cuprinse in termenul de


stiinte ale educatie si se caracterizeaza prin
- Intradisciplinaritate care se referă la dezvoltarea unui aspect anumit din cadrul
unei discipline.
- Interdisciplinaritate care studiază aspecte de intersecţie.
- Multidisciplinaritate-Pluridisciplinaritate. Acelaşi fenomen este analizat diferit
in discipline diferite şi se f ace un sumum de aspecte ale analizei.
- Transdisciplinaritate atunci cand o problema este analizata în aspectele ei
diferite relevate de discipline diferite.

4. Sistemul stiintelor educatiei si extinderea domeniului de studiu al pedagogiei.

Cel putin trei directii determina dezvoltarea pedagogiei actual

1. Adancirea gradului de institutionalizare a educatiei. Se dezvolta astfel grija de


proiectare si sistematizare ainfluenterlor educative identificate la nivelul
nonformal si la cel incidental. Scoala ca centru al influentelor prin care societatea
poate interveni.
2. Studiul si analiza unor noi domenii care se nasc din laturi, forme, sarcini ale
educatiei.
3. Aparitia unor discipline noi.

__________________________________________________________________ 6
Introducere in pedagogie şi teoria curriculumului
Semestrul 1
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMAŞ – Note de curs
Introducere in pedagogie şi teoria curriculumului
Semestrul 1
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMAŞ – Note de curs
_______________________________________________________________________
Bibliografie

Cezar Barzea, Arta si stiinta educatiei, EDP, 1995, p.28-30


E. Planchard, Pedagogie scoalara contemporana, p.29-40 şi p.62
Sorin Cristea, Dictionar de termini pedagogici, EDP, 1998 si 2004, p.430-439

__________________________________________________________________ 7
Introducere in pedagogie şi teoria curriculumului
Semestrul 1
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMAŞ – Note de curs