CUPRINS:

EDUCATIE SI DEZVOLTARE UMANA

TEORIA DEZVOLTARII COGNITIVE
1.1. Teoria dezvoltarii cognitive (J. Piegat)
.1 1.2. Etape timpurii ale dezvoltarii
si importanta lor pentru invatare...4 1.2.1. Perioada
prenatala .5 1.2.2.
Copilaria mica5
1.3. Caracterizarea varstelor
scolare8
1.3.1.
Prescolarul..8
1.3.2. Scolarul
mic..10
1.3.3.
Pubertatea..11
1.3.4.
Adolescenta...11

1.3.5.Importanta dezvoltarii timpurii a

copilului.12

TEORIA DEZVOLTARII COGNITIVE

1.1:TEORIA JEAN PIAGET
Jean Piaget (1896-1980), biolog, epistemolog i
psiholog elveian, este una din figurilecentrale ale teoriei

1
dezvoltrii cognitive. El a observat faptul c toi copiii par
s descopere lumea n acelai mod, fcnd aceleai erori
i ajungnd la aceleai soluii.
De exemplu, dac mutm apa dintr-un vas larg i scund
ntr-unul ngust i nalt, copiii de 3-4 ani sunt convini c
n al doilea se afl mai mult ap, pentru c nivelul apei
este mai ridicat. n schimb, copiii de 7 ani
neleg faptul c n cele dou pahare se afl aceeai
cantitate de ap.Piaget nu consider c mediul l
modeleaz pe copil. El afirm c, la fel ca i
adultul,copilul ncearc s neleag mediul su n
manier activ. El exploreaz, palpeaz i examineaz
obiectele i persoanele care l nconjoar.
Investignd intelectul copiilor, Jean Piaget a identificat 4
stadii principale n dezvoltarea gndirii:
1) stadiul senzorio-motor (0-2 ani);
2) stadiul preoperaional (2-7 ani);
3) stadiul operaiilor concrete (7-12 ani);
4) stadiul operaiilor formale (12-16 ani);
nvarea dobndete trsturi specifice n funcie de
fiecare stadiu de dezvoltare mental,de aceea activitatea
didactic a profesorului trebuie s aib n vedere
metodologii acordate modului de asimilare a
cunotinelor caracteristic acestor etape.
1. stadiul senzorio-motor
Este stadiul n care copilul apeleaz la senzaii i percepii
pentru a cunoate lumea din jurul su. Practic, el i
stimuleaz analizatorii, organele de sim (este
interesat de orice lucru viu colorat, de textura obiectelor,
are tendina de a pune mna pe orice, mai ales pe
jucriile care sun, duce la gur obiecte).

2
n aceast etap, copilul trece de la micrile
dezorganizate, fr scop, la aciuni senzoriomotorii
coerente, elaborate. Putem vorbi astfel de reacii
circulare (o reacie devine semnal pentru o alt reacie).
De exemplu, prinderea unei jucrii este urmat de
agitarea ei.
Tot acum se realizeaz permanena obiectului care
este capacitatea de a lua n calcul obiectele n absena
lor, ea fiind semnul instalrii reprezentrii ca proces
psihic.
Pentru a vedea dac un copil are format permanena
obiectului, luai o jucrie care i place i i-o artai,dup
care, n faa lui, aezai-o dup un paravan, astfel nct
copilul s nu o mai poat vedea. Dac el o caut dup
paravan, demonstrnd c v-a urmrit micrile fcute
pentru a o ascunde, atunci vei ti c a atins etapa n care
i poate reprezenta mental lucrurile n absena lor, avnd
format deci permanena obiectelor.
2. stadiul preoperaional
Se caracterizeaz printr-o intens dezvoltare a
limbajului verbal i a simbolicii reprezentative. Este
perioada nvrii limbii materne (eventual i a unei alte
limbi strine n aceeai manier ca i limba matern,
copilul fiind practic, bilingv).
Acum nvarea prin imitaie are un rol foarte
important. n jocurile lor, copiii repet ce spun cei mari.
De aceea, nu vom fi surprini s vedem faptul c o feti
i ceart ppua exact precum o face mama ei.
Jocul este principala form prin care nva precolarul,
motiv pentru care orice activitate didactic realizat cu
copiii aflai n aceast etap de dezvoltare trebuie s
conin elemente ludice. Dintre tipurile de jocuri amintim:
jocul senzorio-motor (2-3 ani); cunoaterea se face prin
intermediul proceselor senzoriale;

3
 jocul de construcie (3-4 ani); ajuta n formarea
reprezentrilor, n dezvoltarea psihomotric;
jocul de rol (4-5 ani); este considerat un antrenament al
ipostazelor sociale de mai trziu;
jocul cu reguli (5 7 ani); are rol n dezvoltarea gndirii
i socializare;
nvarea unui cntec va fi eficient daca include
onomatopee, micri acompaniatoare,bti din palme,
manipularea unor jucrii muzicale, cnt n dialog,
nsuirea unor roluri,respectarea unor reguli, ideea de
competiii individuale sau pe grupe. Realizarea unei
activiti de
educaie plastic va fi mult mai atractiv pentru
precolari dac tematica aleas este reprezentat de
personaje din poveti pe care le-au auzit anterior, jocurile
preferate, sau dac n urma realizrii creaiilor pot obine
mici recompense precum buline roii sau dulciuri.
Daca profesorul vine mbrcat precum un personaj din
desene animate sau dac nainte de nceperea activitii
aduce n sala de grup o ppu care prinde via n
minile lui, copiii vor fi mai motivai n nvare.
3. stadiul operaiilor concrete
Este stadiul n care operaiile gndirii trebuie s aib o
baz concret. Elevii nu pot analiza sau compara dac nu
au n fa obiecte care s i ajute n efectuarea
operaiilor mentale.
De aceea, un copil de 7-8 ani, fiind ntrebat care este
rezultatul adunrii lui 2 cu 3, ncepe s numere degete
sau beioare.
Profesorul care pred muzica la colarul mic trebuie s se
foloseasc de o multitudine deimagini sau obiecte
concrete. Reprezentarea nlimii sunetelor dintr-o
tonalitate se poate face, de exemplu, desennd chiar o

4
scar cu opt trepte, unele mai nalte (tonurile) altele mai
mici
(semitonurile). Citirea unui solfegiu n care notele sunt
confecionate din hrtie i aplicate pe un portativ ale
crui linii sunt colorate aduce plus de interes din partea
elevilor. Utilizarea softurilor educaionale prin intermediul
crora copiii cunosc culorile complementare, calde sau
reci,
nuanele, tonurile, ntr-o manier interactiv motiveaz n
plus elevii.
4. stadiul operaiilor formale
n aceast etap elevii pot realiza raionamente fr
coresponden practic, operaiile desfurndu-se doar
n sfera mental. Este momentul de vrf al dezvoltrii
gndirii logice, caracterizat prin capacitatea de
cercetare sistematic i metodic ce permite gsirea de
soluii la probleme dificile din domenii diverse.
Arta i are locul binemeritat n antrenarea gndirii
abstracte, prin tehnici specifice.
Manipularea simbolisticii lucrrilor din artele plastice
ofer ocazia elevului de gimnaziu sau de liceu s i
extind capacitile cognitive. n aceeai manier,
aplicaiile muzicale ale teoriei tonalitilor solicit
raionamente cu un nivel ridicat de abstractizare i
generalizare.

Perspectivele critice asupra teoriei lui Piaget aduc n prim

plan vrsta corespunztoare stadiilor de dezvoltare.
Numeroase cercetri ulterioare au demonstrat faptul c
unii copii trec prin aceste etape cu mult naintea vrstei
sugerate de Piaget.
Aceste completri i infirmri ale teoriei piagetiene nu i
reduc acesteia fora. Multe dintre conceptele sale
fundamentale au fost integrate n gndirea colectiv, iar

5
teoria sa continu s serveasc drept punct de referin
pentru majoritatea cercetrilor asupra gndirii copilului.
1.2.Etapele timpurii ale dezvoltrii si importanta lor
pentru invatare
1.2.1. Perioada prenatal
Dezvoltarea mentala a omului dovedeste un debut
timpuriu, inca din a 15-a zi de la conceptie incepand sa se
formeze, pe fata dorsala a embrionului, o ingrosare
numita placa neurala, din care se va dezvolta ulterior
encefalul. La 14 saptamani, creierul umana este
proportional dezvoltat si relativ mare, iar in luna a V-a
apar primele santuri pe suprafata emisferelor cerebrale.
n aceast etap, principalul tip de comportament sunt
micrile. Muchii ftului sunt capabili de micare la
dou luni, ele sunt ns resimite de ctre mam abia la 4
luni. Dup acest moment al dezvoltrii intrauterine, ftul
doarme i se trezete la fel ca un nou nscut, avand chiar
si o pozitie preferata pentru somn. El poate inchide si
deschide ochii, privind in sus, jos sau lateral. Tot acum isi
definitiveaza reflexul de apucare.
Sensibilitatea constituie o premisa importanta a apoi
cele gustative (in luna a treia) si auditive (in luna a
sasea).
In cadrul unui experiment realizat in 1967, cercetatorii
Bradley si Stern au observat faptul ca injectarea unui
lichid dulce in lichidul amniotic determina miscari de
deglutitie realizate din partea fatului. In acelasi timp,
injectarea unui lichid amar nu produce efecte motorii
similare.6
ncepnd cu 6 luni, ftul poate auzi, ceea ce i-a
determinat pe o serie de cercettori ai Efectului Mozart
s extind audiiile muzicale de la copii i aduli la
mamele nsrcinate.

6
Susintorii Efectului Mozart afirm faptul c audierea
muzicii compozitorului vienez (n special 6 Ana Muntean,
2006, Psihologia dezvoltarii umane, Editura Polirom, Iasi,
p. 132;
Sonata pentru dou piane KV 448) poate mbunti
capacitatea de reprezentare spaial. Ideea optimizarii
capacitatii cognitive prin muzica lui Mozart a pornit de la
cercetarea realizata de Frances Rauscher in 1993 si
publicata in revista Nature, sub titlul Music and spatial
task
performance. Dintre ideile care motiveaz datele
statistice amintim: obiceiul compozitorului de a juca
biliard n timp ce compunea sau existena unor partituri
care, citite rotind pagina la 180 de
grade, redau acelai coninut muzical. De asemenea, este
binecunoscut memoria remarcabil a lui Mozart care
compunea mental, aeznd pe hartie o simfonie sau o
oper abia dup ce o termina.
1.2.2. Copilria mic (0 -2 ani)
Aceasta etapa de dezvoltare aduce ca si achizitie
principala dezvoltarea comunicarii nonverbale, ca
forma de adaptare si ca factor de echilibru cu mediul
inconjurator. Ipostazele comportamentale prin care
copilul comunica sunt: zambetul (ce apare la 3-4
saptamani, dupa asanumitul
contact vizual o forma de privire intensa, iradiant
luminoasa), oftatul (la 2 luni) sirasetele. Insa, principala
modalitate prin care copilul transmite celor din jur nevoile
si traile sale este plansul sau tipatul.
Din punct de vedere psihologic, acesta este un rspuns
adaptativ de nalt factur menit s incite pe prini i s-
i oblige n acordarea asistenei deoarece puine sunete
din repertoriul uman sunt mai tulburtoare i mai
enervante dect iptul copilului.

7
Exist mai multe tipuri de ipete:
- ipt cu model de baz ncepe cu o form neregulat,
cu intensitate joas, pentru a deveni ritmic i mai
puternic;
- modelul suprat este ritmic i energic;
- modelul suferinei ncepe printr-un ipt, urmeaz
cteva secunde de linite i ulterior episoade de ipete
convulsive;
iptul are i un rol funcional, putndu-se constitui drept
criteriu pentru depistarea unor boli (de exemplu, iptul
de pisic din sindromul Down). Tendina general a
copiilor mici de a imita plnsul altor persoane indic
prezena la aceast vrst a unor manifestri empatice.
Din punct de vedere cognitiv, aceast vrst corespunde
etapei senzorio-motorii, conform teoriei lui Jean Piaget.
Invatarea senzoriala este principala forma prin care
copilul ia contact cu lumea inconjuratoare. Prin
dezvoltarea functionalitatii analizatorilor se constituie si
se organizeaza perceptia ca proces de cunoastere.
Perceptia se structureaza sub forma a doua modele:
perceptiv-contemplativ prezent la 2 luni si prn care se
acumuleaza o experienta senzoriala bogata;
perceptiv-actional evidentiat incepand cu 3 luni si care
conditioneaza dezvoltarea formelor complexe de
prehensiune manuala;
In copilaria mica de dezvolta o multitudine de
comportamente. Astfel, la 3 luni, copilul rspunde la
stimuli repetitivi artnd plictiseal. ntre 4 i 7 luni apare
coordonarea ochi-mn,care i permite s apuce
obiectele. La 7 luni poate sta asezat fara ajutor. La un an -
un an i jumtate face primii pai.
Tot in aceasta etapa, apar primele manifestari ale
comunicarii verbale. Pn la doi ani,copilul isi formeaza
un vocabular de 200 de cuvinte cu ajutorul carora

8
raspunde la comenzi simple. Exista insa doua faze
importante, premergatoare etapei lingvistice:
ganguritul articularea unor combinatii de vocale de
tipul eueueu, de inaltimi variabile, ce se manifesta mai
ales in momentele placute pentru copil si care apare
incepand cu 2 luni;
ecolalia repetarea la nesfarsit a unor silabe de tipul
bababababa, in care copilul combina sunetul unei
consoane cu cel al unei vocale, faza caracteristica varstei
de 5-6 luni;
Specificitatea dezvoltarii socio-emotionale a copilului la
aceasta varsta este relevata de teoria atasamentului,
prin intermediul careia cercetarile lui John Bowlby si Mary
Ainsworth demonstreaza importanta majora a primelor
relatii ce se stabilesc intre copil si ingrijitor (de regula,
mama) pentru sanatatea mentala a bebelusului, ele
constituind un predictor al competentelor interrelationale
de mai tarziu. Astfel, copiii se nasc cu o inclinatie naturala
de a cauta legaturi emotionale puternice cu parintii. Cu
privire la relatia afectiva primara dintre copil si ingrijitor,
Bowlby a introdus conceptul de atasament, definindu-l
drept o legatura afectiva care implica si un sentiment de
securitate. Legatura formata astfel are un rol vital in
invatarea relationarii cu cei din jur, de mai tarziu.
Atasamentul ii permite celui mic sa-si formeze un model
al lumii si al relatiei cu ea. Daca acesta cuprinde un
sistem de interactiuni benefice, securizante, copilul isi va
forma autonomia pe fundalul increderii in sine si in
ceilalti, ca adult fiind capabil sa socializeze usor cu cei din
jur,dovedind echilibru si competente relationale. In
acelasi timp, atasamentul insecurizant va determina
dezvoltarea unei personalitati necontrolate, ce
demonstreaza unele dificultati de adaptare sociala.
Ainsworth si Bell8 descriu trei tipuri de atasament:

9
 tip A (atasament evitant) copiii tipa uneori cand
pleaca mama, dar o evita cand revine; ca adulti vor fi
timizi si nu vor avea suficient curaj in a aborda
problemele cu care se confrunta; 10% din copiii studiati
au demonstrat acest tip de atasament;
tip B (atasament securizant) copiii sunt tristi la
plecarea mamei si se lipesc de ea cand revine; se vor
dezvolta in mod pozitiv ca adulti, avand o imagine clara
despre sine, fiind capabili sa isi controleze
emotiile si explorand mediul intr-o maniera independenta
si curajoasa; 60% din populatia studiata a evidentiat
acest tip de atasament;
tip C (atasament rejectant) copiii sunt excesiv de
suparati la plecarea mamei si ambivalenti la sosire;la
varsta prescolara vor avea un comportament necontrolat,
iar ca adulti vor fi negativisti, agresivi si
dependenti; cercetatorii au regasit acest atasament in
proportie de 20%;
Studiile au mai demonstrat ca acei copii care nu au avut
sansa de a-si contrui un atasament securizant vor fi, ca
parinti, mai putin afectuosi in comportamentele fata de
fiii sau fiicele lor. In acelasi timp, cei care au beneficiat de
un atasament securizant vor promova la randul lor, fata
de proprii copii, acelasi model de interrelationare pozitiva,
bazata pe incredere, respect reciproc si autonomie. Acest
fapt demonstreaza inca o data importanta copilariei mici
pentru dezvoltarea socio-emotionala a individului si
integrarea sa relationala de mai tarziu.
1.3.Caracterizarea varstelor scolare
1.3.1. Vrsta precolar (2 6 / 7 ani)
Vrsta precolar este o etapa de intensa dezvoltare
reflectata prin nevoia de adaptare la cerintele a doua
medii (familie si gradinita), planul relatiilor cu ceilalti
extinzandu-se semnificativ.

10
. Adaptarea la gradinita constituie efectul unor
solicitari externe, uneori contradictorii,care devin puncte
de plecare in dezvoltarea comportamentelor si atitudinilor
primele manifestari sociale ale copilului care anterior
fusese intens rasfatat de catre familie. Mersul la
gradinita presupune prezenta la regimul de activitati
obligatorii, si implicit solicitatarea intensive a atentiei,
memoriei si operatiilor intelectuale, precum si integrarea
in colectivitate. Aceste aspecte vizeaza adaptarea
copilului pe mai multe planuri: cognitiv, afectiv, social
etc.
Din punct de vedere psihologic, in acest context are loc o
interiorizare a ceea ce este permis si nepermis, prin
rezolvarea opozitiei intre cerintele interne, dorintele,
interesele copilului si posibilitatile reale ca ele sa fie
satisfacute.
Din punct de vedere cognitiv, varsta prescolara
corespunde stadiului preoperational,conform teoriei lui
Piaget. Aceasta presupune existenta unei gandiri
predominant intuitive,copilul invatand in special prin
imitatie si avand jocul ca principala forma de
socializare. De asemenea, prescolarii manifesta o
curiozitate mare, intrebarile frecvente De ce? fiind
destinate cunoasterii relatiilor dintre obiecte si situatii.
Din 360 de intrebari inregistrate de Piaget la un copil de 6
ani, s-a constatat ca 103 au constat inidentificarea
cauzelor producerii sau existentei unor fenomene, 81 s-au
referit la natura, 22 la masini, 6 la calcule si relatii
aritmetice si 9 la reguli de convietuire.
In gandirea prescolarului se manifesta animismul
(tendinta de a personifica obiectele) si magismul
(tendinta a stabili legaturi intre fenomene care nu exista
in realitate, dar care au ca rezultat implinirea dorintei
copilului).

11
Referindu-se la magism, Piaget da exemplul unui
prescolar de 4 ani care cauta singur mijloace de a se
convinge sa manance supa, fel de mancare ce nu afla
printre preferintele copilului: Daca dau din picioare, supa
e
buna.
In ceea ce priveste limbajul, in aceasta etapa are loc o
dezvoltare spectaculoasa de
asimilare a vocabularului, de la 200 de cuvinte (pe care
prescolarul le insusise pana atunci), la 2000-3000 de
termeni. Atractia pentru cuvinte este atat de mare, incat
prescolarii pot fi deseori surprinsi ca inventeaza concepte
(de exemplu, insforat, Hai sa pestim!). De asemenea,
ei au
tendinta de imita ticurile verbale ale adultilor. Pe de alta
parte, daca la gradinita isi insusec un
9 Emil Verza, 1993, Psihologia varstelor, Editura Hyperion,
Bucuresti, p. 54;
Memoria prescolarilor este concreta si legata mai ales
de experienta de viata a copilului.
De obicei, se memoreaza usor daca materialul are ritm si
rima, fenomen ce sta la baza popularitatii expresiei
introductive A fost odata ca niciodata....
Imaginatia este foarte dezvoltata si se manifesta in
desen, relatarea povestilor, constructii,jocuri cu subiect,
modelaj, pictura etc.
Atentia voluntara a prescolarului se formeaza treptat,
durata activitatilor din gradinita(12-15 minute la grupa
mica, 15-20 minute la grupa mijlocie, 20-30 minute la
grupa mare si 30- 45 minute la grupa pregatitoare) avand
rolul de a mentine si extinde perioada de concentrare a
atentiei.

1.3.2. colarul mic (7 -10, 11 ani)

12
Corespondent etapei operaiilor concrete, dup Jean
Piaget, colaritatea mic este vrsta n care activitatea
central este nvarea constienta si voluntara. n
aceast perioad se nsuesc cititul, scrisul i socotitul,
activiti ce sunt scopuri n sine acum, dar instrumente
intelectuale mai trziu. Volumul mare de cunostinte,
precum si diversitatea operatiilor intelectuale la care este
supus elevul, prin multitudinea de discipline scolare,
determina o importanta dezvoltare cognitiva. Cu toate
acestea, caracterul concret-operational al gandirii
scolarului mic presupune desfasurarea operatiilor
mentale doar cu ajutorul obiectelor concrete (imagini,
jucarii, betisoare,numaratoare, jetoane etc).
Din punct de vedere social, nvtorul se constituie ca o
prezen foarte important n viaa colarului mic,
existnd tendina ca elevul s i asculte mai degrab
dasclul dect pe prinii si. Adaptarea la mediul
scolar si respectare cerintelor impuse de acesta aduce
dupa sine
o oarecare maturizare afectiva si dezvoltarea unor
raporturi mai obiective cu lumea.
Comportamentele scolarului mic au un caracter voluntar
si constient, el fiind pus in situatia de as-i explica, motiva,
discuta anumite reactii, actiuni sau atitudini. Discipline
scolare precum Educatia civica sau textele propuse la
Limba romana au drept scop principal identificarea
scolarului mic cu noi roluri, precum si constituirea
statutului sau de elev, in cadrul caruia se releva atat
drepturi, cat si multiple responsabilitati.
1.3.3. Pubertatea (10 - 14 ani)
Activitatea intelectual a puberului este complex,
aceasta fiind etapa gndirii formale,conform teoriei lui
Piaget. Se mrete numrul de concepte cu care lucreaz
mental i se contureaz o anumit orientare colar i

13
profesional concretizat prin preferina pentru unele
discipline colare.
La fete se remarc o tendina pentru exersarea exprimrii
verbale, a surprinderii nuanelor de limbaj, pe cnd bietii
exceleaz n tiinele exacte.
Din punct de vedere afectiv, se dezvolt viaa interioar,
diversificarea emoional fcndu-se i n forme de
disconfort, de opoziie, lezri ale prestigiului, respingerea
unor cerine de politee considerate absurde, pudoare,
gelozie, repulsie, ruine, duioie etc. Fenomenul erotizrii
vieii manifestat n plan comportamental determin
uneori anxietate i tensiune.
Relaiile dintre fete i biei devin, astfel, distanate.
Grupul are o mare importan la pubertate, mai ales n
jurul vrstei de 13-14 ani (conform teoriei lui Kohlberg ne
aflm la nivelul convenional). Exist o segregare ferm a
grupurilor dup criteriul sexului, copiii nepopulari fiind, de
asemenea, puternic respini. Alctuirea grupului se
produce spontan, dupa trsturile de personalitate,
hobby-urile sau interesele lor, nu dup obiectivele
grupului. Odat constituit, grupul are tendina de a se
manifesta mpotriva adultului
care l face pe puber s se simt mic i neajutorat.
1.4.4. Adolescena (14 18/20 ani)
Expresia cheie care caracterizeaz acest vrst este
dezvoltarea contiinei de sine, a identitii
personale. Din punct de vedere cognitiv, apare logica
deductiv (de la general la particular) care i permite
adolescentului s lucreze cu concepte din ce n ce mai
abstracte.
Maturizarea sexual diversific relaiile cu cei din jur,
devenind mai intime i mai diverse.
Relaiile cu prinii oscileaz ntre autonomie i
ataament, intimitatea fa de acetia scznd n

14
detrimentul intimitii fa de prieteni. Multiplicarea
conflictelor minore referitoare la situaii cotidiene, ntre
prini i copiii lor, evideniaz nevoia adolescenilor de a-
i construi
propriul stil de via. Aceste conflicte nu duneaz grav
relaiei dintre ei, fiind considerate chiar un lucru necesar
i sntos i fcnd parte din procesul de ctigare a
independenei, a autonomiei. Perioada adolescenei este
mai stresant pentru prini dect pentru copii, studiile
artnd c ei sufer mai intens pe parcursul desfurrii
acestor conflicte.
Depresia este una din tulburrile psihice prezente i la
adolesceni. n cazuri extreme, ea poate duce la suicid,
bieii fiind mai expui acestui risc dect fetele. Incidena
suicidului este de patru ori mai mare la bieti i aprope
de dou ori mai frecvent la albi dect la celelalte rase.
Printre cauzele declanatoare a depresiei suicidale,
evideniem existena unei crize cu prinii, o respingere,
sau o umilire, ruptura unei relaii, un eec, consumul de
alcool sau droguri.

1.55 Importana dezvoltrii timpurii a copilului

Copiii care au primii ani din via umbrii de malnutriie i boli sau
copiii a cror minte nu este stimulat printr-o bun interaciune cu adulii
i cu mediul n care triesc, sufer de pe urma acestor neajunsuri de-a
lungul ntregii lor viei aa cum sufer i societatea, de altfel. n
comparaie cu ali copii mai norocoi de vrsta lor, aceti copii se
confrunt cu dificulti de nvare, pot abandona coala prematur, pot
deveni analfabei funcional i obin mai greu un loc de munc n lumea
de azi care se bazeaz tot mai mult pe nalta tehnologie. n ansamblu,
privarea acestor copii la nceputul vieii lor de o educaie adecvat, va

15
afecta productivitatea muncii i prosperitatea economic naional.
Armeane M. Choksi Banca Mondial

Dac am face un grafic al dezvoltrii creierului uman pe parcursul unei

viei, cu axa timpului pe orizontal i cu axa vertical reprezentnd
capacitatea de absorbie cognitiv, curba ar atinge punctul cel mai nalt
ntre zero i trei ani. ntre trei i opt ani, curba ar fi ceva mai puin
abrupt, iar dup vrsta de opt ani ar ncepe un proces lung de aplatizare.

Creierul uman ncepe s se dezvolte la cteva sptmni dup

concepere; dup ce se nate, ritmul dezvoltrii abilitilor cognitive ale
copilului este cel mai rapid n primii trei ani de via. .

Creierul este mult mai maleabil n primii ani ai vieii dect la maturitate,
i cu ct un om este mai tnr, cu att creierul su este mai maleabil, mai
receptiv la nvare, mai capabil de a absorbi orice stimul; cu toate
acestea creierul este ns mai vulnerabil la influenele negative cnd este
vorba de probleme de dezvoltare care sunt cauzate ndeosebi de srcie
sau lipsa de afeciune. n primii trei ani de via se pun bazele dezvoltrii
intelectuale, emoionale, psihologice i sociale.

16
Rezult aadar c este vital s ne asigurm c viaa unui copil ncepe
ntr-un mediu plin de afeciune, un mediu n care are parte necondiionat
de dragoste i atenie, dar i de stimulare corespunztoare prin contactul
cu copii i aduli, c beneficeaz de o nutriie adecvat, cum este
alptarea, care promoveaz i un sentiment de ataament i ncredere.
Un adecvat pentru nvare, ngrijire i protecie n primii ani de viaa ai
copilului reprezint elementul cheie pentru prevenirea decesului,
mbolnvirilor, a ntrzierilor de dezvoltare fizic, a subnutriiei i a
ntrzierilor de dezvoltare cognitiv emoional, asigurnd n acelai timp
o cretere sntoas, dezvoltarea stimei de sine i a abilitii de a nva.
Este mai dificil i costisitor s reduci efectele neglijenei din aceast
etap deosebit de important.

Un start bun n via este esenial. Un mediu sigur i protector este

esenial. O nutriie adecvat din primele zile ale vieii pune bazele solide
pentru anii ce urmeaz, iar experienele bogate i semnificative
ncurajeaz un copil s gndeasc singur. Creierul unui copil se mrete
fizic cnd acel copil este expus unor experiene pozitive de nvare.

Un precolar sntos, stimulat i bine integrat dobndete abiliti ce i

vor fi utile pe parcursul anilor de gimnaziu, de liceu, la universitate i n
cmpul muncii, putnd astfel s aduc o contribuie societii n loc s
epuizeze resursele acesteia. Programele de dezvoltare timpurie a
copilului sunt relativ recente n multe ri, fiind aadar greu de msurat
efectele lor.Totui, o serie de studii asupra programului Head Start din
Statele Unite ale Americii indic un ctig de 7 dolari pentru fiecare
dolar investit.

17
 :
Goleman, Daniel, 2001, Inteligena emoional, Editura
Curtea Veche, Bucureti;
Golu, P., 2001, Psihologia nvrii i a dezvoltrii, Editura
Humanitas, Bucureti;
Jurcu, N., 1999, Psihologie colar, Editura U. T. Press, Cluj-
Napoca;
Maslow, A.H., 2007, Motivaie i personalitate, Editura Trei,
Bucureti;
Negret-Dobrior, I.; Pnioar, I.O., 2005, tiina nvrii,
Editura Polirom, Iai;
Pnioar, Ion-Ovidiu, 2006, Comunicarea eficient, Editura
Polirom, Iai;
Potolea, D.; Neacu, I. ; Iucu, R.; Pnioar, I.O., 2008,
Pregtirea psihopedagogic, Editura
Polirom, Iai;
Roca, Al.; Zorgo, B., 1972, Aptitudinile, Editura tiinific,
Bucureti;
A.Dicu si E.Dimitriu,Probleme de Psihosociologie aa
Educatiei,Editura tiinific,Bucureti 1973
Slvstru, D., 2004, Psihologia educaiei, Editura Polirom,
Iai;
Sternberg, Robert J., 2005, Manual de creativitate, Editura
Polirom,Iasi

http://www.unicef.org/romania/ro/media_10530.html

18